Analiza Financiara Zona Libera Curtici Arad PDF

UNIVERSITATEA DE VEST ”VASILE GOLDIȘ” ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE,

INFORMATICĂ ȘI INGINERIE
MASTERAT AUDIT ŞI EXPERTIZĂ CONTABILĂ
LUCRARE DE DISERTAȚIE
Coordonator științific:
Conf. univ. dr. ec. Luminița PĂIUȘAN
Absolvent :
Liliana DRUIU
2017
UNIVERSITATEA DE VEST ”VASILE GOLDIȘ” ARAD
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE,
INFORMATICĂ ȘI INGINERIE
MASTERAT AUDIT ŞI EXPERTIZĂ CONTABILĂ
ANALIZA FINANCIARĂ
REGIA AUTONOMĂ ADMINISTRAȚIA
ZONEI LIBERE CURTICI - ARAD
Coordonator științific:
Conf. univ. dr. ec. Luminița PĂIUȘAN
Absolvent :
Liliana DRUIU
2017
ANALIZA FINANCIARĂ - RA ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE CURTICI-ARAD
Am optat în cadrul lucrării de disertaţie să prezint aspecte referitoare la conceptul de analiză

financiară și să aplic respectivele concepte pentru cazul unei firme, Regia Autonomă
Administrația Zonei Libere Curtici – Arad.
Analiza economico-financiara este un proces complex de cunoaștere a starii economico-

financiare a unui agent economic, a unei ramuri sau a economiei nationale în ansamblul ei, în
conditii concrete de loc si timp, utilizând metode adecvate și indicatori specifici în vederea
individualizarii si dimensionarii factorilor si cauzelor cu actiune pozitiva sau negativa, care
determină o anumită condiție economico-financiară, precum si asigură reglarea prin decizii
tactice si strategice a echilibrului dintre lichiditatea activelor si exigibilitatea elementelor de
pasiv, a echilibrului functional dintre nevoile curente si resursele implicate, precum si a
corelatiei globale a costului resurselor cu randamentul întrebuintarilor.
Am prezentat principalele etape în realizarea analizei financiare, conceptul de echilibru

financiar prin indicatorii echilibrului financiar, conceptul de solvabilitate, de lichiditate, noțiune
despre rentabilitate și risc.
La partea practică a lucrării am abordat analiza indicatorilor financiari și de risc pentru Regia
Autonomă Administrația Zonei Libere Curtici – Arad.
Pagina 3
CUPRINS
I. Principii teoretice 7
I.1. Definiții și concepte 7
Metode si instrumente de investigare 7
Analiza și diagnosticului economico-financiar 7
I.2. Soldurile intermediare de gestiune SIG 8
I.3. Analiza structurii financiare 10
I.3.1. Analiza structurii activului 10
I.3.2. Analiza structurii pasivului 10
I.4. Analiza echilibrului financiar 11
I.4.1. Analiza fondului de rulment net 11
I.4.2. Analiza necesarului de fondul de rulment 12
I.4.3. Analiza trezoreriei nete 13
I.4.4. Analiza echilibrului financiar prin ratele de finanţare 13
I.4.5. Analiza echilibrului financiar prin valoarea patrimonială netă 14
I.4.6. Analiza dinamică a echilibrului financiar 14
I.5. Analiza lichidității 14
I.5.1. Lichiditatea – concepte 14
I.5.2. Indicatori ai lichidităţii 15
I.6. Analiza solvabilității 15
I.6.1. Solvabilitate – concepte 15
I.6.2. Indicatori ai autonomiei financiare 15
I.7. Analiza riscului 16
I.7.1. Riscul de exploatare 17
I.7.2. Riscul financiar 17
I.7.3. Riscul de faliment 17
Pagina 4
II. Studiu de caz – R.A. Administrația Zonei Libere Curtici - Arad 20
1. Informații generale 20
1.1. Date generale privind Regia Autonoma “Administraţia Zonei Libere Curtici - Arad” 20
1.2. Conducerea operativă a Regiei 20
2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune SIG 21
2.1. Analiza cifrei de afaceri 21
2.2. Analiza valorii adăugate 22
2.3. Analiza excedentului brut din exploatare 23
2.4. Analiza rezultatului brut al exploatării 23
2.5. Analiza rezultatului brut al exerciţiului 24
3. Structura financiară a firmei 25
3.1. Analiza structurii activului 25
3.2. Analiza structurii pasivului 26
4. Analiza echilibrului financiar al firmei 27
4.1. Analiza fondului de rulment net 27
4.2. Analiza necesarului de fondul de rulment 28
4.3. Analiza trezoreriei nete 28
4.4. Analiza echilibrului financiar prin ratele de finanţare 29
4.5. Analiza echilibrului financiar prin valoarea patrimonială netă 30
4.6. Analiza dinamică a echilibrului financiar 30
5. Analiza gestiunii financiare a firmei 31
5.1. Gestiunea generală a capitalurilor 31
5.2. Gestiunea generală a activelor 33
5.3. Gestiunea stocurilor 34
5.4. Gestiunea creanţelor 35
5.5. Gestiunea furnizorilor 35
6. Analiza randamentului financiar al firmei 36
6.1. Analiza rentabilităţii comerciale 36
6.2. Analiza rentabilităţii financiare 36
6.3. Analiza rentabilităţii economice 37
Pagina 5
7. Analiza solvabilității și lichidității 37
7.1. Solvabilitatea 37
7.2. Lichiditatea 38
8. Analiza riscurilor firmei 40
8.1. Analiza variabilităţii rezultatelor 40
8.1.1. Analiza riscului de exploatare 40
8.1.2. Analiza riscului financiar 41
8.2. Analiza riscului de faliment 41
8.2.1. Modelul Anghel 41
8.2.2. Modelul Ivoniciu 42
8.2.3. Modelul Băileşteanu 43
9. Concluzii analiză financiară 44
10. ANEXA – Situaţii financiare forma scurtă 48
Tabele și grafice - listă 49
Bibliografie 51
Pagina 6
I. Principii teoretice
I.1. Definiții și concepte
Atât în activitatea de fundamentare si aplicare a deciziilor curente și de perspectivă, cât si în

etapa de control a realizarii deciziilor adoptate, un rol important revine analizei economico-
financiare.
Analiza economico-financiara confera procesului decizional al conducerii un continut profund
stiintific, corespunzator situatiei conjuncturale din fiecare etapa, bazat pe luarea în considerare a
factorilor interni si externi, a impactului progresului tehnico-stiintific asupra dezvoltarii
economice, a tendintelor cantitative si, îndeosebi, calitative asupra cererii de consum productiv
si neproductiv.
Prin definitie, analiza economico-financiara este un proces complex de cunoastere a starii
economico-financiare a unui agent economic, a unei ramuri sau a economiei nationale în
ansamblul ei, în conditii concrete de loc si timp, folosind metode adecvate si indicatori specifici
în vederea individualizarii si dimensionarii factorilor si cauzelor cu actiune pozitiva sau
negativa, care au determinat o anumita conditie economico-financiara, precum si reglarea prin
decizii tactice si strategice a echilibrului dintre lichiditatea activelor si exigibilitatea elementelor
de pasiv, a echilibrului functional dintre nevoile curente si resursele implicate, precum si a
corelatiei globale a costului resurselor cu randamentul întrebuintarilor.
Din definitia data, rezulta ca obiectul analizei economico-financiare nu se limiteaza la stricta
constatare si interpretare a modului de realizare a indicatorilor prevazuti în programul
economic, ci are o sfera mult mai larga de cercetare, ea extinzându-se si asupra unor aspecte
conexe, care nu sunt cuprinse si exprimate prin nivelul indicatorilor programati, dar cu o
importanta deosebita atât pentru asigurarea echilibrului economico-financiar, cât si pentru
fundamentarea masurilor care vizeaza expansiunea si cresterea economica.
Analiza financiară a apărut ca răspuns la cererea de informaţii referitoare la situaţia unei agent
economic. Dacă la început aceste informaţii se refereau la o analiză sumară a solvabilităţii şi la
verificarea anumitor echilibre financiare, pe măsura dezvoltării şi diversificării agenţilor
economici complexitatea analizei financiare a cunoscut o contunuă creştere.
Analiza financiară este activitatea complexă la nivelul unei întreprinderi care are ca finalitate
reflectarea, prin intermediul unor indicatori sintetici, a stării de sănătate financiară a respectivei
întreprinderi. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).
Metode si instrumente de investigare
Analiza și diagnosticului economico-financiar
Analiza financiară constă dintr-un ansamblu de instrumente şi metode care permite aprecierea
situaţiei financiare şi a performanţelor unei întreprinderi. (Luminița Păiușan, Suport de curs,
UVVG, FSEII, 2016)
Analiza financiară se concentrează asupra identificării şi evaluării caracteristicilor financiare
cele mai relevante asupra îndeplinirii obiectivelor, a stării de sănătate financiară a întreprinderii,
a perspectivelor de dezvoltare a unei afaceri precum şi a calităţii managementului financiar-
economic. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016)
Analiza economico-financiară nu trebuie confundată cu diagnosticul financiar. Diagnosticul
poate fi o concluzie, pe baza unui set de analize, asupra stării de sănătate financiară a unei
Pagina 7
întreprinderi sau asupra capacităţii sale de a se dezvolta în întregul său sau pe anumite
funcţiuni, într-un mediu economic probabilistic exprimat în termeni de oportunităţi şi riscuri.
Analiza economico-financiară permite înţelegerea şi perfecţionarea legăturilor de
intercondiţionare dintre funcţiunea financiar contabilă şi celelalte funcţiuni ale întreprinderii
şi/sau funcţii ale conducerii.
Principalele funcţii ale managementului financiar sunt identificate în procesul de planificare,
asigurare şi utilizarea resurselor financiare astfel ca să asigure creşterea eficienţei şi valorii
întreprinderii.
În cadrul diagnosticului financiar se porneşte de la analiza structurii bilanţului, repectiv a
structurii activului şi a pasivului, cu determinarea şi analiza ponderilor diferitelor elemente de
bilanţ. O analiză similară se va realiza asupra structurii contului rezultate, determinându-se
soldurile intermediare de gestiune, şi interpretându-se efectele acţiunii foctorilor externi sau
interni firme asupra evoluţiei mărimilor analizate.
O dată parcursă această primă etapă referitoare la analiza situaţiilor financiare se va trece la
analiza echilibrului financiar a firmei, la calculul şi interpretarea evoluţiei indicatorilor de
echilibru financiar, fondul de rulment, necesarul de fond de rulment, trezoreria netă, respectiv
activul net contabil. Urmează determinarea principalilor indicatori financiari ai întreprinderii,
de rentabilitate, a ratelor de gestiune, de solvabilitate şi lichiditate.
O ultimă etapă a diagnosticului financiar presupune identificarea principalelor riscuri la care
este supusă activitatea întreprinderii, respectiv riscul de exploatare, cel financiar şi riscul de
faliment
Etapa finală a diagnosticului financiar o reprezintă identificarea punctelor tari şi slabe ale
întreprinderii, a riscurilor şi oportunităţilor, precum şi identificarea posibilelor măsuri care
trebuie întreprinse pentru corectarea deficienţelor constatate.
I.2. Soldurile intermediare de gestiune SIG
Analiza contului de rezultat, care pune în evidenţă solduri semnificative privind activitatea
economică şi rentabilitatea. Pornind de la aceste solduri se poate examina structura costurilor şi
evoluţia lor, cu reflectarea în costuri a consumului de resurse .
Contul de profit şi pierderi grupează veniturile, cheltuielile şi rezultatele aferente unui exerciţiu
financiar pe tipuri de activităţi - de exploatare, financiare sau cu caracter excepţional. Soldurile
intermediare de gestiune evidenţiază rezultatele în funcţie de treptele lor de formare.
Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri reprezintă principalul indicator al activităţii firmei. În accepţiunea sa consacrată

cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor rezultate din operaţiunile comerciale
efectuate de o firmă într-o perioadă de timp determinată.
Cifra de afaceri = Venituri din vânzarea mărfurilor + Producţia vândută
Cifra de afaceri trebuie să satisfacă următoarele cerinţe : (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița,
Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University
Press”, Arad, 2007).
 Nivelul cifrei de afaceri să acopere cheltuielile din exploatare şi să permită
realizarea de profit;
 În dinamică să prezinte o tendinţă de creştere reală, pentru a asigura creşterea
reală a volumului de afaceri al firmei
Pagina 8
 Să deţină o pondere de minimum 85% din veniturile din exploatare, respectiv de

75% din veniturile totale ale firmei pentru ca să reflecte o situaţie normală de
activitate
Analiza structurii cifrei de afaceri pe tipuri de venituri

Structura cifrei de afaceri pe elementele componente oferă informaţii despre modul de realizare
a afacerilor pe tipuri de venituri, respectiv din desfacerea producţiei şi comercializarea
mărfurilor.
Analiza valorii adăugate
Valoarea adăugată se poate calcula prin două metode:

 metoda de producţie (sintetică, deductivă)
 metoda de repartiţie (aditivă)
Metoda de producţie VA = Qex + Marja comercială - Cint
Metoda de repartitie VA = Chs + Pn + A + Cf + IT
Qex – producția exercițiului Pn - profitul net

Cint – consumurimintermediare A - amortizarea
Chs- cheltuielile salariale şi asimilate IT - impozitele şi taxele
Cf - cheltuielile financiare
Analiza excedentului brut din exploatare
Excedentul brut de exploatare (EBE) – reprezintă acumularea brută rezultată din activitatea de
exploatare, rămasă la dispoziţia firmei pentru autofinanţarea investiţiilor şi remunerarea
aportatorilor de fonduri în cadrul firmei (creditori şi acţionari): (Cuzman Ioan, Păiușan
Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş
University Press”, Arad, 2007)
EBE = Valoarea Adăugată – Cheltuieli cu personalul – Impozite şi taxe + Subvenţii de exploatare

Analiza rezultatului brut al exploatării
Rezultatul exploatării (RE) – măsoară rentabilitatea întregii activităţi de exploatare prin

deducerea tuturor cheltuielilor aferente: (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a
întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)
RE = Venituri din exploatare – Cheltuieli de exploatare
Analiza rezultatului brut al exerciţiului
Rezultatul curent (RC) – obţinut prin cumularea rezultatului financiar:
RC = RE + Rezultat financiar
Rezultatul net al exerciţiului (Rex) – include rezultatul excepţional, respectiv influenţa

impozitului pe profit:
Rex = RC + Rezultat excepţional – Impozit pe profit
Pagina 9
I.3. Analiza structurii financiare
Analiza bilanţului financiar şi funcţional, care vizează evoluţia structurii financiare, situaţia
chilibrelor financiare şi a rentabilităţii capitalurilor.
Analiza structurii financiare a patrimoniului are rolul de a reflecta raporturile dintre elementele
patrimoniale şi schimbările care au loc în cadrul resurselor şi utilizărilor permanente şi curente,
adică reflecta raportul existent intre finantarile pe termen scurt si cele pe termen lung.
Astfel structura financiară a firmei se analizează din două puncte de vedere : (Cuzman Ioan,
Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile
Goldiş University Press”, Arad, 2007)
 Din punct de vedere al surselor de finanţare reflectate în pasivul bilanţier;

 Din punct de vedere al utilizării şi materializării acestora în activul bilanţier.
I.3.1. Analiza structurii activului
Rata activelor imobilizate (RAI) – reprezintă ponderea elementelor patrimoniale utilizate

permanent, refelectând şi gradul de investire a capitalului în firmă. Acest indicator reflectă şi
gradul de imobilizare al activului. Valoarea optimă a acestui indicator diferă în funcţie de
specificul activităţii, pentru o firmă cu activitate de preponderent de producție valoarea optimă
se apreciază ca fiind in intervalul 50% - 60%. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG,
FSEII, 2016).
Active imobilizat e nete

R AI 
Activ total
Rata activelor circulante (RAC) – arată ponderea pe care o deţin utilizările cu caracter ciclic în
total patrimoniu. Acest indicator măsoară indirect şi gradul de lichiditate a patrimoniului.
La fel ca şi în cazul ratei activelor imobilizate, valoarea optimă a acestui indicator diferă în
funcţie de specificul activităţii, pentru o firmă de producţie valoarea optimă se apreciază ca
fiind de aproximativ 40% - 50%. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).
Active circulante
RAC 
Activ total
I.3.2. Analiza structurii pasivului
Scopul analizei este de a evidenția principalele strategii şi politici financiare ale firmei, privind
modul de formare a resurselor financiare pe categorii de surse şi pe termene de exigibilitate.
Rata stabilităţii financiare (RSF) – reflectă măsura în care firma dispune de resurse financiare
cu caracter permanent faţă de total resurse. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII,
2016).
Capital permanent
RSF 
Pasiv total
Rata autonomiei financiare globale (RAFG) – arată cât din patrimoniul firmei este finanţat pe
baza resurselor proprii. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).
Pagina 10
Capital propriu
R AFG 
Pasiv total
I.4. Analiza echilibrului financiar
Pornind de la premiza că realizarea obiectivului major al unei întreprinderi, şi anume de

maximizare a valorii sale patrimoniale, poate avea loc numai în condiţiile unei activităţi
profitabile concomitent cu menţinerea echilibrului financiar, prezenta lucrare îşi propune să
analizeze în detaliu acest capitol al analizei situaţiei financiare a unui agent economic.
Analiza echilibrului financiar al firmei urmăreşte reflectarea raporturilor de egalitate dintre
sursele de finanţare şi utilizările resurselor financiare, dintre veniturile şi cheltuielile aferente
desfăşurării activităţii firmei pe termen lung, mediu şi scurt.
Astfel analiza financiară evidenţiază modalităţile de realizare a echilibrului financiar având ca
obiective : (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).
 Echilibrul pe termen lung, când se compară capitalul permanent cu activele

imobilizate - fond de rulment;
 Echilibrul curent, când se compară activele circulante cu obligaţiile pe termen scurt -
nevoia (necesarul) de fond de rulment;
 Echilibrul pe termen scurt, când se compară fondul de rulment cu nevoia (necesarul)
de fond de rulment - trezoreria netă.
Baza de pornire pentru analiza echilibrului financiar este respectarea a două relaţii de principiu :
Activul imobilizat = Capital permanent
Activele circulante = Datorii pe termen scurt
Relaţiile de mai sus semnifică pe de o parte că activele stabile (cu lichiditate peste un an) sunt
finanţate din surse stabile (cu exigibilitate mai mare de un an), iar pe de altă parte că activele
circulante ciclice (cu lichiditate sub un an) trebuie finanţate din datorii pe termen scurt (cu
exigibilitate sub un an).
Noţiune de echilibru financiar va fi analizată din perspectiva bilanţului financiar şi a bilanţului
funcţional.
I.4.1. Analiza fondului de rulment net
Dacă fondul de rulment este pozitiv şi în creştere, această situaţie este una pozitivă deoarece o
parte crescândă a nevoilor curente este finanţată din resurse permanente. Acest fapt este generat
fie de creşterea capitalului permanent ca urmare a creşterii îndatorării pe termen lung sau a
creşterii nivelului capitalurilor proprii ale firmei, fie de reducerea nivelului activelor imobilizate
nete ca urmare a amortizării acestora sau a vânzării lor. (Luminița Păiușan, Suport de curs,
UVVG, FSEII, 2016).
Dacă fondul de rulment scade, acest aspect este considerat ca având efecte negative pentru
firmă, deoarece nevoile curente sunt acoperite într-o tot mai mică măsură din resurse
permanente. Situaţia poate fi generată fie de creşterea activelor imobilizate nete ca urmare a
investiţiilor (acest lucru pe termen lung va determina o îmbunătăţire a situaţiei financiare) sau
ca efect al reevaluării acestora, fie de scăderea capitalurilor permanente ca urmare a reducerii
capitalurilor proprii sau prin ramburasarea creditelor pe termen mediu şi lung (acest aspect
generează conduce deasemenea la îmbunătăţirea situaţiei financiare).
Pagina 11
Un element important în analiza fondului de rulment net îl reprezintă ponderea acestuia în

capitalul permanent, ceea ce reprezintă resursele permanente alocate pentru finanţarea activelor
curente.
 100 %
Fond de rulment net
PondereaFRN 
Capital permanent
Pentru a putea evidenţia proporţia în care resursele permanente alocate finanţării activelor
curente le acoperă în mod efectiv se determină raportul de finanţare a activelor circulante din
fondul de rulment net.
 100 %
Fond de rulment net
Rfac 
Active circulante
Din punct de vedere al structurii, analiza fondului de rulment net permite descompunerea
acestuia în :
 Fondul de rulment propriu,
FRp  Capital propriu - Active imbilizate nete
 Fondul de rulment străin,

FRs  Fond de rulment - Fond de rulment propriu
Din punct de vedere al gestiunii fondului de rulment net putem determina viteza de rotaţie a
acestuia prin cifra de afaceri. Acest indicator exprimă numărul mediu de zile în care fondul de
rulment net se reconstituie prin cifra de afaceri. Situaţia optimă este aceea în care indicatorul
prezintă un trend descendent, în intervalul cuprins între 30 şi 90 de zile.
 T zile 
Fond de rulment net
Durata 
Cifra de afaceri
I.4.2. Analiza necesarului de fondul de rulment
NFR  Active circulante nefinanciare  Datorii pe termen scurt nefinanciare
Ca şi în cazul analizei fondului de rulment, vom distinge şi în analiza necesarului de fond de

rulment două situaţii.
Necesarul de fond de rulment este pozitiv, ceea ce semnifică că există un surplus de nevoi
temporare în raport cu sursele temporare. În acest caz se evidenţiază excedentul (surplusul)
activelor circulante (mai puţin disponibilităţi) asupra resurselor ciclice (datorii din exploatare).
Varianta nefavorabilă apare dacă este urmare a unor perturbări în ciclul de exploatare (creşterea
duratei de încasare a debitelor şi scăderea duratei de plată a obligaţiilor), sau ca urmare a unei
gestiuni ineficiente a stocurilor (stocuri fără mişcare, sau cu mişcare lentă).
Necesarul de fond de rulment este negativ, ceea ce semnifică că există un surplus de resurse
ciclice în raport cu alocările ciclice. Şi această situaţie poate fi apreciată ca fiind favorabilă sau
nefavorabilă în următoarele circumstanţe:
Astfel considerăm că situaţia este favorabilă dacă scade durata de încasare a debitelor şi sunt
angajate datorii cu scadenţe mai convenabile ciclului de exploatare.
Din punct de vedere al gestiunii necesarului de fond de rulment putem determina viteza de
rotaţie a acestuia prin cifra de afaceri.
Acest indicator exprimă numărul mediu de zile în care necesarul de fond de rulment se
reconstituie prin cifra de afaceri. Situaţia optimă este aceea în care indicatorul prezintă un trend
descendent, în intervalul cuprins între 30 şi 90 de zile.
 T zile 
Necesarul de fond de rulment
Durata 
Cifra de afaceri
Pagina 12
I.4.3. Analiza trezoreriei nete
Trezoreria neta  Fondul de rulment net  Necesarul de fond de rulment
Din punct de vedere a structurii funcţionale trezoreria netă se descompune în două componente,
trezoreria de activ şi trezoreria de pasiv, trezoreria netă fiind egală ca valoare cu diferenţa dintre
trezoreria de activ şi trezoreria de pasiv.
Astfel din punct de vedere structural, analiza trezoreriei presupune determinarea mărimii şi
sensului plasamentelor, disponibilităşilor în conturi la bănci şi în casă, a creditelor bancare pe
termen scurt şi a altor valori de trezorerie.
I.4.4. Analiza echilibrului financiar prin ratele de finanţare
Analiza ratei stabile de finanţare
Rata finanţării stabile (Rf) – reflectă măsura în care resursele financiare de natura capitalurilor
permanente acoperă utilizările grupate în activele permanente. Altfel spus această rată reflectă
în valori relative echilibrul financiar pe termen lung. Rata arată gradul în care activele stabile
sunt finanţate din pasivele stabile. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).
Capital permanent
Rf 
Active imobilzate nete
Pentru valori ale acestei rate mai mari de 100% suntem în situaţia în care activele stabile sunt
finanţate integral din surse stabile şi există un surplus de surse permanente care constituie
fondul de rulment net. În cazul în care valoarea indicatorului este superioară nivelului de 100%,
atunci activele stabile fiind finanţate integral din surse permanente, fondul de rulment având
valori pozitive.
Analiza ratei ciclice de finanţare
Rata finanţării ciclice (Rfc) – reflectă măsura în care resursele financiare de natura
capitalurilor curente acoperă utilizările grupate în activele curente. (Luminița Păiușan, Suport
de curs, UVVG, FSEII, 2016).
Pasive curente
Rfc 
Active curente
Analiza ratei globale de finanţare
Rata finanţării globale (Rfg) – reflectă măsura în care surplusul de resurse permanente
neutilizate acoperă nevoile ciclice. Altfel spus, rata finanţării globale comensurează procentul în
care necesarul de fond de rulment este acoperit pe seama fondului de rulment net. (Luminița
Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).
Fond de rulment net

Rfg 
Necesarul de fond de rulment
Pentru valori ale acestei rate mai mari de 100% suntem în situaţia în care necesarul de fond de
rulment este finanţat integral prin fondul de rulment net, caz în care avem o trezorerie pozitivă.
Pagina 13
În cazul în care valoarea indicatorului este inferioară nivelului de 100%, atunci necesarul de
fond de rulment este finanţat doar parţial pe seama fondului de rulment net, diferenţa fiind
acoperită prin credite bancare pe termen scurt, caz în care trezoreria este negativă.
I.4.5. Analiza echilibrului financiar prin valoarea patrimonială netă
Activul net contabil (ANC) se exprimă ca diferenţă între totalul activului şi totalul datoriilor
angajate de firmă: ANC = At – Dt şi reprezintă evaluarea contabilă a averii acţionarilor la
sfârşitul exerciţiului financiar. (Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).
a) Un activ net contabil pozitiv semnalează existenţa unui volum al activelor firmei
suficient pentru acoperirea tuturor datoriilor acesteia, fără a ţine însă seama de
posibilele necorelări între exigibilitatea pasivelor şi gradul de lichiditate al activelor.
b) Activul net contabil negativ reflectă un nivel al datoriilor angajate superior activelor
totale, ca o consecinţă a exploatării ineficiente a activelor şi a acumulării de pierderi,
având ca finalitate erodarea (consumarea) capitalurilor avansate de acţionari şi
insolvabilitatea firmei aflate într-o atare situaţie.
Raportul contabil net (Rcn) - cuantifică gradul de independenţă financiară a patrimoniului.

Altfel spus, acest raport reprezintă ponderea averii acţionarilor în total activ. (Luminița Păiușan,
Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).
Activul net contabil

Rcn 
Activ total
I.4.6. Analiza dinamică a echilibrului financiar
Analiza fluxului net de trezorerie
Variaţia în valori absolute a trezoreriei nete de la o perioadă la altă, reprezintă fluxul net de
trezorerie (Ftn), care practic este fluxul de numerar degajat din activitatea întreprinderii pe
parcursul unui exerciţiu financiar.
Ftn  Trezoreria neta la sfarsitul exercitiul ui - Trezoreria neta la inceputul exercitiul ui
Se consideră că pentru un agent economic, o situaţie pozitivă se înregistrează în momentul în

care fluxul de trezorerie din exploatare este mai mare decât cel din afara exploatării, iar ritmul
de creştere al acestuia este superior celuilalt.
I.5. Analiza lichidității
I.5.1. Lichiditatea – concepte
Înţelegem prin lichiditate capacitatea unei întreprinderi de a face faţă datoriilor exigibile la
anumite termene stabilite.
Capacitatea unei întreprinderi de a-şi plăti datoriile exigibile la anumite termene rezultă din
lichiditatea activelor sale.
Decalajele dintre exigibilitatea datoriilor şi lichiditatea activelor pot genera echilibre sau
dezechilibre financiare care afectează lichiditatea.
Pagina 14
I.5.2. Indicatori ai lichidităţii
 Rata de lichiditate curentă

 Rata lichidităţii rapide
 Rata lichidităţii imediate
I.5.2.1. Rata de lichiditate curentă
Se apreciază că nivelul acestui indicator este bine să fie > 1 plecând de la constatarea practică
privind imposibilitatea de a asigura lichiditatea unor active circulante în anumite momente în
timp ce exigibilităţile sunt sigure.
I.5.2.2. Rata lichidităţii rapide
Deoarece în unele situaţii lichiditatea este dificil de realizat, este bine să se aprecieze acest
indicator pe seama creanţelor considerate mai sigure şi a disponibilităţilor.
I.5.2.3. Rata lichidităţii imediate
Deoarece şi în cazul creanţelor pot apărea dificultăţi în încasarea acestora, indicatorul cel mai
sigur este rata imediată.
În cazul când disponibilităţile sunt insuficiente, pentru a nu intra în incapacitate de plată se
poate apela la credite de trezorerie.
I.6. Analiza solvabilității
I.6.1. Solvabilitate – concepte
Prin solvabilitatea unei întreprinderi înţelegem capacitatea acesteia de a face faţă tuturor
obligaţiilor de plată la un moment dat sau într-un interval de timp.
 este un indicator de bonitate al unei întreprinderi.
 reflectă măsura în care o firma îşi poate finanţa activitatea pe seama resurselor
proprii.
 este un indicator de bază prin care se poate aprecia stabilitatea şi autonomia
financiară.
I.6.2. Indicatori ai autonomiei financiare
I.6.2.1. Autonomia financiară
Pagina 15
Reflectă gradul în care întreprinderea îşi finanţează activitatea pe seama resurselor proprii. Se
apreciază că nivelul acestui indicator trebuie să fie de cel puţin 50%. Desigur că precierea
trebuie să fie nuanţată în corelaţie cu rata de rentabilitate economică şi cu rata dobânzii.
I.6.2.2. Rata autonomiei financiare la termen
În acest caz se apreciază autonomia financiară în raport cu resursele financiare pe termen mediu
şi lung. Aprecierile acestui indicator sunt în funcţie de necesitatea creşterii activelor imobilizate
din surse relativ stabile pe termen mediu şi lung.
Se apreciază că nivelul capitalului propriu în total capital permanent trebuie să fie de cca.66%
Mărimea acestui indicator trebuie să fie de cel puţin > 100%
I.6.2.3. Rata de îndatorare globală
Acest indicator este inversul indicatorului de autonomie financiară. Şi în acest caz o valoare în
general acceptată pentru acest indicator este de maximum 50%. Pot fi acceptate valori şi mai
mari în funcţie de rentabilitatea economică a întreprinderii şi de rata dobânzii.
I.6.2.4. Gradul de acoperire al datoriilor
pe seama fluxului de numerar net degajat din exploatare
Indicatorul exprimă numărul de ani în care este posibil ca datoriile să fie achitate pe seama
fluxurilor de numerar ce se degajă din activitatea de exploatare. Se apreciază că un interval de 3
– 5 ani este acceptabil mai ales pentru eforturile financiare ce se concretizează în investiţii.
I.7. Analiza riscului
Conceptul de analiza a lichidității și a solvabilității în cazul unei firme trebuie integrat și cu

analiza de risc. Indicatorii de lichiditatea și solvabilitate evidențiază modul în care firma poate
face obligațiilor de plată pe termen mediu, scurt și imediat, prezinta autonomia financiară a
companiei. Analiza riscului din exploatare, financiar și a riscului de faliment caracterizeaza
compania din această perspectivă, în ce măsură face față obligațiilor de plată cătte terți.
Un diagnostic economico-financiar complet nu se poate realiza neglijind cuplul rentabilitate -
risc. Noţiunea de risc este inseparabil legată de cea de rentabilitate.
Noţiunea de risc este substituită cel mai adesea cu noţiunea de flexibilitate definite prin
capacitatea întreprinderii de a se adapta şi a răspunde eficient la schimbările de mediu.
Pagina 16
În funcţie de formele pe care le îmbracă riscul, problematica analizei acestuia poate fi

structurată astfel:
- analiza riscului economic (de exploatare):
- analiza riscului financiar;
- analiza riscului de faliment.
I.7.1. Riscul de exploatare
Riscul economic reprezintă incapacitatea firmei de a se adapta la timp cu cel mai mic cost la
variaţiile mediului, exprimând volatilitatea rezultatului economic la condiţiile de exploatare.
(Cuzman Ioan, Analiza financiară a intreprinderilor industriale, “Vasile Goldiş University
Riscul nu depinde numai de factorii generali (preţ de vânzare, cost, cifră de afaceri), ci şi de
structura costurilor, respectiv de comportamentul lor faţă de volumul de activitate.
Riscul activităţii economice sau riscul de exploatare “prezintă de fapt riscul legat de încetinirea
randamentelor de exploatare (de producţie). El depinde în mod esenţial de gruparea cheltuielilor
de producţie în fixe şi variabile şi corecta lor determinare”. (Cuzman Ioan, Analiza financiară a
intreprinderilor industriale, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
În materie de analiză a riscului specialiştii consideră că există două variabile esenţiale care
provoacă cea mai mare sensibilitate a indicatorilor de rezultat şi care trebuie atent studiate,
respectiv structura costurilor şi structura financiară a firmei.
Relaţiile dintre costurile fixe, costurile variabile şi beneficiu (profit) sunt puse în evidenţă prin
analiza punctului critic (punct mort, prag de rentabilitate) care constituie un important
instrument în analiza riscului.
I.7.2. Riscul financiar
Analiza riscului asociat gradului de îndatorare al firmei este alături de riscul asociat activităţii
de exploatare la fel de importantă. Creşterea îndatorării determină o creştere a rentabilităţii
financiare doar în condiţiile în care rentabilitatea economică este superioară în raport cu rata
dobânzii, dar şi o scădere a acesteia în situaţia inversă. (Cuzman Ioan, Analiza financiară a
intreprinderilor industriale, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
Întrucât îndatorarea generează cheltuieli financiare sub forma dobânzilor, indicatorul
semnificativ de analiză a impactului politicii de îndatorare este rezultatul curent, acesta fiind un
rezultat cumulat al activităţilor de exploatare şi financiare. Rezultatul curent are o deosebită
importanţă întrucât reprezintă rezultatul activităţii reproductibile a firmei (cea care prezintă un
grad de permanenţă pentru aceasta). (Cuzman Ioan, Analiza financiară a intreprinderilor
industriale, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
Coeficientul de elasticitate al rezultatului curent (RC) se calculează similar cu cel aferent

rezultatului din activitatea de exploatare:
I.7.3. Riscul de faliment
Riscul de faliment al firmei studiază impactul cumulat al datoriilor firmei, atât cele din
exploatare cât şi a celor financiare şi probabilitatea ca întreprinderea să nu reuşească să acopere,
pe lângă ratele datoriilor financiare scadente şi cheltuielile financiare aferente şi obligaţiile
curente către furnizori, salariaţi, stat etc. sub acest aspect sunt utili o serie de indicatori, cum ar
fi cei de solvabilitate pe termen lung şi scurt sau analiza relaţiei dintre trezorerie, FR şi NFR.
(Luminița Păiușan, Suport de curs, UVVG, FSEII, 2016).
În literatura economică străină s-au cristalizat următoarele metode de diagnosticare şi analiză a
riscului de faliment: analiza statică pe baza bilanţului patrimonial; analiza funcţională pe baza
bilanţului funcţional; analiza dinamică; analiza strategică; analiza scorurilor etc.
Pagina 17
Investigarea clasică a riscului de faliment, prin metodele enunţate, permite evidenţierea

performanţelor trecute ale întreprinderii, chiar şi a riscurilor de exploatare, financiare, de
îndatorare etc. informând însă în mică măsură asupra viitorului acesteia şi fără a oferi
posibilitatea evaluării globale a riscului de faliment .
Ca o reacţie la aceste cerinţe practice, cercetătorii şi organismele financiare internaţionale s-au

preocupat de elaborarea unei metode de predicţie a riscului de faliment, denumită metoda
scorurilor, care constituie, fără îndoială, o îmbogăţire a analizei tradiţionale prin rate.
Funcţiile scor folosesc combinaţii liniare de diverşi indicatori, cu un nivel important de
semnificaţie pentru prezicerea incapacităţii de plată a obligaţiilor angajate. Indicatorilor li se
ataşează coeficienţi diferiţi de ponderare, în funcţie de importanţa fiecăruia, estimată prin
prelucrări statistice pe eşantioane de firme cu probleme financiare şi firme martor, fără
dificultăţi financiare.
Observaţiile istorice se produc de regulă pe intervale lungi de timp, ce pot depăşi uneori chiar
15 ani. Obiectul analizei îl constituie identificarea combinaţiei lineare optime de indicatori care
să asigure diferenţierea pe cele două segmente de firme.
Această combinaţie liniară a ratelor, care diferenţiază cel mai bine posibil întreprinderile
sănătoase de întreprinderile falimentare, conduce la determinarea unui indicator de clasament
numit scor (notat cu Z).
Acest indicator oferă o bună aproximare a riscului de faliment pentru o întreprindere dată,
respectiv care este probabilitatea de a fi o întreprindere normală sau de a fi falimentară.
În teoria economică au fost elaborate o serie de modele bazate pe metoda scorurilor, dintre care
cele mai cunoscute sunt: modelul Altman, modelul Conan şi Holder şi modelul Băncii Franţei.
După 1990 și pe plan national au fost dezvoltate modele de analiză a riscului de faliment, având
la bază deasemenea funcții scor. Astfel in cadru lucrării vom utiliza trei modele dezvoltate de
cercetători români și anume modelul Anghel, modelul Ivoniciu și modelul Băileșteanu.
Vom utiliza pentru evaluarea riscului de faliment modelele elaborate de către cercetătorii
români, și anume modelul Anghel, modelul Ivoniciu și modelul Băileșteanu.
Modelul Anghel
Un instrument care se poate dovedi mai util în previzionarea falimentului companiilor

româneşti decât diverse funcţii scor străine, este funcţia scor „A”, dezvoltată de dr. ec. Ion
Anghel.
Construirea modelului s-a fundamentat pe analiza datelor financiare ale perioadei 1994-1998
ale unui eşantion de 276 de întreprinderi, distribuite în 12 ramuri din economia românească.
Volumul activelor din eşantion (1998) a fost de peste 23 mii de miliarde lei, iar numărul de
salariaţi era de peste 175. Analiza capacităţii de predicţie apriorice a funcţiei a evidenţiat o rată
de succes de 97%, ceea ce confirmă rata ridicată a succesului predicţiei funcţiei A.
A  5,676  6,3718  X 1  5,3932  X 2  5,1427  X 3  0,0105  X 4

unde :
Profit net Cash flow
X1  X2 
Cifra de afaceri Active totale
Datarii totale Datorii totale
X3  X4   360
Active totale Cifra de afaceri
o Dacă A < 0 – suntem în situaţia iminentă a falimentului firmei;

o Dacă 0 > A > 2,05 – suntem într-o situaţie de incertitudine, ce poate impune o analiză
suplimentară;
o Dacă A > 2,05 – riscul de faliment este improbabil, starea firmei fiind bună.
Pagina 18
Modelul Ivoniciu
Un alt instrument autohton de previzionare a falimentului companiilor româneşti, este funcţia

scor „I”, elaborată de economistul Paul Ivoniciu. Construirea modelului s-a fundamentat pe
analiza datelor financiare ale perioadei pentru un eşantion de peste 50 de întreprinderi,
distribuite în diverse ramuri din economia românească.
I  0,333  R1  5,555  R2  0,033  R3  0,71429  R4  1,333  R5  4  R6  1,66032

unde:
VT CAF VT1
R1  1 R2  R3 
ATc VT1 Creante
CAF Creante  D FRc
R4  R5  R6 
DT DTS ATc
VT - venituri totale încasate şi încasabile; AT - active totale corectate;

1 C
CAF - capacitatea de autofinanţare; DT - datorii totale corectate;
D - disponibilităţi şi titluri de plasament; DTS - datorii pe termen scurt;
FR - fond de rulment corectat.
C
o Dacă I < 0 – suntem în situaţia iminentă a falimentului firmei;

o Dacă 0 <= I <= 1,5 – risc ridicat de faliment, cu probabilitate de faliment între 64-81%;
o Dacă 1,5 <= I<= 3 – suntem într-o situaţie de incertitudine, ce poate impune o analiză
suplimentară, cu probabilitate între 46-64%;
o Dacă 3 <= I <= 4,5 – risc ridicat de faliment, cu probabilitate de faliment între 29-46%;
o Dacă 4,5 <= I <= 6 – risc mic de faliment, cu probabilitate de faliment între 12-29%;
o Dacă I > 6 – riscul de faliment este improbabil , starea firmei fiind bună, cu probabilitate de
faliment între 0-12%.
Modelul Băileşteanu
Un alt instrument autohton de previzionare a falimentului companiilor româneşti, este funcţia

scor „B”, elaborată de dr. ec. Gheorghe Băileşteanu.
B  0,444  G1  0,909  G2  0,0526  G3  0,0333  G4  1,414
AC PN  A CA P
G1  G2  G3  G4 
PC RC  ChF Creante C
unde:
AC - active curente; A - amortizare;
PC - pasive curente; PN - profit net;
RC - ratele de rambursat la credite; P - profit;
ChF - cheltuieli financiare; C - costuri.
CA - cifra de afaceri;
o Dacă B < 0,5 – suntem în situaţia iminentă a falimentului firmei;

o Dacă 0,5 <= B <= 1,1 – risc ridicat de faliment, zonă limitată;
o Dacă 1,1 <= B <= 2 – suntem într-o situaţie de incertitudine, zonă intermediară;
o Dacă B > 2 – riscul de faliment este improbabil, starea firmei fiind bună, zonă
favorabilă.
Pagina 19
II. Studiu de caz – R.A. Administrația Zonei Libere Curtici - Arad
1. Informații generale
1.1. Date generale privind Regia Autonoma “Administraţia Zonei Libere Curtici - Arad”
Regia Autonoma “Administraţia Zonei Libere Curtici - Arad”, este persoană juridică română,
având forma juridică de Regie Autonoma, constituită în conformitate cu prevederile Legii
nr.31/1990 privind societăţile comerciale, republicată, cu modificările ulterioare, capitalul
social fiind deţinut în întregime de stat.
Sediul social este în municipiul Arad, Str. I. Grozescu, nr. 5, România. Zona Liberă Curtici -
Arad este singura zonă liberă amplasată în vestul României, pe un coridor european, în
apropierea a patru centre vamale. Poziţia geografică avantajoasă împreună cu amplasarea pe un
coridor rutier european şi faptul că poate fi accesată prin intermediul a trei căi de acces conferă
acesteia individualitate între celelalte zone libere din ţară.
Regia Autonoma “Administraţia Zonei Libere Curtici - Arad” se întinde pe o suprafață de cca
90 ha și este formată din două platforme, o platformă amplasată în vecinătatea orașului Curtici,
jud. Arad, între linia de cale ferată care asigură conexiunea cu Ungaria și drumul județean 792C
Curtici-Dorobanți, și o platformă situată în partea de vest a municipiului Arad, adiacentă căii de
rulare a Aeroportului Internațional Arad.
În conformitate cu prevederile art.8 din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.199/2000,
aprobată prin Legea nr.402/2001, cu modificările ulterioare, activitatea regiei se desfăşoară pe
bază de buget propriu de venituri şi cheltuieli, aprobat potrivit legii.
Regia Autonoma “Administraţia Zonei Libere Curtici - Arad” are ca obiectiv principal atragerea
investitorilor, atât străini cât şi români, în vederea dezvoltării de activităţii industriale şi al
stimulării exportului de produse prelucrate. În acest sens, au fost gândite şi implementate o serie
de facilităţi menite să atragă şi să sprijine agenţii economici care au înţeles potenţialul înfiinţării
unei afaceri în perimetrul Zonei Libere Curtici Arad.
Valoarea patrimoniului public la 31 decembrie 2016 era de 572,444 lei, iar valoarea bunurilor
din domeniul public al statului aflate în administrare era de 30,304,468 lei.
Consiliul Judeţean Arad, reprezintă statul ca acţionar al Regiei Autonome “Administraţia Zonei
Libere Curtici - Arad” şi exercită toate drepturile şi obligaţiile ce decurg din calitatea de
autoritate publică tutelară.
Regia Autonoma “Administraţia Zonei Libere Curtici - Arad” este condusă de Consiliul de
administraţie compus din 7 membri, persoane fizice, desemnaţi potrivit prevederilor Ordonanţei
de urgenţă a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanţa corporativă a întreprinderilor publice,
din care șase membrii sunt selectaţi de Consiliul Judeţean Arad şi un membru de Ministerul
Finanţelor Publice.
Membrii consiliului de administraţie sunt numiţi pentru o perioadă de 4 ani, cu posibilitatea
reînnoirii mandatului acestora pe noi perioade cu aceeaşi durată sau durată mai mică.
1.2. Conducerea operativă a Regiei
Conducerea operativă a Regia Autonoma “Administraţia Zonei Libere Curtici - Arad” este
asigurată de directorul general împreună cu directorul economic.
Pagina 20
Numirea directorul general şi a directorului economic a fost făcuta potrivit prevederilor

Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a
întreprinderilor publice.
Directorul general are statutul de director prevăzut de art.143 din Legea nr.31/1990 privind
societăţile comerciale, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
Procesul de implementare a prevederilor O.U.G. nr.109/2011 privind guvernanţa corporativă a
întreprinderilor publice s-a finalizat cu recrutarea, selecţia şi nominalizarea directorului general
şi a directorului economic. Contractele de mandat şi implicit preluarea funcţiilor s-a făcut în
luna august 2013, dna. Cristina Elena BIBARŢ fiind desemnată Director General, iar dna. Olga
Carmen FURDEA fiind desemnată Director Economic.
2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune SIG
Contul de profit şi pierderi grupează veniturile, cheltuielile şi rezultatele aferente unui exerciţiu
financiar pe tipuri de activităţi - de exploatare, financiare sau cu caracter excepţional. Soldurile
intermediare de gestiune evidenţiază rezultatele în funcţie de treptele lor de formare.
2.1. Analiza cifrei de afaceri
Cifra de afaceri reprezintă principalul indicator al activităţii firmei. În accepţiunea sa consacrată

cifra de afaceri reprezintă suma totală a veniturilor rezultate din operaţiunile comerciale
efectuate de o firmă într-o perioadă de timp determinată.
Analiza nivelului cifrei de afaceri
Indicele de creştere a Cifrei de afacere Tabel 1.
2014 2015 2016

Cifra de afaceri [lei] 3,556,265 3,831,527 3,970,002
Indicele de creştere a CA -4.40% 7.74% 3.61%
Rata inflaţiei 0.83% -0.9% -0.5%
Cifra de afaceri are o evoluție pozitivă, pentru anul 2016 aceasta înregistrând o valoare de
3,970,002 lei.
Grafic 1. Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2014 - 2016
Pagina 21
În cazul R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-Arad, structura cifrei de afaceri este compusă
din valoarea concesiunilor anuale pe care firmele care își desfășoară activitatea în perimetrul
zonei o plătesc, din contravaloarea permiselor de acces în perimetrul zonei, din licențele de
funcționare acordate agenților economici și din veniturile obținute din redevențele pentru
terenurile agricole din perimetrul zonei.
Remarcăm că indicele de creștere a cifrei de afaceri este superior ratei inflației, cu excepția
anului 2014, ceea ce semnifică că avem o creștere real pozitivă a cifrei de afaceri.
2.2. Analiza valorii adăugate
Valoarea adăugată determinată pentru R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-Arad este redată
în tabelele următoare.
Calcul valorii adăugate Tabel 2.
lei
Valoarea adăugată 2014 2015 2016
Productia exercitiului 3,556,265 3,831,527 3,970,002
Marja comerciala - - -
Chelt.materiale 491,600 482,181 468,104
Chelt.cu servicii terti 440,205 445,879 443,667
Valoarea adăugată 2,624,460 2,903,467 3,058,231
Rezultat alte operatiuni exploatare - - -

Subventii de exploatare - - -
Venit financiar fara provizioane 112,862 173,498 285,416
Rezultat exceptional - - -
Valoarea adăugată globală 2,737,322 3,076,965 3,343,647
Personal-salarii,part.profit 1,652,748 1,564,964 1,473,817

Creditori (dobanzi, comisioane) - - -
Buget (impozite si taxe) 415,534 495,450 599,405
Actionari (dividende) 145,920 527,273 487,422
Autofinantare 410,258 315,780 497,587
Repartizarea valorii adăugate Tabel 3.
Personal-salarii,part.profit 62.97% 53.90% 48.19%

Creditori (dobanzi, comisioane) 0.00% 0.00% 0.00%
Buget (impozite si taxe) 15.83% 17.06% 19.60%
Actionari (dividende) 5.56% 18.16% 15.94%
Autofinantare 15.63% 10.88% 16.27%
Total de control 100% 100% 100%
Valoarea adăugată are o creștere în fiecare din cei trei analizați, pentru anul 2016, valoarea
adăugată este de 3,058,231 lei. Analizând repartizarea valorii adăugate pentru intervalul 2014 –
2016, remarcăm că ponderea cea mai mare în structura valorii adăugate o reprezintă cheltuielile
cu personalul, urmate de vărsămintele la bugetul de stat. Aspectul pozitiv care trebuie remarcat
este faptul că ponderea cheltuielilor cu personalul în structura valorii adăugate consemnează o
scădere, de la 62.97% în anul 2014, la 48.19% în anul 2016.
Pagina 22
Grafic 2. Evoluţia repartizării valorii adăugate în perioada 2014 - 2016
2.3. Analiza excedentului brut din exploatare
Evoluţia excedentul brut din exploatare Tabel 4.

lei
2014 2015 2016
Valoarea adaugata 2,737,322 3,076,965 3,343,647
Subventii de exploatare - - -
Cheltuieli cu personal 1,652,748 1,564,964 1,473,817
Impozite si taxe 415,534 495,450 599,405
Excedent Brut din Exploatare 669,040 1,016,551 1,270,425
Excedentul brut din exploatare înregistrează valori pozitive și în creștere pentru întregul
interval analizat, valoarea consemnată pentru anul 2016, de 1,270,425 lei fiind aproape dublă
față de nivelul atins în anul 2014.
2.4. Analiza rezultatului brut al exploatării
Evoluţia rezultatului exploatării Tabel 5.

lei
2014 2015 2016
Venituri din exploatare: 3,641,219 3,818,077 3,994,948
Cheltuieli pentru exploatare: 2,978,089 2,715,531 3,280,801
Rezultat din exploatare 663,130 1,102,546 714,147
Rezultatul din exploatare pentru perioada 2014 – 2016 este pozitiv, dar are o evoluție oscilantă,
respectiv după o creștere în anul 2015 față de anul 2014, urmează o scădere în anul 2016 față
de anul 2015. Acestă situație este consecința creșterii cheltuielilor de exploatare într-un ritm
mai accelerat decât a veniturilor din exploatare. Principalele motive pentru anul 2016 au fost
reprezentate de creşterea ajustărilor de valoare privind activele circulante, de la 27,928 lei în
anul 2015, la 430,932 lei în anul 2016 şi a ajustărilor privind provizioanele, de la -60,000 lei la
350,000 lei.
Aspectul pozitiv în cazul cheltuielilor de exploatare îl reprezintă reducerea cheltuielilor cu
personalul, de la o ponderea a acestora de 55.5% în anul 2014, la o pondere de 44.9% în anul
2016.
Pagina 23
Evoluţia cheltuielilor cu personalul Tabel 6.

lei
2014 2015 2016
Pondere ch personal in ch expl 55.50% 57.63% 44.92%
Pondere ch personal in ch totale 55.03% 57.41% 42.26%
Grafic 3. Evoluţia ponderii cheltuielilor cu personalul în perioada 2014-2016
2.5. Analiza rezultatului brut al exerciţiului
Evoluţia rezultatului brut şi a reultatului exerciţiului Tabel 7.

lei
2014 2015 2016
Venituri exploatare 15.844.258 21.939.698 22.567.850
Cheltuieli exploatare 15.424.520 21.022.536 21.928.754
Rezultat din exploatare 419.738 917.162 639.096
Venituri financiare 112,862 173,498 285,416
Cheltuieli financiare 25,000 10,390 206,578
Rezultat financiar 87,862 163,108 78,838
Rezultat curent 750,992 1,265,654 792,985
Rezultatul exerciţiului 591,826 1,054,547 541,580
Rezultatul financiar este pozitiv dar are o evoluție descedentă, valoarea consemnată pentru anul
2016 fiind cea mai redusă pentru intervalul 2014 – 2016. Motivul principal este legat de
creșterea cheltuielilor financiare într-un ritm mai accelerat decât a veniturilor financiare corelat
cu reducerea constantă a randamentelor pe care regia le-a obținut pentru depozitele constituite.
Rezultatul exercițiului înregistrat pentru anul 2016 este pozitiv dar consemnează cea mai mică
valoare pentru perioada 2014 – 2016. Pentru anul 2016, pentru a compensa această evoluție
Consiliul de Administrație a aprobat repartizarea a 90% din rezultatul exercițiului ca și
vărsăminte(dividende) către autoritatea publică tutelară, față de un procent de 50% aprobat
pentru anii 2014 și 2015.
Pagina 24
Grafic 4. Evoluţia rezultatelor în perioada 2014-2016
3. Structura financiară a firmei
Analiza structurii financiare a patrimoniului are scopul de a reflecta raporturile dintre

elementele patrimoniale şi schimbările care au loc în cadrul resurselor şi utilizărilor permanente
şi curente, adică reflecta raportul existent intre finantarile pe termen scurt si cele pe termen
lung.
Astfel structura financiară a firmei se analizează din două puncte de vedere : (Cuzman Ioan,
Goldiş University Press”, Arad, 2007).
 Din punct de vedere al surselor de finanţare reflectate în pasivul bilanţier;

 Din punct de vedere al utilizării şi materializării acestora în activul bilanţier.
3.1. Analiza structurii activului
În ceea ce priveşte structura activului în anul 2016 la R.A. Administrația Zonei Libere
Curtici-Arad, aceasta se prezintă după cum urmează : active imobilizate, 46.45%; active
circulante 53.46%; cheltuieli in avans 0.09%
Rata activelor imobilizate (RAI)
Rata activelor imobilizate Tabel 8.

lei
2014 2015 2016
Active imobilizate 3,721,314 4,305,904 3,987,553
Total Activ 7,531,659 8,114,929 8,585,386
Rata activelor imobilizate 49.41% 53.06% 46.45%
Valoarea indicatorului rata activelor imobilizate variază în cadrul intervalului 46% - 53% .
Principalul motiv este diminuarea activelor imobilizate ca rezultat a amortizării acestora.
Rata activelor circulante (RAC)
Pagina 25
Rata activelor circulante Tabel 9.

lei
2014 2015 2016
Active circulante 3,802,614 3,802,687 4,589,805
Total Activ 7,531,659 8,114,929 8,585,386
Rata activelor circulante 50.49% 46.86% 53.46%
Faţă de valoarea considerată ca fiind optimă, de minim 60%, în cazul Regia Autonoma
Administratia Zonei Libere Curtici - Arad rata activelor circulante prezintă valori inferioare,
atingând în anul 2016 valoarea de 53,46%. De remarcat trendul crescător al valorii
indicatorului, principala cauză fiind creşterea valorii disponibilităţilor.
3.2. Analiza structurii pasivului
Pentru anul 2016 structura pasivului în cazul R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-Arad se
prezintă după cum urmează : capitaluri proprii 81.3%; total datorii 14.28%, venituri în avans
2.19% și alte conturi de pasiv 2.24%.
Structura pasivului Tabel 10.

lei
2014 2015 2016
Capitaluri proprii 6,401,555 7,065,321 6,979,629
Datorii totale 842,495 827,414 1,225,576
Total Pasiv 7,531,659 8,114,929 8,585,386
Pondere capitaluri proprii 85.00% 87.07% 81.30%
Pondere datorii totale 11.19% 10.20% 14.28%
În ceea ce priveşte structura pasivului în evoluţie pentru intervalul 2014 - 2016, remarcăm ca
nivelul datoriilor prezintă o creştere, ponderea acestora crescând de la 10.20% în anul 2015 la
14.28% în anul 2016.
Rata stabilităţii financiare (RSF)
Rata stabilităţii financiare Tabel 11.

lei
2014 2015 2016
Capital permanent 7,035,642 7,744,219 7,891,808
Total Pasiv 7,531,659 8,114,929 8,585,386
Rata stabilitatii financiare 93.41% 95.43% 91.92%
Din punct de vedere al acestui indicator, rata stabilităţii financiare, Regia prezintă o evoluţie
favorabilă, valoarea acestuia depăşind cu mult pragul de 60%.
Rata autonomiei financiare globale (RAFG)
Rata autonomiei financiare globale Tabel 12.

lei
2014 2015 2016
Capital propriu 6,401,555 7,065,321 6,979,629
Total Pasiv 7,531,659 8,114,929 8,585,386
Rata autonomiei financiare globale 85.00% 87.07% 81.30%
Pagina 26
Din analiza ratei autonomie financiare globale constatăm că valoarea acestuia este superioară
nivelului de 66%, considerat ca fiind valoarea ce caracterizează o autonomie financiară ridicată.
De remarcat însă că trendul este descrescător.
4. Analiza echilibrului financiar al firmei
4.1. Analiza fondului de rulment net
Evoluţia fondului de rulment net Tabel 13.

lei
2014 2015 2016
Active imobilizate nete 3,721,314 4,305,904 3,987,553
Fond de rulment net 3,314,328 3,438,315 3,904,255
Fondul de rulment înregistrează valori pozitive pentru întregul interval analizat, ceea ce
semnifică existenţa unui excedent al capitalurilor permanente în raport cu imobilizările nete.
Evoluţia ponderii fondului de rulment net în capitalul permanent Tabel 14.

lei
2014 2015 2016
Pondere Frn in Cpm 47.11% 44.40% 49.47%
Pondere fondului de rulment net în capitaluri permanente se situează în intervalul 44% - 49%,
ceea ce reprezintă o situație favorabilă pentru regie.
 100 %
Fond de rulment net
Rfac 
Active circulante
Evoluţia raportului de finanţare a activelor circulante din fondul de rulment net Tabel 15.
lei
2014 2015 2016
Active circulante 3,802,614 3,802,687 4,589,805
Finanţare AC din Fondul de rulment net 87.16% 90.42% 85.06%
Raportului de finanţare a activelor circulante din fondul de rulment net înregistrează valori
ridicate, ceea ce reprezintă o situație favorabilă, dar în același timp acestă situație este
rezultatul unei valori mai reduse a activelor imobilizate nete.
Evoluţia structurii fondului de rulment net Tabel 16.

lei
2014 2015 2016
Fond de rulment propriu 2,680,241 2,759,417 2,992,076
Fond de rulment străin 634,087 678,898 912,179
Din punct de vedere al structurii fondului de rulment net remarcăm pentru întreaga perioadă o
pondere ridicată a fondului de rulment propriu, ceea ce reprezintă o situație favorabilă pentru
regie.
Pagina 27
Evoluţia gestiunii fondului de rulment net Tabel 17.

lei
2014 2015 2016
Cifra de afaceri 3,556,265 3,831,527 3,970,002
Numărul de rotaţii 0.93 0.90 0.98
Durata în zile a unei rotaţii 340 328 359
Din punct de vedere al gestiunii fondului de rulment net prin raportarea la cifra de afaceri
constatăm că durata exprimată în zile a depășit cu mult limitele intervalului considerat ca fiind
optim de 30 – 90 de zile, principalul motiv fiind valoarea redusă a cifrei de afaceri.
4.2. Analiza necesarului de fondul de rulment
Evoluţia necesarului de fond de rulment Tabel 18.

lei
2014 2015 2016
Stocuri 7,133 14,921 34,972
Creanţe 47,957 64,105 30,535
Furnizori 8,280 8,570 10,697
Alte datorii 0 0 0
Necesar de fond de rulment 46,810 70,456 54,810
Necesarul de fond de rulment prezintă valori pozitive pentru intervalul analizat ceea ce
semnifică că există un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare. În acest caz se
evidenţiază excedentul (surplusul) activelor circulante (mai puţin disponibilităţi) asupra
resurselor ciclice (datorii din exploatare).
Evoluţia vitezei de rotaţie a necesarului de fond de rulment Tabel 19

lei
2014 2015 2016
Cifra de afaceri 3,556,265 3,831,527 3,970,002
Numărul de rotaţii 0.01 0.02 0.01
Durata în zile a unei rotaţii 5 7 5
Indicatorul prezintă valori reduse, neîncadrându-se în intervalul optim de 30 până la 90 de zile.
Evoluţia variației necesarului de fond de rulment Tabel 20.

lei
2014 2015 2016
Variaţia NFR 41,126 -23,646 15,646
4.3. Analiza trezoreriei nete

Evoluţia trezoreriei nete Tabel 21.
lei
2014 2015 2016
Trezoreria netă 3,267,518 3,367,859 3,849,445
Pagina 28
Pentru R.A. ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE CURTICI-ARAD, în intervalul analizat

trezoreria netă este pozitivă. Nivelul ridicat înregistrat de indicator este însă un dezavantaj
pentru Regie întrucât caracterizează o utilizare ineficientă a resurselor financiare.
4.4. Analiza echilibrului financiar prin ratele de finanţare
Analiza ratei stabile de finanţare
Rata finanţării stabile (Rf)
Evoluţia ratei stabile de finanţare Tabel 22.

lei
2014 2015 2016
Active imobilizate nete 3,721,314 4,305,904 3,987,553
Rata finanţării stabile 189.06% 179.85% 197.91%
Pentru valori ale acestei rate mai mari de 100% suntem în situaţia în care activele stabile sunt
finanţate integral din surse stabile şi există un surplus de surse permanente care constituie
fondul de rulment net.
În cazul R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-Arad în anul 2016 valoarea acestui indicator
este cu mult superioară nivelului de 100% (197.91%), existând un surplus de surse permanente
care constituie fondul de rulment net.
Analiza ratei ciclice de finanţare
Rata finanţării ciclice (Rfc)
Evoluţia ratei finanţării ciclice Tabel 23.

lei
2014 2015 2016
Pasive curente 3,802,614 3,802,687 4,589,805
Active curente 208,408 148,516 313,397
Rata finanţării ciclice 1824.60% 2560.46% 1464.53%
Rata finanțării ciclice prezintă valori superioare nivelului de 100%, ceea ce semnifică că
activele curente sunt finanţate integral din surse curente, necesarul de fond de rulment fiind
pozitiv.
Analiza ratei globale de finanţare
Rata finanţării globale (Rfg)
Pentru valori ale acestei rate mai mari de 100% suntem în situaţia în care necesarul de fond de
rulment este finanţat integral prin fondul de rulment net, caz în care avem o trezorerie pozitivă.
Evoluţia ratei globale de finanţare Tabel 24.

lei
2014 2015 2016
Rata finanţării globale 7080.38% 4880.09% 7123.25%
Pagina 29
Pentru R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-Arad suntem în situația în care valoarea
indicatorului este cu mult superioară valorii de 100% (7,123% în anul 2016), ceea ce se traduce
prin faptul că necesarul de fond de rulment este finanțat integral prin fondul de rulment net.
4.5. Analiza echilibrului financiar prin valoarea patrimonială netă
Activul net contabil (ANC)
Raportul contabil net (Rcn)
Evoluţia Activului Net Contabil Tabel 25.

lei
2014 2015 2016
Total Activ 7,531,659 8,114,929 8,585,386
Datorii 842,495 827,414 1,225,576
Activ net contabil 6,689,164 7,287,515 7,359,810
Indice de crestere a ANC -1.89% 8.9% 1.0%
Rata anuala a inflatiei 0.83% -0.9% -0.5%
Raport contabil net 88.81% 89.80% 85.72%
Activul net contabil prezintă un trend crescător pentru intervalul 2014 – 2016, principala cauză
fiind creșterea activelor într-un ritm superior datoriilor. Indicele de creștere al activului net
raportat la rata inflației prezintă valori superioare (excepție pentru anul 2014/2013), suntem în
situația în care avem o creștere real pozitivă a activului net contabil.
Grafic 5. Evoluţia activului net contabil în perioada 2014-2016
Raportul contabil net s-a menținut în intervalul 85%-89%, ceea ce reprezintă un grad ridicat de
independenţă financiară a patrimoniului.
4.6. Analiza dinamică a echilibrului financiar
Analiza fluxului net de trezorerie
Evoluţia fluxului net de trezorerie Tabel 26.

lei
2014 2015 2016
Trezoreria netă 3,267,518 3,367,859 3,849,445
Flux net de trezorerie -100,341 -481,586 685,381
Pagina 30
Pentru intervalul analizat fluxul net de trezorerie aferent fiecărui exerciţiu financiar, ca diferenţă
dintre încasările şi plăţile unui exerciţiu a fost negativ, cu excepția anului 2016 ceea ce
reprezinta o situaţie nefavorabilă pentru firmă. În anul 2016 acest aspect a fost corectat.
Grafic 6. Evoluţia indicatorilor de echilibru financiar în perioada 2014-2016
5. Analiza gestiunii financiare a firmei
Ratele de gestiune cuantifică durata de transformare a activelor în lichidităţi şi durata de

reînnoire a datoriilor.
5.1. Gestiunea generală a capitalurilor
Analiza gestiunii generale a capitalurilor are ca scop aprecierea nivelului general de utilizare a
resurselor financiare, respectiv viteza cu care aceste resurse ajung să revină din nou sub formă
bănească.
Viteza de rotaţie a capitalurilor permanente
Acest indicator arată modul de valorificare a resurselor permanente într-o perioadă de gestiune.
Venituri totale Capitaluri permanente

Nr rotatii  Durata  365 
Capitaluri permanente Venituri totale
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii capitalurilor permanente este
de două rotaţii, respectiv o durată medie de 180 de zile.
Gestiunea capitalurilor permanente Tabel 27.
UM 2014 2015 2016

Venituri totale lei 3,754,081 3,991,575 4,280,364
Capital permanent lei 7,035,642 7,744,219 7,891,808
Numar de rotatii rot. 0.53 0.52 0.54
Durata unei rotatii zile 684.06 708.15 672.96
Valoare minima rot. 2 2 2
Pagina 31
Indicatorul de gestiune a capitalului permanent, în cazul R.A. Administrația Zonei Libere

Curtici-Arad prezintă valori mai mici de 2, ceea ce reprezintă o situaţie nefavorabilă.
Viteza de rotaţie a capitalurilor proprii
Indictorul cuantifică numărul de utilizări ale capitalurilor proprii pe seama veniturilor totale
într-o perioadă de gestiune.
Venituri totale Capitaluri proprii

Capitaluri proprii Venituri totale
Similar cu viteza de rotaţie a capitalurilor permanente, valoarea minimă care asigură o eficienţă
acceptabilă a gestiunii capitalurilor proprii este de două rotaţii, respectiv o durată medie de 180
de zile.
Gestiunea capitalurilor proprii Tabel 28.
UM 2014 2015 2016

Capital proprii lei 6,401,555 7,065,321 6,979,629
In cazul gestiunii capitalurilor proprii viteza de rotatie este inferioară nivelului valorii optime de
2 rotatii.
Viteza de rotaţie a datoriilor totale
Acest indicator prezintă numărul de reconstituiri ale surselor împrumutate şi atrase pe seama
veniturilor totale într-o perioadă de gestiune.
Venituri totale Datorii totale

Datorii totale Venituri totale
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii datoriilor totale este de patru
rotaţii, respectiv o durată medie de 90 de zile.
Gestiunea datoriilor totale Tabel 29.
UM 2014 2015 2016

Datorii lei 842,495 827,414 1,225,576
Din punct de vedere al gestiunii datoriilor totale societatea prezintă o situaţie favorabilă,
valorile înregistrate fiind apropiate nivelului de 4 rotații.
Pagina 32
5.2. Gestiunea generală a activelor
Analiza gestiunii generale a activelor are ca şi obiectiv cuantificarea nivelului general de

utilizare a resurselor financiare, respectiv viteza cu care aceste resurse ajung să revină din nou
în formă bănească.
Viteza de rotaţie a activului total
Indicatorul cuantifică eficienţa utilizării tuturor activelor reale ale firmei, respectiv redă nivelul
general de organizare al activităţii.
Venituri totale Activ total

Activ total Venituri totale
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii activelor totale este de două
Gestiunea activelor totale Tabel 30.
UM 2014 2015 2016

Activ total lei 7,531,659 8,114,929 8,585,386
Din punct de vedere al indicatorului de gestiune a activului total R.A. Administrația Zonei
Libere Curtici-Arad prezintă valori inferioare nivelului minim de 2 rotații.
Viteza de rotaţie a activelor imobilizate
Reflectă eficienţa utilizării imobilizărilor societăţii.
Venituri totale Active imobilizat e

Active imobilizat e Venituri totale
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii activelor imobilizate este de
patru rotaţii, respectiv o durată medie de 90 de zile.
Gestiunea activelor imobilizate Tabel 31.
UM 2014 2015 2016

Active imobilizate lei 3,721,314 4,305,904 3,987,553
Valoarea indicatorului de gestiune a activelor imobilizate este inferioară nivelului de 4 rotații,

principalul motiv fiind valoarea redusă a veniturilor totale.
Pagina 33
Viteza de rotaţie a activelor circulante
Indicatorul exprimă numărul de rotaţii sau durata medie a unei rotaţii efectuate de activele
circulante prin veniturile totale.
Venituri totale Active circulante

Active circulante Venituri totale
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii activelor circulante este de şase
Gestiunea activelor circulante Tabel 32.
UM 2014 2015 2016

Active circulante lei 3,802,614 3,802,687 4,589,805
Din punct de vedere a gestiunii activelor circulante firma prezintă o situaţie nefavorabila,
valoarea indicatorului este sub limita minim acceptabilă.
5.3. Gestiunea stocurilor
Din punct de vedere financiar stocurile reprezintăalocări de capital ce nu pot fi recuperate până
când acestea nu parcurg întregul ciclu de exploatare şi sunt valorificate prin vânzarea şi
încasarea produselor.
Rata de gestiune a stocurilor arată de câte ori într-o perioadă de gestiune stocurile materiale trec
succesiv prin fazele de aprovizionare, fabricaţie şi vânzare, respectiv durata în zile a unei rotaţii
complete. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale –
studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
Cifra de afaceri Stocuri

Stocuri Cifra de afaceri
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii stocurilor este de opt rotaţii,
care corespunde unui termen mediu de revenire sub forma bănească iniţială de 45 de zile.
Gestiunea stocurilor Tabel 33.
UM 2014 2015 2016

Cifra de afaceri lei 3,556,265 3,831,527 3,970,002
Stocuri lei 7,133 14,921 34,972
Indicatorul de gestiune a stocurilor a prezentat valori extrem de mari datorită faptului că

valoarea stocurilor este foarte mică, ca urmare a specificului activității.
Pagina 34
5.4. Gestiunea creanţelor
Rata de gestiune a creanţelor indică durata medie în zile de încasare a contravalorii creanţelor.
Acest indicator cuantifică decalajul mediu în zile între data facturării şi data încasării
contravalorii.
Cifra de afaceri Creante

Creante Cifra de afaceri
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii creanţelor este de patru rotaţii,
Valoarea optimă ar fi de maximum 30 de zile. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza
financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”,
Arad, 2007).
Gestiunea creanţelor Tabel 34.
UM 2014 2015 2016

Creante lei 47,957 64,105 30,535
Indicatorul de gestiune a creanțelor are valori care exced cu mult valoarea minimă recomandată
de 4 rotații.
5.5. Gestiunea furnizorilor
Rata de gestiune a furnizorilor indică în câte zile firma îşi achită obligaţiile sale faţă de
furnizori. Rata de gestiune a furnizorilor exprimă creditul-furnizor primit de firmă, adică durata
medie în zile de plată a contravalorii bunurilor achiziţionate de la furnizori. Acest indicator
indică practic decalajul mediu între data facturării şi data plăţii contravalorii bunurilor
cumpărate. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale
– studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007)
Cifra de afaceri Furnizori

Furnizori Cifra de afaceri
Valoarea minimă care asigură o eficienţă acceptabilă a gestiunii furnizorilor este de opt rotaţii,
Valoarea optimă ar fi de maximum 30 de zile.
Gestiunea furnizorilor Tabel 35.
UM 2014 2015 2016

Furnizori lei 8,280 8,570 10,697
Pagina 35
Evoluţia acestui indicator, este pozitivă. Dacă analizăm efectul acestui indicator cumulat cu
evoluţia ratei de gestiune a creanţelor, constatăm că în perioada 2014-2016 durata de rotaţie a
creanţelor este mai mare decât durata de rotaţie a furnizorilor, ceea ce genereaza un deficit de
resurse financiare pentru firmă. Regia își onorează mai repede obligațiile către furnizori decât
încasează creanțele de la clienți. Pe termen mediu această situație trebuie corectată pentru a
exista un relativ echilibru între cele două rate de gestiune.
6. Analiza randamentului financiar al firmei
Analiza randamentului finaciar al firmei are ca scop cuantificarea raporturilor de eficienţă între
efectele de natura rezultatelor şi eforturile financiare depuse pentru obţinerea acestora.
Valorificarea capitalului investit, a celui propriu, sau celui permanent, se materializeză în
capacitatea de a degaja venit net.
6.1. Analiza rentabilităţii comerciale
Acest indicator cuantifică eficienţa activităţii derulate de firmă pe perioada unui exerciţiu
financiar prin prisma valorificării activităţii de bază.
Re zultatul exploatari i
R rc 
Cifra de afaceri
Rata rentabilităţii comerciale Tabel 36.
UM 2014 2015 2016

Rezultatul exploatării lei 663,130 1,102,546 714,147
Rata rentabilităţii comerciale % 18.65% 28.78% 17.99%
Valoare estimativă % 25% 25% 25%
Rata rentabilității comerciale prezintă valori situate în intervalul 18% - 28%, cu cea mai ridicată
valoare în anul 2015, acesta fiind și singurul an în care regia a înregistrat o valoare a ratei
rentabilității comerciale superioară valorii de 25%.
În anul 2016 rata rentabilității comerciale a fost de 17.99%, ceea ce înseamnă că la 100 de lei
cifră de afaceri revin cca 18 lei de profit brut din exploatare. Faţă de nivelul considerat ca fiind
optim de cca 25%, indicatorului în cazul R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-Arad
înregistrează o valoare inferioară.
6.2. Analiza rentabilităţii financiare
Indicatorul măsoară profitul pe unitatea de capital investit sau procentul în care acţionarii îşi
recuperează investiţia din profitul net.
Re zultatul net al exercitiul ui

R rf 
Capitaluri proprii
Pentru a fi asigurată atractivitatea plasamentului în acţiunile firmei este necesar ca rata

rentabilităţii financiare să fie superioară în raport cu rata medie a dobânzilor bancare sau cu rata
rentabilităţii financiare înregistrată la nivelul altor agenţi economici cu profil similar.
Pagina 36
Rata rentabilităţii financiare Tabel 37.
UM 2014 2015 2016

Profit net lei 591,826 1,054,547 541,580
Capitaluri proprii lei 6,401,555 7,065,321 6,979,629
Rata rentabilităţii financiare % 9.25% 14.93% 7.76%
Rata medie a dobânzii % 2.5% 2.0% 1.75%
Rentabilitatea financiară în cazul R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-Arad este superioară
ratei medii a dobânzii, ceea ce caracterizează o situație favorabilă pentru regie.
6.3. Analiza rentabilităţii economice
Rata rentabilităţii economice este cel mai cuprinzător indicator al eficienţei economice a unei
firme, surprinzând eficienţa utilizării întregului capital angajat indiferent de provenienţa
acestuia (propriu sau împrumutat) şi independent de incidenţa fiscalităţii.
Pr ofitul brut al exercitiul ui

R re 
Capitaluri investite
Pentru a fi asigurat dezideratul menţinerii substanţei economice a întreprinderii este necesar ca
rata rentabilităţii economice să fie superioară în raport cu rata inflaţiei.
Rata rentabilităţii economice Tabel 38.
UM 2014 2015 2016

Profitul brut al exerciţiului lei 750,992 1,265,654 792,985
Capitaluri investite lei 7,531,659 8,114,929 8,585,386
Rata rentabilităţii economice % 9.97% 15.60% 9.24%
Rata inflaţiei % 0.83% -0.9% -0.5%
Rata medie a dobânzii % 2.5% 2.0% 1.75%
Rata rentabilității economice înregistrează valori superioare ratei inflației și ratei medii a
dobânzii de politică monetară a BNR pentru intervalul 2014 – 2016.
7. Analiza solvabilității și lichidității
7.1. Solvabilitatea
Autonomia financiară reflectă măsura în care firma îşi finanţează activitatea pe seama
resurselor proprii. Cu cât valoarea este mai ridicată se poate aprecia că gradul de autonomie este
mai ridicat, deci firma este mai puţin expusă la influenţele factorilor externi de mediu. (Cuzman
Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz,
“Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
Evoluţia solvabilităţii Tabel 39.
U.M. Perioada de analiză

2014 2015 2016
Capital propriu lei 6,401,555 7,065,321 6,979,629
Total activ lei 7,531,659 8,114,929 8,585,386
Autonomia financiară % 85.00% 87.07% 81.30%
Valoarea optimă % 50% 50% 50%
Pagina 37
Valoarea optimă a acestui indicator este de 50%.
Autonomia financiară prezintă valori superioare nivelului optim de 50%, pentru întregul
interval analizat, starea regiei fiind favorabilă din acest punct de vedere.
Gradul de îndatorare arată proporţia în care activele firmei au fost finanţate de creditorii
acesteia. Împrumuturile mai mari de 50% din total activ sunt apreciate drept critice. (Cuzman
Valoarea optimă a gradului de îndatorare este de 50%.

2014 2015 2016
Total datorii lei 842,495 827,414 1,225,576
Total activ lei 7,531,659 8,114,929 8,585,386
Autonomia financiară % 11.19% 10.20% 14.28%
Valoarea optimă % 50% 50% 50%
Regia prezintă un grad de îndatorare extrem de redus, în anul 2016 valoarea acestuia fiind de
cca 14%.
7.2. Lichiditatea
Lichiditatea curentă (Lc) arată măsura în care datoriile curente pot fi acoperite pe seama
activelor curente. Compară ansamblul lichidităţilor potenţiale cu ansamblul datoriilor scadente
sub un an.
Valorile de referinţă pentru lichiditatea curentă sunt:
 1,00 – valoarea minim acceptabilă a acestui indicator, sub acest nivel firma aflându-se
pericol de incapacitate de plată.
 2,00 – valoarea maxim acceptabilă a acestui indicator, peste acest nivel considerându-se
că nu se utilizează corespunzător activele. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza
financiară a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University
Evoluţia lichidităţii curente Tabel 41.

2014 2015 2016
Active curente lei 3,802,614 3,802,687 4,589,805
Pasive curente lei 208,408 148,516 313,397
Lichiditatea curentă 18.25 25.60 14.65
Valoarea min 1,00 1,00 1,00
Valoarea max 2,00 2,00 2,00
Lichiditatea curentă pentru intreaga perioada analizata are valori care depăşesc valoarea minimă
recomandată, ceea ce caracterizează o situaţie confortabilă pentru Regie.
Lichiditatea rapidă (Lr) exprimă capacitatea firmei de a-şi onora datoriile pe termen scurt din
creanţe şi disponibilităţi băneşti. Lichiditatea rapidă exclude stocurile din mijloacele curente de
Pagina 38
plată , acestea constituind elementul cel mai lent sub aspectul gradului de lichiditate al activelor
circulante.
Valorile de referinţă ale indicatorului sunt:
 0,65 – valoarea minim acceptabilă a acestui indicator, sub acest nivel firma aflându-se în
pericolul incapacităţii de plată
că nu se utilizează corespunzător activele curente (Lorant Eros-Stark, Marius Pantea,
1999, pag. 190).
Evoluţia lichidităţii rapide Tabel 42.

2014 2015 2016
Active curente fără stocuri lei 3,795,481 3,787,766 4,554,833
Lichiditatea rapidă 18.21 25.50 14.53
Lichiditatea rapidă pentru intreaga perioada analizata are valori care depăşesc valoarea minimă
recomandată, ceea ce caracterizează o situaţie confortabilă pentru Regie.
Lichiditatea imediată (Li) apreciază măsura în care datoriile exigibile pot fi acoperite pe seama
disponibilităţilor băneşti.
Valorile de referinţă ale indicatorului sunt:
 0,35 – valoarea minim acceptabilă a acestui indicator, sub acest nivel firma aflându-se în
pericolul incapacităţii de plată.
că nu se utilizează corespunzător activele curente(Lorant Eros-Stark, Marius Pantea,
1999, pag. 191).
Evoluţia lichidităţii immediate Tabel 43.

2014 2015 2016
Disponibilităţi lei 3,747,524 3,723,661 4,339,097
Lichiditatea imediată 17.98 25.07 13.85
Lichiditatea imediată pentru intreaga perioada analizata are valori care depăşesc valoarea
minimă recomandată, ceea ce caracterizează o situaţie confortabilă pentru Regie.
Per ansamblu valorile indicatorilor de lichiditate sunt cu mult mai mari decât valorile de
referinţă maxime recomandate, ceea ce semnifică o alocare ineficientă a activelor curente,
respectiv un nivel extrem de ridicat al disponibilităţilor.
Pagina 39
Grafic 7. Evoluţia indicatorilor de lichiditate în perioada 2014 - 2016
8. Analiza riscurilor firmei
În accepţiunea sa financiară, conceptul de risc îmbină două dimensiuni: (Cuzman Ioan,

Goldiş University Press”, Arad, 2007).
 cea de variabilitate a rezultatelor unei firme în raport cu realizările trecute

sau cu aşteptările existente, ca urmare a modificării circumstanţelor în care
firma îşi desfăşoară activitatea
 riscul de faliment (riscul declarării firmei în stare de insolvabilitate).
Având în vedere această delimitare, în cele ce urmează vor fi abordate ambele aspecte ale
riscului.
8.1. Analiza variabilităţii rezultatelor
8.1.1. Analiza riscului de exploatare
Activitatea de exploatare a regiei reprezintă activitatea de bază, întrucât aceasta reprezintă

modalitatea principală prin care regia poate obţine creşterea patrimoniului său pe seama
rezultatelor obţinute.
Pentru cuantificarea acestor riscuri, calculăm coeficientul de elasticitate al rezultatului de
exploatare în funcţie de variaţia cifrei de afaceri (efectul de levier de exploatare). (Cuzman
Se remarcă în acest context că riscul economic, exprimat prin coeficientul de elasticitate al

rezultatului de exploatare, este cu atât mai ridicat cu cât cheltuielile fixe sunt mai ridicate şi
cu cât cifra de afaceri este mai apropiată de pragul de rentabilitate.
Pentru cazul R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-Arad în anul 2016 avem următoarele
valori :
CF2016 = 626,555 lei
CV2016 = 2,860,824 lei
CA2016 = 3,970,002 lei
CA2015 = 3,831,527 lei
PR2016 = 2,242,584 lei
Pagina 40
Coeficientul de elasticitate (e) = 2,41
Se pot emite următoarele concluzii : coeficentul de elasticitate e = 2,41 prin comparație cu

valorile recomandate de literatura de specialitate definește o stare confortabilă pentru regie.
(Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii de
caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
Pragul de rentabilitate determinat în cazul riscului de exploatare este mai mic decât cifra de
afaceri realizată în anul 2016 ceea ce caracterizează o situație de confort pentru regie.
8.1.2. Analiza riscului financiar
Alături de riscul asociat activităţii de exploatare, este importantă analiza riscului asociat
gradului de îndatorare al regiei. Creşterea îndatorării determină o creştere a rentabilităţii
financiare doar în condiţiile în care rentabilitatea economică este superioară în raport cu rata
dobânzii, dar şi o scădere a acesteia în situaţia inversă. Se impune astfel analiza impactului
structurii capitalurilor (proprii şi împrumutate) regiei precum şi cel al modificării nivelului
ratelor dobânzii asupra rezultatelor sale.
Coeficientul de elasticitate al rezultatului curent (RC) se calculează similar cu cel aferent
rezultatului din activitatea de exploatare. (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița, Analiza financiară
a întreprinderilor industriale – studii de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007).
Pentru R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-Arad, pentru anul 2016 avem următoarele
valori :
CF(inclusiv ch cu dobânzi)2016 = 833,133 lei

CV2016 = 2,860,824 lei
CA2016 = 3,970,002 lei
CA2015 = 3,831,527 lei
PR1 2016 = 1,054,408 lei
Coeficientul de elasticitate (e) = 1,24
Riscul financiar la momentul anului 2016 este practic inexistent, atât coeficentul de
elasticitate cât și pragul de rentabilitate având valori care elimină această ipoteză, e = 1,24 iar
pragul de rentabilitate este mai mic decât cifra de afaceri.
8.2. Analiza riscului de faliment
8.2.1. Modelul Anghel
Valoarea scorului se calculează conform formulei: (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița,

A  5,676  6,3718  X 1  5,3932  X 2  5,1427  X 3  0,0105  X 4 A = 5.5009
Pagina 41
Riscului de faliment cu ajutorul modelului Anghel Tabel 44
Anghel 2016
Profit net 792,985
Cifra de afaceri 3,970,002
Cash flow 721,507
Active totale 8,585,386
Datorii 1,225,576
X1 = 0.1997
X2 = 0.0840
X3 = 0.1428
X4 = 111.1353
Modelul Anghel aplicat în cazul R.A. ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE CURTICI-ARAD

evidențiază faptul ca firmă este în afara oricărui risc de faliment, valoarea de 5.5009 fiind
superioară nivelului de 2.05, nivel care definește o situație în care riscul de faliment este
improbabil.
8.2.2. Modelul Ivoniciu
Valoarea scorului se calculează conform formulei:
I  0,333  R1  5,555  R2  0,033  R3  0,71429  R4  1,333  R5  4  R6  1,66032 I = 26.0955
Riscului de faliment cu ajutorul modelului Ivoniciu Tabel 45
Ivoniciu 2016
Venituri totale incasate si incasabile 4,310,899
Active totale corectate 8,585,386
Creante 30,535
Capacitatea de autofinantare 1,349,263
Datorii totale corectate 1,225,576
Disponibilitati si titluri de plasament 4,339,097
Datorii pe termen scurt 313,397
Fond de rulment corectat 3,904,255
R1 = 0.5021
R2 = 0.3130
R3 = 141.1789
R4 = 1.1009
R5 = 13.9428
R6 = 0.4548
R.A. ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE CURTICI-ARAD are conform funcției scor a

modelului Ivoniciu un scor de 26.0955 care este net superior nivelului de 6, ceea ce
caracterizează o situație stabilă, probabilitatea riscului de faliment fiind mai mic de 12%.
Pagina 42
8.2.3. Modelul Băileşteanu
Riscului de faliment cu ajutorul modelului Băileşteanu Tabel 46
Băileşteanu 2016
Active curente 4,589,805
Pasive curente 313,397
Profit net 541,580
Amortizare 449,697
Rate de rambursat credite 912,179
Cheltuieli financiare 206,578
Cifra de afaceri 3,970,002
Profit brut 792,985
Costuri 3,487,379
Creante 30,535
Valoarea scorului se calculează conform formulei: (Cuzman Ioan, Păiușan Luminița,

B  0,444  G1  0,909  G2  0,0526  G3  0,0333  G4  1,414
G1 = 14.6453
G2 = 0.8861
G3 = 130.0148
G4 = 0.2274
B = 12.8084
Prin calculul valorii funcției scor atașată modelului Băileșteanu am obținut o valoare de
12.8084 care este peste limita minima de 2 ce definește o stare în care riscul de faliment este
improbabil.
Pagina 43
9. Concluzii analiză financiară
Analiza financiară realizată pentru R.A. ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE CURTICI-

ARAD evidențiază cazul unei entități economice care prezintă o situație favorabila din punct
de vedere al majorității indicatorilor financiari și care nu prezintă nici un fel de risc de
exploatare, financiar sau de faliment pe termen scurt și mediu.
Elemente favorabile
 Cifra de afaceri are o evoluție pozitivă, pentru anul 2016 aceasta înregistrând o valoare
de 3,970,002 lei. În cazul R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-Arad, structura cifrei
de afaceri este compusă din valoarea concesiunilor anuale pe care firmele care își
desfășoară activitatea în perimetrul zonei o plătesc, din contravaloarea permiselor de
acces în perimetrul zonei, din licențele de funcționare acordate agenților economici și
din veniturile obținute din redevențele pentru terenurile agricole din perimetrul zonei.
 Remarcăm că indicele de creștere a cifrei de afaceri este superior ratei inflației, cu
excepția anului 2014, ceea ce semnifică că avem o creștere real pozitivă a cifrei de
afaceri.
 Valoarea adăugată are o creștere în fiecare din cei trei analizați, pentru anul 2016,
valoarea adăugată este de 3,058,231 lei. Analizând repartizarea valorii adăugate pentru
intervalul 2014 – 2016, remarcăm că ponderea cea mai mare în structura valorii
adăugate o reprezintă cheltuielile cu personalul, urmate de vărsămintele la bugetul de
stat. Aspectul pozitiv care trebuie remarcat este faptul că ponderea cheltuielilor cu
personalul în structura valorii adăugate consemnează o scădere, de la 62.97% în anul
2014, la 48.19% în anul 2016.
 Excedentul brut din exploatare înregistrează valori pozitive și în creștere pentru întregul
interval analizat, valoarea consemnată pentru anul 2016, de 1,270,425 lei fiind aproape
dublă față de nivelul atins în anul 2014.
 Cheltuielile cu personalul consemnează o reducerea, de la o ponderea a acestora de
55.5% în anul 2014 în total cheltuieli de exploatare, la o pondere de 44.9% în anul 2016.
 În ceea ce priveşte structura activului în anul 2016 la R.A. Administrația Zonei Libere
Curtici-Arad, aceasta se prezintă după cum urmează : active imobilizate, 46.45%;
active circulante 53.46%; cheltuieli in avans 0.09%
 Valoarea indicatorului rata activelor imobilizate variază în cadrul intervalului 46% -
53% . Principalul motiv este diminuarea activelor imobilizate ca rezultat a amortizării
acestora.
 Pentru anul 2016 structura pasivului în cazul R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-
Arad se prezintă după cum urmează : capitaluri proprii 81.3%; total datorii 14.28%,
venituri în avans 2.19% și alte conturi de pasiv 2.24%.
 În ceea ce priveşte structura pasivului în evoluţie pentru intervalul 2014 - 2016,
remarcăm ca nivelul datoriilor prezintă o creştere, ponderea acestora crescând de la
10.20% în anul 2015 la 14.28% în anul 2016.
 Din punct de vedere al ratei stabilităţii financiare, Regia prezintă o evoluţie favorabilă,
valoarea acestuia depăşind cu mult pragul de 60%.
 Din analiza ratei autonomie financiare globale constatăm că valoarea acestuia este
superioară nivelului de 66%, considerat ca fiind valoarea ce caracterizează o autonomie
financiară ridicată. De remarcat însă că trendul este descrescător.
 Fondul de rulment înregistrează valori pozitive pentru întregul interval analizat, ceea ce
semnifică existenţa unui excedent al capitalurilor permanente în raport cu imobilizările
nete.
Pagina 44
 Pondere fondului de rulment net în capitaluri permanente se situează în intervalul 44% -

49%, ceea ce reprezintă o situație favorabilă pentru regie.
 Raportului de finanţare a activelor circulante din fondul de rulment net înregistrează
valori ridicate, ceea ce reprezintă o situație favorabilă, dar în același timp acestă situație
este rezultatul unei valori mai reduse a activelor imobilizate nete.
 Din punct de vedere al structurii fondului de rulment net remarcăm pentru întreaga
perioadă o pondere ridicată a fondului de rulment propriu, ceea ce reprezintă o situație
favorabilă pentru regie.
 Din punct de vedere al gestiunii fondului de rulment net prin raportarea la cifra de
afaceri constatăm că durata exprimată în zile a depășit cu mult limitele intervalului
considerat ca fiind optim de 30 – 90 de zile, principalul motiv fiind valoarea redusă a
cifrei de afaceri.
 Necesarul de fond de rulment prezintă valori pozitive pentru intervalul analizat ceea ce
semnifică că există un surplus de nevoi temporare în raport cu sursele temporare. În
acest caz se evidenţiază excedentul (surplusul) activelor circulante (mai puţin
disponibilităţi) asupra resurselor ciclice (datorii din exploatare).
 Rata finanțării ciclice prezintă valori superioare nivelului de 100%, ceea ce semnifică că
activele curente sunt finanţate integral din surse curente, necesarul de fond de rulment
fiind pozitiv.
 Pentru R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-Arad suntem în situația în care valoarea
indicatorului este cu mult superioară valorii de 100% (7,123% în anul 2016), ceea ce se
traduce prin faptul că necesarul de fond de rulment este finanțat integral prin fondul de
rulment net.
 Activul net contabil prezintă un trend crescător pentru intervalul 2014 – 2016, principala
cauză fiind creșterea activelor într-un ritm superior datoriilor.
 Indicele de creștere al activului net raportat la rata inflației prezintă valori superioare
(excepție pentru anul 2014/2013), suntem în situația în care avem o creștere real
pozitivă a activului net contabil.
 Raportul contabil net s-a menținut în intervalul 85%-89%, ceea ce reprezintă un grad
ridicat de independenţă financiară a patrimoniului.
 Din punct de vedere al gestiunii datoriilor totale societatea prezintă o situaţie favorabilă,
valorile înregistrate fiind apropiate nivelului de 4 rotații.
 Indicatorul de gestiune a stocurilor a prezentat valori extrem de mari datorită faptului că
valoarea stocurilor este foarte mică, ca urmare a specificului activității.
 Indicatorul de gestiune a creanțelor are valori care exced cu mult valoarea minimă
recomandată de 4 rotații.
 Rata rentabilității comerciale prezintă valori situate în intervalul 18% - 28%, cu cea mai
ridicată valoare în anul 2015, acesta fiind și singurul an în care regia a înregistrat o
valoare a ratei rentabilității comerciale superioară valorii de 25%.
 În anul 2016 rata rentabilității comerciale a fost de 17.99%, ceea ce înseamnă că la 100
de lei cifră de afaceri revin cca 18 lei de profit brut din exploatare. Faţă de nivelul
considerat ca fiind optim de cca 25%, indicatorului în cazul R.A. Administrația Zonei
Libere Curtici-Arad înregistrează o valoare inferioară.
 Rentabilitatea financiară în cazul R.A. Administrația Zonei Libere Curtici-Arad este
superioară ratei medii a dobânzii, ceea ce caracterizează o situație favorabilă pentru
regie.
 Rata rentabilității economice înregistrează valori superioare ratei inflației și ratei medii
a dobânzii de politică monetară a BNR pentru intervalul 2014 – 2016.
 Autonomia financiară prezintă valori superioare nivelului optim de 50%, pentru întregul
interval analizat, starea regiei fiind favorabilă din acest punct de vedere.
Pagina 45
 Regia prezintă un grad de îndatorare extrem de redus, în anul 2016 valoarea acestuia
fiind de cca 14%.
 Lichiditatea curentă, rapidă și imediată pentru intreaga perioada analizata prezintă
valori care depăşesc valoarea minimă recomandată, ceea ce caracterizează o situaţie
confortabilă pentru Regie.
 Din perspectiva riscului asociat activității de exploatare se pot emite următoarele
concluzii : coeficentul de elasticitate e = 2,41 prin comparație cu valorile recomandate
de literatura de specialitate definește o stare confortabilă pentru regie ; pragul de
rentabilitate determinat în cazul riscului de exploatare este mai mic decât cifra de
afaceri realizată în anul 2016 ceea ce caracterizează o situație de confort pentru regie.
 Riscul financiar la momentul anului 2016 este practic inexistent, atât coeficentul de
elasticitate cât și pragul de rentabilitate având valori care elimină această ipoteză, e =
1,24 iar pragul de rentabilitate este mai mic decât cifra de afaceri.
 Modelul Anghel aplicat în cazul R.A. ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE CURTICI-
ARAD evidențiază faptul ca firmă este în afara oricărui risc de faliment, valoarea de
5.5009 fiind superioară nivelului de 2.05, nivel care definește o situație în care riscul de
faliment este improbabil.
 R.A. ADMINISTRAȚIA ZONEI LIBERE CURTICI-ARAD are conform funcției scor
a modelului Ivoniciu un scor de 26.0955 care este net superior nivelului de 6, ceea ce
caracterizează o situație stabilă, probabilitatea riscului de faliment fiind mai mic de
12%.
 Prin calculul valorii funcției scor atașată modelului Băileșteanu am obținut o valoare de
12.8084 care este peste limita minima de 2 ce definește o stare în care riscul de faliment
este improbabil.
Elemente nefavorabile
 Rezultatul din exploatare pentru perioada 2014 – 2016 este pozitiv, dar are o evoluție
oscilantă, respectiv după o creștere în anul 2015 față de anul 2014, urmează o scădere în
anul 2016 față de anul 2015.
 Acestă situație este consecința creșterii cheltuielilor de exploatare într-un ritm mai
accelerat decât a veniturilor din exploatare. Principalele motive pentru anul 2016 au fost
reprezentate de creşterea ajustărilor de valoare privind activele circulante, de la 27,928
lei în anul 2015, la 430,932 lei în anul 2016 şi a ajustărilor privind provizioanele, de la -
60,000 lei la 350,000 lei.
 Rezultatul financiar este pozitiv dar are o evoluție descedentă, valoarea consemnată
pentru anul 2016 fiind cea mai redusă pentru intervalul 2014 – 2016. Motivul principal
este legat de creșterea cheltuielilor financiare într-un ritm mai accelerat decât a
veniturilor financiare corelat cu reducerea constantă a randamentelor pe care regia le-a
obținut pentru depozitele constituite.
 Rezultatul exercițiului înregistrat pentru anul 2016 este pozitiv dar consemnează cea
mai mică valoare pentru perioada 2014 – 2016. Pentru anul 2016, pentru a compensa
această evoluție Consiliul de Administrație a aprobat repartizarea a 90% din rezultatul
exercițiului ca și vărsăminte(dividende) către autoritatea publică tutelară, față de un
procent de 50% aprobat pentru anii 2014 și 2015.
 Trezoreria netă este pozitivă. Nivelul ridicat înregistrat de indicator este însă un
dezavantaj pentru Regie întrucât caracterizează o utilizare ineficientă a resurselor
financiare.
 Pentru intervalul analizat fluxul net de trezorerie aferent fiecărui exerciţiu financiar, ca
diferenţă dintre încasările şi plăţile unui exerciţiu a fost negativ, cu excepția anului 2016
ceea ce reprezinta o situaţie nefavorabilă pentru firmă. În anul 2016 acest aspect a fost
corectat.
Pagina 46
 Faţă de valoarea considerată ca fiind optimă, de minim 60%, în cazul Regia Autonoma
Administratia Zonei Libere Curtici - Arad rata activelor circulante prezintă valori
inferioare, atingând în anul 2016 valoarea de 53,46%. De remarcat trendul crescător al
valorii indicatorului, principala cauză fiind creşterea valorii disponibilităţilor.
 Indicatorul de gestiune a capitalului permanent, în cazul R.A. Administrația Zonei
Libere Curtici-Arad prezintă valori mai mici de 2, ceea ce reprezintă o situaţie
nefavorabilă.
 In cazul gestiunii capitalurilor proprii viteza de rotatie este inferioară nivelului valorii
optime de 2 rotatii.
 Din punct de vedere al indicatorului de gestiune a activului total R.A. Administrația
Zonei Libere Curtici-Arad prezintă valori inferioare nivelului minim de 2 rotații.
 Valoarea indicatorului de gestiune a activelor imobilizate este inferioară nivelului de 4
rotații, principalul motiv fiind valoarea redusă a veniturilor totale.
 Din punct de vedere a gestiunii activelor circulante firma prezintă o situaţie
nefavorabila, valoarea indicatorului este sub limita minim acceptabilă.
 Analizând împreună evoluţia ratei de gestiune a creanţelor și a furnizorilor, constatăm
că în perioada 2014-2016 durata de rotaţie a creanţelor este mai mare decât durata de
rotaţie a furnizorilor, ceea ce genereaza un deficit de resurse financiare pentru firmă.
Regia își onorează mai repede obligațiile către furnizori decât încasează creanțele de la
clienți. Pe termen mediu această situație trebuie corectată pentru a exista un relativ
echilibru între cele două rate de gestiune.
 Per ansamblu valorile indicatorilor de lichiditate sunt cu mult mai mari decât valorile de
referinţă maxime recomandate, ceea ce semnifică o alocare ineficientă a activelor
curente, respectiv un nivel extrem de ridicat al disponibilităţilor.
Pagina 47
10. ANEXA – Situaţii financiare forma scurtă
2014 2015 2016

ACTIVE IMOBILIZATE - TOTAL 3,721,314 4,305,904 3,987,553
ACTIVE CIRCULANTE - TOTAL, din care 3,802,614 3,802,687 4,589,805
Stocuri (materii prine, materiale consumabile, productie in

7,133 14,921 34,972
curs de executie, semifabricate, produse finite, marfuri etc.)
Creante 47,957 64,105 30,535
Casa si conturi la banci 3,747,524 3,723,661 4,339,097
CHELTUIELI IN AVANS 7,731 6,338 8,028
DATORII 842,495 827,414 1,225,576
VENITURI IN AVANS 198,781 193,389 187,997
PROVIZIOANE 90,190 30,190 380,190
CAPITALURI - TOTAL, din care: 6,401,555 7,065,321 6,979,629
Capital social subscris varsat
Patrimoniul regiei 572,444 572,444 572,444
Patrimoniul public
Cifra de afaceri neta 3,556,265 3,831,527 3,970,002
VENITURI TOTALE 3,754,081 3,991,575 4,280,364
CHELTUIELI TOTALE 3,003,089 2,725,921 3,487,379
Profitul sau pierderea brut(a)
-Profit 750,992 1,265,654 792,985
-Pierdere
Profitul sau pierderea net(a) a exercitiului financiar

-Profit 591,826 1,054,547 541,580
-Pierdere
Pagina 48
Tabele și grafice - listă
Tabele
Indicele de creştere a Cifrei de afacere Tabel 1.

Calcul valorii adăugate Tabel 2.
Repartizarea valorii adăugate Tabel 3.
Evoluţia excedentul brut din exploatare Tabel 4.
Evoluţia rezultatului exploatării Tabel 5.
Evoluţia cheltuielilor cu personalul Tabel 6.
Evoluţia rezultatului brut şi a reultatului exerciţiului Tabel 7.
Rata activelor imobilizate Tabel 8.
Rata activelor circulante Tabel 9.
Structura pasivului Tabel 10.
Rata stabilităţii financiare Tabel 11.
Rata autonomiei financiare globale Tabel 12.
Evoluţia fondului de rulment net Tabel 13.
Evoluţia ponderii fondului de rulment net în capitalul permanent Tabel 14.
Evoluţia raportului de finanţare a activelor circulante din fondul de rulment net Tabel 15.
Evoluţia structurii fondului de rulment net Tabel 16.
Evoluţia gestiunii fondului de rulment net Tabel 17.
Evoluţia necesarului de fond de rulment Tabel 18.
Evoluţia vitezei de rotaţie a necesarului de fond de rulment Tabel 19
Evoluţia variației necesarului de fond de rulment Tabel 20.
Evoluţia trezoreriei nete Tabel 21.
Evoluţia ratei stabile de finanţare Tabel 22.
Evoluţia ratei finanţării ciclice Tabel 23.
Evoluţia ratei globale de finanţare Tabel 24.
Evoluţia Activului Net Contabil Tabel 25.
Evoluţia fluxului net de trezorerie Tabel 26.
Gestiunea capitalurilor permanente Tabel 27.
Gestiunea capitalurilor proprii Tabel 28.
Gestiunea datoriilor totale Tabel 29.
Gestiunea activelor totale Tabel 30.
Gestiunea activelor imobilizate Tabel 31.
Gestiunea activelor circulante Tabel 32.
Gestiunea stocurilor Tabel 33.
Gestiunea creanţelor Tabel 34.
Gestiunea furnizorilor Tabel 35.
Rata rentabilităţii comerciale Tabel 36.
Rata rentabilităţii financiare Tabel 37.
Rata rentabilităţii economice Tabel 38.
Evoluţia lichidităţii curente Tabel 41.
Evoluţia lichidităţii rapide Tabel 42.
Evoluţia lichidităţii immediate Tabel 43.
Riscului de faliment cu ajutorul modelului Anghel Tabel 44
Riscului de faliment cu ajutorul modelului Ivoniciu Tabel 45
Riscului de faliment cu ajutorul modelului Băileşteanu Tabel 46
Pagina 49
Grafice
Grafic 1. Evoluţia cifrei de afaceri în perioada 2014 - 2016

Grafic 2. Evoluţia repartizării valorii adăugate în perioada 2014 - 2016
Grafic 3. Evoluţia ponderii cheltuielilor cu personalul în perioada 2014-2016
Grafic 4. Evoluţia rezultatelor în perioada 2014-2016
Grafic 5. Evoluţia activului net contabil în perioada 2014-2016
Grafic 6. Evoluţia indicatorilor de echilibru financiar în perioada 2014-2016
Grafic 7. Evoluţia indicatorilor de lichiditate în perioada 2014 - 2016
Pagina 50
Bibliografie
Falimentul. Radiografie şi predicţie, Editura Economică,

1. Anghel Ion
Bucureşti, 2002
Analiza financiară a intreprinderilor industriale, “Vasile

2. Cuzman Ioan
Goldiş University Press”, Arad, 2007
Analiza performanţelor economice, “Vasile Goldiş

3. Cuzman Ioan
University Press”, Arad, 2006
Cuzman Ioan, Păiuşan Analiza financiară a întreprinderilor industriale – studii

4.
Luminiţa de caz, “Vasile Goldiş University Press”, Arad, 2007
Dragotă Victor, Obreja Management financiar, ediţia a doua, Vol I, Diagnosticul

5. Braşoveanu L., Dragotă financiar al companiei, Editura Economică, Bucureşti,
I.M 2012
Eros-Stark Lorant, Pantea Analiza situaţiei financiare a firmei, Ediura Timişoara

6.
Marius 1999
Analiza economico-financiară, Editura Fundaţiei

7. Morosan Iosefina
România de Mâine, Bucureşti, 2006
8. Păiuşan Luminiţa Suport de curs, UVVG, FSEII,2016
Analiză şi diagnostic financiar – contabil, Ed.CECCAR,

9. Petrescu Silvia
Bucureşti, 2010
Finanţe: Pieţe financiare şi gestiunea portofoliului,

Investiţii directe şi finanţarea lor, Analiza şi gestiunea
10. Stancu Ion
financiară a întreprinderii”, Ediţia a IV-a, Editura
Economică, Bucureşti, 2007
Diagnostic financiar. Concepte. Metode. Aplicaţii,

11. Suciu George
Editura Universitară, Bucureşti, 2013
Gestiunea financiara a intreprinderii , Editura didactica

12. Vintilă Georgeta
si pedagogica, Bucureşti, 2010
Pagina 51

Analiza Financiara Zona Libera Curtici Arad PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Financiara Zona Libera Curtici Arad PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE VEST ”VASILE GOLDIȘ” ARAD

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE,

MASTERAT AUDIT ŞI EXPERTIZĂ CONTABILĂ

MASTERAT AUDIT ŞI EXPERTIZĂ CONTABILĂ

Am optat în cadrul lucrării de disertaţie să prezint aspecte referitoare la conceptul de analiză

Analiza economico-financiara este un proces complex de cunoaștere a starii economico-

Am prezentat principalele etape în realizarea analizei financiare, conceptul de echilibru

I.1. Definiții și concepte 7

Metode si instrumente de investigare 7

Analiza și diagnosticului economico-financiar 7

I.2. Soldurile intermediare de gestiune SIG 8

I.3. Analiza structurii financiare 10

I.3.1. Analiza structurii activului 10

I.3.2. Analiza structurii pasivului 10

I.4. Analiza echilibrului financiar 11

I.4.1. Analiza fondului de rulment net 11

I.4.2. Analiza necesarului de fondul de rulment 12

I.4.3. Analiza trezoreriei nete 13

I.4.4. Analiza echilibrului financiar prin ratele de finanţare 13

I.4.5. Analiza echilibrului financiar prin valoarea patrimonială netă 14

I.4.6. Analiza dinamică a echilibrului financiar 14

I.5. Analiza lichidității 14

I.5.1. Lichiditatea – concepte 14

I.5.2. Indicatori ai lichidităţii 15

I.6. Analiza solvabilității 15

I.6.1. Solvabilitate – concepte 15

I.6.2. Indicatori ai autonomiei financiare 15

I.7. Analiza riscului 16

I.7.1. Riscul de exploatare 17

I.7.2. Riscul financiar 17

I.7.3. Riscul de faliment 17

II. Studiu de caz – R.A. Administrația Zonei Libere Curtici - Arad 20

1.2. Conducerea operativă a Regiei 20

2. Analiza soldurilor intermediare de gestiune SIG 21

2.1. Analiza cifrei de afaceri 21

2.2. Analiza valorii adăugate 22

2.3. Analiza excedentului brut din exploatare 23

2.4. Analiza rezultatului brut al exploatării 23

2.5. Analiza rezultatului brut al exerciţiului 24

3. Structura financiară a firmei 25

3.1. Analiza structurii activului 25

3.2. Analiza structurii pasivului 26

4. Analiza echilibrului financiar al firmei 27

4.1. Analiza fondului de rulment net 27

4.2. Analiza necesarului de fondul de rulment 28

4.3. Analiza trezoreriei nete 28

4.4. Analiza echilibrului financiar prin ratele de finanţare 29

4.5. Analiza echilibrului financiar prin valoarea patrimonială netă 30

4.6. Analiza dinamică a echilibrului financiar 30

5. Analiza gestiunii financiare a firmei 31

5.1. Gestiunea generală a capitalurilor 31

5.2. Gestiunea generală a activelor 33

5.3. Gestiunea stocurilor 34

5.4. Gestiunea creanţelor 35

5.5. Gestiunea furnizorilor 35

6. Analiza randamentului financiar al firmei 36

6.1. Analiza rentabilităţii comerciale 36

6.2. Analiza rentabilităţii financiare 36

6.3. Analiza rentabilităţii economice 37

7. Analiza solvabilității și lichidității 37

8. Analiza riscurilor firmei 40

8.1. Analiza variabilităţii rezultatelor 40

8.1.1. Analiza riscului de exploatare 40