CAP I.

Bazele
teoretico-metodologice ale
analizei financiare

Analiză-financiară
Cum definim ANALIZA FINANCIARĂ?

2
Definire

ANALIZA FINANCIARĂ – „este disciplina prin care instrumente

analitice sunt aplicate situaţiilor financiare şi altor date financiare în
scopul interpretării tendinţelor şi relaţiilor într-o manieră consecventă şi
disciplinată. În esenţă, analistul se ocupă de convertirea datelor în
informaţii şi ajută, în consecinţă, la procesul de diagnosticare care are
drept obiectiv cercetarea şi prognozarea informaţiilor.” *

*Van Greuning H., International Reporting Financial Standards – A Practical Guide, Ed. Irecson,
Bucureşti 2005, p.26

3
Sinteze

DATE INFORMAȚII
ANALIZĂ FINANCIARĂ
complete, în vederea prelucrării în
corecte, veridice cadrul procesului
decizional

4
Cine sunt utilizatorii ANALIZEI FINANCIARE?

5
Utilizatori

➢Manager
➢Acționari (actuali și potențiali)
➢Angajați
➢Instituții de credit – băncile
➢Furnizori
➢Clienți
➢Statul
➢Comunitatea
➢Guvernul şi instituţiile sale

6
De unde își procură informația ANALIȘTI
FINANCIARI?

7
 Sursele informaționale

A) Situații financiare – componență:

➢ Bilanț;
➢ Cont de profit și pierdere;
➢ Situația modificărilor capitalului propriu;
➢ Situația fluxurilor de trezorerie;
➢ Notele explicative la situațiile financiare anuale.

B) Alte surse.

8
 Etapele procesului de analiză

1. Delimitarea obiectului analizei – prespune determinarea concisă a fenomenului de analiză.

2. Identificarea elementelor, factorilor şi cauzelor fenomenului analizat

Descompunerea fenomenului în elemente componente și factori de influență presupune o analiză structurală.
Factorii se determină în mod succesiv trecând de la cei cu acţiune directă (factori de gradul I, primari), la cei care
acţionează indirect (factori de gradul II sau secundari, de gradul III....gradul n) până la stabilirea cauzelor finale
(factori de gradul n).

În această etapă are loc trecerea de la aparenţă la esenţă.

Explicații:
➢ elementele reprezintă părţi componente ale fenomenului analizat;
➢ factorii reprezintă acele forţe motrice care provoacă apariţia unui fenomen;
➢ cauzele finale reprezintă ultimele cauze descoperite în procesul de analiză. Ele apar drept cauze finale pentru
că procesul de analiză (ordinea de analiză) reprezintă inversul evoluţiei reale a fenomenului analizat.
9
Etapele procesului de analiză

10
 Etapele procesului de analiză

3. Stabilirea legăturii dintre fiecare factor şi fenomenul analizat, cât şi a corelaţiei dintre diferiţi factori care
acţionează asupra fenomenului. Această etapă e necesară pentru determinarea relaţiei cauză-efect.

Aceste prime 3 etape ajută la elaborarea modelelor de analiză ale fenomenului analizat și aparţin sferei
analizei calitative. Următoarele etape, aparțin analizei cantitative.

4. Măsurarea influenţelor factorilor.

5. Sintetizarea rezultatelor analizei stabilindu-se concluziile demersului.

6. Elaborarea măsurilor care să contribuie la sporirea eficienţei în viitor a activităţii.

11
 DE CE ESTE IMPORTANTĂ ORDINEA DE ANALIZĂ?

!!! I. Analiza presupune trecerea de la aparență la esență

Fie următoarele modele de analiză:
Fs=N∙Nl∙Nz∙Nh ∙sh
CA=N∙Nl∙Nz∙Nh ∙wh

Cele două modele se aseamănă prin toți factorii de influență, cu excepția ultimului factor. Aparent poate fi
vorba de același lucru, dar deosebirea o face esența fenomenului (adică ultimul factor care face deosebirea
între cele două fenomene și apare prin descompunere).

!! II. Dacă nu ținem cont de ordinea de analiză obținem factori agregați fără conținut economic.
!!! III. În cadrul ordinii de analiză, întotdeauna prima dată se analizează factorii cantitativi și apoi
factorii calitativi.
12
 Factorii cantitativi Factorii calitativi
-sunt purtătorii materiali ai fenomenului -sunt de aceeaşi natură cu fenomenul
analizat, analizat,
se exprimă în unităţi de măsură fizice, ei dau esenţa fenomenului,
naturale şi se exprimă aproximativ în aceleaşi unităţi
sunt factori extensivi, practic limitaţi în de măsură ca şi fenomenul analizat
timp şi spaţiu. şi sunt factori intensivi, dar numai teoretic
nelimitaţi în timp şi spaţiu.

13
 Sarcini propuse

• Notați 5 exemple de factori cantitativi, respectiv calitativi.

• Notați 2 exemple de fenomene de analiză care se scriu pe baza relației de sumă,

diferență, raport și produs dintre factori (F=x+y, F=x-y ......)

• Pe baza modelului practic de descompunere discutat, realizați un model de

descompunere asemănător .

14
CAP II. Metodologia de
analiză cantitativă

Analiză-financiară
Două abordări:
- abordarea pe orizontală, în cadrul metodologiei de analiză competiţională sau concurențială;

- abordarea pe verticală, în cadrul metodologiei de analiză a stării interne.

Metodologia de analiză competiţională

- vizează alcătuirea topului firmelor de pe o anumită piaţă şi utilizează în acest sens următoarele categorii de procedee:

Procedee consacrate de literatura de specialitate

➢ procedeul indicatorului sintetic;

➢ procedeul matricei comparaţiilor,

➢ procedeul distanţei sau firmei etalon;
➢ procedeul punctajelor finale sau al ierarhizării finale a firmelor.

Procedee consacrate de practica economică

- Camerele de Comerţ şi Industrie Judeţene, diferite entităţi de rating naţionale şi internaţionale (Standard & Poor's)
16
 Procedeul indicatorului sintetic (I.)

• modalitate de ierarhizare a entităţilor economice, în care mărimea indicatorului se determină fie ca o medie
geometrică, fie ca o medie aritmetică ponderată a indicilor criteriilor de performanţă a firmelor.

a) În varianta în care nu se ţine cont de importanţa economică a criteriilor de performanţă selectate

(variantă echidistantă sau varianta statisticienilor), în funcţie de direcţia de optimizare a criteriilor avem:
Dacă criteriile de performanţă se optimizează toate în acelaşi sens (prin maxim sau prin minim), ISG se
determină:

17
 Procedeul indicatorului sintetic (II.)

➢ Dacă criteriile de performanţă se optimizează în sensuri diferite, relaţia de calcul este:

18
Procedeul indicatorului sintetic (III.)

19
VĂ MULȚUMESC!

20
“ Întrebări...

21