ANALIZĂ

Seminar 1
ECONOMICO
FINANCIARĂ • Noțiuni introductive
 • AEF – are ca obiectiv înțelegerea
fenomenelor și proceselor economico-
financiare pentru o justă interpretare și
Delimitări îmbunătățire a performanțelor firmei.

conceptuale
• AEF – studiază la nivelul firmei, diferite
privind analiza fenomene din punct de vedere
economico economic, respectiv al consumului de
resurse și al rezultatelor obținute.
financiară
• AEF – are în vedere relațiile structural-
funcționale și cele cauză-efect.
 Direcții de analiză și studiu:

➢ la nivel micoeconomic – studiază activitatea

firmei în general sau departamentele sale

Analiza ➢ la nivel financiar – studiază fluxurile financiare

economico ale firmei, modul de gestionare a acestora,
plasările de capital etc.
financiară
Analiza Economico Financiară studiază
corelațiile dintre activitatea economică
preponderent din punct de vedere al modului de
exploatare și cea financiară din punct de vedere
al riscului financiar.
 După natura lor:
❖Factori tehnici și tehnologici
Factori de ❖Factori politico-legali
❖Factori economici
influență (1)
❖Factori sociali
❖Factori naturali etc.
 După caracterul lor într-o relație de
cauzalitate:
❖Factori calitativi
❖Factori cantitativi
Factori de ❖Factori de structură
influență (2)
După modul de acțiune:
❖Factori care acționează în mod direct
❖Factori care acționează în mod indirect
 În funcție de legătura sau corelația cu
activitatea firmei:
❖Factori dependenți de activitatea
firmei
Factori de ❖Factori independenți de activitatea
firmei
influență (3)
După gradul de sintetizare:
❖Factori simpli
❖Factori complecși
 După proveninența lor:
❖Factori endogeni (interni)
❖Factori exogeni (externi)

Factori de După stadiul circuitului economic:

influență (4) ❖Specifici aprovizionării (intrările în
sistem)
❖Specifici fabricației (procesul din
sistem)
❖Specifici vânzărilor (ieșirile din sistem)
 După posibilitatea de previzionare
(predictibilitate):
❖Factori predictibili
Factori de ❖Factori imprevizibili

influență (5) După intensitatea acțiunii acestora:

❖Factori principali (dominanți/cheie)
❖Factori secundari
 Desfășurarea Analizei economico financiare (1)

AEF – se bazează pe descompunerea fenomenelor economico financiare în:

➢Elemente componente (analiză structurală – face referire la părțile
fenomenului analizat)
➢Factori de influență (analiză factorială – face referire identificarea factorilor
care determină un fenomen sau rezultat)

Elemente + Factori => Cauzele finale

Observație: Cauzele finale reprezintă împrejurările care explică apariția fenomenului, starea și evoluția acestuia.
 AEF – pornește de la rezultatul
procesului către elemente și factori,
Desfășurarea într-un sens invers desfășurării normale
a unui fenomen:
Analizei
economico ➢Rezultatul unui exercițiu financiar este
descompus treptat, de la complex la
financiare (2) simplu (pentru determinarea cauzelor
finale care explică un anumit nivel al
performanțelor).
 AEF – presupune identificarea relațiilor
și calcului influențelor:

Desfășurarea ➢ Analiza calitativă (presupune

identificarea relațiilor de condiționare
Analizei dintre elemente, factori și cauzele
fenomenului)
economico
financiare (3) ➢Analiza cantitativă (presupune
calcularea influențelor pe care le au
elementele sau factorii asupra
fenomenului/rezultatului)
 AEF – contribuie la procesul viitor de
luare a deciziilor manageriale:

Desfășurarea ➢ Sinteza analizei calitative și

Analizei cantitative (presupune centralizarea
informațiilor pentru a formula
economico concluzii)

financiare (4) ➢Concluziile analizei economico-

financiare (reprezintă baza viitoarelor
decizii manageriale)
 Mărimi economice folosite în AEF:

Relative – coeficienți sau

Absolute – unitați Medii – tendințe
procente (comparații
concrete și specifice de calculate prin medii
între două mărimi
măsură (unități fizice, aritmetice (simple sau
economice, termen și
valorice sau timp) ponderate)
bază de comparație)
Metode,
❖Metode și tehnici ale
tehnici și analizei calitative
instrumente
folosite în AEF: ❖Metode și instrumente ale
analizei cantitative
 A. Diviziunea și descompunerea rezultatelor:
❖Diviziunea după timpul de formare a
rezultatelor
❖Diviziunea după locul de formare al
Metode și rezultatelor
❖Descompunea pe părți, elemente, factori
tehnici ale și cauze

analizei B. Comparația (criteriu-bază de comparație):

❖în Timp
calitative (1): ❖în Spațiu
❖cu un Criteriu prestabilit
❖cu un Caracter special
 C. Sistemul factorial-cauzal al explicării
fenomenului:
❖Stabilirea factorilor care determină
formarea și modificarea rezultatelor
precum și a relațiilor structural-
Metode și funcționale dintre elementele
fenomenului economic studiat
tehnici ale
analizei D. Modelarea fenomenelor economice
(reprezentarea simplificată):
calitative (2): ❖Imitativă (harți, machete, fotografii
etc.)
❖Analogică (grafice, diagrame, scheme
etc.)
❖Simbolică (ecuații specifice AEF)
 A. Metoda substituirilor în lanț
(Metoda iterării) – folosită dacă între
factorii fenomenului analizat există
Metode și relații de tip determinist
(produs/raport)
instrumente ale
analizei B. Tehnicile scorurilor (Scoring) –
tehnică folosită în mediul extern al
cantitative (1): firmei (de regulă bănci) pentru
analiza diagnostic a riscului.
 C. Metoda calculului matricial –
folosită în toate domeniile analizei
economice (grad mare de detaliere,
Metode și exactitate și eficiență datorită
instrumentelor informatice folosite).
instrumente ale
analizei D. Metoda cercetării operaționale –
utilizată în cazul unui număr foarte
cantitative (2): mare de factori analizați (Metoda
Drumului Critic, Lanțurile Markov
etc.
Metode și E. Metoda sociologică – evidențiază
factorii indirecți sau cauzele
instrumente ale prezumtive (obținerea unor
informații de nuanță), esențiale
analizei pentru realizarea unui diagnostic cât
cantitative (3): mai corect și eficient.
 AEF – are un rol fundamental în

✓evaluarea
✓reglarea
Concluzie ✓ameliorarea

performanțelor economico financiare ale

unei întreprinderi, constituind baza
studiilor de fezabilitate și de evaluare
economică.
ANALIZĂ Seminar 2
ECONOMICO
FINANCIARĂ • Analiza rezultatelor activității de
producție: Producția fizică
Noțiuni privind rezultatele unei firme:
❖Prin intermediul AEF se evaluează situația economico financiară a întreprinderii
pentru a identifica factorii care au dus la apariția situației curente.

❖Situația curentă este exprimată în rezultate parțiale sau globale și arată o imagine
a efectelor generate de desfășurarea activității.

❖Indicatorii de rezultate exprimă:

✓ Volumul activității firmei (producție/comercializare)
✓ Profitabilitatea activității firmei (eficiența ecomomică a activității desfășurare)
✓ Potențialul de finanțare (capacitate de autofinanțare, grad de îndatorare, cash-flow etc.)
Clasificare indicatorilor de rezultate:
• Productia exercitiului (Qe)
• Productia vanduta (Qv)
• Productia stocata (Qs)
Volumul • Productia imobilizata (Qi)
• Productia marfa fabricata (Qfm)
activitatii • Productia fizica (Qf)
• Cifra de afaceri (CA)
• Valoarea adaugata (VA)

• Rezultatul brut al expoatarii (RBE)

• Excedentul brut de exploatare (EBE)
Gradul Profitabilitatea • Deficitul brut de exploatare (DBE)
• Rezultatul exploatarii (RE)
de cuprindere activitatii • Rezultatul curent (RC)
• Rezultatul net (Rn)

Potentialul de • Capacitatea de autofinantare (CAF)

• Autofinantarea (Af)
finantare • Cash flow-ul (CF)
Indicatori de rezultate – Producția Fizică (Qf)
Producția fizică (Qf) – reprezintă expresia valorică a rezultatului global al activități
de producție dintr-un exercițiu financiar, indiferent de destinație și grad de
valorificare pe piață.

𝑄𝑓 = ෍ 𝑞𝑖 × 𝑝𝑖
𝑖=1

𝑛 – numărul de produse fabricate

𝑞𝑖 - cantitatea fabricată din produsul i
𝑝𝑖 - costul unitar sau prețul de înregistrare al produsului i
Indicatori de rezultate – Producția Fizică (Qf)
Pe baza relației anterioare se pot determina alți indicatori specifici:

❖Producția de marfă fabricată – se referă doar la producția fabricată și destinată

comercializării pe piață (cantitatea de produse destinate vânzării).

❖Producția imobilizată – se referă la un rezultat economic obținut în cadrul

activității productive, dar fără scop lucrativ deoarece vizează satisfacerea unei
nevoi interne a firmei (cantitatea de produse destinată consumului intern).
OBSERVATIE !!! – Producția Fizică (Qf)
Producția fizica (Qf) – reprezintă cel mai cuprinzător indicator al rezultatelor
activității productive deoarece ignoră deliberat aspecte precum:
✓ destinatia productiei obtinute
✓ gradul de valorificare a acesteia pe piata

Analiza productie fizice se poate face pornind de la cei 3 factori care conditioneaza
nivelul acesteia:
✓ Cantitatea de bunuri produsa
✓ Stuctura productie
✓ Costul productie sau pretul de inregistrare
Analiza producției fizice (Qf)
Presupune parcurgerea următorilor pași:

❖Determinarea abaterii absolute și relative

❖Determinarea influenței factorilor

✓ Influența determinată de modificarea volumului fizic al producției

✓ Influența determinată de modificarea structurii fizice a producției
✓ Influena determinată de modificarea costului de productie/prețului unitar de înregistrare
Determinarea abaterii absolute și relative
✓ Abaterea absoluta:

∆𝑄𝑓 = 𝑄𝑓1 − 𝑄𝑓0 = ෍ 𝑞1 × 𝑝1 − ෍ 𝑞0 × 𝑝0

✓ Abaterea relativa:

∆𝐼𝑄𝑓 = 𝐼𝑄𝑓 − 100

Unde:
𝑄𝑓1 - valoarea curenta sau valoarea (termenul) de comparat
𝑄𝑓0 - baza de comparatie
𝐼𝑄𝑓 - indicele de abatere absoluta (raport intre valoare curenta si baza)
Determinarea influenței factorilor (1)
✓ Influenta determinata de modificarea volumului fizic al productiei:

∆𝑄𝑓(𝑞) = (෍ 𝑞1 ) × 𝑝0 − (෍ 𝑞0 ) × 𝑝0

σ 𝑞0 × 𝑝0
𝑝0 =
σ 𝑞0

Unde:
∆𝑄𝑓(𝑞) - cantitatea fizica/fabricata (q) din perspectiva modificarii volumului bunuri
𝑝0 - pret mediu de inregistrare - baza de comparatie (pretul unitar)
Determinarea influenței factorilor (1)

OBSERVATIE !!!

∆𝑄𝑓(𝑞) = (෍ 𝑞1 ) × 𝑝0 − (෍ 𝑞0 ) × 𝑝0

Modificarea volumului fizic al productiei este un factor direct de influenta, care

genereaza evolutii ale nivelului absolut al productie fizice de acelasi sens si
proportional cu pretul de inregistrare (costul unitar).
Determinarea influenței factorilor (2)
✓ Influenta modificarii structurii fizice a productiei:

∆𝑄𝑓(𝑠) = (෍ 𝑞1 ) × 𝑝𝑟𝑠 − (෍ 𝑞1 ) × 𝑝0

σ 𝑞1 × 𝑝0
𝑝𝑟𝑠 =
σ 𝑞1

Unde:
∆𝑄𝑓(𝑠) - cantitatea din perspectiva modificarii structurii fizice a productie
𝑝𝑟𝑠 - pret mediu a structurii fizice (preturi unitare de inregistrare diferentiate pe clase)
Determinarea influenței factorilor (2)

OBSERVATIE !!!

∆𝑄𝑓(𝑠) = (෍ 𝑞1 ) × 𝑝𝑟𝑠 − (෍ 𝑞1 ) × 𝑝0

Influenta exercitata de modificarea structurii fizice a productiei, apare ca urmare

a ponderii diferite in care se realizeaza produsele (de la o perioada la alta), aspect
coroborat cu preturi unitare de inregistrare diferentiate pe calse.
Determinarea influenței factorilor (3)
✓ Influenta modificarii pretului unitar de inregistrare:

∆𝑄𝑓(𝑃𝑖 ) = (෍ 𝑞1 ) × 𝑝1 − (෍ 𝑞1 ) × 𝑝𝑟𝑠

σ 𝑞1 × 𝑝1
𝑝1 =
σ 𝑞1

Unde:
∆𝑄𝑓(𝑃𝑖 ) - cantitatea din perspectiva modificarii pretului de inregistrare
𝑝1 - pret mediu de inregistrare – perioada curenta (pret unitar curent)
Determinarea influenței factorilor (3)

OBSERVATIE !!!

∆𝑄𝑓(𝑃𝑖) = (෍ 𝑞1 ) × 𝑝1 − (෍ 𝑞1 ) × 𝑝𝑟𝑠

Modificarea pretului unitar de inregistrare (sau chiar a costurilor unitare) este un

factor de unfluenta direct, generand variatii ale valorii productie fizice de acelasi
sens.
Aplicatie rezolvata:

Cantitatea fizica (buc.) Pret de inregistrare (Lei)

Produsul
𝑞0 𝑞1 𝑝0 𝑝1
A 36 30 50 50
B 54 65 70 80
C 30 23 80 75

Pe baza informatiilor din tabelul de mai sus, sa se analizeze evolutia productiei fizice (Qf).
Rezolvare (1/10):
1. Determinarea abaterii absolute si relative:
1.1. Determinarea nivelului de productie fizica (Qf):
Qf Qf – recalculat
Cantitatea fizica (buc.) Pret de inregistrare (Lei)
Produsul (Lei) (Lei)
𝑞0 𝑞1 𝑝0 𝑝1 𝑞0 × 𝑝0 𝑞1 × 𝑝1 𝑞1 × 𝑝0
A 36 30 50 50 ?x? ?x? ?x?
B 54 65 70 80
C 30 23 80 75
TOTAL - -
Rezolvare (2/10):
1. Determinarea abaterii absolute si relative:
1.1. Determinarea nivelului de productie fizica (Qf):
Qf Qf – recalculat
Cantitatea fizica (buc.) Pret de inregistrare (Lei)
Produsul (Lei) (Lei)
𝑞0 𝑞1 𝑝0 𝑝1 𝑞0 × 𝑝0 𝑞1 × 𝑝1 𝑞1 × 𝑝0
A 36 30 50 50 1 800 1 500 1500
B 54 65 70 80 3 780 5 200 4 550
C 30 23 80 75 2 400 1 725 1 840
TOTAL 120 118 - - 7 980 8 425 7 890
Rezolvare (3/10):
Pret de inregistrare Qf Qf – recalculat
Cantitatea fizica (buc.)
Produsul (Lei) (Lei) (Lei)
𝑞0 𝑞1 𝑝0 𝑝1 𝑞0 × 𝑝0 𝑞1 × 𝑝1 𝑞1 × 𝑝0
A 36 30 50 50 1 800 1 500 1500
B 54 65 70 80 3 780 5 200 4 550
C 30 23 80 75 2 400 1 725 1 840
TOTAL 120 118 - - 7 980 8 425 7 890

1.2. Determinarea dinamicii productie fizice:

• In marimi absolute: ∆𝑄𝑓 = 𝑄𝑓1 − 𝑄𝑓0 = 8425 − 7980 = 445 𝑙𝑒𝑖

𝐼𝑄 1 8425
• In marimi relative: 𝐼𝑄𝑓 = × 100 = × 100 = 105,57%
𝐼𝑄 0 7980

∆𝐼𝑄𝑓 = 𝐼𝑄𝑓 − 100 = 5,57%

Rezolvare (4/10):
2. Determinarea influentei factorilor:
2.1. Identificarea factorilor de influenta a productiei fizice (Qf):

∆𝑸𝒇(𝒒) Volumul productie

∆𝑸𝒇 ∆𝑸𝒇(𝒔) Structura productie

∆𝑸𝒇(𝑷𝒊 ) Pret de inregistrare

Rezolvare (5/10):
Pret de inregistrare Qf Qf – recalculat
Cantitatea fizica (buc.)
Produsul (Lei) (Lei) (Lei)
𝑞0 𝑞1 𝑝0 𝑝1 𝑞0 × 𝑝0 𝑞1 × 𝑝1 𝑞1 × 𝑝0
A 36 30 50 50 1 800 1 500 1500
B 54 65 70 80 3 780 5 200 4 550
C 30 23 80 75 2 400 1 725 1 840
TOTAL 120 118 - - 7 980 8 425 7 890

2.2. Studierea influentei factorilor:

a) Volumul productiei:
∆𝑄𝑓(𝑞) = (σ 𝑞1 ) × 𝑝0 − (σ 𝑞0 ) × 𝑝0 = (118 × 66,5) − (120 × 66,5) = 7847 − 7980 = −133 𝑙𝑒𝑖

σ 𝑞0 ×𝑝0 7 980
𝑝0 = σ 𝑞0
= = 66,5 (𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐)
120
Rezolvare (6/10):
Pret de inregistrare Qf Qf – recalculat
Cantitatea fizica (buc.)
Produsul (Lei) (Lei) (Lei)
𝑞0 𝑞1 𝑝0 𝑝1 𝑞0 × 𝑝0 𝑞1 × 𝑝1 𝑞1 × 𝑝0
A 36 30 50 50 1 800 1 500 1500
B 54 65 70 80 3 780 5 200 4 550
C 30 23 80 75 2 400 1 725 1 840
TOTAL 120 118 - - 7 980 8 425 7 890

2.2. Studierea influentei factorilor:

b) Structura productiei:
∆𝑄𝑓(𝑠) = (෍ 𝑞1 ) × 𝑝𝑟𝑠 − (෍ 𝑞1 ) × 𝑝0 = 118 × 66,8 − 118 × 66,5 = 7882,4 − 7847 = 35,4 𝑙𝑒𝑖

σ 𝑞1 ×𝑝0 7890
𝑝𝑟𝑠 = σ 𝑞1
= 118
= 66,8 (𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐)
Rezolvare (7/10):
Pret de inregistrare Qf Qf – recalculat
Cantitatea fizica (buc.)
Produsul (Lei) (Lei) (Lei)
𝑞0 𝑞1 𝑝0 𝑝1 𝑞0 × 𝑝0 𝑞1 × 𝑝1 𝑞1 × 𝑝0
A 36 30 50 50 1 800 1 500 1500
B 54 65 70 80 3 780 5 200 4 550
C 30 23 80 75 2 400 1 725 1 840
TOTAL 120 118 - - 7 980 8 425 7 890

2.2. Studierea influentei factorilor:

c) Pretul de inregistrare:
∆𝑄𝑓(𝑃𝑖 ) = (෍ 𝑞1 ) × 𝑝1 − (෍ 𝑞1 ) × 𝑝𝑟𝑠 = 118 × 71,4 − 118 × 66,8 = 542,8 𝑙𝑒𝑖

σ 𝑞1 ×𝑝1 8425
𝑝1 = σ 𝑞1
= = 71,4 (𝑙𝑒𝑖/𝑏𝑢𝑐)
118
Rezolvare (8/10):
2.3. Verificare:

∆𝑄𝑓 = 𝑄𝑓(𝑞) + 𝑄𝑓 (𝑠) + 𝑄𝑓 (𝑃 )

𝑖

𝟒𝟒𝟓 𝒍𝒆𝒊 ≅ −𝟏𝟑𝟑 𝒍𝒆𝒊 + 𝟑𝟓, 𝟒 𝒍𝒆𝒊 + 𝟓𝟒𝟐, 𝟖 𝒍𝒆𝒊

445 𝑙𝑒𝑖 ≅ 445,2 𝑙𝑒𝑖

Rezolvare (9/10):
3. Concluzii si interpretari:
✓ In intervalul de timp analizat, productia fizica a inregistrat o evolutie favorabila (abaterea
absoluta si relativa), rezultand o crestere a productiei cu 5,57%.
✓ Evolutia favorabila a fost influnentata de:
• Factorul structural (structura fizica a productiei) a determinat o crestere cu 35,4 lei
• Factorul calitativ (pretul de inregistrare) a determinat o crestere semnificativa cu 542,8 lei
(influenta pozitiva cea mai puternica).
✓ Efectul celor doua influente favorabile a fost diminuat de influenta nefavorabila a scaderii
cantitati fabricate (in medie cu –133lei).
Pret de inregistrare Qf Qf – recalculat
Cantitatea fizica (buc.)
Produsul (Lei) (Lei) (Lei)
𝑞0 𝑞1 𝑝0 𝑝1 𝑞0 × 𝑝0 𝑞1 × 𝑝1 𝑞1 × 𝑝0
A 36 30 50 50 1 800 1 500 1500
B 54 65 70 80 3 780 5 200 4 550
C 30 23 80 75 2 400 1 725 1 840
TOTAL 120 118 - - 7 980 8 425 7 890
Rezolvare (10/10):
4. Recomandari:

✓ Identificarea cauzelor care au dus la scaderea cantitatii de produse fabricate.

Ex: scaderea cererii, intreruperea fabricatiei din lipsa de materie prima, aparitia unor defectiuni etc.

✓ Remedierea situatiei actuale.

Ex: identificarea de noi clienti, asigurarea cu materie prima (calitativ, cantitativ, structural si la termen), modernizare etc.
Aplicatie propusa:

Cantitatea fizica (buc.) Pret de inregistrare (Lei)

Produsul
𝑞0 𝑞1 𝑝0 𝑝1
A 450 435 100 110
B 210 350 170 120
C 200 130 300 250

Pe baza informatiilor din tabelul de mai sus, sa se analizeze evolutia productiei fizice (Qf).
ANALIZĂ Seminar 3
ECONOMICO
FINANCIARĂ • Analiza rezultatelor activității firmei:
Cifra de afaceri
Indicatori de rezultate – Cifra de afaceri (CA):
Cifra de afaceri (CA) – reprezintă expresia valorică globală a afacerilor derulate de o
întreprindere, pe o perioadă de timp determinată, la prețul pieței.

𝐶𝐴 = 𝑉𝑞 + 𝑉𝑚 + 𝑉𝑠𝑒

𝑉𝑞 - venituri din producția vândută

𝑉𝑚 - venituri din vânzarea mărfurilor
𝑉𝑠𝑒 - venituri din subvenții de exploatare

OBS: Veniturile din subvenții de exploatare se inregistrează în contul de rezultat numai pe măsură ce întreprinderea
îndeplinește (respectă) condițiile privind acordarea acestora.
Diferența dintre 𝑉𝑞 și 𝑉𝑚 (1):
Venituri din producția vândută (𝑽𝒒 ) – venituri obținute prin comercializarea de
produse care fac în exclusivitate obiectul propriei activități de producție.

𝑉𝑞 = ෍ 𝑞𝑖 × 𝑝𝑣𝑖
𝑖=1
unde,
𝑞𝑖 - cantitatea vândută din produsul i
𝑝𝑣𝑖 - prețul de vânzare al producătorului pentru produsul i
𝑚 – numărul de produse vândute
Diferența dintre 𝑉𝑞 și 𝑉𝑚 (2):
Venituri din vânzarea mărfurilor (𝑽𝒎 ) – totalitatea veniturilo obținute prin
comercializarea atât a mărfurilor proprii cât și a celor provenite de la terți.

𝑉𝑚 = ෍ 𝑞𝑖 × 𝑝𝑐𝑖
𝑖=1
unde,
𝑞𝑖 - cantitatea comercializată din produsul i
𝑝𝑐𝑖 - prețul de comercializare al produsul i
𝑛 - numărul de produse comercializate
Cifra de afaceri totală:
Cifra de afaceri totală (CA) – se poate determina și în funcție de nivelul total al
vânzărilor, indicând anvergura afacerilor derulate.

𝐶𝐴 = ෍ 𝑞𝑣 × 𝑝𝑣

unde,
𝑞𝑣 - cantitatea de produse vândute
𝑝𝑣 - prețul de vânzare al produselor
Tipologia cifrei de afaceri:
Pornind de la accepțiunea globală (cifra de afaceri totală) – indicatorul de rezultat
al întreprinderii (CA) mai poate fi abordat astfel:

❖Cifra de afaceri medie (𝐂𝐀) – expresia venitului realizat pe unitatea fizică de produs.

❖Cifra de afaceri marginală (𝐂𝐀𝐦𝐠 ) – variația veniturilor ca urmare a modificării (creștere sau
scădere) cu o unitate a cantitații vândute.

❖Cifra de afaceri critică (𝐂𝐀𝐩𝐠 ) – nivelul minim al vânzărilor pentru a acoperi integral cheltuielile.
Analiza cifrei de afaceri (CA)
Presupune pargurgerea urmatorilor pasi:

❖Determinarea abaterii absolute și relative

❖Determinarea influenței factorilor

✓ Influența determinată de modificarea volumului fizic al vânzărilor

✓ Influența determinată de modificarea structurii fizice a vânzărilor
✓ Influena determinată de modificarea prețului unitar de vânzare
Determinarea abaterii absolute și relative
✓ Abaterea absoluta:

∆𝐶𝐴 = 𝐶𝐴1 − 𝐶𝐴0 = ෍ 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣1 − ෍ 𝑞𝑣0 × 𝑝𝑣0

✓ Abaterea relativa:

∆𝐼𝐶𝐴 = 𝐼𝐶𝐴 − 100

Unde:
𝐶𝐴1 - valoarea curenta sau valoarea de comparat a cifrei de afaceri
𝐶𝐴0 - baza de comparatie a cifrei de afaceri
𝐼𝐶𝐴 - indicele de abatere absoluta (raport intre valoare curenta si baza)
Determinarea influenței factorilor (1)
✓ Influenta determinata de modificarea volumului fizic al vânzărilor:

∆𝐶𝐴(𝑞) = ෍(෍ 𝑞𝑣1 ) × 𝑔𝑠𝑓0 × 𝑝𝑣0 − ෍ 𝑞𝑣0 × 𝑝𝑣0

𝑞0
𝑔𝑠𝑓0 =
σ 𝑞0

Unde:
∆𝐶𝐴(𝑞) - cifra de afaceri din perspectiva modificarii volumului bunurilor (q)
𝑔𝑠𝑓0 - raportul de structură fizică a cantităților de produse vândute
Determinarea influenței factorilor (1)

OBSERVATIE !!!

∆𝐶𝐴(𝑞) = ෍(෍ 𝑞𝑣1 ) × 𝑔𝑠𝑓0 × 𝑝𝑣0 − ෍ 𝑞𝑣0 × 𝑝𝑣0

Volumul fizic al vânzărilor este un factor direct de influență, care generează

evoluții ale cifrei de afaceri de același sens și proporțional cu prețul de vânzare
din perioada bază de comparație.
Determinarea influenței factorilor (2)
✓ Influenta determinata de modificarea a structurii fizice a vânzărilor:

∆𝐶𝐴(𝑠) = ෍ 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣0 − ෍(෍ 𝑞𝑣1 ) × 𝑔𝑠𝑓0 × 𝑝𝑣0

Unde:
∆𝐶𝐴(𝑠) - cifra de afaceri din perspectiva structurii vânzărilor (s)
Determinarea influenței factorilor (2)

OBSERVATIE !!!

∆𝐶𝐴(𝑠) = ෍ 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣0 − ෍(෍ 𝑞𝑣1 ) × 𝑔𝑠𝑓0 × 𝑝𝑣0

Influența apare ca urmare a ponderilor diferite în vanzări, datorate prețurilor

diferite. Astfel, o creștere a ponderii produselor va determina o creștere a
nivelului cifrei de afaceri.
Determinarea influenței factorilor (3)
✓ Influenta determinata de modificarea prețului unitar de vânzare:

∆𝐶𝐴(𝑝𝑣) = ෍ 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣1 − ෍ 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣0

Unde:
∆𝐶𝐴(𝑝𝑣) - cifra de afaceri din perspectiva prețurilor unitare de vânzare (𝑝𝑣 )
Determinarea influenței factorilor (3)

OBSERVATIE !!!

∆𝐶𝐴(𝑝𝑣) = ෍ 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣1 − ෍ 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣0

Prețul de vânzare al produselor este un factor de influență direct, generând

variații ale valorii cifrei de același sens.
Aplicatie rezolvata:

Cantitatea fizica (buc.) Pret de vânzare (Lei)

Produsul
𝑞𝑣0 𝑞v1 𝑝v0 𝑝𝑣1
A 60 70 30 35
B 70 60 70 65
C 30 40 80 75

Pe baza informatiilor din tabelul de mai sus, sa se analizeze evolutia cifrei de afaceri (CA).
Rezolvare (1/10):
1. Determinarea abaterii absolute si relative:
1.1. Determinarea nivelului cifrei de afaceri (CA):
CA
Cantitatea Pret de CA Structura fizică a
recalculată
Produsul fizica (buc.) vânzare (Lei) (Lei) vânzărilor (gsf)
(Lei)
𝑞𝑣0 𝑞v1 𝑝v0 𝑝𝑣1 𝑞v0 × 𝑝v0 𝑞v1 × 𝑝v1 𝑞v1 × 𝑝v0 𝑔𝑠𝑓0 𝑔𝑠𝑓1
A 60 70 30 35 ?x? ?x? ?x? ?/?? ?/???`
B 70 60 70 65
C 30 40 80 75
TOTAL ?? ??? - -
Rezolvare (2/10):
1. Determinarea abaterii absolute si relative:
1.1. Determinarea nivelului cifrei de afaceri (CA):
CA
Cantitatea Pret de CA Structura fizică a
recalculată
Produsul fizica (buc.) vânzare (Lei) (Lei) vânzărilor (gsf)
(Lei)
𝑞𝑣0 𝑞v1 𝑝v0 𝑝𝑣1 𝑞v0 × 𝑝v0 𝑞v1 × 𝑝v1 𝑞v1 × 𝑝v0 𝑔𝑠𝑓0 𝑔𝑠𝑓1
A 60 70 30 35 1 800 2 450 2 100 0,375 0,411
B 70 60 70 65 4 900 3 900 4 200 0,437 0,352
C 30 40 80 75 2 400 3 000 3 200 0,187 0,237
TOTAL 160 170 - - 9 100 9 350 9 500 1 1
Rezolvare (3/10):
Cantitatea CA
Pret de CA Structura fizică a
fizica recalculată
Produsul vânzare (Lei) (Lei) vânzărilor (gsf)
(buc.) (Lei)
𝑞𝑣0 𝑞𝑣1 𝑝𝑣0 𝑝𝑣1 𝑞𝑣0 × 𝑝𝑣0 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣1 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣0 𝑔𝑠𝑓0 𝑔𝑠𝑓1

A 60 70 30 35 1 800 2 450 2 100 0,375 0,411

B 70 60 70 65 4 900 3 900 4 200 0,437 0,352

C 30 40 80 75 2 400 3 000 3 200 0,187 0,237

TOTAL 160 170 - - 9 100 9 350 9 500 1 1

1.2. Determinarea dinamicii cifrei de afaceri:

• In marimi absolute: ∆𝐶𝐴 = 𝐶𝐴1 − 𝐶𝐴0 = 9350 − 9100 = 𝟐𝟓𝟎 𝒍𝒆𝒊

𝐶𝐴1 9350
• In marimi relative: 𝐼𝐶𝐴 = × 100 = × 100 = 102,7%
𝐶𝐴0 9100
∆𝐼𝐶𝐴 = 𝐼𝐶𝐴 − 100 = 𝟐, 𝟕%
Rezolvare (4/10):
2. Determinarea influentei factorilor:
2.1. Identificarea factorilor de influenta a cifrei de afaceri (CA):

∆𝑪𝑨(𝒒) Volumul fizic al vanzarilor

∆𝐂𝐀 ∆𝑪𝑨(𝒔) Structura fizica a vanzarilor

∆𝑪𝑨(𝑷𝒗 ) Pretul de vanzare

Rezolvare (5/10):
Cantitatea CA
Pret de CA Structura fizică a
fizica recalculată
Produsul vânzare (Lei) (Lei) vânzărilor (gsf)
(buc.) (Lei)
𝑞𝑣0 𝑞𝑣1 𝑝𝑣0 𝑝𝑣1 𝑞𝑣0 × 𝑝𝑣0 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣1 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣0 𝑔𝑠𝑓0 𝑔𝑠𝑓1

A 60 70 30 35 1 800 2 450 2 100 0,375 0,411

B 70 60 70 65 4 900 3 900 4 200 0,437 0,352

C 30 40 80 75 2 400 3 000 3 200 0,187 0,237

TOTAL 160 170 - - 9 100 9 350 9 500 1 1

2.2. Studierea influentei factorilor:

a) Volumul fizic al vanzarilor:
∆𝐶𝐴(𝑞) = ෍(෍ 𝑞𝑣1 ) × 𝑔𝑠𝑓0 × 𝑝0 − ෍ 𝑞𝑣0 × 𝑝0

∆𝐶𝐴(𝑞) = 170 × 0,375 × 30 + 170 × 0,437 × 70 + 170 × 0,187 × 80 − 9100 =

= 1912,5 + 5200,3 + 2543,2 − 9100 = 9656 − 9100 = 𝟓𝟓𝟔 𝒍𝒆𝒊

Rezolvare (6/10):
Cantitatea CA
Pret de CA Structura fizică a
fizica recalculată
Produsul vânzare (Lei) (Lei) vânzărilor (gsf)
(buc.) (Lei)
𝑞𝑣0 𝑞𝑣1 𝑝𝑣0 𝑝𝑣1 𝑞𝑣0 × 𝑝𝑣0 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣1 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣0 𝑔𝑠𝑓0 𝑔𝑠𝑓1

A 60 70 30 35 1 800 2 450 2 100 0,375 0,411

B 70 60 70 65 4 900 3 900 4 200 0,437 0,352

C 30 40 80 75 2 400 3 000 3 200 0,187 0,237

TOTAL 160 170 - - 9 100 9 350 9 500 1 1

2.2. Studierea influentei factorilor:

b) Structura fizica a vanzarilor:
∆𝐶𝐴(𝑠) = ෍ 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣0 − ෍(෍ 𝑞𝑣1 ) × 𝑔𝑠𝑓0 × 𝑝𝑣0

∆𝐶𝐴(𝑠) = 9500 − 9656 = −𝟏𝟓𝟔 𝒍𝒆𝒊

Rezolvare (7/10):
Cantitatea CA
Pret de CA Structura fizică a
fizica recalculată
Produsul vânzare (Lei) (Lei) vânzărilor (gsf)
(buc.) (Lei)
𝑞𝑣0 𝑞𝑣1 𝑝𝑣0 𝑝𝑣1 𝑞𝑣0 × 𝑝𝑣0 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣1 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣0 𝑔𝑠𝑓0 𝑔𝑠𝑓1

A 60 70 30 35 1 800 2 450 2 100 0,375 0,411

B 70 60 70 65 4 900 3 900 4 200 0,437 0,352

C 30 40 80 75 2 400 3 000 3 200 0,187 0,237

TOTAL 160 170 - - 9 100 9 350 9 500 1 1

2.2. Studierea influentei factorilor:

c) Pretul unitar de vanzare:
∆𝐶𝐴(𝑝𝑣 ) = ෍ 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣1 − ෍ 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣0

∆𝐶𝐴(𝑝𝑣) = 9350 − 9500 = −𝟏𝟓𝟎 𝒍𝒆𝒊

Rezolvare (8/10):
2.3. Verificare:

∆𝐶𝐴 = 𝐶𝐴(𝑞) + 𝐶𝐴(𝑠) + 𝐶𝐴(𝑃𝑣 )

𝟐𝟓𝟎 𝒍𝒆𝒊 = 𝟓𝟓𝟔 𝒍𝒆𝒊 − 𝟏𝟓𝟔 𝒍𝒆𝒊 − 𝟏𝟓𝟎 𝒍𝒆𝒊

250 𝑙𝑒𝑖 = 250 𝑙𝑒𝑖

Rezolvare (9/10):
3. Concluzii si interpretari:
✓ Cifra de afaceri a inregistrat o evolutie favorabila, rezultand o crestere cu 2,7% (250 lei).
✓ Evolutia favorabila a fost influnentata de cresterea cantitatii vandute (10 buc.),
determinand o crestere semnificativa cu 556 lei.
✓ Efectul favorabil al cresterii cantitati vandute a fost diminuat de influenta nefavorabila:
• a modificarii structurii vanzarilor, rezultand o scadere considerabila cu 156 lei;
• A modificarii pretului de vanzare, rezultand o scadere considerabila cu 150 lei, deoarece
cresterea pretului de vanzare a produsului A, nu acopera scaderea preturilor de vanzare
pentru produsele B si C.
Pret de CA
Cantitatea CA Structura fizică a vânzărilor
inregistrare recalculată
fizica (buc.) (Lei) (gsf)
Produsul (Lei) (Lei)
𝑞𝑣0 𝑞𝑣1 𝑝𝑣0 𝑝𝑣1 𝑞𝑣0 × 𝑝𝑣0 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣1 𝑞𝑣1 × 𝑝𝑣0 𝑔𝑠𝑓0 𝑔𝑠𝑓1

A 60 70 30 35 1 800 2 450 2 100 0,375 0,411

B 70 60 70 65 4 900 3 900 4 200 0,437 0,352

C 30 40 80 75 2 400 3 000 3 200 0,187 0,237

TOTAL 160 170 - - 9 100 9 350 9 500 1 1

Rezolvare (10/10):
4. Recomandari:

✓ Pentru eliminarea influentei nefavorabile a structurii vanzarilor asupra cifrei de afaceri,

intreprinderea trebuie sa creasca ponderea in vanzari pentru produsele B si C, cu un pret
unitar mai mare decat pretul mediu.

OBS: Intreprinderea trebuie sa ia in considerare si urmatoarele doua restrictii:

▪ analiza cererii pentru produsele B si C;
▪ Capacitatea de productie pentru produsele B si C.
Aplicatie propusa:

Cantitatea fizica (buc.) Pret de vânzare (Lei)

Produsul
𝑞𝑣0 𝑞v1 𝑝v0 𝑝𝑣1
A 600 600 300 320
B 700 600 700 650
C 300 350 750 750

Pe baza informatiilor din tabelul de mai sus, sa se analizeze evolutia cifrei de afaceri (CA).
ANALIZĂ Seminar 4 - 5 - 6
ECONOMICO
FINANCIARĂ • Analiza cifrei de afaceri pe baza ratelor
explicative
Analiza cifrei de afaceri pe baza ratelor explicative:

Analiza pe baza ratelor explicative

✓Reprezintă o altă manieră de studiu a influenței unor categorii de factori asupra

cifrei de afaceri (diferită de abordarea cu bază de calcul formată din volumul fizic
al vânzărilor);

✓Arată succesiv mod de participare a diferitelor categorii de resurse aflate la

dispoziția întreprinderii pentru atingerea unui anumit nivel al cifrei de afaceri.
Modele de analiză a CA pe baza ratelor explicative:
A. Legătura dintre CA și modul de valorificare a resurselor
✓ Modelul de studiu a contribuției resurselor umane
✓ Modelul de studiu al contribuției resurselor tehnice
✓ Modelul de studiu al contribuției mixte (resurse umane și tehnice)
B. Contribuția patrimoniului la realizarea CA
✓ Modelul focalizat pe valoarea și structura patrimioniului
✓ Modelul focalizat pe valorificarea stocurilor
✓ Modelul focalizat pe creditul comercial
C. Legătura dintre CA și modul de finanțare a unei activități
✓ Modelul focalizat pe finanțarea activității în condiții de menținere a echilibrului fiananciar
✓ Modelul focalizat pe autofinanțarea activității și menținerea echilibrului financiar
A. Legătura dintre CA și modul de valorificare a resurselor (1):

✓ Modelul de studiu al contribuției resurselor umane

𝑄𝑓 𝐶𝐴
𝐶𝐴 = 𝑁𝑝 × ×
𝑁𝑝 𝑄𝑓

𝑁𝑝 - numărul de personal (angajați)

𝑄𝑓 - producția fizică
𝐶𝐴
- gradul de valorificare a producției fizice pe piață
𝑄𝑓

OBS: Modelul are ca factori de influență factori cantitativi, dar și calitativi care arată eficiența utilizării resurselor umane
sau tehnice și care reflectă forța de comercializare a întreprinderii.
A. Legătura dintre CA și modul de valorificare a resurselor (2):

✓ Modelul de studiu al contribuției resurselor tehnice

𝑄𝑓 𝐶𝐴
𝐶𝐴 = 𝑀𝑓 × ×
𝑀𝑓 𝑄𝑓

𝑀𝑓 - valoarea mijloacelor fixe existente în firmă

𝑄𝑓
𝑀𝑓
- randamentul mijloacelor fixe

OBS: Modelul are ca factori de influență factori cantitativi, dar și calitativi care arată eficiența utilizării resurselor umane
sau tehnice și care reflectă forța de comercializare a întreprinderii.
A. Legătura dintre CA și modul de valorificare a resurselor (3):

✓ Modelul de studiu al contribuției mixte (resurse umane și tehnice)

𝑀𝑓 𝑀𝑓𝑎 𝑄𝑓 𝐶𝐴
𝐶𝐴 = 𝑁𝑝 × × × ×
𝑁𝑝 𝑀𝑓 𝑀𝑓𝑎 𝑄𝑓
𝑀𝑓𝑎 - valoarea mijloacelor fixe active
𝑀𝑓
- dotarea tehnică a muncii sau a resurselor umane
𝑁𝑝
𝑀𝑓𝑎
- ponderea mijloacelor fixe active în totalul mijloacelor fixe
𝑀𝑓
𝑄𝑓
- randamentul mijloacelor fixe
𝑀𝑓
𝐶𝐴
- gradul de valorificare a producției fizice pe piață
𝑄𝑓

OBS: Modelul relevă influența conjuncturală a celor două tipuri de resurse și dependența a unui factor de celălalt.
B. Contribuția patrimoniului la realizarea CA (1)

✓ Modelul focalizat pe valoarea și structura patrimioniului

𝐴𝑐 𝐶𝐴
𝐶𝐴 = 𝐴𝑇 × ×
𝐴𝑇 𝐴𝑐

𝐴𝑇 – valoarea activului total

𝐴𝑐 – valoarea activelor circulante
𝐶𝐴
– viteza de rotație a activelor circulante
𝐴𝑐

OBS: Modelul relevă importanța patrimoniului și a eficienței utilizării sale.

B. Contribuția patrimoniului la realizarea CA (2)

✓ Modelul focalizat pe valoarea stocurilor

𝐴𝑐 𝑆𝑡 𝐶𝐴
𝐶𝐴 = 𝐴𝑇 × × ×
𝐴𝑇 𝐴𝑐 𝑆𝑡

𝑆𝑡 – valoarea stocurilor
𝑆𝑡
– rata stocurilor
𝐴𝑐

OBS: Modelul se focalizează pe importanța stocurilor (CA depinzând de volumul și viteza mărfurilor rulate).
B. Contribuția patrimoniului la realizarea CA (3)

✓ Modelul focalizat pe creditul comercial

𝐴𝑐 𝐶𝑟 𝐶𝐴
𝐶𝐴 = 𝐴𝑇 × × ×
𝐴𝑇 𝐴𝑐 𝐶𝑟

𝐶𝑟 – valoarea creanțelor
𝐶𝑟
– rata creanțelor
𝐴𝑐
𝐶𝐴
– viteza de rotație a creanțelor
𝐶𝑟

OBS: Modelul se bazează pe importanța creditului comercial, ca rezultat al politicii comerciale a unei firme la realizarea CA.
C. Legătura dintre CA și modul de finanțare a unei activități (1)

✓ Modelul focalizat pe finanțarea activității în condiții de menținere a echilibrului

fiananciar

𝑁𝐹𝑅 𝐶𝐴
𝐶𝐴 = 𝐹𝑅 × ×
𝐹𝑅 𝑁𝐹𝑅

𝐹𝑅 – fondul de rulment
𝑁𝐹𝑅 – necesarul de fond de rulment
𝑁𝐹𝑅
– gradul de utilizare a fondului de rulment în procesul de exploatare
𝐹𝑅
𝐶𝐴
– viteza de rotație a nevoii de fond de rulment
𝑁𝐹𝑅

OBS: Modelul relevă aspecte asupra existenței sau inexistenței unei marje de securitate privind
finanațarea activitații de exploatare
C. Legătura dintre CA și modul de finanțare a unei activități (2)

✓ Modelul focalizat pe autofinanțarea activității și menținerea echilibrului

financiar
𝐴𝐹 𝑁𝐹𝑅 𝐹𝑅 𝐶𝐴
𝐶𝐴 = 𝐶𝐴𝐹 × × × ×
𝐶𝐴𝐹 𝐴𝐹 𝑁𝐹𝑅 𝐹𝑅

𝐶𝐴𝐹 – capacitatea de autofinanțare

𝐴𝐹 – autofinanțarea
𝐴𝐹
– pondere autofinanțarii în capacitatea de autofinanțare
𝐶𝐴𝐹
𝑁𝐹𝑅
– gradul de acoperire a nevoilor de exploatare pe seama autofinanțarii
𝐴𝐹
𝐹𝑅
– gradul finanțare a NFR din FR
𝑁𝐹𝑅
𝐶𝐴
– eficiența utilizării fondului de rulment
𝐹𝑅

OBS: Modelul studiază participarea la menținerea echilibrului financiar a surselor de autofinanțare.

Aplicatie propusa (1):
Nr.
Element de analiză Formulă U.M. 0 1
crt.
1 Cifra de afaceri CA Lei 21 055 38 200
2 Producția fizică 𝑄𝑓 Lei 21 441 39 178
3 Mijloace fixe 𝑀𝑓 Lei 2 308 2 694
4 Mijloace fixe active 𝑀𝑓𝑎 Lei 944 1 447
5 Număr angajați 𝑁𝑝 pers. 26 28
I Dotarea tehnică a muncii 𝑀𝑓 /𝑁𝑝 Lei/pers.
II Structura mijloacelor fixe 𝑀𝑓𝑎 /𝑀𝑓 -
III Randamentul mijloacelor fixe 𝑄𝑓 /𝑀𝑓𝑎 Lei
IV Gadul de valorificare a Q pe piață 𝐶𝐴/𝑄𝑓 Lei; Q

Să se analizeze legătura dintre CA și modul de valorificare a resurselor folosind modelul cel mai adecvat.
Aplicatie propusa (2):
Nr.
Element de analiză Formulă U.M. 2015 2016
crt.
1 Cifra de afaceri CA Lei 28 310 28 016
2 Creanțe 𝐶𝑟 Lei 5 010 5 250
3 Active imobilizate 𝐴𝑖 Lei 4 530 4 720
4 Active circulante 𝐴𝑐 Lei 9 650 9 790
5 Cheltuieli inregistrate în avans 𝐶ℎ𝑎𝑣 Lei 260 760
I Activ total 𝐴𝑇 = 𝐴𝑖 + 𝐴𝑐 + 𝐶ℎ𝑎𝑣 Lei 14 440 15 270
II Rata activelor circulante 𝐴𝑐 /𝐴𝑇 -
III Rata creanțelor 𝐶𝑟 /𝐴𝑐 -
IV Viteza de rotație a creanțelor 𝐶𝐴/𝐶𝑟 -

Să se analizeze evoluția CA (pe baza ratelor explicative) folosind modelul focalizat pe creditul comercial.
Aplicatie propusa (3):
Nr. crt. Element de analiză Formulă U.M. 2015 2016
1 Cifra de afaceri CA Lei 28 310 28 016
2 Rezultatul net al exercițiului 𝑅𝐸𝑛𝑒𝑡 Lei 5 030 2 900
3 Active imobilizate 𝐴𝑖 Lei 4 530 4 720
4 Active circulante 𝐴𝑐 Lei 9 650 9 790
• Stocuri 𝑆𝑡 Lei 1 095 3 170
• Creanțe 𝐶𝑟 Lei 5 010 5 253
5 Datorii pe termen scurt 𝐷𝑡𝑠 Lei 3 780 4 270
6 Amortizări 𝐴𝑚 Lei 760 460
7 Dividende 𝐷𝑖𝑣 Lei 251 145
I Capacitatea de autofinanțare 𝐶𝐴𝐹 = 𝑅𝐸𝑛𝑒𝑡 + 𝐴𝑚 Lei
II Autofinanțarea 𝐴𝐹 = 𝐶𝐴𝐹 − 𝐷𝑖𝑣 Lei
III Fondul de rulment 𝐹𝑅 = 𝐴𝑐 − 𝐷𝑡𝑠 Lei
IV Necesarul de FR 𝑁𝐹𝑅 = (𝑆𝑡 +𝐶𝑟 ) − 𝐷𝑡𝑠 Lei-
V Ponderea AF în CAF 𝐴𝐹/𝐶𝐴𝐹 -
VI Gadul de acoperire a NFR prin AF 𝑁𝐹𝑅/𝐴𝐹 -
VII Gradul de finanțare al NFR din FR 𝐹𝑅/𝑁𝐹𝑅 -
VIII Eficiența utilizării FR 𝐶𝐴/𝐹𝑅 -
Să se analizeze evoluția CA folosind modelul autofinanțării și menținerii echilibrului financiar.
ANALIZĂ
Seminar 7 - 8
ECONOMICO
FINANCIARĂ • Valoarea adăugată (VA)
Rezultate care exprimă volumul activității globale:
Valoarea Adăugată (VA)
Valoarea adăugată (VA)

✓Reflectă dimensiunea reală a plusului de avere (valoare) obținut prin valorificarea

tuturor resurselor proprii, care depășește consumurile intermediare provenite de la
terți;

✓Statul român a reglementat ca acest plus de valoare să constituie bază de impozitare

(TVA - Taxa pe Valoarea Adăugata).

✓Indicatorul VA nu se găsește în documentele financiar contabile, însă există metode

diferite de calcul, cea mai cunoscută fiind metoda deductivă (substractivă).
Metoda deductivă de calcul a Indicatorului de Valoare Adăugată:

𝑉𝐴 = (𝑄𝑒 −𝐶𝑖 ) + 𝑀𝑐

𝑄𝑒 - producția exercițiului
𝐶𝑖 - consumul intermediar (cheltuieli provenite de la terți)
𝑀𝑐 - marja comercială

OBS:
• Metoda deductivă se utilizează pentru a astimula scăderea cheltuielilor materiale și folosirea eficientă a
mijloacelor de producție și a forței de muncă;
• În cazul în care compania nu desfășoară activitate de comerț, formula nu va lua în considerare marja
comercială.
Producția exercițiului (Qe):

Producția exercițiului (𝑄𝑒 ) – reprezintă rezultatul economic care reflectă cem mai
fidel nivelul global al activității unei intreprinderi, făcând legătura între producție și
comercializare.

𝑄𝑒 = 𝑄𝑣 ± 𝑄𝑠 + 𝑄𝑖

𝑄𝑣 - cantitatea vândută în perioada analizată (indiferent de perioada producției), generează venituri

din vanzare
𝑄𝑠 - cantitatea stocată (producția obținută, dar ne vândută), generează variație a stocurilor
𝑄𝑖 - cantitata destinată consumului intern
Producția exercițiului (Qe):

𝑄𝑒 = 𝑄𝑣 ± 𝑄𝑠 + 𝑄𝑖
OBS:

• Este un indicator eterogen deoarece elementele sale sunt evaluate diferit

✓ subevaluat (costul de producție < prețul de vânzare) – inregistrarea unor structuri de produse seminificative;
✓ supraevaluat (costul de producție > prețul de vânzare) – inregistrarea unor structuri de vânzări seminificative

• Subevaluarea sau supraevaluarea generează variația stocurilor (±𝑄𝑠 ), deoarece în general nu se

vinde tot ce se produce într-un exercițiu financiare, iar stocurile vandute nu reprezintă
rezultatul unui singur exercițiu.
Marja comercială (Mc):

Marja comercială (𝐌𝐜 ) – este un indicator de măsurare a profitabilității activității

comerciale a întreprinderii, arătând câștigul adus de o vânzare în mărimi absolute.

𝑀𝑐 = 𝑝𝑣 − 𝑐𝑚𝑣 = 𝑉𝑚 − 𝐶𝑚𝑣

𝑝𝑣 - preț unitar de vânzare

𝑐𝑚𝑣 - costul mărfii vândute
𝑉𝑚 - venituri totale din vânzarea mărfurilor
𝐶𝑚𝑣 - costurile aferente mărfii vândute
Rata marjei comerciale (Rmc):

Rata marjei comerciale (𝐑 𝐦𝐜 ) – este un indicator de măsurare a profitabilității

activității comerciale a întreprinderii, arătând câștigul adus în mărimi relative.

𝑀𝑐
𝑅𝑚𝑐 = × 100
𝑉𝑚

𝑀𝑐 - marja comercială totală

𝑉𝑚 - venituri totale din vânzarea mărfurilor
Metoda aditivă de calcul a Indicatorului de Valoare Adăugată:

𝑉𝐴 = 𝑆 + 𝐴𝑚 + 𝐼𝑝 + 𝐷𝑏 + 𝑃𝑛

𝑆 - salarii
𝐴𝑚 - amortizarea anuală
𝐼𝑝 - impozite și taxe
𝐷𝑏 - dobânzi plătite
𝑃𝑛 - profitul net

OBS: Metoda aditivă permite urmărirea modului de repartizare a VA între activitățile firmei;
Aplicatie rezolvata (1.1):

Formula/ Produs A Produs B

Elemente de calcul
simbol Client 1 Client 2 Client 2
Preț de vanzare (lei/buc) 𝑝𝑣 110 85 70
Costul produsului vândut (lei/buc) 𝑐𝑚𝑣 90 90 40
Cantitatea vândută 𝑄𝑣 50 90 100

Să se determine marja de câștig sau pierdere a vânzării produselor.

 Aplicatie rezolvata (1.2):
Formula/ Produs A Produs B Produs A Produs A+B
Elemente de calcul
simbol Client 1 Client 2 Client 2 Client 1+2 Client 2
Preț de vanzare (lei/buc) 𝑝𝑣 110 85 70
Costul produsului vândut (lei/buc) 𝑐𝑚𝑣 90 90 40
Cantitatea vândută 𝑄𝑣 50 90 100
Marja comercială unitara 𝑀𝑐 = 𝑝𝑣 − 𝑐𝑚𝑣
Venituri din vânzare 𝑉𝑚
Costul produselor vândute 𝐶𝑚𝑣
Marja comerciala totala 𝑀𝑐 = 𝑉𝑚 − 𝐶𝑚𝑣
𝑀𝑐
Rata marjei comerciale 𝑅𝑚𝑐 = × 100
𝑉𝑚
 Aplicatie rezolvata (1.3):
Formula/ Produs A Produs B Produs A Produs A+B
Elemente de calcul
simbol Client 1 Client 2 Client 2 Client 1+2 Client 2
Preț de vanzare (lei/buc) 𝑝𝑣 110 85 70
Costul produsului vândut (lei/buc) 𝑐𝑚𝑣 90 90 40
Cantitatea vândută 𝑄𝑣 50 90 100
Marja comercială unitara 𝑀𝑐 = 𝑝𝑣 − 𝑐𝑚𝑣 20 -5 30
Venituri din vânzare 𝑉𝑚 5 500 7 650 7 000 13 150 14 650
Costul produselor vândute 𝐶𝑚𝑣 4 500 8 100 4 000 12 600 12 100
Marja comerciala totala 𝑀𝑐 = 𝑉𝑚 − 𝐶𝑚𝑣 1 000 - 450 3 000 550 2 550
𝑀𝑐
Rata marjei comerciale 𝑅𝑚𝑐 = × 100 18,1% - 5,8% 42,8% 4,1% 17,4%
𝑉𝑚
Aplicatie rezolvata (2.1):

Pe parcursul unui exercițiu financiar o întreprindere vinde produse în valoare de

16000 lei, din care 3500 lei sunt vânzări din stocul existent la începutul anului.
Pentru producția anului curent se achiziționează de la terți materii prime și
materiale în valoare de 5500 lei, iar o parte din operațiile de prelucrare sunt
executate de doi parteneri externi, valoarea lor fiind de 2000 lei.

Care este nivelul valorii adăugate generate de întreprindere și prin ce metodă se

poate determina?
Aplicatie rezolvata (2.2):
• Determinarea nivelului producției exercițiului:

𝑄𝑒 = 𝑄𝑣 ± 𝑄𝑠 + 𝑄𝑖 = 16000 − 3500 = 12500 𝑙𝑒𝑖

• Determinarea nivelului consumului intermediar

𝐶𝑖 = ෍ 𝐶ℎ𝑡 = 5500 + 2000 = 7500 𝑙𝑒𝑖

• Determinarea nivelului valorii adăugate, prin excluderea marjei comerciale

𝑉𝐴 = (𝑄𝑒 −𝐶𝑖 ) + 𝑀𝑐 = 12500 − 7500 = 5000 𝑙𝑒𝑖

Aplicatie rezolvata (3.1):

Nr. 2015 2016

Element de calcul Formulă/simbol
crt. (lei) (lei)
1 Venituri din vânzarea mărfurilor 𝑉𝑚 270 553
2 Cheltuieli cu mărfurile 𝐶𝑚𝑣 180 321
3 Producția exercițiului 𝑄𝑒 = 𝑄𝑣 ± 𝑄𝑠 + 𝑄𝑖 21 440 39 160
4 Consum intermediar 𝐶𝑖 10 780 18 640
cheltuieli cu materii prime și materiale 𝑐ℎ𝑚𝑡 7 770 12 980
cheltuieli cu serviciile efectuate de terți 𝑐ℎ𝑠𝑣𝑡 3 010 5 660

Pe baza informațiilor din tabel, să se determine nivelul valorii adăugate.

 Aplicatie rezolvata (3.2):
Nr. 2015 2016 Indice
Element de calcul Formulă/simbol
crt. (lei) (lei) (%)
1 Venituri din vânzarea mărfurilor 𝑉𝑚 27 000 55 300 204,8%
2 Cheltuieli cu mărfurile 𝐶𝑚𝑣 18 000 32 100
3 Producția exercițiului 𝑄𝑒 = 𝑄𝑣 ± 𝑄𝑠 + 𝑄𝑖 21 440 39 160
4 Consum intermediar 𝐶𝑖 10 780 18 640
cheltuieli cu materii prime și materiale 𝑐ℎ𝑚𝑡 7 770 12 980
cheltuieli cu serviciile efectuate de terți 𝑐ℎ𝑠𝑣𝑡 3 010 5 660
I Marja comercială totală 𝑀𝑐 = 𝑉𝑚 − 𝐶𝑚𝑣 9 000 23 200 257,7%
II Valoarea adăugată de producție 𝑉𝐴𝑝 = (𝑄𝑒 −𝐶𝑖 ) 10 660 20 520
III Valoarea adăugată de comercializare 𝑉𝐴 = (𝑄𝑒 −𝐶𝑖 ) + 𝑀𝑐 19 660 43 720
𝑀𝑐
IV Rata marjei comerciale 𝑅𝑚𝑐 = × 100 33,3% 41,9% 125,8%
𝑉𝑚
ANALIZĂ Seminar 9
ECONOMICO • Analiza valorii adăugate (VA)
FINANCIARĂ - dinamică, rată și factorii de influență -
Analiza dinamicii Valorii Adăugate:

❖Abaterea absolută (fața de nivelul de referință sau perioadă anterioară):

∆𝑉𝐴 = 𝑉𝐴𝑖 − 𝑉𝐴0

❖Abaterea relativă (nivelului de modificare al indicatorului în mărimi relative):

𝑉𝐴𝑖
𝐼𝑉𝐴 = × 100
𝑉𝐴0
Rata Valorii Adăugate:

❖Exprimată prin producția exercițiului (𝑄𝑒 ):

𝑉𝐴
𝑟𝑉𝐴 = × 100
𝑄𝑒

❖Exprimată prin cifra de afaceri (CA):

𝑉𝐴
𝑟𝑉𝐴 = × 100
𝐶𝐴

OBS: în sectorul industrial rata poate înregistra valori mari (între 75-80%), iar in sectorul distribuției valori
mai modeste (până la 20%), arătând capacitatea (sau incapacitatea) întreprinderii de a adăuga plus valoare.
Analiza factorială a Valorii Adăugate:

Modelul de analiză care ia în considerare contribuția muncii la producerea VA:

𝑉𝐴
𝑉𝐴 = 𝑇 × ; 𝑇 = 𝑁𝑚 × 𝑛ℎ ; 𝑛ℎ = 𝑛𝑧 × ℎ𝑧
𝑇

𝑇 - consumul de muncă în număr de ore lucrate pe an (factor cantitativ)

𝑉𝐴
- valoarea adăugată pe unitatea de timp de muncă consumat (factor calitativ)
𝑇
𝑁𝑚 - număr de muncitori
𝑛ℎ - număr de ore lucrate de un muncitor într-un an
𝑛𝑧 - număr de zile lucrate de un muncitor pe an
ℎ𝑧 - număr de ore lucrate de un muncitor pe zi
Influența factorilor în modelul prezentat:

𝑉𝐴
𝑉𝐴 = 𝑇 × ; 𝑇 = 𝑁𝑚 × 𝑛ℎ ; 𝑛ℎ = 𝑛𝑧 × ℎ𝑧
𝑇

2
∆𝑁𝑚 4
∆𝑇 ∆𝑛𝑧
1 ∆𝑛ℎ
∆𝑉𝐴 3 ∆ℎ𝑧
𝑉𝐴 5
∆
𝑇
6
Aplicatie rezolvata (1):
Nr.
Element de analiză Formulă/Simbol U.M 2015 2016
crt.
1 Valoarea adăugată VA lei 3 070 000 5 070 000
2 Număr muncitori 𝑁𝑚 pers. 93 112
3 Număr de zile lucrate pe an 𝑛𝑧 zile/an 245 250
4 Număr de ore lucrate pe zi ℎ𝑧 ore/zi 7,55 7,20
5 Număr de ore lucrate pe an 𝑛ℎ = 𝑛𝑧 × ℎ𝑧 ore/an 1850 1800
6 Consum de muncă 𝑇 = 𝑁𝑚 × 𝑛ℎ om-ore/an 172 050 201 600
7 VA pe unitatea de consum de muncă VA/T lei/om-ore 17,84 25,14

Pe baza informațiilor din tabel, să se evoluția valorii adăugate folosind modelul prezentat anterior.
ANALIZĂ Seminar 10
ECONOMICO
• Analiza cheltuielilor întreprinderii (Ch)
FINANCIARĂ
Analiza cheltuielilor întreprinderii (Ch):

✓Orice activitate economică presupune consumul de resurse;

✓Evidențierea și analiza consumului se realizează pe baza noțiunilor de cheltuieli și
costuri;

Cheltuielile – flux economic în expresie valorică sau o plată ;

Costurile – reprezintă expresia valorică a consumului de resurse pentru

producerea și distribuția de bunuri și servicii.
Tipologia cheltuielilor întreprinderii (Ch):
A. În funcție de natura activității:
➢ Cheltuieli de exploatare (ex. cheltuieli cu materia primă, servicii, impozite)
➢ Cheltuieli financiare (ex. generate de procurarea resurselor financiare)
➢ Cheltuieli extraordinare (ex. pierderi din calamități sau evenimente neobișnuite)

B. În funcție de volumul de activitate:

➢ Cheltuieli fixe (relativ constante în raport cu volumul de activitate)
➢ Cheltuieli variabile (se modifică în raport cu modificarea volumului fizic al producției)

C. În funcție de modalitatea e repartizare:

➢ Cheltuieli directe (ușor identificabile pe unitatea de producție)
➢ Cheltuieli indirecte (corespund funcționării de ansamblu a firmei)
Tipologia cheltuielilor întreprinderii (Ch):
D. În funcție de conținutul lor:
➢ Cheltuieli cu materii prime și materiale
➢ Cheltuieli cu resurse umane
➢ Cheltuieli financiare (dobânzi sau comisioane)

E. În funcție de incidența lor asupra fluxurilor de trezorerie:

➢ Cheltuieli monetare (generează fluxuri de monetar: salarii, materii prime)
➢ Cheltuieli nemonetare (amortizări sau provizioane)
Pincipalii indicatori folosiți pentru dimensionarea
consumului de resurse a întreprinderii:

✓Cheltuieli totale (corespunde unui volum de activitate)

✓Cheltuieli medii (repartizarea cheltuielilor pe cantitatea produsă)

✓Cheltuieli totale la 1000 lei cifră de afaceri (expresia consumului de resurse

generat de obținerea unui nivel specificat al rezultatelor)

✓Cheltuieli marginale (sporul de cheltuieli generat de suplimentarea unei cantități

de produs)
Pincipalii indicatori folosiți pentru dimensionarea
consumului de resurse a întreprinderii:

✓Cheltuieli totale (corespunde unui volum de activitate)

✓Cheltuieli medii (repartizarea cheltuielilor pe cantitatea produsă)

✓Cheltuieli totale la 1000 lei cifră de afaceri (expresia consumului de resurse

generat de obținerea unui nivel specificat al rezultatelor)

✓Cheltuieli marginale (sporul de cheltuieli generat de suplimentarea unei cantități

de produs)
Cheltuieli totale la 1000 lei cifră de afaceri (1):

𝐶ℎ σ𝑞 × 𝑐
𝐶ℎ1000𝐶𝐴 = × 1000 = × 1000
𝐶𝐴 σ 𝑞×𝑝

𝐶ℎ – cheltuieli totale sau costuri totale

𝐶𝐴 – cifra de faceri
𝑞 – cantitatea fizică
𝑐 – cost unitar
𝑝 – preț unitar
Cheltuieli totale la 1000 lei cifră de afaceri (2):

𝐶ℎ 𝑐 𝑞𝑖 × 𝑝𝑖
𝐶ℎ1000𝐶𝐴 = × 1000 = ෍ 𝑔𝑠 × × 1000 ; 𝑔𝑠𝑖 =
𝐶𝐴 𝑝 σ𝑞 × 𝑝

𝐶ℎ – cheltuieli totale sau costuri totale

𝐶𝐴 – cifra de faceri
𝑐 – cost unitar
𝑝 – preț unitar
𝑔𝑠 – ponderea produsului i în total CA
Cheltuieli totale la 1000 lei cifră de afaceri (2):

𝐶ℎ 𝑐 𝑞𝑖 × 𝑝𝑖
𝐶ℎ1000𝐶𝐴 = × 1000 = ෍ 𝑔𝑠 × × 1000 ; 𝑔𝑠𝑖 =
𝐶𝐴 𝑝 σ𝑞 × 𝑝

𝐶ℎ – cheltuieli totale sau costuri totale

𝐶𝐴 – cifra de faceri
𝑐 – cost unitar
𝑝 – preț unitar Structura valorică
a producție
𝑔𝑠 – ponderea produsului i în total CA vândute
Influența factorilor în modelul prezentat:

1 Influența modificării structurii valorice a producție vândute

∆gs
2 Influența modificării prețului unitar
∆𝐶ℎ1000𝐶𝐴
∆𝑝
𝑐
∆ × 1000
𝑝
∆𝑐
3 Influența modificării costului unitar
1) Influența modificării structurii valorice a producție vândute:

σ 𝑞1 × 𝑐0 σ 𝑞0 × 𝑐0
𝐶ℎ1000𝐶𝐴 𝑔𝑠 = × 1000 − × 1000
σ 𝑞1 × 𝑝0 σ 𝑞0 × 𝑝0

OBS: structura valorică a producției vândute sau ponderea produsului în totalul CA

este un factor de influența direct și generează modificări de același sens.
2) Influența modificării prețului unitar:

σ 𝑞1 × 𝑐0 σ 𝑞1 × 𝑐0
𝐶ℎ1000𝐶𝐴 𝑝 = × 1000 − × 1000
σ 𝑞1 × 𝑝1 σ 𝑞1 × 𝑝0

OBS: prețul unitar este un factor invers proporțional cu nivelul indicatorului, de

exemplu o creștere a sa generează scăderea costului total la 1000 lei CA.
3) Influența modificării costului unitar:

σ 𝑞1 × 𝑐1 σ 𝑞1 × 𝑐0
𝐶ℎ1000𝐶𝐴 𝑐 = × 1000 − × 1000
σ 𝑞1 × 𝑝1 σ 𝑞1 × 𝑝1

OBS: costul unitar este un factor direct proporțional cu nivelul indicatorului, de

exemplu o creștere a sa determină o creștere a nivelului costului total la 1000 lei CA.
Aplicație propusă:

Cantitatea fizică (buc) Preț unitar (lei) Cost unitar (lei)

Produs
2015 2016 2015 2016 2015 2016

A 1 200 1 173 3 760 4 900 1 940 3 388

B 800 2 178 5 026 7 311 2 690 4 945

Pe baza informațiilor din tabel, să se analizeze evoluția cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri.
 Pregătirea datelor pentru analiză:

Cantitatea fizică ChT ෍ q1 × c 0 ෍ q1 × p0

Preț unitar (lei) Cost unitar (lei) CA (mii lei) 𝐂𝐡𝟏𝟎𝟎𝟎𝐂𝐀
Prod. (buc) (mii lei)

2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016 2015 2016

A 1 200 1 173 3 760 4 900 1 940 3 388 4512 5747 2328 3974 2275 4410

B 800 2 178 5 026 7 311 2 690 4 945 4020 15923 2152 10770 5858 10946

Total 8532 21670 4480 14694 8133 15346