CURS

ANALIZĂ
ECONOMICO-FINANCIARĂ ÎN ORGANIZAȚIILE
AGROALIMENTARE ȘI DE MEDIU
 2

TITULAR CURS:

PROF. UNIV. DR.

ȘTEFANIA-CRISTINA CUREA
stefania.curea@ase.ro
 3
CURS 1

BAZELE TEORETICO-METODOLOGICE
ALE ANALIZEI ECONOMICO-
FINANCIARE
 4
Cuprins:

 Definirea analizei

 Obiectivele analizei economico-financiare

 Utilizatorii rezultatelor analizei economico-financiare

 Tipuri de analiză economico-financiară

 Conţinutul procesului de analiză economico-financiară

 Metodologia analizei economico-financiare

 Sistemul de indicatori ai analizei economico-financiare

 5
Definirea AEF

- ansamblu de concepte, metode, tehnici,

procedee şi instrumente

- asigură tratarea informaţiilor interne şi

externe firmei

- în vederea formulării unor aprecieri pertinente

referitoare la situaţia economico-financiară a
unui agent economic, identificarea cauzelor şi
condiţiilor care au determinat-o precum şi a
rezervelor interne de îmbunătăţire a acesteia,
din punct de vedere al utilizării eficiente a
resurselor umane, materiale şi financiare.
 6
Obiectivele AEF

- cercetează un fenomen sau un proces din punct de vedere

economic

- studiază realitatea obiectivă sub forma indicatorilor economici-

financiari, prin prisma corelaţiei cauză – efect

- serveşte la descompunerea unui fenomen sau proces

economic în părţile sale componente, studiind comportamentul
acestora independent sau în corelaţie cu alte componente
 7
Starea întreprinderii şi obiectivele
analizei economico-financiare
 Utilizatorii AEF

Furnizorii Partenerii
de Managerii de
capital afaceri

Alți
Statul Salariații
utilizatori
 9
Tipuri de AEF
CRITERII

Raportul dintre Urmărirea Nivel: Modul de Orizontul Pozitia

momentul în care însuşirilor urmărire în de timp: analis-tului
se efectuează
analiza şi esenţiale ale timp a
momentul fenomenelor: fenomenelor:
desfăşurării
fenomenului:
• Analiza • Analiza • Micro- • Statică • Termen Internă
postfactum, calitativă economică scurt
postoperativă
sau analiza • Mezo -
realizării economică
obiectivelor
• Analiza • Analiza • Macro- • Dinamică • Termen Externă
previzională cantitativă economică lung
sau
prospectivă
 10
Conţinutul procesului de
AEF
Delimitarea obiectului supus analizei economico-financiare

Identificarea elementelor componente, a factorilor şi a cauzelor

care au generat fenomenul

Determinarea corelaţiilor care există între factorul responsabil şi

fenomenul economico-financiar studiat (relaţia cauză-efect);

Cuantificarea acţiunii factorilor, a cauzelor şi a condiţiilor asupra

evoluţiei fenomenului economico-financiar analizat

Sinteza rezultatelor obţinute și emiterea concluziilor şi a măsurilor

 11
Desfășurarea procesului de AEF
 12
Metodologia AEF

Mixtă

• metode ale analizei calitative

• metode ale analizei cantitative
 13
Metode ale analizei calitative

Modelarea fenomenelor economico-financiare

Modelele pot fi: imitative (exemplu: hărţi, fotografii, machete etc. ), analogice (de
exemplu: grafice, diagrame etc. şi simbolice (ecuaţii)
În analiza economico-financiară sunt folosite modelele simbolice şi analogice
Comparaţia (criteriu de referinţă)
Tipuri de comparaţii: comparaţii în timp, spaţiu, comparaţii mixte, comparaţii în
funcţie de un criteriu prestabilit, comparaţii cu caracter special
Gruparea - separarea colectivităţii studiate în grupe omogene de unităţi, după una sau
mai multe caracteristici
Diviziunea şi descompunerea rezultatelor după:
a) timpul de formare a rezultatelor
b) locul de formare a rezultatelor
c) descompunerea pe elemente componente
 14
Metode ale analizei cantitative

 au rolul de a cuantifica contribuţia elementelor componente

şi a factorilor la formarea şi variaţia fenomenului studiat,
precum şi poziţionarea firmei într-un mediu dat.

 metoda balanţieră, metoda substituirilor în lanţ, metoda

analizei regresionale, metoda ratelor, metoda scorurilor,
metoda grilelor de evaluare, diagrama Pareto, cercetările
operaţionale etc.
 15
Metoda balanţieră (input – output)

Metoda balanţieră se utilizează atunci când între elementele

fenomenului studiat sunt relaţii de tip determinist de forma
sumei şi/sau a diferenţei.
M=a+b–c
M  M1 - M 0
unde:
„1“ reprezintă informaţia de stare;
„0“ reprezintă baza de comparaţie.
 16
Metoda balanţieră (input – output)

Pentru a stabili influenţa unui element oarecare asupra fenomenului studiat se

aplică următoarea regulă: se determină soldul elementului şi se ţine seama de
semnul matematic cu care acesta apare în model.
Influenţele elementelor asupra fenomenului „M” se calculează astfel:
M a  a 1 - a 0
M b  b1 - b 0
M c   c1 - c 0 
Suma influenţelor elementelor componente trebuie să fie egală cu variaţia
totală a fenomenului studiat.
 17
Metoda substituirilor în lanţ

Principii:
a) ordonarea: factori cantitativi, factori de structură şi factori calitativi;
b) substituirile se fac succesiv
c) un factor substituit se menţine ca atare în operaţiunile ulterioare.

 Aplicarea metodei se poate face pe bază de mărimi absolute şi pe bază de

indici.
 Cazurile tipice de folosire a metodei substituirilor în lanţ sunt: produs
între factori şi raport între factori.
 18
A) Cazul produsului între factori

F=abc

Aplicarea metodei substituirilor în lanţ pe bază de mărimi absolute se realizează astfel:

ΔF = F1 – F0
 19
B) Cazul raportului între factori

a
Modelul general al unui fenomen economic: P 
b
În cazul în care factorul cantitativ este la numitor, atunci influenţele factorilor se stabilesc astfel:
ΔP = P1 – P0
a0 a0
b ( P )  
b1 b0
a1 a0
a(P)  
b1 b1
ΔP = Δb(ΔP) + Δa(ΔP)
 20
În cazul în care factorul cantitativ se află la numărător,
influenţele factorilor se separă astfel:

( P ) a1 a0
1. a  
b0 b0
( P) a1 a1
2. b  
b1 b0
 21
Principalele categorii de
indicatori economico-financiari

A) indicatori ai potenţialului intern:

A1) indicatori ai potenţialului uman (număr, structură,
calitate, utilizare extensivă, eficienţă etc.);
A2) indicatori ai potenţialului material (dimensiune valorică,
structură, stare, utilizare extensivă, utilizare intensivă,
eficienţă etc.);
 22
Principalele categorii de indicatori
economico-financiari

B)indicatori ai consumului de resurse:

B1) indicatori ai consumului total de resurse (cheltuieli totale,
cheltuieli de exploatare, cheltuieli materiale, cheltuieli cu
personalul, cheltuieli variabile, cheltuieli fixe, cheltuieli
directe, cheltuieli indirecte, cheltuieli financiare etc.);
B2) indicatori ai eficienţei consumului de resurse (niveluri ale
cheltuielilor totale sau pe categorii de cheltuieli la 1.000 lei
venituri sau cifră de afaceri etc.);
 23
Principalele categorii de
indicatori economico-financiari

C) indicatori ai performanţelor economico-financiare:

C1) indicatori ai performanţei economice (cifra de afaceri, valoarea adăugată,
producţia exerciţiului, producţia-marfă fabricată, producţia fizică, marja
comercială etc.);
C2) indicatori ai performanţei financiare pe baza rentabilităţii (rezultatul
exploatării, rezultatul aferent cifrei de afaceri, rezultatul financiar, rezultatul
curent, rezultatul brut al exerciţiului, rezultatul net, rezultatul global, rata
rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii resurselor consumate, rata
rentabilităţii economice, rata rentabilităţii financiare etc.);
C3) indicatori ai creării de valoare (valoarea economică adăugată, valoarea de
piaţă adăugată, valoarea lichidă adugată, rentabilitatea totală a acţionarilor, rata
rentabiltăţii fluxurilor de numerar etc.);
 24

Principalele categorii de indicatori

economico-financiari
D) indicatori ai poziţiei financiare:
D1) indicatori ai capitalurilor (capitalul social, capitalul propriu, capitalul împrumutat,
capitalul permanent, activul net etc.);
D2) indicatori ai mijloacelor economice şi ai surselor de finanţare (ratele de structură privind
activul şi pasivul bilanţului);
D3) indicatori ai lichidităţii şi solvabilităţii (rata lichidităţii curente, rata lichidităţii rapide,
rata lichidităţii imediate, rata solvabilităţii globale, rata solvabilităţii patrimoniale etc.);
D4) indicatori ai echilibrului financiar (fondul de rulment, necesarul de fond de rulment,
trezoreria netă etc.);
D5) indicatori ai rotaţiei activelor şi pasivelor (viteza de rotaţie a activului total, viteza de
rotaţie a activului circulant şi a elementelor sale componente, durata de plată a furnizorilor şi
a celorlalte surse atrase etc.);
 25
Principalele categorii de
indicatori economico-financiari

E) indicatori ai fluxurilor de trezorerie, care pot fi structuraţi astfel:

E1) indicatori ai fluxurilor de numerar din activitatea de exploatare (fluxul
de numerar din activitatea de exploatare şi ratele financiare aferente
acestuia);
E2) indicatori ai fluxurilor de numerar din activitatea de investiţii (suma
fluxului de numerar din investiţii şi ratele financiare asociate acestuia);
E3) indicatori ai fluxurilor de numerar din activitatea de finanţare (suma
fluxului de trezorerie din activitatea de finanţare şi ratele aferente
acestuia).
 CURS 2

ANALIZA
ECONOMICO-FINANCIARĂ ÎN
ORGANIZAȚIILE AGROALIMENTARE ȘI
DE MEDIU
 Cuprins:

 Sistemul de indicatori valorici şi corelaţiIle specifice

dintre aceştia

 Analiza cifrei de afaceri: conţinut, dinamică,

structură şi analiză factorială
 Sistemul de indicatori valorici şi
corelaţiIle specifice dintre aceştia

- Cifra de afaceri netă

- Producţia obţinută destinată vânzării (Producţia
marfă fabricată)
- Producţia exercitiului (Producţia globală)
- Valoarea adăugată
- Valoarea adăugată netă
 Sistemul de indicatori valorici şi
corelaţiIle specifice dintre aceştia
Cifra de afaceri netă (CAn) Producţia obţinută destinată
livrării (Qf)
 Reprezintă sumele obţinute din  Indicator ce exprimă valoarea
vânzarea de produse şi prestarea produselor finite, a lucrărilor
de servicii după deducerea executate şi serviciilor prestate
reducerilor comerciale şi a taxei
pe valoarea adăugată şi a altor în cursul unei perioade de timp,
impozite direct legate de cifra de vândute sau care urmează a fi
afaceri. vândute.
Q f  Qvv  ( S f  S i ) PF

Qvv = producție vândută exprimată în preţuri de vânzare;

( S f  S i ) PF = variaţia stocurilor de produse finite.

Sca = Subvenții aferente CA

 Sistemul de indicatori valorici şi
corelaţiIle specifice dintre aceştia
Producţia exerciţiului sau
producţia globală (Qex)
 Este formată din producţia vândută,
veniturile aferente costului producţiei în curs
de execuţie (în care se includ stocurile de
produse finite, semifabricate, producţie
neterminată etc.) și producţia realizată de
entitate pentru scopurile sale proprii şi
capitalizată (respectiv, costul imobilizărilor
corporale și necorporale, al investițiilor
imobiliare realizate în regie proprie)
Valoarea adăugată (VA)
 Exprimă creșterea de valoare
rezultată prin utilizarea factorilor
de producţie, îndeosebi a forţei
de muncă şi a capitalului, peste
valoarea bunurilor şi serviciilor
provenind de la terţi în cadrul
activităţii curente a firmei.
 Dacă firma desfăşoară activitate
de producție, prestări de servicii
sau/și executări de lucrări:
VA  Qex  M p
Qex = producţia exercitiului;
M p = consumuri intermediare de la terţi corespunzătoare
activităţii desfăşurate de firmă.
 Sistemul de indicatori valorici şi
corelaţiIle specifice dintre aceştia

Valoarea adăugată (VA) Valoarea adăugată netă (VAn)

 Dacă firma desfăşoară atât
activitate de productie, prestari
de servicii sau/și executări de
lucrări, cât şi activitate
comercială
VA  MCn  Qex  (M  M P )
 Reprezintă valoarea adăugată din
care se deduce cheltuiala cu
amortizarea, pornind de la premisa
că aceasta nu reprezintă plus de
valoare adus de firmă, ci mai
degrabă valoare creată de furnizorii
activelor amortizabile.
VAN  VA  Cham

Ch am = valoarea cheltuielilor cu amortizarea activelor imobilizate

 Sistemul de indicatori valorici şi
corelaţiIle specifice dintre aceştia
Sub aspectul normalităţii, pot fi întâlnite următoarele situaţii:
a) I Qv  I Qf
Egalitatea semnifică menţinerea ponderii imobilizărilor în stocuri de produse
finite.
Inegalitatea este sinonimă cu creşterea gradului de valorificare a producţiei
obţinute.
b) I Qf  I Qe
Creşterea reflectă o situaţie pozitivă, respectiv reducerea stocurilor de producţie
neterminată şi a consumului intern, dar până la un anumit nivel care să nu afecteze
desfăşurarea normală a activităţii de producţie.
c) I VA  I Qe
Inegalitatea reflectă reducerea ponderii consumurilor provenite de la terţi în
volumul total al activităţii realizate de întreprindere, ceea ce este rezultatul creşterii
gradului de valorificare a resurselor materiale.
d) I VAn  I VA , ceea ce reflectă variaţia cheltuielilor cu amortizarea.
 Analiza cifrei de afaceri

 Cifra de afaceri reprezintă sumele obținute din vânzarea de produse și

prestarea de servicii după deducerea reducerilor comerciale și a taxei pe
valoarea adăugată și a altor impozite direct legate de cifra de afaceri.
 Cifra de afaceri este un indicator de rezultate cu rol fundamental în
caracterizarea volumului activităţii desfăşurate de o întreprindere.
 Ea evidenţiază capacitatea întreprinderii de a obţine venituri din
activitatea sa curentă, asigurând recuperarea capitalului investit.
 Analiza cifrei de afaceri permite furnizarea informaţiilor necesare în
aprecierea locului întreprinderii în cadrul sectorului în care îşi desfăşoară
activitatea, în caracterizarea structurii activităţii, în evaluarea
performanţelor întreprinderii.
 Poate fi analizată in: dinamică, structură si din punct de vedere factorial.
 Analiza în dinamică a cifrei de
afaceri
Analiza în dinamică a cifrei de afaceri, pentru o anumită perioadă de
timp (0; n), se realizează pe baza:

a) modificărilor (abaterilor) absolute cu bază fixă (BF) sau în lanţ (BL):

CABF  CAn  CA0 sau CABL  CAn  CAn1
b) indicilor cu bază fixă sau în lanţ:
CAn CAn
I CA BF   100 sau I CA BL  100
CA0 CAn 1
c) ratelor de creştere cu bază fixă sau în lanţ:
RBF  I CA BF  100 sau RBL  I CABL  100
d) ritmului mediu anual de creştere:
 CAn 

R   n 1  1 100
 CA0 
 Analiza structurii cifrei de afaceri

 pe tipuri de activităţi;
 pe grupe de produse/mărfuri;
 pe tipuri de clienţi;
 Analiza factorială a cifrei de afaceri

• Scopul analizei factoriale îl constituie determinarea aportului

diferiţilor factori de influenţă asupra modificării cifrei de
afaceri, precum şi identificarea soluţiilor pentru redresarea
activităţii sau îmbunătăţirea performanţelor viitoare.

• Utilizatorii acestor informaţii sunt în principal agenţii

economici înşişi, instituţiile finanţatoare, acţionarii, statul,
salariaţii etc.
 Analiza factorială a cifrei de afaceri în cazul
întreprinderilor cu activitate de producţie

I. Modele care exprimă corelaţia dintre resursele umane şi cifra de

afaceri:

Of CA
CA  Ns  
Ns Of

CA  N s  N z  N h  W h
 Analiza factorială a cifrei de afaceri în cazul
întreprinderilor cu activitate de producţie

II. Modele de analiză care exprimă corelaţia dintre potenţialul

tehnic al întreprinderii şi cifra de afaceri:

M f Qf CA
CA  Ns   
Ns M f Qf

Mf Mf ' Qf CA
CA  Ns    
Ns Mf Mf ' Qf
 Analiza factorială a cifrei de afaceri în cazul
întreprinderilor cu activitate de producţie

III. Modele care exprimă corelaţia dintre volumul producţiei vândute

şi cifra de afaceri

a) În cazul în care producţia vândută este omogenă, fiind diferenţiată

doar pe modele, sortimente, calităţi etc. se foloseşte modelul:

CA  Q  p
b) Când producţia vândută nu are caracter omogen,
modelul de analiză devine:
CA   qv i  pi
 15
Exemplu: Analiza CA

Nr. Indicatori UM Perioada Perioada Indici

crt. precedentă curentă (%)
1 Cifra de afaceri lei 2.707.200,00 2.887.500,00
2 Producţia marfă fabricată lei 2.880.000,00 2.750.000,00
3 Numărul mediu de personal pers 24 22
4 Valoarea medie anuală a mijloacelor lei 50.640,00 49.500,00
fixe
5 Valoarea medie anuală a mijloacelor lei 36.000,00 39.285,71
fixe direct productive
6 Productivitatea medie anuală a lei/pers
muncii 120.000,00 125.000,00
7 Gradul de înzestrare tehnică a muncii lei/pers 2.110,00 2.250,00
8 Ponderea mijloacelor fixe direct
productive în total mijloace fixe 0,71 0,79
9 Randamentul mijloacelor fixe direct
productive 80,00 70,00
10 Gradul de valorificare a producţiei
marfă fabricate 0,94 1,05
 16
Exemplu: Analiza CA

 Model de analiză:

Qf CA  Mf Mf' ' Qf  CA
CA  Ns    Ns     

Ns Qf  Ns Mf Mf' '  Qf

 Schema de analiză:
 17
Exemplu: Analiza CA
 18
Exemplu: Analiza CA
 Exemplu: Analiza CA

Interpretarea rezultatelor:
 Cifra de afaceri a înregistrat faţă de anul precedent o creştere în valoare absolută de
180.300,00 lei , respectiv cu 6,66%, fapt ce poate fi apreciat ca o dinamică pozitivă.
 Reducerea numărului mediu de salariaţi cu două persoane, în condiţiile menţinerii
constante a celorlalţi factori de influenţă, a determinat o diminuare a cifrei de afaceri
cu 225.600,00 lei.
 Creşterea cifrei de afaceri s-a datorat creşterii factorului calitativ productivitatea
muncii. Productivitatea muncii, care a crescut cu 4,17 % faţă de anul precedent în
condiţiile scăderii personalului cu 8,33%. Influenţa exercitată de către creşterea
productivităţii muncii de la 120.000,00 lei la 125.000,00 lei asupra dinamicii producţiei
fabricate şi implicit asupra cifrei de afaceri, impune analiza factorilor indirecţi care au
determinat evoluţia acestui indicator.
 Dezvoltând analiza pe factori de gradul doi se observă că sporirea productivităţii
muncii a fost consecinţa creşterii gradului de înzestrare tehnică a muncii, îmbunătăţirii
structurii mijloacelor fixe în sensul sporirii ponderii mijloacelor fixe direct productive în
total mijloace fixe, constatându-se şi o situaţie nefavorabilă şi anume reducerea
eficienţei mijloacelor fixe productive.
 Exemplu: Analiza CA

 Comparativ cu perioada precedentă, gradul de înzestrare tehnică a muncii a crescut şi s-a reflectat în
mod favorabil asupra cifrei de afaceri, prin creşterea acesteia cu 164.655,92 lei. Întreprinderea şi-a luat
măsuri nu numai de raţionalizare a utilizării factorului muncă prin reducerea personalului cât şi prin
achiziţionarea de active fixe productive (o creştere de 9,13%).

 Structura mijloacelor fixe s-a modificat în favoarea celor direct productive a determinat majorarea cifrei
de afaceri cu 308.029,79 lei.

 Randamentul mijloacelor fixe direct productive a scăzut în perioada curentă faţă de perioada
precedentă cu 12,50% , iar influenţa asupra cifrei de afaceri a fost de -369.285,71 lei. Situaţia se
apreciază nefavorabilă deoarece eficienţa utilizării mijloacelor fixe s-a diminuat, o astfel de stare pe
termen lung conducând la creşterea semnificativă a costurilor de producţie şi la diminuarea indicatorilor
de performanţă

 Gradul de valorificare a producţiei (factor calitativ direct) a exercitat o acţiune pozitivă asupra evoluţiei
cifrei de afaceri (302.500,00 lei), societatea reuşind să valorifice produse şi din stocurile perioadelor
precedente. Creşterea cifrei de afaceri poate fi considerată ca fiind o situaţie pe deplin pozitivă din
punct de vedere comercial, atâta timp cât gradul de valorificare a producţie fabricate se menţine
supraunitar.

 Ca măsuri pentru creşterea vânzărilor şi implicit a cifrei de afaceri se recomandă:

dimensionarea producţiei şi a structurii acesteia în raport cu cererea, prin încheierea unor contracte
ferme cu beneficiarii;
diversificarea ofertei;
îmbunătăţirea calităţii produselor fabricate etc.
 CURS 3

ANALIZA VALORII ADAUGATE

 Valoarea adăugată (VA):

Reprezintă plusul de valoare (bogăţie) creat de

întreprindere, ca efect al utilizării eficiente a
potenţialului de care dispune, peste valoarea
consumului factorilor de producţie proveniţi de la
terţi.
Este unul dintre cei mai importanţi indicatori de
reflectare a performanţelor economico-financiare
ale unei firme.
 Valoarea adăugată:

Pe baza valorii adăugate considerăm că poate fi

apreciată adevărata dimensiune a activităţii unei
firme, ea fiind expresia rolului acesteia. Spre deosebire
de cifra de afaceri, care include şi valoarea
cumpărărilor de materii prime, materiale şi servicii care
se regăsesc în cifra de afaceri a firmelor furnizoare,
valoarea adăugată cuprinde numai echivalentul
activităţii întreprinderii în cauză.
Valoarea adăugată se determină:
a) Metoda sintetică:
 În cazul în care firma
desfăşoară activitate de
producţie:
VA = Qe – CI (M)
 În cazul în care firma
desfăşoară activitate de
comerț:
VA = MC – CI (M)
 În situaţia în care
întreprinderea desfăşoară
activitatea de producţie şi
activitate de comerţ:
VA = (Qe + Mc) – CI (M)
CI (M) = Consumuri intermediare (materiale)
provenite de la terți
Consumuri intermediare sunt alcatuite din:
Cheltuieli cu materii prime si materiale consumabile,
Alte cheltuieli materiale,
Alte cheltuieli externe (cu energia si apa), Cheltuieli
privind prestatiile externe și Cheltuieli cu protecţia
mediului înconjurător
MC = Marja comercială
Marja comercială se determină astfel:
MC = (Venituri din vânzarea mărfurilor - Reduceri
comerciale acordate) – (Cheltuieli privind mărfurile -
Reduceri comerciale primite)
 Valoarea adăugată se determină:
b) Metoda de repartiţie (aditivă):
VA = CP + A + CD + ITVa + Rec
CP = cheltuieli cu personalul
A = cheltuieli cu amortizarea
CD = Cheltuieli financiare cu dobânzile
ITVa = Cheltuieli cu alte impozite, taxe şi
vărsăminte asimilate
Rec = rezultatul exploatării corectat
Rec = Rezultatul exploatării -
Chelt financiare cu dobinzile +
Cheltuieli cu despagubiri,
donatii + Ajustarea valorii
activelor circulante - Alte
venituri din exploatare +
Ajustari privind provizioane
pentru riscuri si cheltuieli
 Forma de remunerare a fiecărui participant la
desfăşurarea activităţii companiei

Participanţii la desfăşurarea activităţii Forma de remunerare

companiei

Angajaţi Cheltuieli de personal

Capital tehnic Amortizare
Creditori Cheltuieli cu dobânzi
Stat Impozite, taxe şi vărsăminte
asimilate

Firma Rezultatul exploatării corectat

 Analiza structurii şi dinamicii
valorii adăugate

o Ratele de structură sau ratele de remunerare ale valorii adăugate se

construiesc pe baza elementelor componente ale valorii adăugate:
 rata de remunerare a personalului: (CP/VA)*100
 rata de remunerare a capitalului tehnic: (A/VA)*100
 rata de remunerare a creditorilor: (CD/VA)*100
 rata de remunerare a statului: (ITVa/VA)*100
 Rata de remunerare a firmei: (Rec/VA)*100

o Analiza dinamicii valorii adăugate se realizează pe baza modificărilor

absolute, indicilor, ratelor de creștere, ritmului mediu anual de creștere
(vezi analiza dinamicii CA).
 Analiza factorială a valorii
adăugate
VA  Qe  va

Ns

T
Qe t

wh

VA
va
 Exemplu:

 Să se efectueze analiza factorială a valorii adăugate pe baza

informațiilor din tabelul următor:

Nr. Indice
Indicatori Programat Realizat
crt. (%)
1. Producţia exerciţiului (Qe) – mii lei 39.312 41.400
2. Consumurile provenind de la terţi (M) 13.759,2 14.076
– mii lei
3. Valoarea adăugată (VA) – mii lei
4. Timpul total de muncă (T); (ore)
5. Numărul mediu de personal ( N s ) 105 100
6. Număr mediu de ore pe salariat ( t ); 1.872 1.840
(ore)
7. Productivitatea medie orară ( wh ) – mii
lei
8. Valoarea adăugată medie la 1 leu
producţie a exerciţiului ( va ); (lei)
 CURS 4

ANALIZA POTENŢIALULUI INTERN

AL ÎNTREPRINDERII
 2
CUPRINS:

 Analiza gestiunii resurselor umane

 Analiza gestiunii resurselor materiale
 3
Analiza gestiunii resurselor umane

 analiza cantitativă, structurală şi calitativă a

resurselor umane

 analiza modului de utilizare a resurselor umane

 analiza eficienţei utilizării resurselor umane

 4
Analiza cantitativă a resurselor umane

Indicatori:

 Numărul de personal la un moment dat

 Numărul mediu de personal

 Numărul maxim admisibil de personal

 5
Analiza structurală a resurselor umane

 ocupaţii (vezi Clasificarea Ocupaţiilor din România)

 vârstă: sub 25 ani, 26-35 ani, 36-45 ani, 46-55 ani, peste 55 ani;
 vechimea în întreprindere: sub 1 an, 2-5 ani, 5-10 ani, 10-15 ani, peste 15;
 sex: M, F;
 pregătirea profesională: muncitori (calificaţi, necalificaţi); personal de
specialitate (studii medii, superioare); personal tehnic-administrativ (studii
medii, superioare);personal de conducere;
 funcţiile întreprinderii: cercetare-dezvoltare, producţie, comercială, resurse
umane, financiar-contabilă.

Ca procedeu de analiză se utilizează metoda ponderii fiecărei categorii în

totalul personalului (ratele de structură).
 6
Analiza dinamicii resurselor umane

Analiza în dinamică a forţei de muncă se realizează cu

ajutorul:
 abaterilor absolute
 indicilor
 ratelor de creștere
 7
Analiza mobilităţii şi stabilităţii resurselor umane
 8
Analiza mobilităţii şi stabilităţii resurselor umane

Legendă:
I = total intrări de personal în cursul perioadei
Np = numărul mediu de personal
E = total ieşiri de personal (din cauze normale) în cursul perioadei
En = total ieşiri de personal din motive nejustificate, în cursul perioadei
Σ ti = vechimea (exprimată în ani) a fiecărui lucrător din întreprinderea
analizată;
Σ Ti = vechimea totală (exprimată în ani) a fiecărui lucrător.
Ni = numărul de angajaţi cu vechimea „ti”;
ti = numărul de ani vechime.
 9
Analiza utilizării resurselor umane

 Extensiv - utilizarea timpului de muncă;

 Intensiv - indicatorii ce reflectă eficienţa utilizării forţei

de muncă (productivitatea muncii şi profitul pe
salariat).
 10
A. Analiza utilizării extensive a resurselor umane
- Analiza structurii timpului de muncă

A.a)Analiza utilizării extensive a resurselor umane

Fond de timp calendaristic (Ftc)
(Analiza utilizării timpului de muncă)
Ftc(om  zile)  Ns  Nzc
Ftc(om ore)  Ftc(om zile)  dzn  Ns  Nzc dzn
b) Fond de timp maxim disponibil (Ftmd)
Ftmd (om-zile) = Ftc (om-zile) – (Ftrs + Ftsl + Ftzn + Ftco)
Ftmd se formează din:
 Timp efectiv lucrat
 Timp nelucrat, care se împarte în:
 Timp nelucrat din cauze justificate
 Timp nelucrat din cauze nejustificate
A. Analiza utilizării extensive a resurselor umane 11
- Analiza structurii timpului de muncă

Legendă:
Nzc = număr de zile calendaristice ale perioadei analizate;

d zn = durata medie normală a zilei de lucru (ore/zi)

Ftrs = număr de om-zile afectate repausului săptămânal;
Ftsl = număr om-zile sărbători legale;
Ftzn = număr om-zile zile nelucrătoare;
Ftco = număr om-zile afectate concediilor de odihnă.
 12
B. Analiza utilizării intensive a resurselor umane

Indicatori:
1. productivitatea muncii;
2. profitul pe salariat.

1. Analiza productivităţii muncii

Efect Producţia exerciţiului

a) , de exemplu:
Efort Fond total de timp de muncă

Efort Fond total de timp de muncă

b) , de exemplu:
Efect Producţia exerciţiului
Analiza situaţiei generale a productivităţii muncii pe 13
baza indicatorilor valorici

1. Productivitatea medie a muncii, calculată pe baza producţiei obţinute

destinată vânzării:
1.1. productivitatea medie anuală:
Qf
W a (Qf ) 
Ns
1.2. productivitatea medie zilnică:
Qf Qf
W z ( Qf )  
N s  N z T (om  zile)
1.3. productivitatea medie orară:
Qf Qf
W h ( Qf )  
N s  N z  N h T (om  ore)
Legendă:
Nz= numărul mediu de zile lucrate de un salariat într-un an
Nh= numărul mediu de ore lucrate de un salariat intr-o zi
T = fondul de timp de muncă
Analiza factorială a productivităţii medii 14
a muncii (valorice)

Modelul de analiză:
W a ( Qf )  N z  W z ( Qf )
W z ( Qf )  N h  W h (Qf )
n

 gi  whi gi = structura producţiei fabricate pe bază de timp normat pe produs

W h (Qf )  i 1
whi = productivitatea orară pe grupe de produse
100
Schema de analiză:

Nz
Wa (Qf ) Nh
W z (Qf ) gi
Wh
whi
 Analiza factorială a productivităţii medii 15
a muncii (valorice)

Metodologia de analiză se prezintă astfel:

W a ( Qf )  W a1( Qf )  W a0(Qf ) , din care:

1. influenţa modificării numărului mediu de zile lucrate de un salariat:

N z  N z1  N z0  W z0( Qf )
2. influenţa modificării productivităţii medii zilnice a muncii:

W z ( Qf )  N z1  W z1( Qf )  W z0( Qf )  , din care:

2.1. influenţa modificării duratei medii a zilei de lucru:
N h  N z1  N h1  N h0  W h0( Qf )
2.2. influenţa modificării productivităţii medii orare a muncii:

W h (Qf )  N z1  N h1  W h1( Qf )  W h0( Qf )  , din care:

2.2.1. influenţa modificării structurii producţiei fabricate:

gi  N z1  N h1  W hrec
( Qf )
 W h0( Qf ) 
2.2.2. influenţa modificării productivităţii orare pe grupe de produse:

Whi  N z1  N h1  W h1(Qf )  W hrec

( Qf )

 16
Aplicație: Analiza factorială a productivității muncii

Nr. Indice
INDICATORI PREVĂZUT REALIZAT
crt. (%)

Producţie obţinută destinată vânzării (mii lei)

1. 87.080 112.440 129,12

Număr mediu de salariaţi (persoane)

2. 140 120 85,71

Număr mediu de zile lucrate de un salariat (zile)

3. 240 210 87,5

4. Durata medie a zilei de lucru (ore) 7,6 7,8 102,63

Productivitatea medie anuală calculată pe baza
5. 622 937 150,64
producţiei obţinute destinate vânzării (mii lei/sal)
Productivitatea medie zilnică calculată pe baza
6. 2,592 4,462 172,16
producţiei obţinute destinate vânzării (mii lei/sal/zi)
Productivitatea medie orară calculată pe baza
7. 0,341 0,572 167,75
producţiei obţinute destinate vânzării (mii lei/sal/ora)

Nota: Productivitatea medie orară a muncii recalculată = 0,450 lei/sal/oră

 17
Modelul și schema de analiză

Modelul de analiză:
W a ( Qf )  N z  W z ( Qf )
W z ( Qf )  N h  W h (Qf )
n

 gi  whi
W h (Qf )  i 1
100
Schema de analiză:

Nz
Wa (Qf ) Nh
W z (Qf ) gi
Wh
whi
 18
Cuantificări:

Metodologia de analiză:
W a ( Qf )  W a1( Qf )  W a0(Qf ) = 315 mii lei/sal
1. influenţa modificării numărului mediu de zile lucrate de un salariat:
N z  N z1  N z0  W z0( Qf ) = - 77,75 mii lei/sal
2. influenţa modificării productivităţii medii zilnice a muncii:
W z ( Qf )  N z1  W z1( Qf )  W z0( Qf )  = 392,75 mii lei/sal
2.1. influenţa modificării duratei medii a zilei de lucru:
N h  N z1  N h1  N h0  W h0( Qf ) = 14,322 mii lei/sal

2.2. influenţa modificării productivităţii medii orare a muncii:

W h (Qf )  N z1  N h1  W h1( Qf )  W h0( Qf )  = 378,428 mii lei/sal

2.2.1. influenţa modificării structurii producţiei fabricate:

gi  N z1  N h1  W hrec
( Qf )
 W h0( Qf )  = 178,528 mii lei/sal

2.2.2. influenţa modificării productivităţii orare pe grupe de produse:

Whi  N z1  N h1  W h1(Qf )  W hrec
( Qf )
 = 199,9 mii lei/sal
 19
Interpretarea rezultatelor:

 Din analiza datelor prezentate, se observă o sporire a productivităţii medii anuale calculate pe baza producţiei
obţinute destinate vânzării cu 315 mii lei /sal(IWa = 150,64%).
 Aprofundând analiza pe factori direcţi, această situaţie s-a realizat pe seama sporirii productivităţii muncii zilnice,
în condiţiile reducerii numărului mediu de zile lucrate de un salariat. Utilizarea incompletă a timpului de muncă a
avut ca efect diminuarea productivităţii medii anuale a muncii cu 77,75 mii lei/sal, impunându-se măsuri pentru
perioada următoare, în timp ce creșterea productivității medii zilnice a muncii cu 72,16% a determinat maorarea
productivității medii anuale a muncii cu 392,75 mii lei/sal.
 Cu privire la influenţele factorilor indirecţi de gradul I, în anul curent se observă folosirea eficientă a timpului de
lucru la nivelul duratei unei zile (Nh=102,63%), precum şi creşterea productivităţii muncii orare cu 67,75%,
ducând la sporirea productivităţii medii anuale cu 14,322 mii lei/sal şi respectiv 378,428 mii lei/sal.
 Factorii indirecți de gradul II au avut ți ei o contribuție favorabilă asupra productivităţii medii anuale, structura
producției fabricate determinând creșterea productivităţii medii anuale cu 178,528 miil lei/sal, în timp ce
productivitatea orară pe grupe de produse a condus la majorarea productivităţii medii anuale cu 199,9 mii lei/sal.
 Principalele măsuri pentru creşterea productivităţii muncii sunt:
 o mai bună utilizare a fondului de timp pe salariat;
 o mai bună organizare a muncii;
 sporirea gradului de calificare a angajaţilor;
 dezvoltarea unei politici de motivare a salariaţilor etc.
 20
2. Analiza profitului pe salariat/angajat

Modele de analiză factorială a profitului pe salariat:

P Qf CA P CA
I.     W a (Qf )   pr
N s N s Qf CA Qf
Schema de analiză:

t
( Qf )
Wa gi
( Qf )
Wh whi
P
Ns
CA
Qf
pr

Legendă:
P = profit
pr = profitul mediu la un leu CA
 21
2. Analiza profitului pe salariat/angajat

Metodologia de analiză – stabilirea influenţelor modificării factorilor (potrivit primului model):

P P P
  1  0
Ns Ns1 Ns 0
1) influenţa modificării productivităţii medii anuale a muncii:

W a (Qf )  W a1(Qf )  W a0(Qf ) 

CA0
 pr 0
Qf 0
1.1. influenţa modificării timpului mediu lucrat de un salariat:
CA 0
t  t1  t 0   Wh (0Qf )   pr 0
Qf 0
1.2. influenţa modificării productivităţii medii orare a muncii:
W h  t1  W h1( Qf )  W h0(Qf ) 
CA0
 pr 0
Qf 0
1.2.1. influenţa modificării structurii producţiei fabricate:


t1  W hreQfc  W h0Qf   CA0
Qf 0
 pr 0

1.2.2. influenţa modificării productivităţii orare a muncii pe grupe de produse:


t 1  Wh1Qf  Wh Qf
rec   CA 0
Qf 0
 pr 0
 22
2. Analiza profitului pe salariat/angajat

2) influenţa modificării gradului de valorificare a producţiei fabricate:

CA  CA CA 
  W a1(Qf )   1  0   pr 0
Qf  Qf1 Qf 0 

3) influenţa modificării profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri:

 pr  W a1(Qf ) 
CA1
Qf1

 pr 1  pr 0 
 23
2. Analiza profitului pe salariat/angajat

P CA P
II.    Wa(CA)  pr
Ns Ns CA
Schema de analiz?:

t
( CA)
Wa gi
(CA)
Wh
P
whi
Ns

pr
 24
2. Analiza profitului pe salariat/angajat

P T CA P
III .     t  W h ( CA)  pr
N s N s T CA
Schema de analiză:
t
P
gi
Ns
( CA )
Wh
whi
pr
 CURS 5

Analiza cheltuielilor firmei (I)

Cuprins:

I. Conținut, tipologii si analiza dinamică a cheltuielilor

II. Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri

I. Conținut, tipologii si analiza dinamică a cheltuielilor

Conform reglementărilor contabile în vigoare, cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor

economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile, sub formă de ieșiri sau scăderi ale
valorii activelor ori creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalului
propriu, altele decat cele rezultate din distribuirea acestora către acționari.

În literatura de specialitate cheltuielile sunt grupate după diverse criterii cum sunt natura
activităţii (cheltuieli de exploatare și cheltuieli financiare), comportamentul în raport cu
volumul de activitate (variabile şi fixe), repartizarea pe purtător (directe şi indirecte), după
natură (materiale şi cu munca vie) etc.

Sursa informațională de bază în analiza cheltuielilor și a veniturilor totale: Contul de

profit și pierdere – componentă a Situațiilor financiare anuale.
 Cheltuieli vs costuri

Scăderea valorii
Diminuarea activelor Scăderea
Cheltuieli beneficiilor capitalului
Creșterea
propriu
datoriilor

Resurse Consum Costuri

 Analiza dinamicii cheltuielilor

Analiza în dinamică a cheltuielilor se realizează cu ajutorul:

- abaterilor absolute
- indicilor
- ratelor de creștere
 II. Analiza cheltuielilor aferente cifrei de afaceri

• în mod analitic:∑ 𝒒𝒗𝒊 ∗ 𝒄𝒊

Cheltuielile aferente
cifrei de afaceri • în mod sintetic: Che – (∆Qs+Qi+Ache)

Che – cheltuieli din exploatare

𝑞𝑣 - cantitatea vândută, pe categorii de produse ∆Qs - variația producției stocate
𝑐 costul complet unitar aferent produsului i Qi – producția imobilizată
Ache – alte cheltuieli din exploatare
 Alte cheltuieli din exploatare
Alte cheltuieli din exploatare
Ajustări privind provizioanele (ct 6812-ct 7812)
Ajustări de valoare privind imobilizările necorporale, corporale, investiţiile imobiliare şi activele
biologice evaluate la cost (ct. 6811 + 6813 + 6816 + 6817-ct. 7813 -7816)
Ajustări de valoare privind activele circulante (ct. 654 + 6814- ct 754-7814)
Alte cheltuieli (ct. 6581 + 6582 + 6583 + 6585+6586 + 6588)
Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare (ct. 6587)
Cheltuieli legate de activele imobilizate (sau grupurile destinate cedării) deţinute în vederea
vânzării (ct. 653)
Cheltuieli din reevaluarea imobilizărilor necorporale şi corporale (ct. 655)
Cheltuieli privind investiţiile imobiliare (ct. 656)
Cheltuieli privind activele biologice şi produsele agricole (ct. 657)
 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri – model de analiză

∑ ∗
∑ ∗

𝐶 Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri 𝑝 Prețul mediu de vânzare unitar aferent produsului i
𝑔 Structura producției vândute pe produse 𝑐 Costul complet unitar aferent produsului i
Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri – cuantificarea influențelor factorilor

∆𝐶 =𝐶 𝐶
• 1. Influenţa modificării structurii producției vândute:
qvi1ci0 qvi0 ci0
g i  1000   1000
qvi1 pi0 qvi0 pi0
• 2. Influenţa modificării preţului mediu de vânzare unitar (exclusiv TVA):
qvi1ci0 qvi1ci0
pi  1000   1000
qvi1 pi1 qvi1 pi0
• 3. Influenţa modificării costului complet unitar:

qvi1ci1 qvi1ci0
ci  1000   1000
qvi1 pi1 qvi1 pi1
Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri – exemplu
 Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri – model de analiză

∑ ∗
∑ ∗

𝐶 Cheltuieli la 1000 lei cifra de afaceri 𝑝 Prețul mediu de vânzare unitar aferent produsului i
𝑔 Structura producției vândute pe produse 𝑐 Costul complet unitar aferent produsului i
Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri – cuantificarea influențelor factorilor

∆𝐶 =𝐶 𝐶 = 5,84 lei
• 1. Influenţa modificării structurii producției vândute:
qvi1ci0 qvi0 ci0
g i  1000   1000 = 8,34 lei
qvi1 pi0 qvi0 pi0
• 2. Influenţa modificării preţului mediu de vânzare unitar (exclusiv TVA):
qvi1ci0 qvi1ci0
pi  1000   1000 = - 50,92 lei
qvi1 pi1 qvi1 pi0
• 3. Influenţa modificării costului complet unitar:

qvi1ci1 qvi1ci0
ci  1000   1000 = 48,41 lei
qvi1 pi1 qvi1 pi1
Analiza cheltuielilor la 1000 lei cifră de afaceri – interpretarea rezultatelor

În cazul analizat, nivelul de referinţă al cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri a fost depăşit cu 5,84 lei, ceea ce reflectă o situaţie
nefavorabilă, deoarece se va diminua atât profitul aferent cifrei de afaceri, cât şi alţi indicatori de eficienţă determinaţi pe baza
acestuia. Se remarcă o influenţă diferită ca sens şi intensitate a celor trei factori, factorul nefavorabil dominant fiind costul complet
unitar.
• Variaţia structurii vânzărilor a determinat creşterea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 8,34 lei, ca urmare a
majorării ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor precedente la 1.000 lei mai mare decât nivelul mediu de referinţă al
acestora, de 850,76 lei.
• Modificarea preţurilor de vânzare (exclusiv TVA) a influenţat favorabil dinamica indicatorului, fiind, de altfel, singurul factor cu o
astfel de influenţă. Preţurile au contribuit la reducerea nivelului cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 50,92 lei, ca urmare a
trendului lor ascendent faţă de nivelul de referinţă. Modificarea preţurilor de vânzare se poate realiza în condiţii dependente de
întreprindere – îmbunătăţirea calităţii produselor, raportul cerere-ofertă, poziţia pe piaţă a firmei etc. – şi independente de
întreprindere – nivelul inflaţiei.
• Dinamica ascendentă a costurilor unitare a contribuit la creşterea cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri cu 48,41 lei. Evoluţia
acestora poate avea drept cauze atât creşteri ale consumului de resurse materiale, umane, cât şi sporirea preţurilor de achiziţie
ale resurselor materiale, respectiv ale nivelului de salarizare.
Se impune analiza consumurilor specifice curente, comparativ cu cele aferente perioadei precedente, pentru a identifica posibile
deficienţe în alocarea resurselor pe produs, dar şi cercetarea permanentă a pieţei de aprovizionare cu materii prime, materiale,
utilităţi, pentru asigurarea unui raport optim calitate-preţ al acestora sau pentru încheierea unor contracte avantajoase cu furnizorii.
 CURS 6

Analiza cheltuielilor firmei (II)

Cuprins:

I. Analiza cheltuielilor variabile şi a cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri

II. Analiza cheltuielilor cu personalul

I. Analiza cheltuielilor variabile şi a cheltuielilor fixe aferente cifrei de afaceri
Cheltuieli variabile + cheltuieli fixe = cheltuieli aferente cifrei de afaceri

Cheltuieli cu materii
prime și materiale
I.1 Cheltuieli cu salariile
CHELTUIELI personalului direct
productiv
VARIABILE
Cheltuieli variabile care
nu se pot identifica
direct pe purtător
Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri – model de
analiză

∑ ∗
𝐶𝑣 ∑
∗ 1000
∗

𝐶𝑣 Cheltuieli variabile la 1000 lei cifra de afaceri 𝑝 Prețul mediu de vânzare unitar aferent produsului i
𝑔 Structura producției vândute pe produse 𝑐𝑣 Costul variabil unitar aferent produsului i
Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri – cuantificarea influențelor factorilor

∆𝐶𝑣 =𝐶 𝐶𝑣
• 1. Influenţa modificării structurii cifrei de afaceri:
qvi1cvi0 qvi0 cvi0
g i   1000   1000
qvi1 pi0 qvi0 pi0
• 2. Influenţa modificării preţului mediu de vânzare unitar (exclusiv TVA):
qvi1cvi0 qvi1cvi0
pi  1000   1000
qvi1 pi1 qvi1 pi0
• 3. Influenţa modificării costului variabil unitar:

qvi1cvi1 qvi1cvi0
cvi   1000   1000
qvi1 pi1 qvi1 pi1
Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de
afaceri - exemplu
 Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri – model de
analiză

∑ ∗

𝐶𝑓 Cheltuieli fixe la 1000 lei cifra de afaceri 𝑝 Prețul mediu de vânzare unitar aferent produsului i
𝑞𝑣𝑖 Volumul fizic al producției vândute pe produse 𝐶ℎ Suma cheltuielilor fixe
Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifră de afaceri – cuantificarea influențelor factorilor

∆𝐶𝑣 =𝐶 𝐶𝑣 = - 12,18 lei

• 1. Influenţa modificării structurii cifrei de afaceri:
qvi1cvi0 qvi0 cvi0
g i   1000   1000 = - 9,95 lei
qvi1 pi0 qvi0 pi0
• 2. Influenţa modificării preţului mediu de vânzare unitar (exclusiv TVA):

qvi1cvi0 qvi1cvi0
pi  1000   1000 = - 45,16 lei
qvi1 pi1 qvi1 pi0
• 3. Influenţa modificării costului variabil unitar:
qvi1cvi1 qvi1cvi0
cvi   1000   1000 = 42,93 lei
qvi1 pi1 qvi1 pi1
 Analiza cheltuielilor variabile la 1000 lei cifra de
afaceri – interpretarea rezultatelor
Calculele efectuate indică următoarea situaţie:
Cheltuielile variabile la 1.000 lei cifră de afaceri s-au modificat în sens favorabil economic, respectiv nivelul lor a scăzut de la 771,88 lei în
perioada precedentă, la 759,70 lei în perioada curentă. A rezultat o economie relativă de 12,18 lei.
Situaţia se datorează contribuţiei următorilor factori:
• Structura producţiei determină o reducere a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri cu 9,95 lei, ceea ce înseamnă că structura
producţiei s-a modificat în sensul creşterii ponderii valorii producţiei pentru care nivelul cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri
este sub nivelul mediu pe întreprindere.
• Preţul unitar al produselor determină o reducere relativă a cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri de 45,16 lei. Este o contribuţie
în sens favorabil economic şi deosebit de intensă. Urmărind relaţia dintre preţ şi rata de cheltuieli, observăm că este una invers
proporţională, ceea ce înseamnă că nivelul cheltuielilor la 1.000 lei cifră de afaceri scade atunci când preţurile unitare ale produselor
cresc. Aici sunt câteva aspecte de nuanţat. Se ştie că o creştere a preţurilor afectează nivelul vânzărilor. Întotdeauna potenţialii clienţi
urmăresc preţurile în scădere. În contextul unei concurenţe accentuate, câştigă agentul economic care oferă cel mai bun raport preţ-
calitate. Pe de altă parte, creşterea preţurilor ar trebui să aibă ca suport îmbunătăţirea calităţii producţiei.
• Cu privire la cheltuielile variabile unitare, observăm că modificarea lor a determinat o creştere a nivelului cheltuielilor variabile la 1.000 lei
cifră de afaceri cu 42,93 lei. Dacă urmărim relaţia dintre cheltuiala variabilă unitară şi rata de cheltuieli variabile constatăm o relaţie direct
proporţională. Aceasta înseamnă că nivelul cheltuielilor variabile la 1.000 lei cifră de afaceri creşte când cheltuiala variabilă pe produs
creşte. O creştere a cheltuielilor variabile pe produs are drept justificare costurile relativ mai mari pentru materii prime, materiale
auxiliare, energie electrică, termică etc.
I.2. Analiza cheltuielilor fixe
Cheltuieli cu amortizarea capitalului fix sau
chiriile plătite pentru acesta
Cheltuieli cu serviciile telefonice,
abonamente radio-TV, publicații etc
CHELTUIELI Primele de asigurare
FIXE
Impozitele și taxele legale

Cheltuieli cu salariile personalului de

management, TESA și contribuțiile aferente
 Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri – model de
analiză

∑ ∗

𝐶𝑓 Cheltuieli fixe la 1000 lei cifra de afaceri 𝑝 Prețul mediu de vânzare unitar aferent produsului i
qvi Volumul fizic al producției vândute pe produse 𝐶ℎ Suma cheltuielilor fixe
Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri – cuantificarea influențelor factorilor

∆𝐶𝑓 =𝐶 𝐶𝑓
• 1. Influenţa modificării volumului fixic al producției vândute:
Chf o Chf 0
qvi  1000   1000
qvi1 pi0 qvi0 pi0
• 2. Influenţa modificării preţului mediu de vânzare unitar (exclusiv TVA):
Chf 0 Chf 0
pi  1000   1000
qvi1 pi1 qvi1 pi0
• 3. Influenţa modificării sumei cheltuielilor fixe:

Chf1 Chf 0
Chf  1000   1000
qvi1 pi1 qvi1 pi1
Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri – exemplu
 Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri – model de
analiză

∑ ∗

𝐶𝑓 Cheltuieli fixe la 1000 lei cifra de afaceri 𝑝 Prețul mediu de vânzare unitar aferent produsului i
𝑔 Volumul fizic al producției vândute pe produse 𝐶ℎ Suma cheltuielilor fixe
Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri – cuantificarea influențelor factorilor

∆𝐶𝑓 =𝐶 𝐶𝑓 = 18,02 lei

• 1. Influenţa modificării volumului fixic al producției vândute:
Chf o Chf 0
qvi  1000   1000 = - 51,14 lei
qvi1 pi0 qvi0 pi0
• 2. Influenţa modificării preţului mediu de vânzare unitar (exclusiv TVA):
Chf 0 Chf 0
pi  1000   1000 = - 1,65 lei
qvi1 pi1 qvi1 pi0
• 3. Influenţa modificării sumei cheltuielilor fixe:

Chf1 Chf 0
Chf  1000   1000 = 70,81 lei
qvi1 pi1 qvi1 pi1
 Analiza cheltuielilor fixe la 1000 lei cifră de afaceri –
interpretarea rezultatelor
Se observă o creştere a nivelului cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu 18,02 lei, respectiv de la 78,88 lei la 1.000 lei
cifră de afaceri în anul precedent, la 96,90 lei la 1.000 lei cifră de afaceri în anul curent. Vorbim despre o situaţie
nefavorabilă întreprinderii, concretizată într-o reducere relativă a rentabilităţii. Situaţia descrisă se datorează următoarelor
contribuţii:
• Volumul fizic al vânzărilor determină, prin modificarea sa, o reducere a nivelului cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de
afaceri cu 51,14 lei. Matematic, relaţia dintre volumul fizic al vânzărilor şi cheltuielile fixe la 1.000 lei cifră de afaceri este
de inversă proporţionalitate, ceea ce înseamnă că volumul fizic al vânzărilor a înregistrat o creştere în anul curent
comparativ cu anul anterior. Creşterea volumului fizic al vânzărilor reflectă o poziţie concurenţială bună a companiei
analizate, o imagine bună în rândul clientelei, un raport preţ-calitate al produselor avantajos şi o activitate promoţională
susţinută.
• Preţul unitar de vânzare al produselor determină o reducere a nivelului cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri cu
1,65 lei, ceea ce înseamnă o creştere relativă a rentabilităţii. Ca si în cazul volumului fizic al vânzărilor, şi în cazul preţului
unitar al produselor vorbim despre o relaţie invers proporţională cu nivelul cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri.
Aceasta înseamnă că nivelul preţului unitar al produselor este în creştere în anul curent comparativ cu anul precedent.
Preţurile produselor se pot modifica pe seama inflaţiei, pe seama unui raport cerere-ofertă în favoarea companiei sau pe
seama îmbunătăţirii calităţii produselor.
• Modificarea sumei cheltuielilor fixe în dinamică determină creşterea nivelului cheltuielilor fixe la 1.000 lei cifră de afaceri
cu 70,81 lei (contribuție nefavorabila, deosebit de intensă).
II. Analiza cheltuielilor cu personalul

Cheltuielile cu
personalul

Cheltuieli cu asigurările şi
Salarii şi indemnizaţii
protecţia socială
Analiza cheltuielilor cu salariile – modele de analiză

1.Chs x
=
x
 Analiza cheltuielilor cu salariile– modele de analiză

𝑁𝑠
x 𝑡 ̅=
𝑉
2. Chs 𝑊𝑎 x
𝑁𝑠 𝑉
x 𝑊ℎ
𝑇
𝑐 =

𝐶 - cheltuieli cu personalul 𝑉 – venituri din exploatare 𝑡̅ - timpul mediu de lucru pe salatiat

Ns - numărul mediu de salariați 𝑐 - cheltuieli cu salariile la un leu venituri din exploatare Wℎ - productivitatea medie orară
Wa - productivitatea medie anuală T – fondul total de timp de muncă (ore)
Analiza cheltuielilor cu salariile – modele de analiză

𝑁𝑠 𝑡 ̅=
𝑉
3.Chs x
𝑊𝑎 x
𝑁𝑠 𝑉
𝐶 𝑊ℎ
𝑆̅ x 𝑇
𝑁𝑠
𝑐 =
Indicele de corelație ( 𝑪 )

𝑪
Raport al
dinamicilor

𝑪
Raport al
creșterilor
 Curs 7

ANALIZA
PERFORMANŢELOR
ECONOMICO-
FINANCIARE ALE FIRMEI
Structura cursului

1. Abordări conceptuale
2. Contul de profit şi pierdere – sursă de informaţii pentru analiza
performanţelor întreprinderii
3. Analiza structurală a rezultatelor
4. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri
1. Abordări conceptuale

Conceptul de performanţă se întâlneşte în literatura de specialitate cu diferite sensuri, de exemplu:

succes, rezultat al unei activităţi, acţiune.

În domeniul economic, conceptul de performanţă acoperă accepţiuni diferite, cum ar fi: creştere,
rentabilitate, productivitate, randament.

În acest curs, abordăm performanţa întreprinderii pe baza rentabilităţii. Rentabilitatea poate fi definită
ca fiind „capacitatea unei întreprinderi de a obţine profit prin utilizarea factorilor de producţie şi a
capitalurilor, indiferent de provenienţa acestora“.

Pentru măsurarea rentabilităţii se utilizează două categorii de indicatori: profitul şi ratele de

rentabilitate. Mărimea absolută a rentabilităţii este reflectată de profit, iar gradul încare capitalurile sau
utilizarea resurselor întreprinderii aduc profit este reflectat de rata rentabilităţii.
2. Contul de profit şi pierdere – sursă de informaţii pentru
analiza performanţelor întreprinderii

Contul de profit şi pierdere face parte dintre situaţiile financiare de închidere a exerciţiului financiar,
fiind un document contabil de sinteză, care măsoară performanţele activităţii unei firme în cursul unei
perioade date.

Modul de prezentare a contului de profit şi pierdere diferă de la o ţară la alta, după conţinutul
informaţional şi după forma de prezentare.

După conţinutul informaţional, distingem două forme, şi anume:

• cont de profit şi pierdere, cu prezentarea veniturilor şi cheltuielilor după natura lor;
• cont de profit şi pierdere, cu prezentarea după destinaţie a cheltuielilor de exploatare (pe funcţii
ale întreprinderii).
2. Contul de profit şi pierdere – sursă de informaţii pentru
analiza performanţelor întreprinderii

După forma de prezentare, se întâlnesc:

• sub formă de listă (verticală) care prezintă formarea din treaptă în treaptă a rezultatului
exerciţiului;
• sub formă de cont (tablou bilateral), în care cheltuielile şi pierderile sunt prezentate în partea
stângă, iar veniturile şi profitul în partea dreaptă.
3. Analiza structurală a rezultatelor
3.1. Analiza structurală a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia cheltuielilor de
exploatare
Informaţiile necesare analizei structurale a rezultatului brut al exerciţiului după destinaţia cheltuielilor
sunt grupate astfel:
1. Cifra de afaceri netă
2. Costul bunurilor vândute şi al serviciilor
3. Marja brută faţă de costul vânzărilor (1-2)
4. Alte venituri din exploatare
5. Costuri de distribuţie
6. Cheltuieli generale de administraţie
7. Rezultatul exploatării (3+4-5-6)
8. Venituri financiare
9. Cheltuieli financiare
10. Rezultatul financiar (8-9)
11. Rezultatul brut al exerciţiului (7+10)
3.2. Analiza structurală a rezultatelor după natura veniturilor şi
cheltuielilor

Rb = RE + RF,
unde:
Rb = rezultatul brut al exerciţiului
RE = rezultatul exploatării
RF = rezultatul financiar
4. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri

Pr = CA – Cheltuieli aferente cifrei de afaceri

Cheltuielile aferente cifrei de afaceri pot fi stabilite astfel:

• în mod analitic:

 qv  ci i

• în mod sintetic:

Che – ( Qs  Qi  Ache )

4. Analiza profitului aferent cifrei de afaceri

A. Pr  qvi  pi  qvi  ci

 qvi  ci 
B. Pr  qvi  pi 1    CA  pr
 qvi  pi 

Pr – profitul aferent cifrei de afaceri

𝑝𝑟 - ptofitul mediu la un leu cifră de afaceri
MODELUL A

Potrivit modelului de analiză A, sistemul de factori care acţionează asupra profitului este următorul:
qv = reprezintă volumul fizic al producţiei vândute;
g = structura producţiei vândute pe produse;
c = costurile complete unitare;
p = preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv T.V.A.
MODELUL B
Exemplu

Nr. Indicatori Simbol

Programat Realizat
crt.
1 Cifra de afaceri Σqvp 4.250.000 5.100.000
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri Σqvc 3.910.000 4.737.900
3 Cifra de afaceri recalculată Σqv1p0 - 4.632.500

4 Cheltuieli recalculate Σqv1c0 - 4.525.400

5 Profit aferent cifrei de afaceri Pr

6 Profitul mediu la un leu cifră de
pr
afaceri
MODELUL A

A. Pr  qvi  pi  qvi  ci

Potrivit modelului de analiză A, sistemul de factori care acţionează asupra profitului este următorul:
qv = reprezintă volumul fizic al producţiei vândute;
g = structura producţiei vândute pe produse;
c = costurile complete unitare;
p = preţurile medii de vânzare unitare, exclusiv T.V.A.
 Cuantificări:
Analiza factorială a profitului aferent cifrei de afaceri, potrivit modelului A se realizează
astfel:
 Pr  Pr1  Pr0  22.100 lei din care datorită:
1. influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute:
Δq v  Pr0  I qv  Pr0  30.600 lei

Iq v 
q v1 p0
= 109 %
q v0 p 0

2. influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:

 
Δg i   q v1p 0   q v1 c 0  Pr0  I qv  (46325 - 45254) - 3400 109% = - 263.500 lei
3. influenţei modificării costurilor complete unitare:
 
Δci    q v1 c1   q v1 c0  - (47379 - 45254) = -212.500 lei
4. influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare, exclusiv T.V.A.:
Δpi   q v1 p1   q v1 p 0 = 51000 - 46325 = + 467.500 lei
Interpretarea rezultatelor:
La finele perioadei analizate, comparativ cu nivelul prevăzut în bugetul de venituri şi cheltuieli, s-a înregistrat o creştere a profitului
aferent cifrei de afaceri cu 22.100 lei, respectiv cu 6,5%. Creşterea profitului aferent cifrei de afaceri influenţează pozitiv rezultatul
exploatării, rezultatul brut şi rezultatul net al exerciţiului şi indicatorii de eficienţă constituiţi pe baza acestora.
Analizând influenţele factorilor, se constată următoarele:
creşterea volumului fizic al producţiei vândute cu 9% a avut ca efect sporirea profitului cu 30.600 lei. Influenţa volumului producţiei
vândute relevă faptul că pentru producţia întreprinderii există cerere, respectiv piaţa nu este saturată.
structura cifrei de afaceri a influenţat profitul în sensul scăderii cu 263.500 lei situaţie care se explică prin diminuarea ponderii
produselor vândute la care s-au prevăzut rate ale rentabilităţii comerciale mai mari decât rata medie comercială prevăzută pe total
întreprindere şi creşterea ponderii produselor la care s-au programat rate de rentabilitate prevăzute mai mici decât rata medie
comercială programată pe întreprindere.
costurile complete unitare au exercitat o influenţă negativă asupra profitului determinând scăderea acestuia cu 212.500 lei, situaţie
determinată de depăşirea costurilor produselor ce deţin ponderea principală în totalul vânzărilor. Influenţa costurilor se apreciază ca
justificată cu condiţia ca efortul suplimentar făcut să fi fost recuperat pe seama preţurilor de vânzare, ca urmare a obţinerii unor
produse superioare din punct de vedere calitativ.
preţurile de vânzare au fost mai mari faţă de nivelul prevăzut la sortimente le care deţin ponderea majoritară în cifra de afaceri şi au
determinat creşterea masei profitului cu 467.500 lei.
Această situaţie poate fi determinată de îmbunătăţirea calităţii produselor, caz în care aprecierea este pozitivă şi/sau ca urmare a
acţiunii factorilor conjuncturali (oferta mai mică decât cererea, inflaţie etc.).
MODELUL B

 qvi  ci 
B. Pr  qvi  pi 1    CA  pr
 qvi  pi 
 Cuantificări:
 Pr  Pr1  Pr0  22.100 lei din care, datorită:
1. influenţei modificării cifrei de afaceri:
ΔPrCA  CA1  CA 0  pr 0  68.000 lei
din care, datorită:
1.1. influenţei modificării volumului fizic al producţiei vândute:
ΔPrq   q v1p 0   q v 0 p 0  pr 0  30.600 lei
1.2. influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
ΔPrp   q v1p1   q v1p 0  pr 0  37.400 lei
2. influenţei modificării profitului mediu la 1 leu cifrei de afaceri:
 
ΔPrpr  CA1  pr 1  pr 0  -45.900 lei din care, datorită:
2.1. influenţei modificării structurii producţiei vândute pe produse:
  q v1p 0   q v1c 0  q v 0 p 0   q v 0 c 0 
ΔPrg  CA1      -290.091,74 lei

  v1 0
q p  v0 0
q p 

2.2. influenţei modificării preţurilor medii de vânzare unitare:
  q v1p1   q v1c 0  q v1p 0   q v1c 0 
ΔPrp  CA1      +456.691,74 lei

  v1 1
q p  v1 0q p 

2.3. influenţei modificării costurilor unitare:
  q v1p1   q v1c1  q v1p1   q v1c 0 
ΔPrc  CA1      -212.500 lei

  q v 1
p1  q v 1
p1


Interpretarea rezultatelor:

Creşterea profitului aferent s-a datorat în exclusivitate sporirii cifrei de afaceri, marja medie de profit la 1 leu vânzări scăzând
a determinat diminuarea masei profitului.
Cifra de afaceri a crescut faţă de nivelul prevăzut cu 850.000 lei, contribuind la sporirea profitului cu 68.000 lei. Aprofundând
influenţa cifrei de afaceri prin intermediul celor doi factori de gradul II, se constată că volumul fizic al producţiei vândute a
influenţat pozitiv în sensul creşterii profitului cu 30.600 lei, în timp ce majorarea preţurilor medii de vânzare unitare a avut ca
efect sporirea profitului cu 37.400 lei.
Scăderea profitului mediu la 1 leu vânzări cu 0,009 lei, semnifică o diminuare a ratei rentabilităţii comerciale la nivel de
întreprindere cu 0,9%, a avut ca rezultat micşorarea profitului aferent cifrei de afaceri cu 45.900 lei. Influenţele factorilor
indirecţi care acţionează asupra profitului prin intermediul profitului mediu la 1 leu cifră de afaceri (structură, preţuri, costuri),
se interpretează similar modelului anterior.
 CURS 8

ANALIZA PERFORMANŢELOR
ECONOMICO-FINANCIARE ALE FIRMEI
(RATELE DE RENTABILITATE I)
 Cuprinsul cursului

1. Analiza ratei rentabilității comerciale

2. Analiza ratei rentabilității resurselor consumate
Introducere

Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau

pierdere) şi un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse
consumate etc.) sau un „stoc“ (capital propriu, active totale etc).

Diferitele forme de exprimare ale ratelor de rentabilitate au valori informaţionale variate şi

oglindesc multiplele laturi ale activităţii economico-financiare a firmei.

Principalele rate de rentabilitate operaţionale în analiza financiară a firmei sunt: rata

rentabilităţii comerciale, rata rentabilităţii resurselor consumate, rata rentabilităţii
economice şi rata rentabilităţii financiare.
 1. Analiza ratei rentabilităţii comerciale

Rata rentabilităţii comerciale exprimă eficienţa activităţii comerciale a întreprinderii,

asigurând legătura dintre profitul şi cifra de afaceri netă.

P
Rc  r 100
CA

unde:
Rc = rata rentabilităţii comerciale
CA = cifra de afaceri netă
Pr = profit aferent cifrei de afaceri nete
Analiza factorială a ratei rentabilităţii comerciale se poate efectua pe baza modelului:

 q vi  p i   q vi  c i   q vi  c i 
Rc   100  1    100
 q vi  p i  q p 
 vi i 

g
Rc
p
c
 Aplicaţie privind analiza ratei rentabilităţii comerciale
Tabel 1
Nr. Crt. Indicatori UM Perioada Perioada
precedentă Curentă
1 Cifra de afaceri lei 4.256.000 5.232.000
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri lei 3.800.000 4.558.000
3 CA recalculata lei - 4.800.000
4 Cheltuieli recalculate lei - 4.300.000
5 Rezultatul aferent cifrei de afaceri lei 456.000 674.000
6 Rata rentabilităţii comerciale % 10,71 12,88

P  q vi  p i   q vi  c i   q vi  c i 
Rc  r  100 Rc   100  1    100
CA  q vi  p i  q p 
 vi i 
 g
Rc
p
c

Modificarea ratei faţă de nivelul programat:

ΔRc  Rc1  Rc0  2,17 p.p.

1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:

ΔRcg 
q p   q v1c 0
v1 0
 100  Rc 0  Rc'Rc 0  -0,30 p.p.,
 q v1p0
unde Rc' 
 q v1p0   q v1c0
 100
q p
v1 0
2. Influenţa modificării preţurilor de valorificare pe produse:
ΔRcp 
q p   q v1c0
v1 1
 100 
q p   q v1c0
v1 0
 100  Rc"Rc'  7,4 p.p.,
q p
v1 1 q p
v1 0

unde Rc" 
q p   q v1c0
v1 1
 100
q p
v1 1

3. Influenţa modificării costurilor pe produse:

ΔRcc  Rc1 
q p   q v1c 0
v1 1
 100  Rc1 - Rc"  -4,93 p.p.
q v1 1 p

Se constată o creştere a ratei rentabilităţii comerciale cu 2,17 puncte procentuale în

anul curent faţă de anul precedent. Creşterea ratei rentabilităţii comerciale a fost
determinată de influenţa diferită ca sens şi intensitate a celor trei factori primari, şi anume:
influenţele negative ale structurii producţiei vândute şi a costurilor unitare pe produse şi
influenţa favorabilă a preţurilor de vânzare.
Modificările din structura vânzărilor au determinat o diminuare cu 0,30 puncte
procentuale în anul curent. Contribuţia nefavorabilă a modificării structurii cifrei de
afaceri nete în anul curent este efectul diminuării ponderii produselor mai profitabile decât
media pe întreprindere, fapt justificat prin modificarea cererii şi ofertei pe piaţă.
 În condiţii normale de inflaţie, majorarea preturilor de vânzare constituie efectul
îmbunătăţirii calităţii produselor şi serviciilor, politicii comerciale a întreprinderii, situaţiei
de monopol sau poziţiei concurenţiale puternice a întreprinderii pe piaţă.
Evoluţia preturilor de vânzare a dus la creşterea ratei rentabilităţii comerciale cu
7,40 puncte procentuale în anul curent faţă de anul precedent.
Creşterea costurilor complete unitare a determinat o reducere a ratei rentabilităţii
comerciale cu 4,93 puncte procentuale în anul curent faţă de anul precedent. Aceasta
situaţie poate fi determinată de efectul creşterii cheltuielilor de achiziţie a resurselor
materiale, a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor de distribuţie.
 2. Analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate

Rata rentabilităţii resurselor consumate, denumită şi rata rentabilităţii costurilor,

reflectă corelaţia dintre profitul aferent cifrei de afaceri şi costurile totale aferente
vânzărilor.
Pr
R rc   100 ,
Ch CA
unde:
Pr = profit aferent cifrei de afaceri;
ChCA = cheltuieli aferente cifrei de afaceri.
Modelul de analiză factorială a ratei rentabilităţii resurselor consumate va fi:

R rc 
 qv  p   qv  c
i i i i
  qvi  pi 
 100    1  100
 qv  c
i i
  qv  c
 i i



g
Rrc
c
p
 Aplicaţie privind analiza ratei rentabilităţii resurselor consumate
Tabel Error! No
text of specified style in
document.
Nr. Indicatori UM Perioada Perioada
Crt. precedentă curentă
1 Cifra de afaceri lei 4.256.000 5.232.000
2 Cheltuieli aferente cifrei de afaceri lei 3.800.000 4.558.000
3 CA recalculata lei 4.800.000
4 Cheltuieli recalculate lei 4.300.000
5 Rezultatul aferent cifrei de afaceri lei 456.000 674.000
6 Rata rentabilităţii resurselor % 12,00% 14,79%
consumate

R rc 
Pr
 100 R rc 
 qv  p   qv  c
i i i i
  qvi  pi 
 100    1  100
Ch CA  qv  c
i i
  qv  c
 i i


 g
Rrc
c
p

Modificarea ratei faţă de perioada precedentă:

ΔRrc  Rrc1  Rrc 0  2,79 p.p.

1. Influenţa modificării structurii producţiei vândute:

ΔRrcg 
q p   q v1c0
v1 0
 100  Rrc0  Rrc'Rrc0  -0,37 p.p.,
q c v1 0

unde Rrc'  
q p  q v1 0 c
v1 0
 100
q c v1 0

2. Influenţa modificării costului pe unitatea de produs:

ΔRrcc 
q p   q v1c1
v1 0
 100 
q p   q v1c0
v1 0
 100  Rrc"Rrc'  -6,32 p.p.,
q c
v1 1 q c
v1 0
 unde Rrc" 
 q v1p0   q v1c1
 100
 q v1c1
3. Influenţa modificării preţului de valorificare pe unitatea de produs:
ΔRrcp  Rrc1 
q p   q v1c1
v1 0
 100  Rrc1  Rrc"  9,48 p.p.
 q v1c1
Rata rentabilităţii resurselor consumate a înregistrat o majorare în anul curent faţă de
anul precedent. Aceasta se datorează influenţei diferite ca sens şi intensitate a celor trei
factori direcţi.
Modificările din structura vânzărilor au determinat în anul curent o diminuare a ratei
rentabilităţii resurselor consumate cu 0,37 puncte procentuale, datorită reducerii ponderii
produselor vândute cu o rentabilitate faţă de cheltuieli mai mare decât rentabilitatea medie
faţă de cheltuieli înregistrată la nivelul întregii producţii în perioada de referinţă şi datorită
majorării ponderii produselor vândute cu o rentabilitate faţă de cheltuieli mai mică decât
rentabilitatea medie faţă de cheltuieli înregistrată la nivelul întregii producţii.
Creşterea costurilor complete unitare a determinat o reducere a ratei rentabilităţii
resurselor consumate cu 6,32 puncte procentuale în anul curent faţă de anul precedent.
Această situaţie este dată de efectul creşterii cheltuielilor de achiziţie a resurselor
materiale, a cheltuielilor cu salariile şi a cheltuielilor de distribuţie.
O influenţă importantă o are şi evoluţia preturilor de vânzare, care a dus la creşterea
ratei rentabilităţii resurselor consumate cu 9,84 puncte procentuale în anul curent faţă de
anul precedent.
Influenţa pozitivă a preţurilor în raport cu influenţa negativă a cheltuielilor scoate în
evidenţă că evoluţia pe ansamblu a sistemului de preţuri la intrări şi ieşiri avantajează
firma.
Trebuie remarcat faptul că asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate costul
exercită o dublă acţiune, influenţând în sensuri diferite prin numărătorul şi numitorul
raportului (ex. în cazul depăşirii costurilor unitare pe produs, numărătorul (profitul) se
reduce, iar numitorul (cheltuielile totale) creşte, ceea ce face ca influenţa negativă a
acestui factor asupra ratei rentabilităţii resurselor consumate să fie mult mai puternică,
decât în cazul altor rate de rentabilitate).
În literatura de specialitate, în legătură cu nivelul acestei rate sunt opinii potrivit
cărora ar trebui să fie cuprinsă între 9 - 15%.