1.

Tema 1:Obiectul şi metoda analizei economice

S1:Conținutul analizei economice ca știință

S2:Obiectul analizei economice

S3:Noțiunea de factori în analiza economică și clasificarea lor

S4:Noțiunea de rzerve în analiza economică și clasificarea lor

S5:Metoda analizei economice

Subiectul 1

Prin analiză ca metodă de cunoaștere se subînțelege descompunerea sau desfacerea unui

proces sau fenomen în elementele sale componente,precum și stabilirea factorilor(cauzelor)
care l-au modificat(generat).Pentru a sesiza trăsăturile esențiale fenomenului studiat,analiza se
îmbină cu corelativul ei sinteza.Prin sinteză se înțelege operația logică de reunire a
elementelor,laturilor sau a cauzelor izolate anterior de analiză pentru a evidenția
caracteristicile principaleale fenomenului.

În sens larg prin analiză se subînțelege examinarea fenomenelor în diverse forme de

legătură.Analiza ca instrument de cercetare se aplică în mai multe domenii ale științei: biologie,
fizică,chimie,economie,etc.

Deosebirea dintre analiza economică și analiza proceselor biologice,chimice etc. constă în

faptul că în biologie,chimie analiza se efctuează în baza experimentelor și utilajului de
laborator,pe cînd în economie acesta este exclus.

Analiza economică se bazează pe gîndirea abstractă,care reprezintă o apreciere a informației

economice din rapoartele statistice și financiare,ce caracterizează activitatea agentului
economic.Conținutul analizei economice ca știință reprezintă un sistem de cunoștințe și
metode(procedee metodice) legate de:

 Cercetarea corelațiilor fenomenelor studiate;

 Aprecierea îndeplinirii programului de producție și comercializare;
 Calcularea influenței factorilor la devierea indicatorilor economici;
 Pregătirea materialelor pentru luarea deciziilor manageriale;
 Depistarea rzervelor interne și elaborarea măsurilor de valorificare a acestora.

Analiza economică a apărut în anii 50 ai sec.XX.Ea s-a desprins din evidența contabilă ca o
disciplină aparte.

Principiile analizei economice sunt:

 Necesitatea prealabilă a analizei calitativ-teoretice a stării obiectului.

Principiul în cauză ne demonstrează că înainte de a măsura influența cantitativă a
factorilor este necesar de a calcula mărimea indicatorilor economici,ritmurile de
 creștere,abaterile absolute și relative.Aceasta permite de a observa modificările
calitative în dinamica indicatorilor.
 Aplicarea analizei economice în baza informației științifice și reale ce caracterizează cît
mai amplu activitatea întreprinderii.
Acest principiu necesită ca analiza să fie efectuată după un sistem de indicatori ce
caracterizează destul de exact diferite laturi a activități întreprinderii.
 Complexitatea analizei.
Presupune studierea fenomenelor,ținînd cont de corelațiile cauză-efect și de măsurarea
cantitativă a influenței factorilor asupra modificării indicatorilor de volum,de eficiență a
ratelor etc.
 Operativitatea analizei economice.
Constă în apropierea maximum posibilă în timp a analizei față de procesele care au loc la
întreprindere.

Analiza economică are legături cu un șir de disciplini cum ar fi:

- Economia pe ramuri;
- Statistica;
- Finanțele întreprinderii;
- Auditul;
- Evidența contabilă.

Analiza economică folosește unele elemente din aceste disciplini pentru a reda cît mai amplu
activitatea întreprinderii.La rîndul său disciplinele menționate la fel folosesc elemente ale
analizei economice,însă studiul complet referitor la activitatea agentului economic îl efectuează
numai analiza economică.Cele mai pronunțate legături ale analizei economice le are cu
evidența contabilă,deoarece 70-80% de informație analiza o folosește din evidența contabilă.

Subiectul 2

Obiectul analizei economice îl constituie studierea detaliată a tuturor aspectelor activității

economice a întreprinderii(de aprovizionare,de producere,de desfacere/comercializare,
financiar),toate reflectate într-un sistem de indicatori ai rapoartelor statistici,rapoartelor
financiare,evidenței contabile și planului de afaceri.

Părțile componente ale obiectului analizei economice sunt:

1. Indicatorii economici,ce caracterizează rezultatele obținute de întreprindere;

2. Legăturile(corelațiile) între indicatori;
3. Factorii ce influențează la modificarea rezultatelor obținute;
4. Resursele și gradul lor de utilizare,eficiența utilizării resurselor umane,mijloacelor fixe și
materialelor consumate;
5. Rezervele interne.

1.Pentru aprecierea activității întreprinderiise folosesc diferiți indicatori care se obțin în

rezultatul completării rapoartelor statistice și financiare,cît și n rezultatul prelucrării informației
economice.Conținutul indicatorului reflectă esența proceselor studiate,iar valoarea numerică-
expresia concretă a indicatorului.

Indicatorii economici se clasifică după mai multe criterii:

 După conținutul economic:

- Cantitativi;
- Calitativi.

Indicatorii cantitativi reflectă mărimea resurselor alocate de întreprindere în activitatea sa

(numărul mediu de muncitori,numărul de utilaje),cît și volumul activității de producție(VPF) și
comercializare(VV).

Indicatorii calitativi reflectă eficiența resurselor alocate(productivitatea muncii,randamentul

miloacelor fixe,etc.).

 După modul de exprimare a fenomenelor:

- Absoluți;
- Relativi.

Indicatorii absoluți sunt cei care se exprimă în unități naturale(kg,q,tone,bucăți,m 2),valorici

(lei),convenționali care se exprimă în om-oresau alte unități convenționale.

Indicatorii relativi sunt exprimați în procente,coeficienți(rate),indici.

 După gradul de sintetizare:

- Simpli;
- Compuși.

Indicatorii simpli se consideră acei care nu pot fi devizați după părți componente(de
ex.numărul meiu de muncitori,numărul de utilaje etc.).

Indicatorii compuși se consideră acei care reprezintă suma a mai multor părți componente (de
ex.profitul pînă la impozitare se consideră indicator compus,deoarece se calculează după
formula: Pimp=Rop±Rinv±Rf±Rexp,unde

Rop-rezultatul financiar din activitatea operațională

Rinv-rezultatul financiar din activitatea de investiții

Rf-rezultatul din activitatea financiară

Rexp-rezultatul excepțional)

 După modul de formare:

- Normativi;
- De plan;
- A evidenței;
- Ai rapoartelor;
 - Analitici.

Normele de consum a materialelor se consideră ca indicatori normativi.

Prin conținutul indicatorului se înțelege esența proceselor studiate,iar prin mărimea

numerică-expresia concretă

Indicatorii analitici sunt cei care se obțin în rezultatul prelucrării informației economice. Aceștia
sunt:

a. Mărimile medii,ponderate,de structură;

b. Procentele;
c. Abaterile absolute și relative;
d. Coeficienții(ratele).

2.Legăturile dintre indicatori pot fi de trei forme referitorla sistemele deterministe:

I. ADITIVĂ
II. MUTIPLICATIVĂ
III. COMBINATĂ

Forma aditivă este o astfel de legătură în care factorii sunt legați în formula de calcul prin
semnele algebrice plus și minus(de ex.profitul din activitatea operațională se calculează
Rop=PB+AVO-(Ccom+Cgen+ACO),unde:

PB-profitul brut

AVO-alte venituri operaționale

Ccom-cheltuieli comerciale

Cgen-cheltuieli generale și administrative

ACO-alte cheltuieli operaționale)

Forma multiplicativă este acea legătură unde factorii sunt legați între ei în formula de calcul
prin semnele algebrice de înmulțire și împărțire. (de ex.rentabilitatea produselor concrete
B
poate fi calculată: Rp= *100%,unde:
C

B-profitul în calcul la o unitate de produs vîndut

C-costul unitar)

Forma combinată este acea legătură conform căreia factorii sunt legați în formul ade calcul
prin 4 sau 3 semne algebrice.(de ex.rentabilitatea mijloacelor de producție poate fi calculată:

Pimp
Rmp= ´ ´ *100%,unde:
MF+ AC
 ´ -valoarea medie a mijloacelor fixe productive;
MF
´ -valoarea medie a activelor curente.)
AC

4.Principala condiție a procesului de producție este asigurarea cu resurse și utilizarea eficientă a

acestora.Toat resursele se împart în următoarele grupe:

1. Resursele umane;
2. Resursele materiale;
3. Resursele de mijloace fixe;
4. Resursele financiare și informaționale.

În procesul analizei se studiază eficiența utilizării fiecărei grupe de resurse în baza indicatorilor
respectivi.

Subiectul 3

Prin factori în analiza economică se înțeleg condițiile în care se desfășoară procesele de

producție sau cauzele care influențează asupra rezultatelor obținute.Toți factorii în analiza
economică se clasifică după criterii:

 După caracterul acțiunii:

- Cantitativi;
- Calitativi.

Factorii cantitativi reflectă mărimea resurselor alocate în circuitul economic al întreprinderii

(de ex.valoara mijloacelor fixe productive,efectivul de muncitori).

Factorii calitativi reflectă eficiența utilizării resurselor(. ex.randamentul mijloacelor fixe

productive ce ne arată cîtă producție se obține la fiecare leu de mijloace fixe).

 După intensitatea acțiunii:

- Principali;
- Secundari.

Factorii principali se consideră aceia cărora le revine rolul hotărîtor în obținerea

performanțelor(de ex.aplicarea tehnologiilor avansate se consideră factor principalîn creșterea
productivității muncii,sporirea rezultatelor financiare și asigurarea stabilității financiare).

Factorii secundari se consideră acei care nemijlocit nu influențează în mod direct la rezultatele
activității întreprinderii(de ex.aprovizionarea cu resurse materiale se consideră factor secundar
în creșterea eficienței factorilor de producție).

 După durata acțiunii:

- Permanenți;
- Temporari.

Factorii permanenți sunt acei care acționează de-a lungul întregii activităția întreprinderii(de
ex.cererea de mărfuri se consideră factor permanent).
Factorii temporari se consideră acei care activează într-un segment limitat de timp(de ex.
Reducerea prețului la produsele petroliere în anul 2009 a avut un carater temporar).

 După sfera acțiunii:

- Cu caracter general;
- Cu caracter specific.

Factorii cu caracter general sunt acei care influențează asupra activității tuturor întreprinderilor
din ramură sau din economia națională(de ex.creșterea prețurilor la gazele naturale).

Factorii cu caracter specific caracterizează specificul întreprinderii concrete(de ex.distanța

întreprinderii de piața de desfacere a producției).

 După modul de acțiune

- Cu acțiune directă;
- Cu acțiune indirectă.

Factorii cu acțiune directă sunt acei creșterea cărora contribuie la majorarea indicatorului
rezultativ.

Factorii cu acțiune indirectă-creșterea cărora va cauza diminuarea indicatorului rezultativ.

B
(de ex. în formula Rp= *100%, B-profitul la o unitate de produs se consideră factor cu acțiune
C
directă,iar C-costul unitar acționează indirect.)

 După sensul acțiunii:

- Pozitivi;
- Negativi.

Factorii pozitivi sunt acei care în rezultatul calculelor au devieri cu semnul plus,în caz invers vor
fi factori negativi.

NOTĂ!!!Semnele algebrice a devierelor în analiza consumurilor și a cheltuielelor au un sens

diametral opus.

Subiectul 4

Prin rezerve în analiza economică se înțeleg posibilitățile nevalorificate sau posibilitățile de

sporire a producției competitive,în baza implimentării tehnologiilor avansate,reducerii
pierderilor de materiale și consumurilor neproductive.

Rezervele în analiza economică se clasifică după trei criterii:

 După locul de formare:

- Interne;
- Externe.
Rezervele interne reflectă posilibitățile întreprinderii concrete în sporirea eficienței utilizării
forței de muncă,materiei prime și utilajului.

Rezervele externe sunt acelea care pot sa contribuie la sporirea eficienței resurselor nu numai
la o întreprindere,dar la mai multe întreprinderi din ramură sau economia națională.

(de ex.reducerea prețurilor le materia primă a contribuit la majorarea rezultatelor financiare a

uturor întreprinderilor de zahăr).

 După modul de relevare:

- Evidente;
- Camuflate(ascunse).

Rezervele evidente sunt acelea care reflectă abaterile datelor efective față de normele stabilite
sau planul de afaceri.

Rezervele camuflate sunt acelea care se relevă prin comparația datelor întreprinderii analizate
cu datele medii pe ramură sau cu datele întreprinderii fruntașe.

 După termenii de valorificare:

- Curente;
- Perspective.

Rezervele curente sunt acelea care pot fi mobilizate în decursul perioadei curente fără investiții
suplimentare (de ex.reducerea staționărilor de mașini și utilaje,reducerea pierderilor de
materiale).

Rezervele perspective sunt acelea care pot fi mobilizate într-un timp mai îndelungat și de
regulă sunt necesare investiții suplimentare(de ex.reconstrucția uzinei sau procurarea utilajului
modern).

Subiectul 5

Metoda analizei economice reprezintă o modalitate de cercetare a fenomenelor și proceselor

din cadrul întreprinderii.Specificul metodei analizei economice constituie:

1. Formarea unui sistem de indicatori ce caracterizează activitatea întreprinderii;

2. Studierea factorilor ce au modificat indicatorii economici;
3. Aprecierea legăturilor între indicatori;
4. Depistarea și mobilizarea rezervelor interne.

Metode analizei economice cuprinde un sistem de metode care se unesc în două grupe:
 A. Metode tradiționale ale analizei economice;
B. Metode economico-matematice,care se realizează cu ajutorul programelor
matematice(de ex.metode de corelație și regresie).

Tema 2: Metode de studiere prealabilă şi apreciere calitativă a fenomenelor

economice
S1:Noțiunea de metode(procedee metodice)ale analizei economice și clasificarea lor

S2:Metoda comparației

S3:Divizarea și descompunerea indicatorilor economici

S4:Metoda grupării

Subiectul 1

Prin metode(procedee metodice) în analiza economică se subînțeleg acele mijloace cu ajutorul

cărora se efectuează prelucrarea analitică a informației economice.
 Metodele tradiționale ale analizei economice pot fi divizate în două grupe:

1) Metode de studiere prealabilă și apreciere calitativă a indicatorilor economici.

Aici se includ:

- comparația;
- divizarea și descompunerea;
- seriile dinamicii;
- metoda grupării.
2) Metodele de calcul cantitativ a legăturilor cauzale dintre factori și indicatorii rezultativi.
Aici se includ:
- Metoda balanțieră;
- Metoda diferențelor absolute;
- Metoda diferențelor relative;
- Metoda substituțiilor în lanț;
- Metoda recalculării;
- Metoda integrală;
- Metoda soldului neîmpărțit;
- Metoda participării prin cotă;
- Etc.

Aplicarea metodei concrete la măsurarea influenței factorilor depinde de tipul și forma de

legătură.Există două tipuri de legătură:

1) Deterministă;
2) Stocastică

Tipul determinist este o astfel de legătură care se exprimă printr-o formulă analitică concretă.În
cadrul acestei legături se evidențiază trei forme:

a. Aditivă;
b. Multiplicativă;
c. Combinată.

Tipul stocastic reflectă variația variabilei dependente sub acțiunea factorilor independenți. Aici
analiza estimează gradul de legătură și influența cantitativă a factorilor asupra variabilei
dependente.

De exemplu,dependența dintre productivitatea medie a unui muncitor și stagiul de muncă se

exprimă după ecuația: y=a 0+a 1 x 1,unde:

y-productivitatea medie a unui muncitor,variabila dependentă;

a 0 -numărul liber al ecuației de regresie;

x 1 -stagiul de muncă a muncitorului(numărul anilor de muncă);

a 1 -coeficientul de regresie pe lîngă x 1,care reflectă cu cît va crește productivitatea muncii dacă
stagiul de muncă se va majora cu un an.

Subiectul 2

Esența comparației constă în aprecierea rezultatului sau a procesului cercetat în raport cu un

criteriu sau cu o bază de comparație stabilind nivelul și ritmul de dezvoltare a fenomenului
economic.Principala condiție în aplicarea comparațieieste respectarea comparabilității
indicatorilor.

Regulile de respectare a comparbilității:

 Neutralizarea factorului de preț(inflației).

Aceasta se obține prin evaluarea volumului producției fabricate la prețurile comparabile.
 Respectarea metodei unice de calcul a indicatorilor ce se compară.
De exemplu,calculul valorii medii a activelor după bilanț și după Carte Mare,nu poate să
asigure comparabilitatea astfel de indicatori ca numărul de rotații și rentabilitatea
activelor,deoarece sunt aplicate diferite metode de calcul a valorii medii a activelor.
 Neutralizarea fctorului cantitativ.
Aceasta se obține prin recalcularea factorilor calitativi la unul și același factor
cantitativ.De exemplu,recalculul valorii producției fabricate reieșind din numărul mediu
de muncitori a anului 2010la productivitatea medie a anilor 2008,2009,2010.
Respectarea perioadelor calendaristice.
De exemplu,nu se admite comparația volumului producției fabricate în semestrul IV al
anului 2010 cu semestrele I,II și III a anului 2009,deoarece acesta poate să se modifice sub
influența caracterului sezonier al producției,cît și a diferitului nivel de muncă.Astfel este necesar
de efectuat comparația strict pe aceleași semestre sau luni a anului.

Există cîteva tipuri de comparație:

 În dinamică;
 Datelor efective cu cele planificate;
 În spațiu.

Comparația în dinamică exprimă nivelul fenomnrului în diferite perioade de timp și tendințele în

modificarea acestuia(creștere,reducere,caracterul instabil).Există următoarele modalități ale
comparației în dinamică:

 Comparația datelor efective a anului de gestiune cu datele anului precedent pe aceleași

trimestre,luni,decade(10zile).În așa mod se analizează producția fabricată,consumul de
materie primă,productivitatea muncii.
 Comparația datelor efective a anului de gestiune cu datele medii calculate pe ultimii trei ani
precedenți.Aceasta nu permite de a aprecia cît mai obiectiv rezultatele obținute de
întreprindere.
 Comparația datelor medii pe perioade multianualeîn care fiecare perioadă include un număr
egal de ani(2-3ani).Această comparație permite de a nivela oscilațiile și de a evidenția
tendința de modificare.
  Comparația în baza mediilor aritmetice mobile.Fiecare medie se formează prin excluderea
primului numărși înlocuirea cu numărul următoral seriei dinamicii.De exemplu,pe o perioadă
de 5 ani,mediile mobile se vor forma:
x1 x2 x3
X́ 1−3= + +
3 3 3
x x x
X́ 2− 4= 2 + 3 + 4
3 3 3
x3 x 4 x5
X́ 3 −5 = + +
3 3 3
Comparația în baza indicilor cu bază fixă și în lanț.Rîndul de date în care una din
mărimi este luată ca bază,iar restul se exprimă în procente față de ea este index cu
bază fixă.Rîndul de date unde fiecare din mărimi se exprimă în procente față de cea
precedentă se numește indice în lanț.
De exemplu:

Tabel.Comparația în baza indicelor

Anii VPF,mii lei Indice cu baza fixă,% Indice în lanț,%

A 1 2 3
2005 57560 100 ----------
2006 62106 107,9 107,9
2007 59322 103,1 95,5
2008 63129 109,7 106,4
2009 64317 111,7 101,9
2010 68846 119,6 107,0
Concluzie:

Conform calculelor efectuate în tabelse constată că în dinamică VPF are o tendință de

creștere.Astfel,în anul 2010 VPF s-a majorat cu 19,6%.În baza indicilor în lanț se constată un
caracter instabil al modoficării VPF,astfel în anul 2007 față de anul 2006 VPF a diminuat cu
4,5%(95,5%-100%).

Comparația datelor efective cu cele planificate se efectuează în următoarele scopuri:

1. Pentru aprecierea îndeplinirii programului de producție;

2. Pentru stabilirea abaterilor față de planul de afaceri;
3. Pentru a releva rezervele interne de sporire a eficienței resurselor.

Comparația în spațiu prevede următoarele modalități:

1. Comparația datelor efective cu normele stabilite.De exemplu,cu normele de

materie primă și materiale,cu normele de energie etc.Aceasta ne permite
relevarea supraconsumului de materiale față de normă.
2. Comparația datelor întreprinderii analizate cu datele medii pe ramură,ceea ce
permite de a stabili poziția întreprinderii în sectorul de activitate.
3. Comparația datelor întreprinderii analizate cu datele întreprinderii fruntașe,ceea
ce permite relevarea rezervelor de gestionare mai eficientă a resurselor.
 4. Comparația datelor întreprinderii cu datele instituțiilor de cercetări științifice din
ramură,ceea ce va permite posibilitățile de implimentare a thnologiilor avansate și a
utilajului modern.

Subiectul 3

Esența divizării constă în descompunerea indicatorilor economici după părți componente,

relații cauzale și alte caracteristici pentru studierea mai profundă a modificărilor intervenite.

Există următoarele modalități de divizare:

 După locul de formare a indicatorilor economici;

 După timpul de formare a indicatorilor economici;
 După relațiile cauzale între factori;
 După părți componente ale indicatorilor.

Divizarea după locul de formare evidențiază gradul de participare a subdiviziunilor

întreprinderii (brigadă,secție,echipă,loc de muncă) la obținerea rezultatelor finale în ansamblu
pe întreprindere.În așa mod se analizează următorii indicatori:

 Productivitatea medie anuală,medie pe zi și pe oră a unui muncitor;

 Consumul de materiale pe unitate de produs;
 Consumuri directe de muncă la o unitate de produs(manopera);
 Volumul produselor vîndute;
 Randamentul utilajului;
 Etc.

Divizarea după timpul de formare are menirea de a localiza contribuția diferitor unități de
timp (trimestru,luni,decade,zile) în formarea indicatorilor econnomici.

În așa mod se studiază:

 Volumul produselor fabricate în unități fizice;

 Prețul mediu de vînzare a produselor;
 Activitatea de muncă a muncitorilor (numărul de zile lucrate pe un an de un muncitor);
 Coeficientul regimului de schimb al utilajului.

Divizarea după relațiile cauzale constă în descompunerea indicatorilor rezultativ pe factori începînd
de la factori de gradul I,trecînd la factori de gradul II,III pînă se ajunge la cauzele finale ale
indicatorilor.Această divizare permite de a stabili factorii de influență și formulele dependeței
factoriale.De exemplu, descompunerea VPF poate fi efectuată confrom schemei nr.1.

În baza schemei nr.1 se pot scrie formulele dependenței factoriale.Astfel:

 VPF =M∗Ẃ m față de factorii de gradul I.

 VPF =M∗Z∗Ẃ Z față de factorii de gradul II.
 VPF =M∗Z∗h∗Ẃ h față de factorii de gradul III.
Schema nr.1:Divizarea VPF în funcție de factorii utilizării forței de muncă

VPF

Numărul mediu de muncitori Productivitatea medie anuală a

unui muncitor (W´ m )
(M)

Numărul de zile lucrate pe Productivitatea medie pe zi a

an de un muncitor (Z) unui muncitor (W´ Z)

Durata zilei de lucru în Productivitatea medie pe

ore (h) oră (Ẃ h )

Nivelul calificării Stagiul de muncă a Motivația (nivelul

muncitorilor muncitorilor(numărul de ani) remunerării)
Divizarea după părți componente ne relevă structura indicatorilor economici și rolul părților
componente în formarea mărimilor complexe.Această divizare se efectuează în următoarele
variante:

1. Pentru determinarea profilului de producție a întreprinderii-în acest caz se

calculează structura veniturilor din vînzări pe tipuri de produse;
2. Pentru determinarea structurii resurselor de muncă pe categorii;mijloace fixe pe
categorii și resursele materiale;
3. Pentru determinarea costului de producție pe elemente economice și articole de
calculație;

Această divizare permite relevarea rezervelor de reducere e costurilor de producție.În acest

caz divizarea stabilește factorii ce influențează la abaterea elementelor sau articolelor de
consumuri. De exemplu,

Factorii ce modifică consumurile directe de materiale sunt:

 VPF;
 Structura și sortimentul producției fabricate;
 Nivelul de consum al materialelor la 1 leu de produs fabricat.

Subiectul 4
 Metoda grupării ordonează fenomenele eonomice în funcție de diferiți factori.Alegerea
criteriului de grupare depinde de esența fenomenului și sccopul cercetării.De exemplu:

Criterii de grupare pot fi:

 Productivitatea muncii;
 Gradul de înzestrare cu mijloace fixe;
 Nivelul consumului de materiale
 Etc.

Există următoarele tipuri de grupări:

Grupări analitice;
Grupări structurale.

Grupările analitice se aplică pentru a evidenția interdependența dintre criteriul de grupare și

indicatorul rezultativ.Aceste grupări se folosesc pentru a stabili tendința de modificare a
indicatorilor economici.

Grupările analitice pot fi simple –unde se folosește numai un criteriu de grupare;combinate –

în care gruparea se efectuează după 2 sau mai multe criterii.De exemplu,gruparea simplă poate
fi precăutată după următorul tabel:

Indicatori Grupele de întreprindere după înzestrarea În total și mediu

mijloacelor fixe (mii lei) pe totalitate
<20(I) 20-30(II) >30(III)
Numărul de
întreprinderi în 7 9 7 23
grupă
Valoarea
mijloacelor fixe
productive în 13067 25187 43126 36522
calcul unui
muncitor (lei)
Productivitatea
medie anuală a 102903 135720 189113 132546
unui muncitor
Nivelul
rentabilității 30,8 35,8 44,5 38,1
produselor finite
(%)
Concluzie

Conform calculelor efectuate în tabel se constată că creșterea gradului de înzestrare tehnică a

forței de muncă contribuie la creșterea productivității muncii și la majorarea ratei rentabilității
produselor finite.Astfel,creșterea gradului de înzestrare tehnică de la 13067 lei pînă la 43126 lei
a contribuit la sporirea:
-productivității medii anuale a unui muncitor de la 102903 lei pînă la 189113 lei,adică cu 86210
lei.

-majorarea ratei rentabilității produselor finite de la 30,8% pînă la 44,5%,adică cu 13,7 puncte
procentuale.

Grupările structurale permit de a studia componența indicatorului analizat.De exemplu,în așa

mod se studiază influența structurii subvențiilor asupra nivelului rentabilității capitalului
propriu.

Tema 3: Metode de calcul cantitativ a legăturilor cauzale în sistemele

deterministe
S1.Metoda balanțieră

S2:Metoda diferențelor absolute.Esența și aplicarea ei

S3:Metoda diferențelor relative

S4:Metoda substituțiilor în lanț

S5:Metoda indicilor

S6:Metoda recalculării indicatorilor

S7:Metoda participării prin cotă

Subiectul 1

Metoda balanțieră este bazată pe egalitatea a două părți a indicatorului economic și se aplică în
analiza economică în următoarele cazuri:

I. Pentru calcularea influenței factorilor la forma aditivă de legătură.

O astfel de legătură are loc la calcularea volumului producției vîndute după
formula:VPV=Si+VPF-Sf.
Calculul influenței factorilor se efectuează ca diferență dintre nivelul efectiv și cel
de bază a factorului respectiv.
1. ∆ VPV Si= Si(1)- Si(0)
2. ∆ VPV VPF =VPF (1 )-VPF (0)
 3. ∆ VPV Sf =- Sf (1)- Sf (0)= Sf (0) −Sf (1)
Pentru verificarea calculelor efectuate cu ajutorul metodelor tradiționale ale analizei
economice.
Verificarea constă în următoarele,abaterea absolută a indicatorului rezultativ
trebuie să fie egală cu suma influenței factorilor:
VPV 1-VPV 0=∆ VPV Si+∆ VPV VPF +∆ VPV Sf
Cuun astfel de control obligatoriu setermină orice calcul a influeței factorilor în
sistemele deterministe.
Pentru măsurarea influenței unui factor calculul căruia e greu de efectuat sau nu
dispune de informația respectivă,pe cînd influența celorlalți factori este cunoscută.
Calculul se efectuează,din abaterea absolută a indicatorului rezultativ se scade
suma influenței factorilor cunoscuți.
1. ∆ VPV Si=∆ VPV −( VPV VPF +VPV Sf )
2. ∆ VPV VPF =∆ VPV −( VPV Si +VPV Sf )
3. ∆ VPV Sf =∆ VPV −( VPV Si +VPV VPF )

Metoda balanțieră se aplică la determinarea solvabilității întreprinderii.În acest caz se

întocmește balanța creanțelor și datoriile pe termen scurt și depășirile respective.La macronivel
această metodă se aplică la determinarea balanței plăților,în formarea bugetului pe anul
respectiv,la întocmirea balanței resurselor materiale,resurselor de muncă, producție, etc.

EXEMPLU

Aplicînd metoda balanțieră să se calculeze influența factorilor asupra modificării volumului

producției vîndute,reieșind din următoarele date:

1.Soldul producției în stocuri constituie:

1.1.La începutul anului precedent=300mii lei

La începutul anului de gestiune=400mii lei

1.2.La finele anului precedent=300mii lei

La finele anului de gestiune=200mii lei

2.VPF anul precedent=12mii lei

VPF anul de gestiune=15mii lei

Rezolvare

Formula dependenței factoriale:VPV=Si+VPF-Sf

1)Calculăm VPV
VPV 0=Si0 +VPF 0−Sf 0=300+12-300=12000mii lei
VPV 1=Si 1 +VPF 1−Sf 1=400+15-200=152000mii lei
2) Calculăm influența factorilor la modificarea VPV
 Si
VPV =Si(1)−Si( 0)=400−300=+100 miilei
VPV VPF=VPF (1)−VPF (0)=15000−12000=+3000 miilei
VPV Sf =Sf (0 )−Sf (1)=300−200=+ 100 mii lei
3)Verificăm rezultatele calculate
BIF: VPV 1−VPV 0 =∆ VPV Si + ∆ VPV VPF + ∆ VPV Sf
15200-12000=100+3000+100
+3200=+3200

Concluzie

În baza calculelor efectuate se constată creșterea volumului producției vîndute cu 3200mii

lei(15200-12000).Această creștere a fost determinată de acțiunea pozitivă a tuturor
factorilor.Însă cea mai mare influență a exercitato majorarea volumului producției fabricate sub
influența căruia indicatorul rezultativ a crescut cu 3000mii lei sau cu 93,75%((3000/3200)
*100%).Reducerea soldului final a influențat pozitiv,ceea ce a determinat creșterea VPV cu
100mii lei.

Subiectul 2

Esența metodei diferențelor absolute(in continuarea MDA) constă în calcularea succesivă a

abaterilor între factorii respectivi și în determinarea influenței acesteia asupra modificării
indicatorului rezultativ.MDA se aplică la forma multiplicativă de legătură.

Reguli de calcul a influenței factorilor:

A factorului cantitativ
Abaterea absolută a factorului cantitativ se înmulțește cu valoarea de bază a factorului
calitativ.
A factorului calitativ
Abaterea absolută a factorului calitativ se înmulțește cu valoarea efectivă a factorului
cantitativ.

MDA se aplică în 2 variante:

 Simplă;
 Compusă.

În varianta simplă se aplică atunci cînd indicatorul rezultativ se modifică sub acțiunea numai a
doi factori și ambii cu acțiune directă.De exemplu:

Venitul din vînzarea unui produs concret depinde de următorii 2 factori:

 Cantitatea vîndută de produs-Q

 Prețul mediu de vînzare pe o unitate de produs-P

Legătura dintre venitul din vînzarea produsului (D) și acești factori poate fi exprimată:

D=Q*P
 Calculăm influența factorilor:

1. ∆ D Q =(Q ¿ ¿1−Q 0)∗P0 ¿

2. ∆ D P=(P ¿ ¿ 1−P0 )∗Q 1 ¿

EXEMPLU

Aplicînd metoda diferențelor absolute să se calculeze influența factorilor la modificarea

venitului după următoarele date inițiale:

1.Cantitatea vîndută de produs:

1.1 anul precedent=2000kg

1.2 anul de gestiune=3000kg

2.Venitul din vînzarea produsului:

2.1 anul precedent=800000lei

2.2 anul de gestiune=1500000lei

Rezolvare

Formula dependeței factoriale:D=Q*P

1)Calculăm prețul mediu de vînzare:

D
P=
Q
800000
P 0= =400lei
2000
1500000
P 1= =500 lei
3000

2)Calculăm influența factorilor la modificarea venitului:

2.1 ∆ D Q =( 3000−2000 )∗400=400 miilei

2.2 ∆ D P=( 500−400 )∗3000=300 mii lei

3)Verificăm rezultatele calculelor:

BIF: D 1−D 0 =∆ D Q + ∆ D P

1500-800=400+300

700mii lei=700mii lei

Concluzie

Conform calculelor efectuate se observă că venitul produsului în anul de gestiune s-a majorat
față de anul precedent cu 700mii lei(1500-800).Această creștere se datorează influenței
pozitive a ambilor factori,însă creșterea cantității vîndute cu 1000kg a condiționat majorarea
venitului cu 400mii lei sau cu 57,14%.Majorarea prețului de vînzare cu 100 leipentru 1kg a
contribuit la creșterea venitului cu 300mii lei sau cu 42,86%(100%-57,14%).

MDA în varianta compusă se aplică în următoarele cazuri:

 Cînd indicatorul rezultativ este influențat de acțiunea directă a 3 sau mai mulți
factori;
 Cînd indicatorul rezultativ este influențat de acțiunea a 3 sau mai mulți factori dintre
care macăr unul va acționa indirect.

În primul caz influența factorilor se va calcula:

Abaterea absolută a factorului respectiv se înmulțește cu valorile efective a factorilor care în

formulă se situează pînă la el și cu cele de bază a factorilor care urmează după el.

EXEMPLU

În formula dependenței factoriale a productivității medii anuale a unui muncitor:

Ẃ m =Z∗h∗Ẃ h. Toți 3 factori acționează direct.

Calculăm influența factorilor:

 ∆ Ẃ mZ =( Z 1−Z 0 )∗h o∗W ´h(o)

 ∆ W´ mh=Z 1∗( h1 −h0 )∗W´h (o )
Ẃ h
 ∆ Ẃ m =Z 1∗h1∗¿

În al doilea caz

Influența factorilor într-un sistem de 3 factori dintre care cel puțin unu acționează indirect se
calculează după regula factorului cantitativ sau calitativ ținîndu-se cont de formula inițială a
indicatorului rezultativ.

EXEMPLU

Profitul din vînzarea produsului depinde de următorii factori:

 Cantitatea vîndută de produs-Q

 Prețul mediu de vînzare pe unitate de produs-P
 Costul unitar C-factor cu acțiune indirectă.

Legătura profitului cu acești factori: B=Q*(P-C)

Calculăm influența factorilor:

 ∆ BQ =( Q 1−Q 0 )∗( P 0−C0 )

 ∆ B P=( P1−P 0 )∗Q1
 ∆ BC =−[ ( C 1−C0 )∗Q 1 ] factor cu acțiune indirectă
 Subiectul 3

Metoda diferențelor relative se aplică cînd nu dispunem de valorile factorilor din formula
analitică,însă avem informația referitor la indicatorii în baza cărora se calculează factorii.Se
aplică la forma multiplicativă de legătură,în sistemele de trei și mai mulți factori.

Influența factorilor prin această metodă se calculează după formula:

∆ R A =(∆ %A∗R 0)÷100

∆ R A – devierea indicatorului rezultativ sub acțiunea factorului A.

∆ %A- diferența în procente a indicatorului ce se raportează față de perioadă precedentă la

calcularea factorului A.Pentru primul factor diferența se ia față de 100%.

R0- valoarea de bază a indicatorului rezultativ.

Schema de calcul a influenței factorilor prin metoda diferențelor relative

Indicatori Ritmul de creștere Diferența în Calculul influenței Rezultatul

(%) procente factorilor influenței, +/-
( ∆%A )
A 1 2 3 4
Nr.1 A A-100=∆ % A (∆ %A∗R 0) ÷ 100 ∆R A

Nr.2 B B-A=∆ %B (∆ %B∗R 0 ¿ ÷ 100 ∆ RB

Nr.3 C C-B=∆ %C (∆ %C∗R 0 ¿ ÷ 100 ∆ RC
a1
Ritmul de creștere: Rc = ∗100 %
a0

EXEMPLU

Să se calculeze modificarea VPF în dependență de următorii factori:

 Numărul meu al salariaților (L)

 Ponderea muncitorilor în numărul salariaților (M/L)
 Numărul de zile lucrate pe an de un muncitor(TZ/M)
 Durata zilei de muncă în ore (Th/TZ)
 Productivitatea medie pe oră (VPF/Th)

Rezolvare

L∗M
∗TZ
L
∗Th
Formula dependenței factoriale: VPF= M
∗VPF
TZ
Th

Tabel.Calculul influenței factorilor de muncă la modificarea VPF prin metoda diferențelor

relative.
 Indicatori Ritmul de Diferența în Calculul influenței Rezultatul Factorii
creștere procente ( factorilor influenței
(%) ∆ %A ) factorilor
A 1 2 3 4 5
1.L 97,61 -2,39 (−2,39 )∗338531 -8090,89 ↓L
100
2.M/L 100,4 +2,79 (+ 2,79 )∗338531 +9445,01 ↑ M /L
100
3.TZ/M 89,08 -11,32 (−11,32 )∗338531 -38321,71 ↓ TZ/ M
100
4.Th/TZ 102,48 +13,4 (+ 13,4 )∗338531 +45363,15 ↑ Th/TZ
100
5.VPF/Th 110,01 +7,53 (+ 7,53 )∗338531 +25491,38 VPF
↑
100 Th
TOTAL X X X +33886,94 X

CONCLUZIE

Calculele efectuate în tabel ne permit să constatăm că creșterea VPF cu 33886,94 mii lei a fost
condiționată de acțiunea pozitivă a următorilor factori:

 Majorării ponderii muncitorilor în numărul de salariați -cu 9445,01mii lei;

 Stabilirii unui orar efectiv de lucru-cu 45363,15mii lei;
 Majorării productivității medii pe oră- cu 25491,38mii lei.

Ca rezervă se consideră creșterea activității de muncă a unui muncitor ce poate să asigure

majorarea VPF cu 38321,71mii lei.

Subiectul 4

Esența metodei substituțiilor în lanț (în continuare MSL)constă în izolarea acțiunii unor factori
de alțu factori prin înlocuirea succesivă a factorilor din perioada de bază cu cei din perioada de
gestiune și în calculare influenței comparînd rezultatul obținut cu cel precedent.

MSLse aplică la forma multiplicativă de legătură în sistemele cu 3,4 și mai mulți factori.De
asemenea,poate fi aplicată și la forma combinată.

De exemplu,dacă indicatorul rezultativ este influențat de acțiunea directă a 3 factori atunci

cele 2 nivele a indicatorului se vor exprima:

 De bază: R0 =A 0∗B0∗C0
 De gestiune(efectiv): R1= A 1∗B1∗C 1

Reguli de aplicare a metodei:

Factorii în tabelul analitic se aranjează în umrătoarea ordine:

 Cantitativi;
  Structurali;
 Calitativi;
Substituțiile se efectuează succesiv începînd cu factorul cantitativ și terminînd cu cel
calitativ;
Factorul care a fost o dată substituit rămîne neschimbat pînă la finele operațiunii de calcul.

Schema de calcul a influenței factorilor prin MSL

Nr. Nr. Factorii corelați Indicatorul Calculul Rezultatul Denumirea

Calc Subst A B C Rezultativ influenței Influenței factorilor
. . (R) factorilor (+/-) (cauzele)
1. 0 A0 B0 C0 R0 --- --- ---
2. 1 A1 B0 C0 Ra Ra - R0 ∆ RA ↑↓ A
3. 2 A1 B1 C0 Rb Rb - Ra ∆ RB ↑↓B
4. 3 A1 B1 C1 R1 R1−R b ∆ RC ↑ ↑C
EXEMPLU

Să se calculeze modificarea VPF sub acțiunea următorilor factori:

 Numărul mediu de muncitori-M

TZ
 Numărului de zile lucrate pe an de un muncitor-Z=
M
Th
 Durata zilei de muncă în ore-h=
TZ
VPF
 Productivitatea medie pe oră- Ẃ h =
Th

Rezolvare

Formula dependenței factoriale: VPF=M*Z*h*Ẃ h

Tabel.Calculul influenței factorilor de muncă la modificarea volumul VPF prin MSL

Nr. Nr. Indicatorul Calculul Rezultatul Denumirea

Calc. Subst. Factorii corelați Rezultativ influenței Influenței factorilor
M Z h Ẃ h , VPF factorilor (+/-), (cauzele)
(mii lei) mii lei
1. 0 1009 204 6,84 240,38 338531
--- --- ---
2. 1 1013 204 6,84 240,38 339777
339777- +1246,0 ↑M
338531
3. 2 1013 181 6,84 240,38 301468,9 301468,9- -38308,1 ↓Z
339777
4. 3 1013 181 7,87 240,38 346865,5 346865,5- +45396,6 ↑h
301468,9
5. 4 1013 181 7,87 258,05 372423 372423- +25557,5 ↑ Ẃ h
346865,5
TOTAL X X X X X X +33892,0 X
M Z h W´
BIF:BIF:VPF 1−VPF 0=∆ VPF +∆ VPF + ∆ VPF +∆ VPF h

372363,1-338531=+1246-38308,1+45396,6+25497,6
+33832,1=+33832,1

Concluzie

Calculele efectuate în tabel ne permit să constatăm că creșterea VPF a fost condiționată de

influența următorilor factori:

1. Angajării a 4 muncitori mai mulți față de anul precedent ce a condus la creșterea VPF
cu 1246mii lei;
2. Majorarea duratei zilei de muncă de la 6,84ore la 7,87ore ce a contribuit la creșterea
VPF cu 45396,6mii lei;
3. Majorarea productivității pe oră de la 240,38lei pînă la 258,05lei ceea ce a condus la
creșterea VPF cu 25557,5mii lei.

Ca rezervă internă se consideră creșterea activității de muncă a muncitorilor pînă la nivelul

atins în anul precedent,ce poate să asigure majorarea VPF cu 38308,1mii lei.

Subiectul 5

Metoda indicilor se aplică la fomra multiplicativă de legătură.

De exemplu,dacă VPF este influențat de modificarea numărului mediu de

muncitori,numărului mediu de zile lucrate pe an de un muncitor,duratei zilei de muncă în ore și
a productivității medii pe oră,atunci formula dependenței se va exprima:

VPF=M*Z*h*Ẃ h

Metoda presupune calculul indicelui general și a indicilor particulari.În exemplul

nostru,indicele general al VPF este:

VPF 1 M 1∗Z1∗h1∗Ẃ h1
I VPF= =
VPF 0 M 0∗Z 0∗h0∗Ẃ h0

În baza indicelui general vom exprima influența fiecărui factor în parte:

M 1∗Z 0∗h0∗Ẃ h0
1. I MVPF=
M 0∗Z 0∗h0∗Ẃ h0
M 1∗Z1∗h0∗Ẃ h0
2. I ZVPF=
M 0∗Z 0∗h0∗Ẃ h0
M 1∗Z 1∗h1∗Ẃ h0
3. I hVPF=
M 0∗Z 0∗h0∗Ẃ h0
M 1∗Z 1∗h1∗Ẃ h1
4. I ẂVPF=
h

M 0∗Z 0∗h0∗Ẃ h0

În baza acestor formule vom calcula modificarea VPF sub acțiunea factorilor respectivi:

1. ∆ VPF M =I VPF
M
−1,0
 2. ∆ VPF Z =( I ZVPF −1,0 )∗I VPF
M

3. ∆ VPF h=( I hVPF −1,0 )∗ I VPF

M Z
∗I VPF
´h
4. ∆ VPF W =( I ẂVPF −1,0 )∗I VPF
h M
∗I ZVPF∗I hVPF

Procedeul legăturilor directe și indirecte

Acest procedeu se aplică în cazul cînd indicatorul rezultativ este influențat de acțiunea a 2
factori,dintre care:

Cantitativ cu acțiune directă;

Calitativ cu acțiune indirectă.

D
În acest caz formula de bază se exprimă: R= ,unde D este factor cu acțiune directă,iar I-
I
factor cu acțiune indirectă.

Calculul influenței factorilor se efectuează:

D D1 D0
1.∆ R = −
I1 I1

I D0 D0
2. .∆ R = −
I1 I 0

EXEMPLU

Să se calculeze modificarea rentabilității produsului în dependență de următorii factori:

Profitul pe unitate de produs;

Costul unitar.

Rezolvare

B
Formula dependenței factoriale: R p = ∗100 %
C

Tabel.Calculul influenței factorilor la modificarea rentabilității produsului.

Indicatori Anul Anul de Calculul influenței Rezultatul

precedent gestiune factorilor influenței,+/- p.p
Factoriali (
1.profit pe 156,79 141,8 B1 B0 141,8 156,79-10,483
unitate de
produs(B,lei)
− ¿∗100 %=
C 1 C0 ( −
142,99 142,99 )
∗100 %

2.Costul unitar 136,21 142,99 -5,458

(C,lei) B B 156,79 156,79
( 0 − 0 )∗100 %=
C 1 C0 ( −
142,99 136,21
∗100 % )
Rezultativi
3.Rentabilitatea
produsului
 ( 115,109 99,168 99,168-115,109 -15,941
B
R p = ∗100 % ¿
C
BIF:R p 1−R p 0=∆ R Bp +∆ RCp

99,168-115,109=(-10,483)+(-5,458)

-15,941=-15,941

Concluzie

Conform calculelor efectuate în tabel se constată diminuarea rentabilității producției de

struguri cu 15,941p.p.(99,168-115,109).Reducerea a fost condiționată de acțiunea negativă a
ambilor factori:

Reducerea profitului pe unitate de produs de la 156,79 lei pînă la 141,8 lei a cauzat
diminuarea rentabilității cu 10,483p.p.
Majorarea costului unitar cu 6,78 lei a cauzat diminuarea rentabilității cu 5,458 p.p.

Subiectul 6

Metoda recalculării indicatorilor se aplică atunci cînd la compararea datelor elementele

componente nu sunt omogene.

Sunt cunoscute 2 cazuri de aplicare a metodei recalculării indicatorilor:

A.pentru recalcularea indicatorilor de volum cînd intervalulde timp a avut schimbări în

modificarea volumului VPF sau a VV.

De exemplu,dacă în perioada de gestiune VPF s-a majorat esențial,atunci este necesar să se

recalculeze fondul de retribuție.Recalcul se efectuează:

FR 0∗I VPF VPF 1

FR rec = I VPF= ∗100 %
100 VPF 0

FR 0 fondul de retribuție a anului precedent

I VPF indicele de creștere a VPF în procente

B.cînd avem o dependență factorială dintre indicatorul rezultativ și 2 factori.Calculul influenței

factorilor se cere a fi calculat la mai multe părți componente,de exemplu pe toate tipurile de
materiale.

EXEMPLU

Consumurile directe de materiale pe unitate de produs se pot modifica în dependență de

următorii factori:

Norma consumului de material pe unitate de produs ( N m ¿

Prețul pe unitate de material consumat ( Pm ¿
Rezolvare

Legătura dintre indicatorul rezultativ cu acești factori se exprimă:

CDM= N m∗Pm

Recalculul indicatorului rezultativ se obține prin înmulțirea ftorului cantitativ din perioada de
gestiune la factorul calitativ din perioada de bază,adică:

CDM rec =N m (1)∗Pm (0)

Tabel.Calculul influenței factorilor prin metoda recalculării indicatorilor

Feluri Norma de Prețul unui kg de Consumurile directe de Abatere Inclusiv sub

de consum( N m ¿ , kg material( materiale pe unitate de a influența
mate Pm ¿ , lei produs(CDM),lei absolută factorilor
-riale a CDM,
+/-,lei
Planifica Efecti Planifica Efecti Planifica Recalcula Efectiv Nm Pm
t v t v t t CDM (1)
N m (0) N m (1 ) Pm (0 ) Pm (1 ) CDM (0 ) CDM (r )
A 1 2 3 4 5=1*3 6=2*3 7=2*4 8=7-5 9=6- 10=
5 7-6
1.B. 3,2 3,1 16,8 18,0 53,8 52,1 55,8 +2,0 -1,7 +3,7
2.C. 7,0 7,1 28,2 30,5 197,4 200,2 216,5 +19,2 +2, +16,
8 4
3.D. 2,5 2,3 18,4 17,6 46,0 42,3 40,5 -5,5 -3,7 -1,8
Concluzie

Calculele efectuate în tabel ne demonstrează că la materialele B și C are loc supraconsum față

de norma stabilită,astfel datele efectivela materialul C au depășit cele programate cu 19,2 lei,iar
la materialul B cu 2,0 lei.

La creșterea consumurilor a influențat majorarea prețului pe unitate de material sub acțiunea

acestui factor se constată majorarea CDM la materialul C cu 16,4 lei,iar la materialul B cu 3,7
lei . Concomitent la materialul D are loc reducerea consumurilor față de plan cu 5,5 lei.Aceasta
a fost determinată de reducerea normei de consum cu 0,2kg,ceea ce a determinat diminuarea
CDM cu 3,7 lei.

Subiectul 7

Metoda participării prin cotă se aplică la forma combinatăde legătură.O astfel de legătură are
loc în cazul cînd influența factorilor detaliați la devierea indicatorului rezultativ se determină
prin intermediul factorilor generali.Esența metodei constă în faptul că influența factorilor
detaliați se calculează în proporție cu acea cotă de influență pe care aceștia o exercită la
modificarea factorilor generali.

De exemplu,Rentabilitatea mijloacelor de producție poate fi determinată după formula:

Pimp
R MP= ∗100 % (1)
ḾP
Pimp- profitul pînă la impozitare-factor general;

´ -valoarea medie a mijloacelor de producție-factor general.

MP

Influența factorilor generali la modificarea rentabilitățiise determină după formulele:

P imp (1 ) Pimp (0 )
∆ R MP P =
imp

[ MP ´
(1 )
−
MP
´ ]
( 1)
∗100 %

Pimp (0) Pimp ( 0)

´
∆ R MP MP=
[ MP´
( 1)
−
MP
´ ]
(0 )
∗100 %

Dacă în formula (1) vom înlocui fatorii generali cu elementele lor component,adică cu factorii
detaliați,atunci formula va fi:

Rop + Rinv + R f + Rexp

R MP= ∗100 % (2)
MF´ + AC ´

Rop –rezultatul financiar(profit sau pierdere) din activitatea operațională;

Rinv -rezultatul financiar din activitatea de investiții;

R f -rezultatul din activitatea financiară;

Rexp -rezultatul excepțional;

´ -valoarea medie a mijloacelor fixe producțive;

MF
´ -valoarea medie a activelor curente.
AC

Toți parametrii numărătorului și numitorului formulei (2) sunt factori detaliați(elemente

componente),respective a Pimp și ḾP.

Calculul influenței factorilor detaliați se efectuează ca produsul dintre abaterea absolută a

factoruluui respective și coeficientul de participare,conform formulei:

Rop R op∗∆ R PMP imp

∆ R =∆
MP (3)
∆ Pimp

∆ R PMP imp

Unde, reprezintă coeficientul de perticipare a Pimp asupra rentabilității,adică cu cite

∆ Pimp
puncte procentuale se va modifica rentabilitatea dacă Pimp va crește sau va scădea cu 1000lei.

Tabel.Schema de calcul a influenței factorilor detaliați asupra rentabilității după metoda

participării prin cotă.
 Indicatori Cota de Calculul influenței Rezultatul influenței
influență (+/-) factorilor (+/-,p.p.)
A B C D
1.Modificarea profitului Coeficientul de
pînă la impozitare și a ∆ Pimp ∆ R PMP imp
∆ R PMP
imp

nivelului rentabilității participare:

∆ Pimp
-inclusiv sub influeța:
1.1 Rop ∆ R op
Rop∗∆ RPMP imp
∆ R RMP
op

∆
∆ Pimp
Rinv∗∆ R PMP
imp ∆ R RMP
inv

∆
1.2 Rinv ∆ Rinv ∆ P imp
∆ R RMP
f

Rf ∗∆ R PMP
imp

∆
1.3 R f ∆ Rf ∆ Pimp
Rexp∗∆ R PMP imp

1.4 Rexp ∆ R exp ∆ ∆ R RMP

exp

∆ Pimp
2.Modificarea valorii Coeficient de
´
MP
medii a mijloacelor de ´
∆ MP participare: ∆ R MP
producție și a nivelului ∆ R ḾP
MP
rentabilității: ∆ MP´
-inclusiv sub influența: ´
∆ R MF
MP
2.1 MF´ ´
∆ MF ´
MF∗∆
´ R MP
MP
∆ ´
´ ∆ MP
´ ∆ R AC
MP
´
2.2 AC ∆ AC ´
AC∗∆
´ RMP
MP
∆
∆ MP
´