Analiza Situatiei Financiare A Firmei S C promPT S A Timisoara

Analiza situatiei financiare a firmei S.C.PROMPT S.A.
Timisoara
CAPITOLUL I
Introducere
Tipurile de analiz financiar presupun luarea n considerare a criterilor de clasificare [MIH-

97]:
Dup modul de analiz a corelaiilor bilanului:
Analiza pe orizontal: cuprinde corelaiile ntre active i pasive i care evideniaz
msura n care activele fixe i circulante s-au format pe baza resusrelor financiare corepunztoare
din pasiv, determinnd astfel modul de utilizare a resurelor financiare.
Analiza pe vertical: urmrete studierea grupelor i a psoturilor din bilan prin
raportarea elementelor urmrite fie la total grup, fie la total activ, respectiv pasiv. Aceast analiz
are scopul de a aprecia din punct de vedere calitativ structura grupelor i a posturilor de activ i
pasiv reflectnd astfel strategia adoptat de conducerea firmei.
Analiza combinat: mbin cele dou tipuri de analiz de mai sus.
Dup raportul dintre momentul n care se efectueaz analiza i momentul desfurrii
fenomenelor ecomomice:
Analiza retrospectiv: studiaz fenomenele ulterior momentului din care s-au produs
n scopul identificrii factorilor i a intensitii aciunii lor, pentru o stimulare a aciunii factorilor cu
efecte pozitive i diminuarea factorilor cu aciune negativ asupra activitii firmei.
Analiza prospectiv: proiecteaz evoluia viitoare pe baza cunoaterii factorilor de
influen i a aciunii acestora, pentru obinerea anumitor rezultate.
Dup modul de urmrire a fenoenului n timp:
Analiza static: studiaz fenomenele la un moment dat pentru determinarea
cauzalitii situaiei existente.
Analiza dinamic: studiaz fenmenele pe parcursul schimbrii lor pentru
determinarea tendinei acestora.
Dup orizontul de timp pe care se desfoar:
Analiza pe termen scurt( 1 an), pentru luarea deciziilor de managementul firmei.
Analiza pe termen lung( 3-5 ani), pentru laurea deciziilor strategice.
Metodele i tehnicile utilizate n analiza financiar, aceleai ca i cele utilizate de analiza

economic sunt fie specifice, fie mprumutate de la alte stiine.
Astfel, analiza financiar folosete urmtoarele metode i tehnici care sunt prezentate pe
scurt:
1. Diviziunea: descompunerea rezultatelor ntreprinderii,a fenomenelor i proceselor
cercetate, n elemente componente, pentru studierea aprofundat a fenomenelor i localizarea
rezultatelor n spatiu i timp. Se detrermin astfel contribuia fiecrui element la formarea,
dezvoltarea i abaterea total a fenomenului, procesului, rezultatului analizat. Se determin
proveniena rezultatului i cauzele marcante.
Diviziunea poate fii realizat:

- dup timpul de formare a rezultatelor( ani, semestre, trimestre, luni, zile)
- dup locul de formare a rezultatelor( ntreprindere, secie, sector, atelier, loc de munc)
- pe pri sau elemente componente specifice naturii rezultatului
1
Analiza situatiei financiare a firmei S.C.PROMPT S.A. Timisoara
2. Comparaia: analiza unui rezultat n raport cu o baz, aceasta putnd fii: un reyultat precedent de
acelai tip, nivelul programat(planificat), nivelul optim, rezultatul similar al altor nterprinderi din
acelai domeniu de activitate, rezutatul de acelai tip mediu pe ramur, rezultatul de acelai tip al
unor ntreprinderi din acelai domeniu din alte ri.
Comparaia poate fii:

- n timp- se compar acelai fenomen n diferite monmente al evoluiei sale
- n spaiu- se compar rezultatele unitii analizate cu cele ale unei uniti similare, din
ar sau din strintate
- cu caracter special- se compar mai multe variante ale aceluiai fenomen pentru
determinarea optimului
Rezultatul comparaiei se exprim n valori care arat gradul n care fenomenul analizat se abate de
la nivelul luat ca baz de comparaie i poate avea forma de abatere absolut, abatere relaiv, indice
al variaiei relative.
3. Modelarea fenomenului: metod de studiu prin care un fenomen se reprezint printr-un model
redus, simplificat, n prezena cruia nu s-au luat n considerare aspectele neeseniale n scopul
sintetizrii acestuia.
Metodele folosite n analiza financiar sunt:

- modelele analogice(graficele)
- modele simbolice (ecuaii), care la rndul lor pot fii modele de corelaie deterministe,
modele de corelaie aleatorii, modele aditive, modele multiplicative, modele balaniere i
modele combinate.
4. Msurarea relaiilor factorial-cauzale: determinarea mrimii, sensului i intensitii aciunii
factorilor asupra fenomenului studiat pentru caracterizarea complex a strii fenomenului i pentru
interpretarea rezultatului acetei analize. Legturile cauzael ntre fenomenele economice i
caracteristicile lor se manifest prin forme de tipul funcional(determinist) sau stohastic. Legturile
funcionale sunt relatii cauzale n care la o anumit valoare a caracteristicilor luate n considerare
corecpunde o singur valoare, bine determinat, a fenomenului studiat. n cazul legturilor de tip
stohastic, unei anumite valori a caracteristicilor studiate corespund mai multe valori ale fenomenului
analizat; aceste valori se includ ntr-un domeniu delimitat de valorile maxime i minime posibile.
Pentru msurarea relaiilor factorial-cauzale, analiza financiar folosete metode i procedee
matematice, cum sunt:
- metoda balanier : ntre elementele componenete ale fenomenului studiat sunt relaii
de tip determinist de natura sumei i/sau diferenei
- metoda substituirii valorii factorilor: relaiile sunt de tip produs sau raport
- metoda ratelor: relevarea relaiilor cauzale se face pe baza calculrii ratelor- rapoarte
procentuale ntre dou mrimi comparabile logico-matematic. Ratele sunt grupate n
urmtoarele tipuri: rate de structur, rate de echilibru, rate de gestiune i rate de
rentabilitate. Metoda ratelor este foarte folosit n analiza finaciar.
- metoda scorurilor: folosit pentru studierea riscului de faliment pe baza metodelor
statistice
- metoda ABC: analiza fenomenului studiat face diferenieri ntre ceea ce privete
importana elementelor care-l determin, considernd c exist trei tipuri de
caracteristici: 10-15 % din componente determin 60-70 % din fenomenul studiat(aa
2
numita zon A); alte 20-30 % din componente determin 25-30 % din fenomenul studiat
( aa numita zon B); iar ultimele 65-70 % din componente determin restul de 10-15 %
din fenomenul studiat (aa numita zon C).
- metoda corelaiei: folosit n cazul relaiilor de tip stohastic, prin care fenomenul
studiat este reprezentat printr-o ecuaie de regresie de tip liniar, hiperbolic, parabolic, sau
exponenial, al crei parametrii se determin cu ajutorul metodei celor mai mici ptrate i
prin care se determin intensitatea legturii dintre fenomenul studiat i facorii si cu
ajutorul unui coeficient numit corelaie.
Lucrarea de fa se dorete o analiz combinat n ce privete modul de analiz al corelaiilor
bilanului, care se va extinde asupra unei perioade de 3 ani.
Se studiaz astfel dinamica fenomenelor, deci analiza se poate ncadra n tipul de analiz
retrocpectiv, dinamic, pe termen lung.
Autorul nu-i permite, dei ar fi fost tentat, s complecteze aceast analiz cu elemente de
previziune, din diferite motive; cele mai improtante fiind lipsa de experien i informaiile relativ
restrnse pe baza crora a elaborat aceast lucrare.
n ceea ce privete metodele i tehnicile utilizate de analiz financiar, fie ele proprii analizei
financiare, fie mprumutate din alte domenii, pe parcursul lucrrii s-au folosit cele considerate ca
relevnd cel mai bine aspectul studiat.
Concluziile extrase pe baza calculelor efectuate sunt, firete, colastice si lipsite de
experiena unui analist financiar, dar se bazeaz pe studiul aprofundat al lucrrilor unor analiti
recunoscui.
Capitolul II
PREZENTAREA GENERAL A FIRMEI
2.1 Date de identificare

S.C. PROMPT S.A. este nregistrat la registrul comerului cu numrul J35/453/1991.
Adresa: Str. Aleea C.F.R. nr. 7, 1900 Timioara
Telefon: +40-256-194809, 194810, 220066, 220037, 207151, 225591
Fax: +40-256-194808, 225591
Electronic fax: +40-256-220038
E-mail: prompt@prompt.dnttm.ro
Internet: www.dnttm.ro/prompt
Cod fiscal: R 1817950
Cod Sicomex: 18824
Cont deschis la BRD sucursala Timi: 3001207090301
2.2 Obiectul de activitate
2.2.1 Scurt istoric
Societatea comercial PROMPT S.A. din Timioara i-a nceput activitatea n octombrie
1949 cnd s-anfiinat ca filial a Institutului de Proiectri Industriale Bucureti.
3
n 1950, Institutul de Proiectri Industriale Bucureti s-a scindat n Institutul de Proiectri

Metalurgice IPROMET Bucureti, care funcioneay i astzi, i Institutul de Proiectri de Maini
IPROM Bucureti, unitate de care aparine i filiala Institutului de Proiectri de Maini din
Timioara.
Din 1955 unitatea se transform n Filiala Institutului de Studii i Proiectri pentru Materiale
de Construcii Bucureti, avnd profilul de proiectare pe utilaje i maini pentru industria
materialelor de construcii.
n ianuarie 1958, prin hotrre a consiliului der minitrii, actuala firm PROMPT devine
Filiala Institutului Tehnologic pentru Construcii de Maini Bucureti, iar din anul 1960 devine
Filiala Institutului Tehnologic pentru Construcii de Maini i Maini Electrice Bucureti.
n 1966 unitatea devine independent, lund denumirea de Institutul de Cercetri i
Proiectri pentru Maini de Ridicat i Transportat Timioara, institut consacrat pentru concepia
mainilor de ridicat din Romnia.
ntre 1970 i 1974 unitatea funcioneaz ca Filial a Institutului de Cercetri i Proiectri
pentru Echipamente Hidroenergetice i Maini de Ridicat Reia.
n 1974 unitatea redevine independent cu denumirea Institutul de Cercetri i Proiectri
pentru Maini de Ridicat i transport Uzinal.
n 1978 s-a schimbat denumirea n Centrul de Cercetare tiinific i Inginerie Tehnologic
pentru Maini de Ridicat i de Transport Uzinal.
Din 1983 domeniul de activitate al institutului se lrgete prin preluarea utilajului minier,
denumirea schimbndu-se din nou n anul 1986 n Institutul de Cercetri tiinifice i Inginerie
Tehnologic pentru Utilaj Minier i Maini de Ridicat Timioara.
n 1991 prin Hotrrea Guvernului Romniei nr. 156 se nfiineaz Societatea Comercial
PROMPT S.A. care se nmatriculeaz la Registrul Comerului Timi sub nr. J35/453/25. 04. 1991.
2.2.2 Obiectul de activitate conform statutului
Societatea comercial S.C. PROMPT S.A.Timioara i desfoar activitatea n

conformitate cu statutul aprobat prin Hotrrea Guvernului Romniei nr. 156/1991 i cu legile
romne n vigoare.
Obiectul de activitate comform statutului este: prestri de servicii- cercetare tiinific,
proiectare, inginerie tehnologic, execuie, consulting, servicii, ofertare, asisten tehnic la montaj
i punere n fabricaie, activiti de furnizor general i proiectant general i comercializarea acestora
n specialitile instalaii de ridicat i transportat, utilaje de carier i depozite deschise, utilaje
terasiere, rutiere i feroviare, depozite automatizate pentru mrfuri paletizate, utilaje pentru
mecanizarea proturilor i a antierelor navale, sisteme integrate de economie logistic, autospeciale
pentru protecia mediului, executarea de prototipuri, produse avnd caracter de unicat i serie mic,
efectuarea operaiunilor de comer exterior, engeneering, consulting, colaborare direct cu bnci de
comer exterior, efectuarea operaiunilor de fond valutar, putnd participa i convenii la operaiuni
de credit[STA-91].
Activitile desfurate s-au diversificat, au fost adugate noi obiecte de activitate, n
principal, activitile actuale fiind:
- inspecii
- expertizri
- msurtori
4
- proiectare
- execuie
- reparaii curente i capitale
- modernizare
- montaj
- fornizor general
pentru:
- utilaj de ridicat i transportat(macarale, poduri rulante, magazii automatizate, pentru
porturi i antiere navala, pentru societi comerciale specializate n construcii de
maini, macarale i poduri rulante pe pneuri sau pe ci de rulare, etc.)
- utilaj minier(excavatoare, maini de prelucrat crbune pentru exploatri miniere de
suprafa, etc.)
- construcii metalice(hale fixe sau mobile, etc.)
2.2.3 Realizri
Firma a obinut:
- certificarea sistemului de asigurare a calitii ISO 9001 de ctre RVTV-Germania
- Marele Certificat de Sudur, acordat de SLV Mnchen necesare pentru acceptarea
produciei sale la export
- atestat ISCIR pentru proiectare, expertizare, execuie de instalaii de ridicat i transportat
necesar pentru a-i putea desfra activitatea i fr de care nu se poate participa la
licitaii pentru lucrri de investiii cum sunt cele care constituie obiectul de activitate al
firmei.
2.3 Alte informaii despre firm
2.3.1 Structura actionariatului
Forma de organizare a firmei este ca societate pe aciuni cu capital majoritar privat(97,8 %).
Capitalul social este de 3.217.075.000 lei. Aciunile sunt nominative i au valoarea nominal de
25.000 lei.
Firma este cotat pe piaa RASDAQ, unde aciunile firmei sunt tranzacionate la valori
oscilnd n jurul cotei de aproximativ 10.000 lei(9845 n data de 27 aprilie 2001).
2.3.2 Organizarea firmei
Firma este organizat n secii, birouri i secii confrom organigramei anexate.

Nivelul unu al piramidei ierarhice l constituie Consiliul de Administraie format din 5
membrii, condus de directorul general, preedintele consiliului de administraie, cruia i este
delegat autoritatea pentru conducerea executiv a firmei.
Nivelul doi este constituit din secii i compartimente funcionale(birouri) independente care
sunt subordonate direct directorului general, precum i birouri i servicii independente subordonate
fie directorului tehnico-economic i de calitate, fie directorului comercial.
Compartimentele funcionale sunt urmtoarele:
- consilier juridic;
- birou asigurarea calitii;
5
- birou CTE (comisia tehnico-economic)

- birou marketing;
- birou personal-salarizare;
- birou coordonare i urmrirea produciei;
- birou financiar-contabilitate gestiune;
- birou administrativ, aproviyionare;
- birou disciplin contractual, import-export;
- birou ediie-arhiv
Seciile de proiectare,expertiz, asisten tehnic sunt urmtoarele:
- 241 macarale i utilaj terasier-mecanisme
- 242 poduri rulante i utilaj minier-mecanisme
- 250 actionri electrice i automatizri
- 260 construcii metalice i transport agabaritic
Mai exist:
- secia de producie industrial
- laborator de msurtori i probe
La data de 31 decembrie 1999, numrul de persoane angajate era 253, la 31 decembrie 2000
236, iar la 31 decembrie 2001 240 de persoane.
Capitolul III
Analiza situaiei financiare pe baza bilanului contabil
Bilanul contabil, ca document de sintez prin care se prezint patrimoniul, drepturile i

obligaiile ntreprinderii, ofer o imagine fidel, clar i complet a patrimoniului, a situaiei
financiare i a rezultatelor obinute[MIH-97]. Bilanul contabil ofer deci informaiile necesare
pentru stabilirea valorii ntreprinderii i relev mrimea resurselor la care a recurs aceasta i
utilizrile date acestora pentru obinerea scopurilor urmrite.
Activul bilanului cuprinde bunurile i creanele deinute de ntreprindere, iar pasivul
cuprinde sursele de finanare. Elementele activului sunt prezentate m bilan n funcie de lichiditate,
mcepnd cu cele mai puin lichide[EPU-96]:
- active imobilizate;
- active circulante;
- conturi de regularizare i asimilate;
- prime privind rambursarea obligaiilor;
iar cele ale pasivului n funcie de gradul de exigibilitate ncepnd cu cele cu scadena cea mai
ndeprtat[EPU-96]:
- capitaluri proprii;
- provizioane pentru riscuri i cheltuieli;
- datorii;
- conturi de regularizare i asimilate.
Analiza se poate face folosind: bilanul patrimonial, bilanul financiar sau bilanul funcional.
6
3.1 Analiza pe baza bilanului patrimonial

3.1.1 Structura general a activului
n activul bilanului sunt cuprinse numai valori nete(neamortizate), grupate n funcie de

posibilitatea de a fi transformate n numerar(n ordinea invers a lichiditii).
3.1.1.1 Active imobilizate

Sunt bunuri de orice natur, mobile sau imobile, corporale sau necorporale, achiziionate sau
produse de ntreprindere, care intr mn patrimoniul unitii, ca urmare a deciziilor investiionale,
fiind destinate s serveasc o perioad ndelungat activitatea unitii. Din punct de vedere financiar,
ele sunt elemente stabile care se uzeaz i se nlocuiesc lent i a cror depreciere se reflect prin
amortizare; contribuie eastfel la formarea i asigurarea capacitii de autofinanare a unitii[MIH-
97].
Imobilizrile se compun din:
- imobilizri necorporale;
- imobilizri corporale;
- imobilizri financiare.
-
I. Imobilizrile necorporale
Imobilizrile necorporale cuprind[EPU-96]:

- cheltuieli cu constituirea societii- ocazionate cu nfiinarea i dezvoltarea societii-
se recupereaz prin amortizare pe o peroiad de cel mult 5 ani;
- cheltuieli de cercetare i dezvoltare- ocazionate de efectuarea unor lucrri sau obiective
de cercetare- se amortizeaz ntro perioad de cel mult 5 ani;
- concesiuni, brevete, licene, mrci de fabric- bunuri preluate n patrimoniu de unitatea
primitoare pe o perioad stipulat n contractul de concesiune, pe o perioad pe care sunt
amortizate;
- fondul comercial i programe informatice- partea achiziionat sau adus ca aport din
fondul de comer, care nu se regsete n cellalte elemente de partrimoniu, care concur
la meninerea sau dezvoltarea potenialului activitii unitii, concretizate n: clientel,
vad comercial, debuee, reputaie, etc. programele informatice cuprind prestaia
intelectual necesar elaborrii programelor create sau achiziionate de la teri, ele se
supun amortizrii pe o perioad de max. 3 ani;
- alte imobilizri necorporale.
Firma analizat ne are imobiizri necorporale, ele au fost integral amortizate.
II. Imobilizri corporale
Imobilizrile corporale cuprind[EPU-96]
- terenuri i amenajri de terenuri;
- mijloace fixe.
Terenuri
Valoarea terenurilor cuprinde:

- valoarea de cumprare;
- valoarea de vnzare;
7
- valoarea lucrrilor de mbuntiri funciare;

- valoarea amortizrii lucrrilor de mbuntiri funciare.
Indici
Terenuri 1
It
Terenuri 0
I t - Indicele terenului calculat conform [MIH-97]
Indicele terenului indic modificarea valorii acestuia. Astfel, dac:
I t >1, atunci valoarea terenului a crescut
I t =1, atunci valoarea terenuluia ramas acelasi
I t <1, atunci valoarea terenului a scazut
Calcule
n cazul firmei analizate (n mii lei):
249311
Perioada I(1999-2000) It 2,93
84987
249311
Perioada II(2000-2001) I t 1
249311
Analiza financiar
Aceast dinamica se explic prin faptul c n perioada I, conform legislaiei aprute, firma i-
a putut ncorpora i alte terenuri pe care se aflau cldirile deja n proprietate. Efectul acestei
schimbri este c firma i-a crescut astfel valoarea imobilizrilor corporale(deci valoarea firmei), cu
posibiliti de garantare a creditrii la valori mai mari, rezultnd viitoare posibiliti de finanare
crescute.
Mijloace fixe
Mijloacele fixe cuprind[EPU-97]:

- terenuri;
- cldiri;
- maini, utilaje i mijloace de transport;
- alte imobilizri corporale( obiecte de inventar, obiecte de uz gospodresc, aparate de
msur i control);
- mijloace de inventar;
- alte mijloace fixe.
Mijloacele fixe sunt n proprietatea firmei i n leasing.
n cadrul operaiei de leasing apar urmtoarele pri:
- furnizorul;
- garantorul de leasing(pltete integral mijlocul fix);
- cel care cumpr(pltete ratele de leasing).
Operaia de leasing se afl n conturi n afara bilanului.
Calculele pe baza crora se analizeaz mijloacele fixe, precum i datele din bilan[BIL-2000,
BIL-2001], pe baza crora s-a efectuat calculele se afl prezentate n Tabelul 1.
8
Mijloace _ fixe1
Indici I Mf
Mijloace _ fixe0
I Mf =indicele mijloacelor fixe
9
Pr oductia _ exercitiului1
I Oex
Pr oductia _ exercitiului0
I Oex =indicele produciei exerciiului
Mf
VrMf *T
Qex
VrMf = viteza de rotaie a mijloacelor fixe.
Calcule
I Mf =112,8
I Oex =328,5
Analiza financiar
Att indicele mijloacelor fixe, ct i indicele produciei exerciiului sunt mai mari dect 100
n ambele perioade i Iqex > Imf n ambele perioade, deci:
- a crescut eficiena utilizrii mijloacelor fixe, deoarece a crescut producia exerciiului la
1000 de lei mijloace fixe de la 1302,8 la 3792,1 pentru periada I, respectiv de la 3792,1
la 7963,9 pentru perioada II. Se observ i o cretere dinamic(n perioada I a crescut cu
2489,3 lei iar n perioada II cu 4171,8 lei), ritmul de cretere fiind ns in descenden.
- s-a redus viteza de rotaie a mijloacelor fixe de la 276,3 zile la 94,9 zile n perioada I,
respectiv de la 94,9 zile la 45,2 zile n perioada II. Indicele de variaie a crescut cu 13,3
procente, deci se afl n ncetinire.
- s-a redus consumul de mijloace fixe pe unitatea valoric de producie a exerciiului de la
767,6 la 263,7 lei pentru perioada I, respectiv de la 263,7 la 125,6 pentru perioada II;
- se justific majorarea mijloacelor fixe dei poate nu la nivelul realizat. Un nivel de
cretere a mijloacelor fixe mai redus ar fi pstrat tendina dinamic pozitiv n cretere.
III. Imobilizri financiare
Sunt formate din[EPU-2000]:

- titluri de participare;
- titluri imobilizate ale activitii de portofoliu
- alte titluri imobilizate;
- creane imobilizate: mprumuturi acordate pe termen mediu i lung; depoyite i garanii
pltite.
Analiza financiar
Societatea deine imobilizri financiare n anul 0 3308 mii lei, n anul I au crescut la 193571
mii lei, indice 58,5, iar n anul II la 447390 mii lei, indice 2,31.
Imobilizrile financiare au crescut cu un ritm foarte mare n perioada I fa de perioada II,
fapt explicabil printr+o situaie special, cum ar fi acordarea unei garanii pentru participarea la
licitaie. Firma are activiti de furniyor general, pentru care pe plan internaional se practic
garania de participare la licitaie. Singurul efect negativ este diminuarea capacitii de acordare de
garanii a firmei.
10
3.1.1.2 Active circulante
Activele circulante sunt elemente patrimoniale necesare realizrii ciclului de exploatare,

supuse n majoritatea cayurilor unei rotaii rapide. n cadrul fiecrui ciclu ele trec din forma de
active fizice, n cea de creane i apoi de disponibiliti[MIH-99]
Active circulante cuprind [EPU-2000]:
- stocuri;
- creane;
- disponibiliti i plasamente.
I . Stocurile
Cuprind:
- mrfuri;
- materii prime;
- materiale consumabile;
- producia n curs de execuie;
- produse finite, semifabricate;
- ambalaje;
- obiecte de inventar.
Datele din bilan [BIL-2000, BIL-2001] i calculele necesare analiyei activelor circulante
sunt prezentate n tabelul 3.2.
11
12
STOCURILE DE MATERII PRIME, MATERIALE CONSUMABILE,

OBIECTE DE INVENTAR.
Stocurile reprezint acea parte a activelor circulante aflate la ncheierea exerciiului

sub forma activelor fizice. Avnd n vedere c stocurile de la nceputul perioadei sunt
identice cu stocurile de la sfritul perioadei precedente, modificarea stocurilor cursul
perioadei reflect varaiaia stocurilor n perioada curent comparativ cu perioada
precedent[MIH-97].
Variaia valorii stocurilor de la sfritul perioadei fa de nceputul perioadei se
explic prin aciunea modificrii urmatorilor factori[MIH-97]:
- cantitatea de materiale aflate n stoc;
- structura materialelor aflate n stoc;
- preul materialelor.
Indicii stocurilor de materiale, consumului de materiale i cifrei de afaceri, prin
comparare, fac posibil analiza n dinamic a situaiei stocurilor de materiale.
Analiza financiar
Indicele stocurilor=218,4 % n perioada I i Indicele stocurilor=143,7 % n perioada II, deci

mai mare dact 1, ceea ce indic creterea stocurilor prin:
- creterea cantitii de materiale n stoc datorit: aprovizionrii unor cantiti mai mari;
ritmul aprovizionrii davanseaz ritmul produciei; aprovizionarea unor materiale nainte
de termen.
- modificarea structurii materialelor n sensul c are loc o cretere a ponderii materialelor
care au preuri mai mari datorit: modificrii tehnologiei care impune asigurarea unor
materiale superioare calitativ i cu preuri mai mari; renunarea la utilizarea unor
materiale de calitate inferioar i eliminarea acestora din consum.
- modificarea creterii preului la materiale n sensul creterii acestuia datorit: modificrii
preului furnizorului; eveluarea stocurilor n cursul peroiadei de stocare i nregistrarea
diferenelor de pre.I
Indicele cifrei de afaceri ICA este mai mare dect 100 n ambele perioade, ceea ce nseamn
c cifra de afaceri crete, dar creterea este n ncetinire a ritmului, deoarece diferena ntre indici
este negativ.
Indicele consumului de materiale este i el n ncetinirea ritmului de cretere.
Mai mult dect att, indicele consumului de materiale devanseaz indicele cifrei de afaceri
ceea ce denot:
- depirea consumurilor normate de materiale la o unitate valorica a cifrei de afaceri;
- creterea ponderii materialelor cu preuri mari n totalul stocului;
- creterea preului de evaluare a stocurilor.
PRODUCIA N CURS DE EXECUIE
n bilanul contabil se consemneaz valoarea, la cost de producie, a produselor, lucrrilor i

serviciilor aflate m curs de execuie la sfritul perioadei, diminuate cu provizioanele afarente.
[MIH-97].
13
Factori de influen [MIH-97]:

- volum fizic al produciei
- durata ciclului de fabricaie
- structura produciei
- costul de producie: consumuri; preurile consumurilor respective i nivelul la care se
gsete producia n curs.
Q
I Qce ce1
Qce 0
I Qce - Indicele produciei n curs de execuie
Analiza financiar
Indicele de producie n curs de execuie este:
I Qce =407,2 %, deci I Qce >1 pentru perioada I, i I Qce =277,1 %, deci I Qce >1 pentru perioada II,
dar ritmul de cretere este n scdere, ceea ce nseamn c se scurteaz ciclul de fabricaie, se
accelereaz viteya de rotaie a activelor circulante, crete profitul brut aferent produciei stocate.
Din nefericire autorul nu a avut la dispoziie valori exprimate n preuri constante, astfel nct
analiza de mai sus este mai puin relevant.
Durata ciclului de fabricaie influeneaz n acelai sens dar nu neaprat n acelai mrimi
relative, nivelul produciei neterminate.
Structura produciei influeneaz nivelul i evoluia produciei n curs n sens direct, la fel ca
i costul de producie.
Datorit specificului de producie de unicate ale firmei analizate, aceast analiz este mai
puin important, ea nu arat dect situaia contractelor n curs, nu reuete s le releve evoluia
costurilor de producie pentru acelai produs.
PRODUSE FINITE I SEMIFABRICATE
Sunt oglindite n bilanul contabil la costuri efective, prin rectificarea conturilor care le
evideniaz cu conturile 348 diferene de pre la produs i 349 provizioane pentru deprecierea
produselor[MIH-97].
Indici
Pf 1
I pf
Pf 0
I pf - Indicele produselor finite i a semifabricatelor.
Analiza financiar
Indicele produselor finite i semifabricate indic scderea pn la nivelul 0, ceea ce

nseamn c firma nu lucreaz pe stoc, lucru foarte pozitiv ajutat n mare parte i de specificul de
unitate, dar i de politica firmei de a lucra numai pe baza de contracte.
Indicele cifrei de afaceri ICA=304, 8 %, respectiv 220,2 %, ICA>100% i n plus ICA>Ipf ceea
ce denot c a crescut viteza de rotaie a produselor finite i deci eficiena acestora. Practic firma
lucreaz la optim.
Factorii care influeneaz sunt:
- cantitate
- structur
14
instrumentul de evaluare care pot fi la: costul de producie efectiv, preul de inregistrare,
-
pretul de vnzare.
STOCURI TOTALE
St1
Indici: I st
St 0
I st - indicele stocurilor totale.
Analiza financiar
Indicele stocurilor totale, I st =368,9 % respectiv 261,4 %, deci I st >100 %, deci stocurile
totale cresc, dar n dinamic, ritmul de cretere este n scdere, ceea ce indic corectare
tendiei negative de cretere a stocurilor.
Indicele cifrei de afaceri Ica=220, 2 %, Ica >100 %, i m plus Ica<Ist, ceea ce
denot[ cresterea stocuri cu o vitez mai mare dect cifra de afaceri, tendina n scdere, deci n
corectarea evoluiei negative.
II. Creanele
Sunt drepturi bneti pe care ntreprinderea urmeaz s le incaseze; ele cuprind [EPU-
2000]:
- furnizori-debitori
- clieni i conturi asimilate
- alte creane
Evoluia nivelului creanelor efectuale fa de perioada precedent este determinat n
principal de [MIH-97]:
- modificarea cifrei de afaceri
- modificarea duratei medii de ncasare
- influena unor factori aleatori( diferene de curs valutar, reactivarea unor clieni.
Cr1
Indici: I cr
Cr 0
I cr - indicele creanelor.
Analiza financiar
Indicele creanelor Icr=383,5 % respectiv 232,1 % este mai mare de 100 % n ambele
perioade ceea ce arat o cretere a creanelor, fapt negativ pentru evoluia lichiditii firmei, care
cretere este ns n ritm descendent, deci n corectare a acestei deficiene financiare datorate
blocajului financiar din economia romneasc.
n plus comparativ cu indicele cifrei de afaceri de 304,8 % respestiv 220,2 %(Ica este mai
mic ca Icr) deci creanele cresc ntr-o msur mai mare dect creterea cifrei de afaceri, tendina care
nu este favorabil i se datoreaz creterii duratei medii de ncasare a cerinelor, creterea care se
afl ns n ameliorare(indicat de semnul negativ al variaiei duratei de recuperare). Firma se afl
ntr-o postur delicat n ceea ce privete posibilitatea recuperrii creanelor.
III. DISPONIBILITI BNETI
15
Disponibilitile bneti reprezint lichiditile ntreprinderii aflate n cas, bnci, acreditive,

plasamente i alte valori [MIH-97]
Indici
Db1
I Db
Db0
I Db - indicele disponibilitilor bneti.
Analiza financiar
Se constat din tabelul 3.2 c disponibilittile bneti. Cresc de la 10087 mii lei a 47364 mii
lei, respectiv scad de la 47364 miilei la 27954 mii lei; ponderea acestora n activele circulante crete
de la 0,57 la 0,7 n prima perioad, pe cmd n a doua perioad scade de la 0,70 la 0, 18. Ponderea
disponibilitilor bneti n activele totale crete de la 0,21 la 0,46 n prima perioad i scade de la
0,46 la 0,14 n a doua perioad. n prima perioad se constat o evoluie pozitiv de cretere care
ns nu este meninut n a doua perioad.
Disponibilitile bneti trebuie s reprezinte 3-5 % din activele circulante sau 1-1,5 % din
activul total [MIH-97].
n situaia firmei analizate, aceste disponibiliti sunt mult sub ponderea indicat, deci firma
este n criz de lichiditi i are probleme n gsirea resurselor de plat.
Nivelul disponibilitilor bneti depinde de [MIH-97]:
- viteza de rotaie a activelor circulante;
- raportul dintre mrimea creanelor i mrimea datoriilor;
- raportul dintre durata de ncasare a creanelor i durata de plat a furnizorilor;
- nivelul profilutului;
- efectele i termenele de ncasare a titlurilor de plasament.
Lipsa disponibilittilor bneti duce la:
- imposibilitatea de a plti datoriile curente, de unde restane la pli(penaliti, majorri)
- apelarea la credite de trezorerie de unde scderea profitului i chiar intrarea n pierdere a
ntreprinderii.
Printr-o politic raional i eficient de investiii i de plasament soldul mijloacelor bneti
devine de cele mai multe ori simbolic.
O analiz care ar dispune de date pe ramur, pe economie sau mcar a concurenei ar
releva dac acest situaie negativ este a datorat lipsei de lichiditi generale a economiei
naionale, problemelor specifice domeniului de activitate al firmei(piaa forelor de producie
pune ntotdeauna probleme de lichiditate firmelor care nu sunt susinute de ntreprinderti
financiare care s acopere necesarul de finanare cu valorile mari solicitate de investiii) sau
unei getionri defectuoase a resurselor financiare ale firmei.
Din pcate,aceste date nu sunt la ndemna auorului lucrrii de fa.
3.1.1.3 Conturi de regularizare i asimilate

Cuprind:
- cheltuieli nregistrate n avans;
- diferenele de conversie activ.
Analiza financiar
16
Conform datelor din bilan, conturile de regularizare i asimilate cresc de la 838 mii
lei la 8165 mii lei n perioada I pn la 14842 mii lei n perioada II.
Referitor la diferene de conversie activ, n situaia firmei noastre, acestea sunt n
cretere de la 21 la 1674( cu indice de cretere de 79,7 ) pentru prima perioad, respectiv n
scdere la 0 pentru a doua perioad. Pentru prima perioad, cnd cursul valutar a crescut s-a
pltit mai mult. Pentru a doua perioad, situaia s-a inversat, deci firma este n ctig.
3.1.1.4 Prime privind rambusarea obligaiunilor
Cu ajutorul contului 169 Prime privind rambursarea obligaiunilor se ine evidena

primelor de rambursare reprezentnd diferena dintre valoarea de emisiune i valoarea de
rambursare [LEG-92]. Dup cum reiese din date [BIL-2000, BIL-2001], firma nu a emis obligaiuni.
Structura activelor este reprezentat grafic pentru cei trei ani analizai n figura 3.1, iar
variaia elementelor componente n figura 3.2.
17
18
3.1.2 Structura general a pasivului
Partea de pasiv a bilanului cuprinde [EPU-2000]:

- capitaluri proprii;
- provizioane pentru riscuri i cheltuieli;
- datorii;
- conturi de regularizare pasiv;
Pasivul bilanului grupeaz deci resursele de care dispune agentul ecomomic pentru
finanarea activitilor sale, grupate n ordinea cresctoare a exigibilitii.
3.1.2.1 Capitaluri proprii
Capitalul propriu cuprinde fondurile proprii de care dispune un agent economic din care se
finanteaza cea mai mare parte a activelor imobilizate ale unei intreprinderi. In componenta
capitalului propriu intra [MIH 97] :
- capitalul social;
- prime legate de capital;
- rezerve;
- rezultatul reportat;
- rezutatul exerciiului;
- fondurile;
- subvenii pentru investiii;
19
- provizioanele reglementate.
I. Capitalul social
Capitalul social reprezint ansamblul aporturilor n bani i n natur efectuate de ctre
asociai, fie n momentul constituirii societii, fie pe parcurs cu ocazia creterii de capital [EPU-96].
Analiza financiar
n perioada I, capitalul social a crescut de la 3052750 mii lei la 3217075 mii lei, adic cu
164325 mii lei, aceeai valoare cu care au crescut terenurile , deci creterea reprezint pe care firma
a reuit s le preia n proprietate. n perioada II, capitalul social nu a fost crescut.
II. Prime legate de capital
Primele legate de capital, formate din prime de emisiune, de fuziune i de aport rezult
III. Diferene din reevaluare
Diferenele din reevaluare reprezint diferena dintre valoarea actual (mai mare)i valoarea
de nregistrare (mai mic) a activului reevaluat. Operaia de reevaluare a activelor nu se efectueaz
dect asupra imobilizrilor corporale financiare.
Firma PROMPT SA nu are nregistrri n contul 105.
IV. Rezervele
Rezervele sunt formate din [MIH- 97];
Rezerve legale constitue anual din rezultatul brut, n cota de 5% pn la atingerea unui nivel
de 20% din capitalul social;
Rezervele statutare,constituite din profitul net conform statutului;
Alte rezerve, neprevzute de lege sau statut care pot fii constituite pe seama profitului net
pentru: acoperirea pierderilor ,creterea capitalului social sau alte scopuri, potrivit hotrrii Adunrii
Generale a Acionarilor
Analiza financiar
n perioada I, firma nu a constituit rezerve, dar a fcut acest lucru n perioada a II, crescnd
rezervele de la 241842 mii lei, dup cum arat calculele, crescnd astfel capitalul propriu.
V.Rezultatul reportat
Rezultatul reportat reprezint acel rezultat sau parte din rezultatul exerciiului precedent a
crei repartizarea fost amnat de AGA[EPU-97].
Firma nu are operaiuni de acest gen.
VI.Rezultatul exerciiului
Rezultatul exerciiului este diferen dintre veniturile totale i cheltuielile totale ale agentului
economic.
Indici
Re zultat1
IR
Re zultat0
I R -indicele rezultatului
Calcule
20
953635
I RI 25.77
36997
2698771
I RI 2.83
953635
Analiza financiar
n perioada I, rezultatul, care este profit,nregistreaz o cretere spectaculoas de 2577%,
mult mai mare dect cifra de afaceri, ceea ce indic o schimbare a strategiei firmei.
n perioada II, profitul firmei continu s creasc (283%, comparativ cu cifra de afaceri care
crete cu 220.2%), nu n acelai ritm, dar superior cifrei de afaceri, ceea ce indic o cretere a
eficienei activitii economice a firmei sau o schimbare a pieii sau a poziiei firmei pe pia.
Variaia rezultatului exercitiului este reprezentat n figura 3.3.
VII Provizioane reglementate

Provizioanele se constitue pe seama cheltuielilor, potrivit dispoziiilor legale, deduse din
excedentul brut de exploatare i care servesc pentru autofinanarea ntreprinderilor (provizioane
privind majoritatea preurilor aferente stocurilor, calcularea amortismentului accelerat [MIH-97].
PROMPT SA nu a inregistrat provizioane reglementate in perioadele analizate.
3.1.2.2. Provizioane pentru riscuri si cheltuieli
Provizioanele pentru riscuri si cheltuieli s einregistreaza in contul 151 care tine evidenta
provizioanelor pentru litigii, garantii acordate clientilor, cheltuieli de repartizat pe mai multe
exercitii, piederi din schimb valutar si pentru alte riscuri si cheltuieli constitue de regula la finele
exercitiului (MIN-94).
Contabilitatea firmei PROMPT nu a nregistrat n contul 151 nici o opeariune n perioadele
analizate.
3.1.2.3 Datorii
21
Datoriile exprim resurse strine n folosin agenilor economici o perioad mai mult sau mai
putin indelungat i regsite sub forma de [MIH-97]:
- mprumuturi i datorii asimilate;
- furnizori ai conturi asimilate;
- avansuri primite de la clieni;
- alte datorii.
1 mprumuturi i datorii asimilate.
mprumuturile i datoriile asimilate regrupeaz mai multe categorii de mprumuturi [MIH-
97]:
- emisiunea de obligaiuni;
credite bancare pe termen lung i mijlociu;
- datorii privind concesiunile, brevetle, licenele preluate n patrimoniu
- datorii legate de participanti
- alte mprumuturi (credite primite prin conturile curente la bnci i dobnzile
aferente).
Soldul mprumutului
o crete prin contractarea de noi credite ntr-o sum mai mare dect rambursrile din
aceeai perioad;
o scade prin rambursarea creditelor ntr-o sum mai mare dect eventualele
imprumuturi contractate in cursul perioadei.
Datoriile financiare sunt prezentate in anexa la bilant pe categorii (din emisiuni de
obligetiuni pe termen lung nermbursate la scadenta si alte imprumuturi si datorii financiare) si pe
termene de exigibilitate (sub 1 an, intre 1 - 5 ani si peste 5 ani).
Indici
Im prumuturi1
I Im p
Im prumuturi0
I Im p - indicele mprumuturilor i datoriilor asimilate
Calcule
674067
I mpI 0.91
740959
4313366
I mpI I 6.39
674067
I Im p I Im pI I Im pII 5.48
Analiza financiar
n perioada I, indicele mprumuturilor este subunitar ceea ce indica o scdere a
imprumuturilor, deci firma a pltit din creditele anterioare mai mult dect s-a ndatorat.
n perioada II, indicele mprumuturilor a crescut foarte mult (de 6,39) ori ceea ce indic o
crstere a mprumuturilor contractate.
Pentru a aprecia dac a fost eficient folosit n activitate capitalul mprumutat, este necesar s
se analizeze efectul de ndatorare, rezultatul financiar pozitiv sau negativ obinut ca urmare a
folosirii creditului n calitate de capital. Aceast analiz este prezentat la capitolul Analiza
riscurilor ntreprinderii.
Analiza financiara
22
In peroada I, indicele avansurilor primite creste foarte mult ( de 201 ori ), pe cand in
perioada II, indicele devine subunitar, deeci nu numai ca este in sacadere, dar resursele atrase sub
forma de avansuri au scazut fata de anuyl de baza al peroadei II.
IV. Alte datorii
Alte datorii se refera [ MIH-97 ] la datoriile fata dee:

- pesonal renumeratii datorate, drepturi de personal neridicate in termen;
- asigurari si protectia sociala;
- Bugetul de Stat impzitul dee profit, TVA de plata, impozitul pe salarii;
- asociatii dividente
Acestea au un caracter cvasipermanent afandu-se ca sursa de finantare pe termen scurt. Ele depind
dee soldul mediu zilnic si ded termenul se exigibilitate.
Se impune in final o analiza a datoriilor totale, ca surse pentru finantarea activitatii firmei,
care este prezentata in cele ce urmeaza:
Indici
Datorii1
I DAT
Datorii2
I DAT - Indicele datoriilor totale
Calcule
7006772
I DATI = 4,33
1616128
15894041
I DATII = 2,28
7006772
I dat I datI I datII 2,05
Analiza financiara
Indicecle datoriilor totale esrte in ambele peroade supraunitar, ceea ce inseamna ca sursele
sunt in crestere, dar variatia negativa a indicelui indica o scadere a cresterii datorilor firmei. Acest
fapt are urmari pozitive pentru firma daca fondurile sunt gestionate eficiient.
3.1.2.4. Conturile de regularizare si asimilare

Conturile de regularizare si asimilare cuprind veniturile inregistrate in avans si diferentele de
conversie pasiv.
I. Veniturile inregistrate in avans
Veniturile inregistrate in avans reprezinta incasari sau creeante aferente unor bunuri nelivrate,
unor lucrari sau prestatii neefectuate [MIH 97].
Nu sunt inregistrate vanituri in avans la firma analizata in peroada studiata
II. Diferente de conversie pasiv
Contul se diferente de conversie pasiv tine evidenta diferentelor de curs valutar intre data
de intrare a creeantelor si datoriilor exprimate in devize si data inchiderii exercitiului financiar [MIH
97].
Indici
23
Dif _ con _ pasiv`

I Cvp
Dif _ conv _ pasiv0
I Cvp - Indicele diferentei de conversie - pasiv
Calcule
4442
I CvpI = 1,35
13285
178285
I CvpII = 40,13
4442
I Cvp I CvpI I CvpII 38,78
Analiza financiara
Diferenta de conversie pasiv este in crestere ( 1,35 in perioada I si 40,13 in perioada II),
ceea ce ar indica o posibilitate de castig. Cum insa indicele este mai mare la cresterea diferntelor de
conversie activ decat la diferntele de conversie pasiv in ambele perioade, firma este intr-o pozitie
in care pierde, ceea ce indica o gestionare necorespunzatoare a devizelor aflate in posesia firmei
3.2.Analiza pe baza bilantului financiar

Bilantul patrimonial raspunde cerintelor de ordin juridic, contabil si fiscal, fara a raspunde cu
promptitudine obiectivelor financiare, motiv pentru care se intocmeste bilantul financiar.
Pentru intocmirea bilantului financiar se parcurg 2 etape:
1. tratarea elementelor patrimoniale de activ si pasiv agregarea sau divizaarea lor pentru
obtinerea de marimi semnificative din punct de vedere financiar;
2. clasarea lor in acti, functie de lichiditate ( cele cu durata mai mare de un an se includ in
imobilizari nete, celelalte in active circulante ) si pasiv, functie de exigibilitate.
Tatarea elemntelor vizeaza trei aspecte:

1. Eliminarea non-valorilor. Non-valorile snt elemnte patrimoniale ce nu au nici o valoare de
lichiditate, existenta lor este pur contabila, dar ele nu pot fi transformate in bani. De
exemplu: imobilizari necorporale ( mai putin concesiunile, brevetele sau fondul comercial
cand se vinde firma sau programele informatice cand acestea se pot vinde), conturile de
regularizare si primele de rabursare
2. Aprecierea diferitelor elemente patrimoniale la valoarea lor reala
3.3. Analiza pe baza bilantului functional

Pentru analizaza pe bazaa bilantului functional, elementele de activ se grupeaza in alocari
permanente(stabile), caracterizate de o rotatie lenta a capitalurilor investite ; alocari
ciclice(temporare), pentru care recuperarea capitalurilor investite se face dupa incheierea unui ciclu
de exploatare si trezorerie de activ.
Elementele de pasiv se grupeaza si ele in :
- surse permanente(stabile)-care nu au scadenta decat in situatia de faliment sau au o
scadenta foarte indepartata;
- surse ciclice(temporare)-care au o exigibilitate mare si trezorerie de pasiv
Analiza pe baza bilantului functional este realizata in capitolul Analiza echilibrului
financiar
24
Concluzii
- Analiza pe baza bilantului patrimionial a relevat urmatoarele puncte slabe :
a) au crescut imobilizarile financiare;
b) crestarea acivelor circulante si in spacial a stocurilor, devanseazaa cresterea cifrei de
afaceri;
c) cresterea creantelor in ritm superior cifrei de afaceri ceea ce indica o pozitie deelicata
a firmei in ceea ce priveste posibilitatea receuperarii creantelor;
d) diponibilitatile banesti sunt mult sub nivelul optim;
si puncte tari:
a) firma nu are imobilizazri necorporale;
b) a crescut valoarea terenurilor, deci averea firmei;
c) a crescut eficienta mijolacelor fixe prin cresterea productiei la 1000 lei mijloace fixe si
cresterea numarului de rotatii a mijloacelor fixe;
d) a crescut spectaculos profitul exercitiului, iar crestera a devansat pe ceea a cifrei de
afaceri
25
26
Capitolul IV
ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE BILANTULUI
Analiza structurii patrimoniale are ca obiective [MIH-97]:

stabilirea si evaluarea raporturilor dintre diferitele elemente patrimoniale;
evidentierea principalelor mutatii calitative in situatia mijloacelor si a surselor generate de
schimbari interne si de interactiunea cu mediul economico-social;
aprecierea starii patrimoniale si financiare;
fundamentarea politicii si strategiei financiare.
Ratele de structura ale bilantului se stabilesc ca raport intre un post sau o grupa de
posturi din activ, respectiv pasiv si totalul activului, respectiv pasivului, sau ca raport dintre diferite
componente de activ, respectiv pasiv.
Pentru analiza ratelor de structura ale bilantului se foloseste bilantul financiar intocmit la
capitolul precedent.
4.1. Analiza ratelor de structura ale activului
Ratele de structura ale activului reflecta aspecte privind patrimoniul economic al

intreprinderii, apartenenta sectoriala, natura activitatii, politica de investitii a firmei si in mai mica
masura, aspecte de politica financiara.
Studiul ratelor de structura ale activului ofera informatii privind :
destinatia economica a capitalurilor; gradul de lichiditate a capitalului;
capacitatea intreprinderii de a-si modifica structura activului ca urmare a
schimbarilor conjuncturale.
Ratele de structura se calculeaza conform [MIH-97] :
Active imobilizate
rAI 100
Activ total
rAI rata activelor imobilizate
Imobilizari necorporale
r Ain = 100
Activ total
r Ain - Rata imobilizarii necorporale
Im obilizari _ corporale
r Aic = 100
Activ _ total
r Aic = Rata imobilizarilor corporale
imobilizari _ financiare
r Aif = 100
Activ _ total
r Aif - Rata imobilizarilor financiare
Active _ circulante
r Ac = 100
Activ _ total
r Ac - Rata activelor circulante
Stocuri _ totale
r St = 100
Activ _ total
27
r St - Rata stocurilor totale

Creante
r Cr = 100
Activ _ total
r Cr - Rata creantelor
Disponibilitati
rD = 100
Activ _ total
r D - Rata disponibilitatilor
In tabelul 4.1. sunt calculate ratele de structura ale activului.
Analiza financiara
28
activul total are indice de crestere inferior celui al cifrei de afaceri in ambele perioade
( 2,15 fata de 3,04 in prima perioada si 1,94 fata de 2,20 in a doua perioada ), ceea ce
indica o evolutie pozitiva, de crestere a eficientei cresterii activelor.
Indicele activelor imobilizate este inferior indicelui activului total in perioada I si in
perioada II, ceea ce inseamna ca in ambele perioade ponderea activelor imobilizate in
activ total a scazut.
Rata activelor imobilizate este in anul 0 de 62,8 %, adica in jurul nivelului normal de
60 %; in anul I aceasta rata scade pana la 34,6 %; iar in anul II, continua sa scada pana la 20,2 %.
Tendinta de scadere are o influenta pozitiva asupra activitatii firmei, cu atat mai mult cu cat activul
total creste. Deoarece rata activelor imobilizate scade, ponderea imobilizarilor scade fata de perioada
de baza ca efect al modificarii intr-o proportie mai mica a valorii activelor imobilizate in raport cu
valoarea activului total. Aceasta indica o tendinta favorabila, cu atat mai mult cu cat indicele cifrei
de afaceri este mai mare decat indicele activelor imobilizate.
Rata imobilizarilor necorporale este egala cu 0, adica nu exista imobilizari necorporale in
activul firmei.
Rata imobilizarilor corporale in anul 0 este de 62,8 %, in anul I este 32,7 % si 18,13 % in
anul II, deci scade, ceea ce indica faptul ca intreprinderea are capacitatea si a inceput sa se adapteze
la schimbarea brusca a tehnicii sau la cerintele pietii, incercand sa mareasca capacitatea sa de a
converti activele in disponibilitati. Rata imobilizarilor corporale in anul 0 ( 62,8 % ) este mai mica
decat rata imobilizarilor corporale din anul I ( 32,7 % ), care la randul ei este mai mica decat rata
imobilizarilor corporale din anul II ( 18,13 % ), dar tendinta de scadere este in ameliorare ( indicele
ratei in perioada I este 52,1, iar in perioada II este 55,15 ). Aceasta inseamna ca ponderea
imobilizarilor corporale in total activ scade, dar in ritm incetinit, ca efect al modificarii intr-o
proportie mai mica a valorii imobilizarilor corporale fata de modificarea activului total.
Rata activelor circulante : tendinta ratei indica cresterea ponderii activelor circulante in
total activ ( a crescut de la 37,1 % la 65,4 % si de aici la 79,6 %, adica cu un indice de 1,76,
respectiv de 1,21. Tendinta de crestere este in ameliorare, fapt indicat de variatia negativa de 0,54 a
indicilor.
Indicele activelor circulante este de 3,81 in perioada I si 2,36 in perioada II, deci mai
mare decat indicele activelor totale 2,16 in perioada I si 1,94 in peroada II, deci valoarea
activelor circulante se apreciaza prin compararea ratei activelor circulante cu indicele de
rezultate I CA .
I CA = 3,04 in perioada I, si I CA = 2,20 in perioada II, iar I CA = 3,81 in perioada I si 2,36
in perioada II, deci activele circulante au crescut intr-un ritm mai mare decat a crescut
cifra de afaceri, ceea ce indica un ritm de crestere nefavorabil, tendinta care este insa in
ameliorare, in corectare, asa cum indica variatia negativa a indicilor.
Rata stocurilor. Tendinta ratei este de crestere, ponderea stocurilor in total activ a
crescut de la 6,46 % la 11 %, respectiv la 14,85 %. Nivelul ratei stocurilor reprezinta de aproximativ
2 ori mai mult an in anul I fata de anul 0, ceea ce indica o crestere in ritm incetinit ( indicele ratei in
cele doua perioade scade de la 1,7 la 1,34 ). Deoarece indicele de variatie a activului total in ambele
perioade ( 3,69 > 2,16, respectiv 2,61 > 1,95 ), valoarea stocurilor creste intr-o pondere mai mare
fata de activul total, ceea ce determina cresterea ponderii stocurilor in total activ.
Eficienta modificarii ratei stocurilor ( care are tendinta de a influenta negativ activitatea
prin volum mare de stocuri, ceea ce nu este cazul, deoarece ponderea stocurilor nu este
totusi foarte mare ) se apreciaza prin compararea cu indicele cifrei de afaceri : 3,04,
respectiv 2,20. Indicele cifrei de afaceri arata o crestere mai lenta a cifrei de afaceri fata
29
de cresterea stocurilor ( 3,69, respectiv 2,61 ), deci intr-adevar politica firmei referitoare
la stocuri nu este corespunzatoare deoarece a crescut rata stocurilor. Este posibil ca
perioadele in care s-a facut raportarea sa fi fost plasata in timpul ciclului de fabricatie si
atunci aceasta nu are relevanta foarte mare deoarece firma are produse cu ciclu foarte
lung de fabricatie. Totusi transformarea stocurilor in lichiditati trebuie sa dea de gandit
conducerii.
Rata creantelor creste de la un an la altul, ponderea creantelor in total activ creste de
30,4 % la 53,9 % si de la 53,9 % la 64,6 %, adica cu un indice de crestere de 1,77 ( 177 % ),
respectiv 1,19 (119,6 %.). Deoarece indicele creantelor ( 3,84, respectiv 2,32 ) este mai mare decat
indicele total activelor, inseamna ca ponderea crescanda a creantelor in active circulante are ca baza
ritmul de crestere al creantelor foarte ridicat.
Comparand indicele creantelor ( 3,84, respectiv 2,32 ) cu indicele cifrei de afaceri 9 3,04,
respectiv 2,20 ) se deduce ca creantele cresc intr-un ritm mai mare decat cifra de afaceri,
deci intreprinderea are probleme cu incasarea creantelor.
Rata disponibilitatilor a crescut de la 0,21 % la 0,46 % in prima perioada si a scazut
de la 0,46 % la 0,14 % in perioada II, ( deci cu un ritm de crestere de 2,17, respectiv de scadere de
30,4 0, deci ponderea disponibilitatilor a crescut in total active in perioada si a scazut in a doua
perioada. Tendinta de crestere este pozitiva pentru situatia financiara a firmei, pe cand cea de
scadere, nu. Comparand indicele de crestere a disponibilitatilor ( 4,69 ) cu indicele de crestere a
activelor totale ( 2,16 ) se deduce ca aceasta , rata disponibilitatilor, a crescut mai rapid decat a
crescut totalul activ, fapt care este de dorit. Oricum intreprinderea are nivelul disponibilitatilor sub
nivelul optim ( 1,5 2 % ) si deci din nou rezulta ca a avut si are probleme cu lichiditatile. Se pot
lua insa in considerare si diferitele perioade in care majoritatea intreprinderilor au avut probleme cu
lichiditatile.
4.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului
Ratele de structura ale pasivului permit aprecierea politicii financiare a intreprinderii prin
punerea in evidenta a unor aspecte privind stabilitatea si autonomia financiara a acesteia, precum si
gradul de indatorare. Ele se calculeaza conform [MiH 97].
Capital _ permanent
r sf 100
Pasiv _ total
Obligatii _ pe _ termen _ scurt
r sf 100
Pasiv _ total
r sf - Rata stabilitatii financiare
Capital _ propriu
r afg 100
Pasiv _ total
r afg - Rata autonomiei financiare globale
Capital _ propriu
r aft = 100
Capital _ permanent
Capital _ propriu
r aft 100
Im prumut _ pe _ termen _ mediu _ si _ lung
aft - Rata autonomiei financiare la termen
30
Datorii _ totale
r ig 100
Pasiv _ total
r ig - Rata de indatorare globala
rit 100
Capital _ permanent
r it 100
Capital _ propriu
r it - Rata de indatorare la termen
Ratele de structura ale pasivului sunt deosebit de importante pentru aprecierea unei
pozitii optime a firmei in ce priveste structura sa financiara. Conform [MIH 97] aceste rate au
urmatoarele nivele optime :
r afg 1 / 3
r aft 0,5, respectiv r aft 0,5 dupa cum este calculata cu prima sau a doua formula;
r ig 2/3, respectiv r ig 2, dupa cum este calculata cu prima sau a doua formula;
r it 0,5, respectiv r it 1, dupa cum este calculata cu prima sau a doua formula.
Ratele de structura ale pasivului sunt calculate in tabelul 4.2.
Rata stabilitatii financiare s-a deteriorat puternic de la 65,95 % la 31,97 %, deci a scazut cu
48,9 % fata de anul precedent. Procesul a continuat si in perioada II, cand a scazut de la 31,97 % la
19,47 %. Aceasta diminuare a stabilitatii financiare este generata de cresterea pasivului total intr-o
masura mai mare decat cresterea capitalului permanent in ambele perioade ( I PT = 2,17 > I C Pr =
1,05 respectiv I PT = 1,94 > I C Pr = 1,18 ), deci are loc o diminuare in marime absoluta a surselor
stabile, permenente in raport cu datoriile, desi ritmul a inceput sa se diminueze. Cresterea pasivului
total este rezultatul majorarii in mare masura pe baza cresterii datoriilor pe termen scurt, fapt care
duce la inrautatirea situatiei financiare. Intreprinderea nu are suficiente resurse pentru finantarea
activitatii de baza.
31
32
Rata autonomiei financiare globale a scazut de la 65,95 % la 31,97 % pentru prima

perioada si la 19,47 % pentru perioada II, nivelul ratei reprezentand 48 %, respectiv 61 % din
nivelul ratei pe anul considerat de baza. Cu toate ca rata autonomiei financiare globale a scazut, in
prima perioada analizata prezinta un aspect pozitiv si anume : rata reprezinta un pic mai putin de 2/3
nivel optim, adica 31,97 %, deci este aproape delimita, deci firma are mici sanse sa primeasca noi
imprumuturi.
Ceea ce s-a intamplat in perioada II, cand firma nu a contractat noi imprumuturi si rata
autonomiei financiare globale a scazut sub nivel optim.
Rata autonomiei financiare la termen este de 100 % pentru ambele perioade studiate,
valoare determinata de faptul ca firma nu are imprumuturi, deci are o autonomie financiara la
termen mult peste nivelul minim de 50 %.
Rata indatorarii globale a crescut de la 34,05 % in anul 0, la 68,03 % in anul I, respectiv la
80,53 % in anul II, deci s-a dublat in prima perioada si a crescut cu un indice de 118 % pentru a
doua perioada, aceasta crestere semnificand o crestere a gradului de indatorare globala si o scadere a
ratei de autonomie financiara. Posibilitatile de indatorare ale firmei se diminueaza considerabil,
depasind nivelul acceptabil de 66,7 %. Cresterea ratei de indatorare globala se diminueaza, fapt
indicat si de variatia negativa de -0,82 a indicelui cresterii ratei; firma a sesizat probabil acest aspect,
sau a fost confruntata cu aceste probleme si a temporizat ritmul de crestere a ratei indatorarii
globale.
Rata de indatorare la termen este 0 pentru anii studiati, deoarece firma nu are in aceste
perioade imprumuturi pe termen mediu si lung.
Concluzii :
Analiza ratelor de structura a relevat urmatoarele puncte slabe :
Creste ponderea stocurilor in activele circulante ;
Ponderea creantelor in activele circulante in crestere indica probleme in incasarea
creantelor;
Rata stabilitatii financiare este in scadere si ridica probleme in finantarea activitatii de
baza;
33
Rata autonomiei financiare scade vertiginos sub nivelul optim;

si puncte tari :
Se inverseaza ponderea activelor imobilizate cu cea a activelor circulante, ajungand
astfel ca activele circulante sa detina ponderea majoritara, ponderea activelor circulante
in activ total este in crestere si aeasta evolutie este inregisrata pe intreaga perioada
analizata, ceea ce indica adaptarea firmei la economia de piata;
Rata autonomiei financiare la termen este 100 %, fima nu a contractata imprumuturi pe
termen mediu si lung;
Rata indatorarii globale are o dinamica pozitiva de incetinire a ritmului de crestere.
Capitolul V
ANALIZA ECHILIBRULUI FINANCIAR
Activitatea unei intreprinderi se desfasoara in primul rand in scopul obtinerii de profit si a

maximizarii valorii patrimoniului sau. Realizarea consecventa a acestor obietive primordiale poate
avea loc numai in conditiile unei activitati de metinere a echilibrului financiar.
Echilibrul financiar se defineste ca egalitate intre sursele financiare si mijloacele economice
necesare desfasurarii de exploatare si comercializare pe termen lung si scurt [MIH-97].
Analiza financiara a echilibrului financiar se realizeaza pe baza bilantului financiar si are ca
obiective :
Echilibrul pe termen lung, cand se compara capitalul permanent cu activele
imobilizate;
Echilibrul curent, cand se compara activele circulante cu obligatiile pe termen scurt;
Echilibrul pe termen scurt, cand se compara fondul de rulment cu nevoia de fond de
rulment.
Mentinerea echilibrului financiar este un obiectiv permanent al politicii financiare;
ralizarea si mentinera lui se manifesta ca o tendinta insotita de monente de dezechilibru, deoarece
practic respectarea celor doua egalitati de principiu ( Activ imobilizat = Capital permanent si Active
circulante = Datorii pe termen surt ) care redau matematic echilibrul financiar este imposibila de
realizat si mentinut permanent. Principala cauza pentru care activele stabile nu sunt finantate din
surse stabil, respectiv activele circulante nu sunt finantate din datorii pe termen scurt o constituie
neconcordanta dintre durata medie a lichiditatii activului si durata medie de exigibilitate a pasivului.
In concluzie [MIH-97] :
Echilibrul financiar este o conditie de baza pentru derularea unei activitati profitabile;
Realizarea unui echilibru financiar este un perpetuum mobile al politicii financiare;
Echilibrul financiar se obtine prin reglarea unui sir de dezechilibre care se manifesta in
activitatea curenta a intreprinderii.
5.1.Intocmirea bilantului functional
In analiza echilibrului financiar un prim pas este intocmirea bilantului functional. Conceptia
functionala considera bilantul ca pe un ansamblul de stocuri de utilizari si resurse, ceea ce permita
analiza activitatii pe cicluri de operatiuni, luand in considerare rolul fiecaruia in functionarea
intreprinderi.
34
Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se face dupa

apartenenta elementelor de activ si pasiv la un ciclu sau altul [MIH ] :
Ciclul de investitii, caruia ii corspunde activul aciclic stabil si resursele stabile;
Ciclul de exploatare, caruia ii corespunde activul ciclic de exploatare si finantarea scurta
de exploatare;
Ciclul de finantare, caruia ii corespunde ansamblul resurselor de trezorerie.
Elementele ce trebuie luate in calcul la intocmirea bilantului functional sunt :
Imobilizarile, atat corporale cat si necorporale; se iau la valoarea lor bruta si in
corespondenta, amortizarea lor majoreaza sursele, adica se considera sursa proprie
Elmentele din afara intreprinderii, de natura mijloacelor fixe in leasing se iau in
considerare la valoarea lor bruta, urmand ca sursele sa se majoreze astfel :
1. cu amortizarea acestora se majoreaza capitalul propriu;
2. cu valoarea neta care mai este de platit, se majoreaza imprumuturile pe termen mediu
si lung.
Cheltuielile inregistrate in avans, cele repartizate pe mai mlte exercitii ( ca de ex.
Reparatiile ) se inregistreaza la active imobilizate; cele aferente strict exercitiului urmator
devin creante si se inregistreaza la acestea
Diferentele de conversie activ : pot fi de natura crantelor si vor asigura o crestere a
creantelor, sau de natura obligatiilor si vor duce la scaderea obligatiilor
Primele de rambursare se elimina din activul bilantului si, in contrapartida, se reduc
imprumuturile pe termen lung cu valoarea acestora
Ciclul de investitii analiza acestuia arata gradul de investire a capitalului, precum si
politica firmei de investire in active care, ramanand la dispozitia firmei o perioada indelungata, se
concretizeaza in active stabile ( aciclice ).
Ciclul de exploatare cuprinde :
Aprovizionarea
Stocarea materiilor prime;
Productia ;
Stocarea produselor finite;
Desfacerea.
Si are 2 fluxuri :
Material;
Financiar;
Ciclul de finantare pune in evidenta toate raporturile cu proprietarii decapitaluri
( actionarii si impumutatorii ).
Datele necesare la intocmirea bilantului functional in cazul firmei analizate sunt
prezentate in tabelul 5.1.
35
36
37
38
5.2. Analiza ratelor de finanare
Cu ajutorul ratelor de structur se efectueaz o analiz pe vertical, iar cu ratele de finanare

se efectueaz o analiz pe orizontal. Ratele de finanare se construesc pe baza posturilor de activ i
de pasiv a informaiilor din contul de profit si pierderi, dup cum urmeaz [MIH-97]:
Rate de finanare
Capital _ permanent
rfa
Active _ imobilizate
rfa = rata de finanare a activelor imobilizate din surse permanente
Capital _ propriu
rfp
Active _ imobilizate _ nete
rfp = rata de finanare a activelor imobilizate din capital propriu
FR
rfNFR
NFR
r fNFR = rata de finantare a necesarului de fond de rulment
Im prumuturi _ pe _ termen _ mediu _ si _ lung
racr
Cash flow
racr = rata de acoperire a riscului
Suma _ ratelor _ anual _ de _ rambursare
rramb
Cash flow
rramb = rata capacitii de rambursare a creditului
Ratele de finanare sunt calculate n tabelul 5.5.
39
40
Analiza financiar
Rata de finanare a activelor imobilizate din surse permanente exprim gradul n care
activele imobilizate, la valoarea lor net, sunt finanate din capitaluri permanente [MIH-97].
n anul 0, aceast rat este mai mare dect 100%, ceea ce exprim faptul c activele stabile
sunt finanate integral din capitalul permanent i exist un surplus de resurse permanente care
constitue fondul de rulment golbal.
n anul I, numai 92,42% din resurse sunt finanate din resursele permanente, restul fiind
finanate din resurse ciclice, de asemeni, fondul de rulment este negativ. Situaia este aceeai i n
anul II, doar procentul difer, el este n cretere (cu o variaie de 0,15%) ceea ce indic o tendin de
redresare.
Rata de finanare a activelor imobilizate din surse proprii are evoluia identic cu rata de
finanare a activelor imobilizate din surse permanente, deoarece firma nu are angajate mprumuturi
pe termen mediu i lung.
Rata de finanare a necesarului de fond de rulment din fondul de rulmenteste n anul 0
de 16,69%, deci mult mai mic de 100%, ceea ce nseamn ca necesarul de fond de rulment este
finanat parial pe seama datoriilor pe termen scurt i trezoreria este negativ. n anul I i n anul II,
necesarul de fond de rulment este finanat integral pe seama datoriilor pe termen scurt li trezoreria
este negativ.
Rata de finanare a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment a sczut drastic n
proporie de 79,03%, deci s nrutit situaia trezoreriei, iar fondul de rulment a sczut ntr-o
msur mai mare dect a crescut necesarul de fond de rulment.
Rata de acoperire a riscului msoara capacitatea de rambursare a creditului pe seama
fluxui de numerar, mai concret arat dup ci ani mprumutul pe termen mediu i lung se poate
rambursa din cash flow-ul degajat de afacere. Cu cat aceasta rata este mai mic dect perioada de
rambursare, cu att mai repede se achit mprumutul. n situaia firmei analizate nu este cazul,
deoarece nu are contractate mprumuturi pe termen mediu i lung, deci rata de acoperire a riscului
nu se calculeaz.
Rata capacitii de rambursare arat cte procente din cash flow se utilizeaz pentru
rambursare a ratelor mprumuturilor pe termen mediu i lung. Deoarece nu exist mprumut pe
termen mediu i lung nu este necesar acoperirea acestuia din fluxul de numerar, acesta se folosete,
atunci cnd exist, pentru alte necesiti, n totalitate.
Concluzii:
Analiza echilibrului financiar relev o situaie nefavorabil din punct de vedere financiar a
firmei, relevnd urmtoarele puncte slabe:
- fondul de rulment sub nivel optim indic o politic expansionist de finanare a investiiilor
din datoriile pe termen scurt;
- necesarul de finanare este mai mare dect sursele posibile a fi mobilizate, nregistreaz i o
cretere spectaculoas, iar raportat la cifra de afaceri, necesarul de fond de rulment este sub
nivelul optim;
- n ntreaga perioad analizat firma nregistreaz un puternic dezechilibru pe termen scurt
(trezorerie de pasiv) ceea ce indic c firma apeleaz la credite de trezorerie;
- rata de finanare a necesarului de fond de rulment din fondul de rulment mult sub valorile
normale implic fondul de rulment pe seama datoriilor.
pe termen scurt, i dinamica ratei este de scdere
41
Se poate meniona urmtorul punct tare: situaia net este pozitiv i n cretere la un ritm
foarte bun , ceea ce indic o fructificare superioar a activului net.
CAPITOLUL VI
ANALIZA RATELOR DE GESTIUNE
Gestioanarea resurselor umane, materiale i financiare trebuie s asigure:

- realizarea integral i la termen a obiectivelor activitii;
- obinerea unor produse competitive;
- valorificarea eficient a potenialului resurselor disponibile.
Exprimarea sintetic a modului de gestionare a resurselor se realizeaz prin viteza de rotaie
a lor, prin care se msoar durata de timp necesar parcurgerii tuturor fazelor ciclului de
exploatare i comercializare, concret viteza de rotaie (ratele de gestiune) msoar durata de
transformare a activelor n lichiditi i durata de rennoire a datoriilor [MIH-97].
Cifra de afaceri acoper toate cheltuielile de exploatare i comercializare, rennoirea
imobilizrilor fixe a stocurilor, achitarea obligaiilor financiare i fiscale. Viteza de rotaie a
activului i pasivului este factorul determinant i msura eficienei gestionrii resurselor.
Msurarea vitezei de rotaie se realizeaz cu ajutorul a doi indicatori: numrul de rotaii i
durata n zile a unei rotaii. Formulele dup care se calculeaz aceti indicatori sunt [MIH-
97]:
Indicatori:
Cifra _ de _ afaceri
nr
Element _ de _ activ _ sau _ de _ pasiv
nr = numar de rotatii (coeficientul rotatiilor)
Element _ de _ activ _ sau _ de _ pasiv
dz 360
Cifra _ de _ afaceri
d z = durata in zile a unei rotatii
Ratele de gestiune se mpart n 3 categorii [MIH-97]:
- rate de gestiune a capitalului;
- rate de gestiune a stocurilor;
- rate de gestiune a clienilor i furnizorilor.
6.1. Analiza ratelor de gestiune a capitalului

Rate de gestiune
Cifra _ de _ afaceri Activ _ total
nra sau d za 360
Activ _ total Cifra _ de _ afaceri
nra , d za = viteza de rotatie a activului
Cifra _ de _ afaceri Activ _ imobilizat
nn sau d zi 360
Activ _ imobilizat Cifra _ de _ afaceri
nn , d zi = viteza de rotatie a activului imobilizat
42
Cifra _ de _ afaceri Active _ circulante

nrm sau d zm 360 nrm , d zm = viteza de rotatie a activelor
Active _ circulante Cifra _ de _ afaceri
circulante
Cifra _ de _ afaceri Capital _ propriu
nr sau dz 360
Capital _ propriu Cifra _ de _ afaceri
nr , d z = viteza de rotatie a capitalului propriu
Cifra _ de _ afaceri Capital _ permanent
nr sau dz 360
Capital _ permanent Cifra _ de _ afaceri
nr , d z = viteza de rotatie a capitalului permanent
Ratele de gestiune a capitalului i indicii lor de variaie sunt calculate n tabelul 6.1.
43
44
Analiza finaciar
Rata de gestiune a activului total(nra,dza)
Din observaiile fcute de specialiti s-au constatat urmtoarele niveluri minime ale vitezei
de rotaie a activelor totale:
45
- nra < 1- eficiena utilizrii este foarte slab, deci este o situaie negativ generat de o
proast utilizare a patrimoniului;
- nra = 11,2 - eficiena utilizrii este slab mergnd spre medie;
- nra = 1,21,4 - eficiena utilizrii este bun;
- nra > 1,4 este cazul unei foarte bune eficiene i organizare a activelor totale.
n anul 0 nra este 0.84, deci este o foarte slab eficien a utilizrii a activelor totale, spre
deosebire de anul I, cnd viteza de rotaie crete la 1,19, incadrndu-se n situaia de slab spre
medie. Procesul de cretere continu i n anul II, cnd valoarea 1,35 o nscrie la o eficien bun.
n anul 0 nu se efectuaz o rotaie complet a activelor pe parcursul unui an, deci patrimoniul
nu a fost n stare s genereze cifra de afaceri de 4010315 mii lei.
Durata n zile a unei rotaii a activelor totale a sczut de la 427 zile la 303 zile, respectiv la
267 zile, deci cu 29%, respectiv cu 18%.
Rezult c gestionarea activului s-a mbogit, dei pn la nra > 4 care este pragul unei
organizri bune, firma mai are de luat msuri. Cauza acestei situaii este c cifra de afaceri a crescut
ntr-o msur mai mare dect activele totale (indicii de cretere pe perioade: ICA = 3,04 > Iat = 2,16,
respectiv ICA = 2,2 > Iat = 1,94).
Trebuie s se continue pe aceast cale aplicnd urmtoarele msuri:
- achiziionarea stocurilor la costuri mai mici;
- aprovizionarea mai ritmic, atfel nct volumul stocurilor s se micoreze;
- creterea eficienei utilizrii activelor imobilizate i a celor circulante.
n cazul cifrei de afaceri trebuie s se modifice:
- cantitatea de produse vndute depinde de firm;
- structura vnzrilor depinde de programul de fabricaie;
- preul pieei, duce la creterea sau scderea cifrei de afaceri nu depinde de firm.
Rata de gestiune a activelor imobilizate(nri,dzi)
n anul 0 de rotaii este de 1,34, nregistrnd o cretere pn la 3,43 n anul I,

respectiv 6,62 n anul II, deci crete viteza de rotaie a activelor imobilizate. n ambele
perioade se realizeaz mai mult de o rotaie a activelor imobilizate ntr-un an.
Durata n zile a unei rotaii complete a sczut de la 268 la 105, respectiv 54 deci cu
61%, respectiv 48%.
Durata unei rotaii a activelor imobilizate a sczut mai repede dect cea a activelor
totale. Aceasta este direcia n care trebuie s se canalizeze eforturile firmei i n continuare.
Msurile de cretere a vitezei de rotaie a activelor imobilizate sunt:
- creterea ponderii mijloacelor fixe active;
- creterea eficienei utilizrii mijloacelor fixe prin sporirea randamentului acestora
(reducerea consumului specific de imobilizri fixe la una mia lei cifra de afaceri,
respectiv creterea cifrei de afaceri la un leu imobilizri fixe).
Msurile pentru creterea cifrei de afaceri necesare a fi luate sunt aceleai ca cele enumerate
la analiza ratei de gestiune a activelor totale.
Rata de gestiune a activelor circulante (nrm,dzm)

Numrul de rotaii a activelor circulante materiale a sczut de la 2,27 la 1,81 (cu 0,80), deci
se reduce viteza de rotaie de la o perioad la alta, ceea ce reprezint o tendint negativ care
influenteaz viteza de rotaie a activelor totale.
46
Durata n zile a unei rotaii a activelor circulante a crescut de la 159 zile la 199 zile n anul I
si 213 zile n anul II; o cretere cu 40 zile, respectiv cu 14 zile. Dei este o cretere mic comparativ
cu durata unui ciclu , este totui o tendint negativ.
Dei cifra de afaceri a crescut , aceast cretere a fost influentat negativ de scderea vitezei
de rotaii a activelor circulante, deci creterea a fost realizat cu un indice mai mic dect indicele de
cretere al activelor circulante.
Factori indireci de influen sunt:
- stocurile (care au crescut ntr-o pondere foarte mare indice 3,69 respectiv 2,61);
- creanele (care de asemeni au crescut foarte mult indice 3,84, respectiv 2.32);
- disponibilittile bneti (care dei au crescut n prima perioad, nu ntr-o msur
suficient dat fiind ponderea mic a disponibilitilor n total active circulante; n a doua
perioad disponibilitile oricum au sczut).
Msuri ce se impun a fi luate de firma pentru creterea vitezei de rotaie a activelor
circulante sunt:
- asigurarea nivelului optim al stocurilor si creanelor;
- modificarea structurii stocurilor;
- eliminarea stocurilor fr micare.
n figura 6.1. este prezentat schematic variaia vitezelor de rotaie ale activelor, exprimate n
numr de rotaii pe an.
Rata de gestiune a capitalului propriu i a capitalului permanent (nr, dz)

Deoarece firma nu dispune de credite pe termen lung i mediu i nici nu are nregistrate
provizioane pentru riscuri i cheltuieli, capitalul permanent este constituit numai din capitalul
propriu. Acesta este motivul pentru care se analizeaz numai capitalul propriu.
Capitalul propriu al firmei a nregistrat o viteza de rotaie a capitalului propriu de 282 zile n
anul 0 97 zile n anul I i 52 zile n anul II, indica de asemeni o eficien deosebit a folosirii
capitalului propriu. ntr-un an, capitalul propriu este forat s se roteasc de aproape 7 ori n anul II,
ceea ce indica o gestiune foarte buna , care ins preseaz asupra echilibrului financiar.
47
n figura 5.2. este reprezentat grafic creterea spectaculoas a vitezei de rotaii a capitalului
propriu.
6.2. Analiza ratelor de gestiune a stocurilor
Ratele de gestiune ale stocurilor arat de cte ori, ntr-o perioad de gestiune, stocurile
materiale trec succesiv prin fazele de aprovizionare fabrica
ie vnzare, respectiv durata n zile a unei rotaii complete.
n cadrul stocurilor se include:
- stocul de materii prime i materiale;
- stocul de producie n curs;
- stocul de produse finite.
Ratele de gestiune ale stocurilor se calculeaz cu urmtoarele relaii [MIH-97]:
Rate de gestiune
Cifra _ de _ afaceri Stocuri _ materii _ prime
nrSt sau nzSt 360
Stocuri _ materii _ prime Cifra _ de _ afaceri
nrSt , d zSt = viteza de rotaie a stocurilor de materii prime si materiale
Cifra _ de _ afaceri Pr oducti _ in _ curs
nrSp sau d zSp 360
Pr oductia _ incurs Cifra _ de _ afaceri
nrSp , d zSp = viteza de rotatie a stocurilor productiei nedeterminate
Cifra _ de _ afaceri Stocuri _ de _ produse _ finite
nrSf sau d zSf 360
Stocuri _ de _ produse _ finite Cifra _ de _ afaceri
nrSf , d zSf = viteza de rotatie a stocurilor de produse finite si semifabricate
ratele de gestiune ale stocurilor si indicii lor de variatie sunt calculati in tabelul 6.1.
Analiza financiar
Rata de gestiune a stocurilor de materii prime i materiale (nrSp, dzsp)
48
Viteza de rotaie a stocurilor de producie nederminat, spre deosebire de cea a stocurilor de

materii prime i materiale inregistreaz o scdere accelerat (ritm de 0,75, 0,79 n cele dou
periaode analizate). De la valoarea de 16,33 rotatii, vitea acsde la 12,23 rotaii, respectiv la 9,71
rotaii, fapt care influeneaz negativ gestiunea stocurilor totale.
Astfel, durata unei rotaii crete de la 22zile la29, respectiv 37, cu un indice de 1,34,
respectiv 1,26.
Lund n considerare faptul c firma realizeaz produse finite cu ciclu lung de fabricaie,
aceasta tendin nefavorabil poate fi explicat prin aceea c momentul la care s-a ncheiat situaia
financiar nu a corespuns momentului final al ciclului de fabricaie. Este puin probabil ca acest
lucru s se ntmple n doi ani succesivi, deci influena ciclului lung de fabricaie nu constitue o
explicaie satisfctoare. Explicaia care este susinut i de analiza stocurilor de producie n curs
faa de creterea cifrei de creterea cifrei de afaceri, indic o politic financiar deficitar a stocurilor
la firma analizat.
Se impun urmtoarele msuri pentru o remediere a gestiunii stocurilor, atta vitezei de
rotaie, ct i a cuantumului acestora, printre care enunm:
A. scderea ponderii cheltuielilor materiale n totalul cheltuielilor de producie:
- diminuarea consumurilor specifice de materii prime i materiale, utiliti, servicii, etc;
- diminuarea consumurilor specifice de materii prime i materiale, utiliti,servicii,etc;
- creterea productivitii muncii;
- sporirea randamentului imobilizrilor fixe;
- raionalizarea cheltuielilor de conducere, administrare i deservire.
B. creterea ritmului de fabricaie al produselor prin :
- perfecionarea, modernizarea i nnoirea tehnologiilor de fabricaie;
- reproiectarea,modernizarea i nnoierea produselor, retehnologizarea proceselor de
producie
C- creterea ritmului de livrare a produciei prin:
- contractarea produciei
-permanentizarea relaiilor cu beneficiarii
-localizarea optim a livrrilor
organizarea relaiilor cu unittile de transport.
D- creterea ritmului de ncasare a produciei prin:
-alegerea celor mai adecvate forme de decontare;
-organizarea corespunztoare acompartimentului de decontri(facturare,ntocmirea
documentelor nsoitoare);
-utilizarea instrumentelor legale pentru a determina plata integral i la timp a facturilor de
ctre beneficiar;
-apelarea la sanciuni economice i financiare pentru clienii care nu respect nentemeiat
condiiile i termenele de plat.
E-creterea cifrei de afaceri.
Toate aceste msuri sunt la latitudinea conducerii firmei.
Deoarece stocurile de produse finite i semifabricate sunt la nivel 0 atat n anul I ct i n
anul II , autorul nu consider edificatoare o analiz a acestor stocuri.
n concluzie, influena negativ a gestiunii stocurilor produciei neterminate este mai
puternic dect cea pozitiv a gestiunii stocurilor totale nregistreaz o scdere, respectiv durata unei
rotaii nregistreaz o cretere (de zile n anul 0, la33 zile n anul I i 40 zile n anul II).
49
Se impun deci msuri urgente de redresare a situaiei mai cu seam n stadiile produciei,
livrrii i decontrilor, ndeplinirea obiectivelor majore ale gestiunii stocurilor:dimensionarea optim
a stocurilor de materiale n toate fazele ciclului economic i reducerea cheltuielilor de exploatare i
comercializare [MIH-97].
n figura 5.3 este reprezentat viteza de rotaie a stocurilor de materii prime i materiale, a stocurilor
produciei nedeterminate i a stocurilor totale.
6.3. Analiza ratelor de gestiune a clienilor si furnizorilor
Realizarea obiectivului de activitate pune ntreprinderea ntr-o dubl ipostaz:

- de consumator de materii prime, materiale i utiliti) cnd intr n relaii de
colaborare cu furnizorii)
- de furnizor de produse finite i servicii. Pentru realizarea echilibrului financiar
ntreprinderea va trebui s acioneze att asupra vitezei de rotaie a stocurilor, ct i
asupra creditului comercial. Creditul comercial se regsete sub dou forme:
creditul clieni i creditul furnizor [MIH-97].
Ratele de gestiune a clienilor i furnizorilor sunt [MIH-97]:
Cifra _ de_ afaceri Create _ totale
n = Create _ totale sau dc = Cifra _ de_ afaceri * 360
nrc> dzc - Viteza de rotaie a clienilor
Cifra _ de_ afaceri Furnizori

n = sau dc = Cifra _ de_ afaceri * 360
Furnizori
nrf, dzf - Viteza de rotaie a furnizorilor
50
Ratele de gestiune ale clienilor i furnizorilor, precum i indicii lor de variaie sunt calculai n
tabelul 6.1.
Rata de gestiune a clienilor (nrc. dzc)
Gestiunea clienilor cu ajutorul duratei unei rotaii este cea mai folosit n practic i exprim
decalajul mediu de zile de la data facturrii produsului pn la data ncasrii contravalorii lor [MIH-
97].
Rata de gestiune a furnizorilor (n^. dzf)
Durata n zile a unei rotaii a furnizorilor exprim numrul de zile n care agentul economic
i achit obligaiile sale fa de furnizori.
Autorul consider edificatoare o analiz n paralel a celor dou rate de gestiune.
Astfel, n anul O durata de ncasare a creanelor era de 130 de zile, iar durata de plat a furnizorilor
de numai 35 de zile, prin urmare firma i recupera mult mai ncet (de aproximativ 4 ori mai ncet)
creanele dect pltea furnizorii, situaie considerat nefavorabil pentru echilibrul ei financiar, ceea
ce s-a evideniat i la analiza disponibilitilor, firma pltete prea repede furnizorii; se consum
astfel resursele financiare la nivelul ntreprinderii. Rezulta o trezorerie net negativ i totui un
fond de rulment pozitiv.
n anul l, durata de ncasare a creanelor crete la 163 de zile (adic cu 26%), iar durata de plat a
furnizorilor scade la 20 de zile (cu 44%). Este exact sensul invers al unei evoluii pozitive. Firma
ntmpin reale dificulti n ncasarea facturilor emise, i tactica de plat a furnizorilor este complet
inadecvat, scznd la 20 de zile, adic sub nivelul legal de 30 de zile, avnd n vedere situaia
ncasrii creanelor.
n anul II durata ncasrii clienilor continu s creasc, firma nu a reuit s gseasc soluii pentru
ncasarea mai operativ (de la 163 de zile la 172 de zile, adic cu 0,5%). Durata de plat a
furnizorilor crete de data aceasta, de la 20 de zile la 40 de zile, o tendin pozitiv, dar care arat c
firma a avut dificulti fa plat, deoarece se depete termenul legal de 30 de zile, termen peste care
firma poate fi penalizat.
Se pot gsi urmtoarele motivaii ale acestei situaii:
firma este n expansiune i de aceea acord un interval de timp mai mare pentru plat clienilor
lor (explicaie acceptat);
firma lucreaz cu clieni tradiionali; cu firme din strintate, ncercnd s dezvolte
exportul; cu firme mari, care prezint garanii serioase (explicaie acceptat);
specificul produciei, de echipamente industriale, a cror valoare reprezint o povar financiar
pentru clieni (explicaie acceptat);
conjunctura economic determin acordarea unui interval de timp mai mare dac este favorabil,
pe cnd n condiii nefavorabile intervalul de timp va fi redus (explicaie neacceptat, perioada
analizat este caracterizat de o conjunctur economic nefavorabil la nivel naional);
51
politica de credit practicat pe pia influeneaz creditul clieni n sensul creterii duratei
acestuia n situaia scderii ratei dobnzii (explicaie neacceptat, rata dobnzii a crescut n
perioada analizat).
Politica firmei n domeniul gestiunii clienilor i al furnizorilor este incorect i trebuie modificat
pentru a atinge echilibrul financiar. Trebuie s se ajung la o durat de plat a furnizorilor de
aproximativ 30 de zile i mai mare dect durata de ncasare de cel mult 45 de zile.
Astfel, n loc s fie folosite de clieni, firma va ajunge s-i foloseasc singur propriile resurse
financiare, va reui s creasc fluxul acestora, va folosi ea resursele financiare ale furnizorilor, nu va
mai apela la cereditele de trezorerie.
. In figura 5.4 sunt reprezentate variatiile celor doua rate de gestiune, exprimate in numar de
roatii pe an ale furnizorilor, nu va mai avea dificultati datorate lipsei dee lichiditate, nu va mai apela
la creditele de trezorerie.
Cocluzii
Analiza ratelor de gestiune relev urmtoarele puncte slabe:
1. scderea vitezei de rotaie a activelor circulante a adus la temporarizarea creterii vitezei
de rotaie a activului total;
2. scade viteza de rotaie a stocurilor totale, ceea ce arat o gestiune incorect a stocurilor;
3. viteza de rotaie a clienilor este n scdere i mai mult mai mic dect viteza de rotaie a
furnizorilor , care de-abia in a doua perioad analizat este n scdere, ceea ce indic
ncercri de corectare a gestiunii furnizorilor i clienilor;
i puncte tari:
1. crete viteza de rotaie a activelor imobilizate;
2. crete spectaculos viteza de rotaie a capitalului propriu
3. crete puternic viteza de rotaie a stocurilor de materii prime i materiale;
4. eficiena utilizrii activului total nregistreaz o evoluie pozitiv i cresctoare, aceasta
parcurgnd n perioada analizat gama de valori care indic trecerea de la o eficient
slab la o eficient bun.
52
VII Analiza ratelor de rentabilitate

Fructificarea capitalului investit se materializeaz n capacitatea lor de a degaja profit prin
exploatare. Profitabilitatea este confirmat de obinerea unor venituri superioare cheltuielilor de
exploatare i comercializare, respectiv de obinerea de profit.
Msurarea rentabilitii se realizeaz printr-un sistem de rate de rentabilitate ( raport ntre
rentabilitate i capitaluri ) i de rate de marj ( raport ntre rezultate i cifra de afaceri ) [MIH-97]
Principalele rate de rentabilitate sunt [MIH-97]
rata de rentabilitate economic
rata de rentabilitate financiar
7.1. Rata de rentabilitate economic

7.1.1. Analiza ratei de rentabilitate economic
Rata de rentabilitate economic arat eficiena utilizrii activului total sau patrimoniului,
indiferent de proveniena surselor care finanteaz patrimoniul respectiv.
Rata de rentabilitate economic prezint un avantaj suplimentar pentru c nu este influentat
de politica de amortizare i a provizioanelor a unitii.
Ea semnific [MIH-97]:
* Gradul de valorificare a capitalului investit exprimnd profit brut sau excedent brut de exploatare
obinut;
* Eficiena mijloacelor materiale i financiare alocate activitii de exploatare i comercializare;
* Performana activului total, reflectnd rezultatele economice ale acestuia, independent de
modul de finanare a capitalului i de sistemul fiscal.
Exist dou modaliti de calcul a rentabilitii economice [MIH-97]:
a) Rentabilitatea economic a activitii de exploatare
Pb sau EBE
re =
Activ total net
b) Rentabilitatea economic a capitalului investit
Pb sau EBE
r e = Capitaluri _investite
Pb sau EBE
r e = active_fixe_brute NFR diponibilitati_banesti
b1) Rentabilitatea economic bruta a capitalului investit total
EBE
r e = active_investit_brut NFR diponibilitati_banesti
b2) Rentabilitatea economic neta a capitalului investit
EBE
r e = active_investit_brut NFR diponibilitati_banesti
In care:
Pb - Profitul brut de exploatare
EBE - Excedentul brut de exploatare
Activ total net - Activ total fr amortizri
Nivelul ratei de rentabilitate economic trebuie s asigure pstrarea valorii sale; pentru ca
efortul s fie recuperat complet i s se obin un efect scontat, se impune ca rentabilitatea
53
economic s fie mai mare dect rata inflaiei (n). Rata de rentabilitate economic trebuie s asigure
n termeni reali remunerarea capitalului investit la nivelul ratei minime de randament din economie
(rata medie a dobnzii) i s acopere riscul economic i financiar al investitorilor (acionari sau
creditori).
Exista 2 rate economice:
Rata economic nominal ren,
Rata economic real rer.
ntre care, n situaia unei rate a inflaiei galopante - cum este situaia perioadei analizate - este
urmtoarea relaie (dup Fischer):
Rata de rentabilitate economic superioar ratei dobnzii la capitalurile mprumutate asigur
fructificarea efectului de levier al ndatorrii agentului economic.
Cuantumul ratei de rentabilitate economic trebuie s asigure rennoirea i creterea activelor ntr-un
termen ct mai scurt (>25%).
Ratele de rentabilitate economic i indicii lor de variaie sunt calculai n tabelul 7.1.
54
55
a). Rata rentabilitii economice din exploatare

este n anul O destul de sczut: 7,3%, sub nivelul acceptabil de 20%. n anul l aceasta crete peste
nivelul de 20%, la 22,7%, o cretere substanial avnd n vedere situaia economiei din Romnia,
firma trecnd la etapa de adaptare la economia de pia. Dei nivelul ratei dobnzii este mai mare,
activitatea a devenit profitabil, n anul II, creterea continu ajungnd la un nivel de 32,14%, ceea
ce nseamn c firma are o strategie bun de exploatare, n ciuda
deficienelor remarcate n gestionarea stocurilor. Ritmul de cretere de 3,2, respectiv 1,41 este un
ritm bun, dar s-ar prea c s-a atins nivelul limit. O cretere a rentabilitii economice din
exploatare rmne un succes notabil, totui.
b1). Rentabilitatea economic brut a capitalului investit a crescut de la 15,49% n anul O la
62,85 % n anul l, respectiv 79,92%, deci capitalul brut investit devine mai rentabil n ntreaga
perioad analizat, cu o cretere spectaculoas de 4,06 n prima perioad i o continuare a creterii
cu un indice de 1,27; Acest fapt este determinat de creterea excedentului de exploatare ntr-o
msur mai mare dect capitalul investit, ajungndu-se peste nivelul rentabilitii limit acceptabil,
deci afacerea este prosper.
b2). Rata rentabilitii economice nete a capitalului investit, favorizat i de metoda liniar de
amortizare folosit n contabilitatea firmei, a crescut ntr-o msur mai mare (indice de cretere 6,6,
respectiv 1,33), de la 8,95% la 59,1%, respectiv 78,37%.
n figura 7.1. este reprezentat rata rentabilitii economice calculate pe baza profitului brut din
exploatare.
7.1.2. Analiza ratei de rentabilitate economica cu ajutorul modelelor factoriale de
descompunere
Modelele factoriale de descompunere a ratei de analiz, care constau n descompunerea ratei de
rentabilitate n rate componente structurate dup diferitecriterii , sugereaz cile pe care agentul
economic poate aciona pentru sporire a rentabilitatii.
56
7.1.2.1. Modelul I
Modelul I descompune rata de rentabilitate economic n dou rate, astfel [MIH-97]:

Pb CA
re x r1 xr2
CA activ _ total
r 1 - se mai numete i rata de structur a cifrei de afaceri sau marja brut de acumulare, i arat ct
la sut din cifra de afaceri se acumuleaz treptat sub forma de profit din exploatare
r 2 - arat intensitatea utilizrii patrimoniului total, este viteza de rotaie (numrul de rotaii) a
activelor totale prin cifra de afaceri
Pentru creterea rentabilitii economice exprimat ca produs al acestor dou rate se pot
promova 2 politici:
> politica preurilor nalte corelat cu o vitez de rotaie sczut a activului total;
> politica preurilor joase corelat cu o vitez mare de rotaie a activului total.
Cele dou rate componente ale ratei de rentabilitate economic, cu valorile lor, precum i
indicii lor de variaie sunt prezentai n tabelul 7.2.
Creterea ratei de rentabilitate economic ca urmare a creterii marjei brute de acumulare se
calculeaz cu formula:
Arg =rlc*r2b-rlb*r2b, unde indicii c, b reprezint anul curent, respectiv baz.
Pentru perioada l, variaia rentabilitii economice este 8,82, iar pentru perioada l este 5,57.
Ca urmare a creterii lui marjei brute de acumulare de la 8,65 la 19,15 n anul l, respectiv
23,83 n anul II are loc o cretere a rentabilitii economice cu 8,82 n prima perioad i 5,57 n a
doua perioad.Creterea ratei de rentabilitate economic ca urmare a creterii vitezei de rotaie a
activelor totale se calculeaz cu formula:
Are=r,c*r2c-rlc*r2il, unde indicii c, b reprezint anul curent, respectiv baz.
Pentru perioada l, variaia rentabilitii economice este 6,70, iar pentru perioada l este 3,81.
n concluzie, creterea rentabilitii economice este mai cu seama un efect al creterii ratei de
structur a cifrei de afaceri, dect al creterii vitezei de rotaie a activelor totale prin cifra de afaceri.
Rezult n ansamblu o cretere a rentabilitii cu 15,42%, respectiv 9,42%.
57
58
7.2. Rata de rentabilitate financiar

7.2.1. Analiza ratei de rentabilitate financiar
Spre deosebire de rata economic de rentabilitate, ea apreciaz doar eficiena surselor

proprii, a capitalului propriu.
Rentabilitatea financiar este expresia intereselor finale ale acionarilor, exprimate prin rata de
remunerare a investiiei fcute de acionari n procurarea activelor sau a reinvestirii totale sau
pariale a profitului rezultat [MIH-97]. Interesele acionarilor sunt exprimate prin rata de
rentabilitate pe termen scurt prin ncasarea de dividende, iar pe termen lung prin reinvestirea
profitului care asigur creterea valorii aciunilor i crearea premiselor pentru sporirea dividendelor
n perioadele urmtoare. Ea se calculeaz cu urmtoarea relaie [MIH-97]:
Pn
rf
capital _ propriu
Rata de rentabilitate financiar, cu valorile ei n cazul firmei analizate, precum i indicii de
variaie sunt prezentai n tabelul 7.4.
Nivelul ratei financiare crete de la 1,18% la 28,95% n prima perioad analizat, i la
69,44% n a doua perioad analizat. Aceasta nseamn un indice de cretere de 24,54 pentru prima
perioad i 2,40 pentru a doua perioad, adic o variaie a ratei de 27,77, respectiv 40,49. Se observ
c rata de rentabilitate financiar are un nivel foarte sczut n anul 0; creterea este spectaculoas n
prima perioad i continu s creasc, dar nu n aceeai proporie.
Rezulta c a crescut eficiena surselor proprii, a crescut valoarea dividendelor ncasate de
acionari.
n figura 7.2. este reprezentat evoluia ratei de rentabilitate financiar.
7.2.2. Analiza ratei de rentabilitate financiara cu ajutorul modelelor factoriale de

descompunere
59
Modelele factoriale de descompunere a ratei financiare, care constau n descompunerea ratei

de rentabilitate financiar n rate componente structurate dup diferite criterii, sugereaz cile pe
care agentul economic poate aciona pentru sporirea rentabilitii financiare.
7.2.2.1. Modelul l
Modelul l descompune rata de rentabilitate financiar n dou rate, astfel [MIH-97]:
Pn CA
f r1 xr2
CA capital _ propriu
r 1 - se mai numete i rata marjei nete de rentabilitate i arat profitul net la un leu cifr de afaceri
r 2 - este viteza de rotaie ( numarul de rotaii ) a capitalului propriu, arat intensitatea utilizrii
capitalului propriu.
Cele dou rate componente ale ratei de rentabilitate financiar, cu valorile lor n cazul firmei
analizate, precum i indiciile lor de variaie sunt prezentai n tabelul 7.5.
Din tabel se evideniaz clar c rentabilitatea financiar a crescut mai cu seam pe baza
creterii marjei nete de rentabilitate .
Pentru ca rentabilitatea financiara s continue s creasc trebuie ca:
- profitul net sa se modifice ntr-un ritm superior modificrii cifrei de afaceri prin:
a) reducerea cheltuielilor de exploatare i comercializare ( la latitudinea firmei);
b) sporirea produciei;
c) politica fiscal favorabil
60
61
Concluzii
Analiza ratelor de gestiune releva urmatoarele puncte slabe :

lichiditatea curenta si lichiditatea imediata in scadere, cu valori sub optim, indica
confruntari permanente ale firmei cu plata datoriilor sale;
pragul de rentabilitate creste mai mult decat cifra de afaceri datorita cresterii cheltuielilor
variabile;
si puncte tari :
lichiditatea rapida inregistreaza valori optime, ceea ce arata ca firma poate onora, prin
fructificarea stocurilor, daca aceasta este posibila, datoriile sale pe termen scurt;
indicele de siguranta al exploatarii, care este in crestere, arata un risc de exploatare foarte
mic. Mai mult decat atat, coeficientul de elasticitate inregistreaza valori foarte bune;
firma este departe si se indeparteaza de zona sensibila din jurul pragului de rentabilitate
al exploatarii;
valorile calculate ale riscului financiar arata pe parcursul perioadei analizate iesirea
firmei din zona de nesiguranta si pozitionarea ei intr-o situatie confortabila. Pozitia de
stabilitate financiara a firmei se consolideaza, fapt, indicat si de coeficientul de
elesticitate;
riscul de faliment calculat arata de asemeni iesirea firmei din zona in care riscul de
faliment este in cote normale. La sfarsitul perioadei analizate, firma se afla in pozitia in
care riscul de faliment este aproape inexistent.
Rentabilitatea economica in crestere ajunge la valori penste nivelul optim in ultimul an
analizat, crestere realizata mai cu seama pe baza marjei brute de acumulare;
Rentabilitatea economica bruta si neta a capitatului investit in crestere inregistreaza
valori mari;
Creste spectaculos rentabilitatea financiara;
In finalul perioadei analizate, desi gradul de indatorare al firmei creste, deoarece rata
dobanzii suportate de firma este mica, firma se afla in pozitia privilegiata de beneficiara a
efectului de levier, de multiplicare a unei rentabilitati economice, ea insasi foarte buna.
62
BIBLIOGRAFIE
1. MIH 97 I.Mihai ( coordonator ), E.Cazan s.a., Analiza situatiei financiare a agentilor

economici, Editura Mirton, Timisoara, 1997
2. STTA 91 Statut de functionare al firmei S.C.PROMPT S.A.
3. EPU 96 M.Epuran, s.a., Contabilitatea financiara in noul sistem contabil, vol.I,
vol.II, Editura de Vest, Timisoara, 1996;
4. EPU 97 M.Epuran, V. Babaita, Bazele contabilitatii, Editura de Vest Timisoara,
1997
5. BIL 2000 Formulare de bilant contabil al firmei S.C.PROMPT S.A.,1997
6. BIL -2001 Formulare de bilant contabil al firmei S.C.PROMPT S.A,1997
7. LEG 82 Legea contabilitatii, Ministerul Finantelor, 1982
8. MIN -94 Monografie contabila, Ministerul Finantelor, 1994
9. BAB 96 I. Babaita, A.Duta, Introducere in microeconomie, Editura de Vest,
Timisoara, 1996;
10. VER 88 P.Vernimmen, Finance de lentreprise. Analyse et gestion, Editura Dalloz,
Paris, 1988;
11. MIH 99 I. Mihai, A.Buglea, P.Stefea, Analiza financiara a intreprinderii, Editura
Marineasa, Timisoara, 1999;
12. NIT 97 Nita Dobrota, Economie politica, Editura Didactita si Pedagogica,
Bucuresti, 1995
13. STA -96 C. Stanescu, Analiza economico financiara, Editura Economica,
Bucuresti, 1996;
14. CRI 98 H. Cristea, I.Talpos, D.Cosma, Gestiunea financiara a intreprinderii,
Editura Mirton, Timisoara, 1998;
15. CRI 96 H. Cristea, I.Talpos, D.Cosma, Gestiunea financiara a intreprinderii, Editura
Mirton, Timisoara, 1996;
16. PER 97 R.Person, Utilizare Windows 95, Editura Teora, Bucuresti, 1997
17. BOL 98 I. Boldea s.a., Programarea aplicatiilor Windows, Editura Mirton,
Timisoara, 1998;
63

Analiza Situatiei Financiare A Firmei S C promPT S A Timisoara

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza Situatiei Financiare A Firmei S C promPT S A Timisoara

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Analiza situatiei financiare a firmei S.C.PROMPT S.A.

Tipurile de analiz financiar presupun luarea n considerare a criterilor de clasificare [MIH-

Metodele i tehnicile utilizate n analiza financiar, aceleai ca i cele utilizate de analiza

Diviziunea poate fii realizat:

Comparaia poate fii:

Metodele folosite n analiza financiar sunt:

2.1 Date de identificare

2.2 Obiectul de activitate

2.2.1 Scurt istoric

n 1950, Institutul de Proiectri Industriale Bucureti s-a scindat n Institutul de Proiectri

2.2.2 Obiectul de activitate conform statutului

Societatea comercial S.C. PROMPT S.A.Timioara i desfoar activitatea n

2.3 Alte informaii despre firm

2.3.1 Structura actionariatului

Firma este organizat n secii, birouri i secii confrom organigramei anexate.

- birou CTE (comisia tehnico-economic)

Bilanul contabil, ca document de sintez prin care se prezint patrimoniul, drepturile i

3.1 Analiza pe baza bilanului patrimonial

n activul bilanului sunt cuprinse numai valori nete(neamortizate), grupate n funcie de

3.1.1.1 Active imobilizate

Imobilizrile necorporale cuprind[EPU-96]:

Valoarea terenurilor cuprinde:

- valoarea lucrrilor de mbuntiri funciare;

Mijloacele fixe cuprind[EPU-97]:

Sunt formate din[EPU-2000]:

3.1.1.2 Active circulante

Activele circulante sunt elemente patrimoniale necesare realizrii ciclului de exploatare,

STOCURILE DE MATERII PRIME, MATERIALE CONSUMABILE,

Stocurile reprezint acea parte a activelor circulante aflate la ncheierea exerciiului

Indicele stocurilor=218,4 % n perioada I i Indicele stocurilor=143,7 % n perioada II, deci

PRODUCIA N CURS DE EXECUIE

n bilanul contabil se consemneaz valoarea, la cost de producie, a produselor, lucrrilor i

Factori de influen [MIH-97]:

PRODUSE FINITE I SEMIFABRICATE

Indicele produselor finite i semifabricate indic scderea pn la nivelul 0, ceea ce

III. DISPONIBILITI BNETI

Disponibilitile bneti reprezint lichiditile ntreprinderii aflate n cas, bnci, acreditive,

3.1.1.3 Conturi de regularizare i asimilate

3.1.1.4 Prime privind rambusarea obligaiunilor

Cu ajutorul contului 169 Prime privind rambursarea obligaiunilor se ine evidena

3.1.2 Structura general a pasivului

Partea de pasiv a bilanului cuprinde [EPU-2000]:

3.1.2.1 Capitaluri proprii

III. Diferene din reevaluare

VII Provizioane reglementate

IV. Alte datorii

Alte datorii se refera [ MIH-97 ] la datoriile fata dee:

3.1.2.4. Conturile de regularizare si asimilare

Dif _ con _ pasiv`

3.2.Analiza pe baza bilantului financiar

Tatarea elemntelor vizeaza trei aspecte:

3.3. Analiza pe baza bilantului functional

Analiza structurii patrimoniale are ca obiective [MIH-97]:

4.1. Analiza ratelor de structura ale activului

Ratele de structura ale activului reflecta aspecte privind patrimoniul economic al

r St - Rata stocurilor totale

4.2. Analiza ratelor de structura ale pasivului

Rata autonomiei financiare globale a scazut de la 65,95 % la 31,97 % pentru prima

Rata autonomiei financiare scade vertiginos sub nivelul optim;

Activitatea unei intreprinderi se desfasoara in primul rand in scopul obtinerii de profit si a

5.1.Intocmirea bilantului functional

Construirea bilantului functional si clasificarea elementelor de activ si pasiv se face dupa

5.2. Analiza ratelor de finanare