CAPITOLUL I AUDITUL FINANCIAR: concept, tipuri, rol 1.

Notiunea de audit, in general Audit vine de la cuvntul italian "audire", a asculta; cuvnt de origine latin, transformat n timp de practica anglosaxon, semnific azi, n sens strict, revizia conturilor realizat de experti independenti n vederea exprimrii unei opinii asupra regularittii si sincerittii acestora. Prin audit, n general, se ntelege examinarea profesional a unei informatii n vederea exprimrii unei opinii responsabile si independente prin raportarea la un criteriu (standard, norm) de calitate. Obiectivul oricrui tip de audit l constituie mbunttirea utilizrii informatiei. Retinem elementele principale care definesc auditul, n general: -examinarea unei informatii trebuie s fie exclusiv o examinare profesional; -scopul examinrii unei informatii este acela de a exprima o opinie asupra acesteia; -opinia exprimat asupra unei informatii trebuie s fie responsabil si independent, ceea ce presupune c persoana care face aceast examinare are anumite responsabilitti pentru activitatea sa si trebuie s fie o persoan independenta; -examinarea trebuie sa se faca dupa reguli dinainte stabilite cuprinse intr-un standard ,norma legala ori profesionala care constituie criteriu de calitate. -statutul de independent al persoanelor care realizeaz aceste misiuni de audit si autonomia organismului din care face parte auditorul.

2. Conceptul de audit financiar 2.1. Audit financiar sau audit statutar? Uniunea European nu cunoaste dect denumirea de controlor legal, dar acesta se cheam comisar de conturi n Franta, comisar-revizor n Belgia, auditor statutar n Regatul Unit etc. A audita a avut initial semnificatia de a verifica situatiile financiare ale unei ntreprinderi; azi, a audita poate avea n plus semnificatia studierii unei ntreprinderi pentru a-i aprecia procesele, tranzactiile si situatiile financiare (audit financiar), pentru a-i ameliora performantele (audit operational) sau pentru a face o judecat asupra gestiunii (audit de gestiune). Se pune ntrebarea: Care este adevratul audit?

Cine este adevratul auditor? Este imposibil de a da azi un rspuns convingtor, cu exceptia unui singur tip de audit pentru care exist texte oficiale si o directiv european: auditul legal, cunoscut si sub denumirea de control legal sau de audit statutar; Auditul statutar(legal) este singurul tip de audit reglementat la nivel european (Directiva a VIII-a) si prevzut, de regul, prin legea companiilor si prin actele constitutive (statutele) acestora; Denumirea simpl de "audit financiar" poate fi folosit pentru a desemna numeroase alte misiuni ca, de exemplu: -auditul financiar al procedurilor informatizate de tinere a contabilittii; -auditul financiar al operatiunilor de schimb pentru a verifica prezentarea regulamentar a acestora n situatiile financiare; -auditul financiar al contabilizrii cheltuielilor sociale pentru a verifica respectarea legislatiei sociale; -auditul financiar asupra situatiei fiscale; -auditul financiar asupra conturilor de clienti pentru a verifica dac evaluarea creantelor ndoielnice s-a fcut de o manier prudent etc. Din cele prezentate rezult c sintagma "audit financiar" este mult mai cuprinztoare dect cea de "audit statutar". Reglementarea european (Directiva a VIII-a) si reglementrile nationale se refer numai la auditul statutar, adic auditul asupra situatiilor financiare ale entittii. 2.2. "Audit financiar" versus "cenzorat" Confuzia creat ntre auditul financiar si auditul statutar a stat la baza unor msuri cum ar fi desfiintarea cenzorilor n ntreprinderile care sunt supuse auditului financiar. Cenzorii inlocuiti cu: -auditorul financiar(independent); -auditorul intern(subordonat Consiliului de administratie). 2.3. Tipuri de audit "Auditul operational" are ca obiectiv cerinta de a face analiza riscurilor si a deficientelor existente n vederea furnizrii de sfaturi.

Auditorii, n general,nu pot avea imixtiuni n gestiunea ntreprinderii auditate si, ca urmare, acestia nu pot efectua audit operational la entitatea la care fac auditul situatiilor financiare si nici consultanta; "Auditul de gestiune" are ca obiectiv fie gsirea de probe ale unei fraude, fie de a aduce o judecat critic asupra unei operatiuni de gestiune sau asupra performantelor unei entitti sau a unui grup de entitti. Auditul tinde a se generaliza la numeroase domenii care nu au raporturi directe cu situatiile financiare ale ntreprinderii(social,de calitate ,de mediu,etc...); n acest caz, el desemneaz diagnosticul de organizare si de gestiune si n mod deosebit controlul procedurilor si maniera n care organismul (ntreprinderea) actioneaz n raport cu atributiile si obiectivele acesteia; Clasificarea auditurilor se face n functie de obiectivele urmrite si n functie de specialistii care le realizeaz,astfel:

Obiective urmarite Specialisti utilizati Verificarea si certificarea Profesionisti contabili situatiilor financiare independenti alesi sau numiti ,de regula de actionari Diagnostic sectorial Experti independenti numiti de conducerea entitatii

Denumirea auditului -audit statutar

-audit fiscal -audit social -audit juridic -audit al calitatii --etc Diagnostic asupra Compartimente specializate -audit intern conturilor si diagnostic independente de alte sectorial servicii ale intreprinderii(de regula intreprinderi mari, grupuri,holdinguri,etc)

2.4. Categorii de auditori -auditorul intern ; -auditorul extern. Auditorul intern este o persoana fizica ori juridica, salariat al entittii auditate,respectiv angajat prin contract; cantonat initial n misiuni legate de buna calitate a informatiilor financiare, astzi, auditorul intern se ocup din ce n ce mai mult de misiuni de audit operational, de verificarea existentei, a gradului de

adecvare si a modului de aplicare a procedurilor interne n toate sectoarele si pe toate functiile ntreprinderii. Auditorul extern(financiar) : - obligatoriu -daca entitatea indeplineste conditiile legale care prevad expres aceasta(statutar) ; - optional in toate celelalte cazuri. Auditorul extern(financiar) este o persoana fizica ori juridica care isi exercita prerogativele n baza unui contract cu ntreprinderea: Entitatea in anumite conditii(prevazute de lege) este obligata s ncredinteze unui specialist competent si independent o misiune de audit financiar care conduce la certificarea situatiilor financiare . Auditorul contractual detine o competent mai bine adaptat la o misiune foarte precis (de exemplu, elaborarea si implementarea procedurilor de control intern, audit al metodelor de evaluare a stocurilor etc.). ntreprinderea are nevoie de opinia unui auditor a crui semntur se bucur de un prestigiu particular. O misiune particular de control este cerut de un tert, de exemplu, o banc la acordarea unui mprumut etc. Auditorul financiar executa : 1.Misiune de auditare in vederea exprimarii unei opinii profesionale si independente cu privire la situatiile financiar contabile anuale; 2.Executa misiuni la cerere cu obiective prestabilite check list in vederea exprimarii a unei opinii independente si profesionale. Orice entitate economica care opteaza pentru auditul financiar este obligata sa-si organizeze auditul intern. Auditorul contractual efectueaz o misiune n cadrul unui contract cu entitatea auditat prin care aceasta (o ntreprindere, o primrie, o institutie public, un minister etc.) fixeaz o misiune unui auditor, termenii si conditiile de realizare fiind prevzute n contract. Altfel spus, dac nu exist dect o singur misiune de audit legal (statutar) care cuprinde obiective cunoscute si care se realizeaz potrivit Standardelor Internationale de Audit, exist un numr nelimitat de misiuni de audit contractual, realizate de specialisti, de regul experti contabili. La originea misiunilor contractuale stau patru motivatii: Elementele de baz ale conceptului de audit statutar sunt: -profesionistul competent si independent care poate fi o persoan fizic sau o persoan juridic;

-obiectul examinrii efectuat de profesionistul contabil l constituie situatiile financiare ale entittii, n totalitatea lor: bilant, cont de profit si pierdere si celelalte componente ale situatiilor financiare, n functie de referentialul contabil aplicabil; -scopul examinrii: exprimarea unei opinii motivate cu privire la imaginea fidel, clar si complet a pozitiei financiare (patrimoniului), a situatiei financiare si a rezultatelor obtinute de entitatea auditat; -criteriul de calitate n functie de care se face examinarea si se exprim opinia l constituie standardele (normele) de audit si standardele (normele) contabile. Tertii se asteapt ca auditorul statutar s oferirea unei asigurri referitoare la: -c rapoartele financiare au "acuratete"; - c declaratiile financiare intr n responsabilitatea auditorului. protejeze interesele lor , prin