DOCTRINA SI DEONTOLOGIA PROFESIEI CONTABILE

1. Ce este profesia contabilă?

Profesia contabila reprezinta totalitatea activitatilor ce presupun cunostinte in domeniul contabilitatii, a
specialistilor care le efectueaza, precum si organismelor lor profesionale. Profesia contabila este reglementata
juridic la nivel european de Directiva 89/48/CEE, inlocuita de Directiva 2005/36/CEE cu privire la
recunoasterea calificarilor profesionale, iar la nivel national de OG nr. 65/1994 privind organizarea activitatii de
expertiza contabila si a contabililor autorizati, republicata.

2. Care sunt principalele activităţi componente ale profesiei contabile?

Lista principalelor activitati/servicii care compun profesia contabila sunt urmatoarele:
1. Tinerea contabiliattii.
2. Elaborarea, examinarea si prezentarea situatilor financiare.
3. Audit statutar.
4. Alte lucrari de audit financiar contabil.
5. Management financiar contabil.
6. Servicii fiscale (consultanta, consiliere si asistenta fiscala).
7. Servicii de studii si consultanta pentru crearea intreprinderii.
8. Evaluari de intreprinderi si titluri.
9. Alte servicii contabile si paracontabile.
Diversitatea profesiei contabile este o realitate foarte importanta, chiar daca in anumite organizatii profesionale
membrii se ocupa in fapt de una singura sau de foarte putine dintre aceste activitati.
Sfera de activitati a profesiei contabile acopera auditul statutar, auditul in sectorul public, contabilitate, auditul
fuziunilor si achizitiilor, auditul elementelor nemonetare, lichidari, insolvabilitate, expertiza contabila,
consultant, consiliere si reprezentanta fiscala si consiliere in investitii.
Dintre toate activitatiile componente ale profesiei contabile numai auditul statutar este in mod obligatoriu
organizat si exercitat ca activitate externa oricarei entitati supuse unui astfel de control. Alte servicii furnizate
exclusiv de profesionistii contabili sau partajate cu alte profesii sunt: ⇒ resurse umane si administrative:
intocmirea statelor de plata, proceduri de control intern, relatii cu institutiile de securitate sociala, asistenta in
litigiile legate de resursele umane, recrutate etc.; ⇒ misiuni de consultanta si consiliere contabila si fiscala; ⇒
servicii financiare: evaluarea afacerilor, verificarea financiara prealabila, analiza investitiilor, planificarea
financiara, restructurarea datoriilor si recapitularizarea, gestionarea protofoliului, controlul administrativ si
financiar, brokerajul etc.; ⇒ servicii juridice: intocmirea documentelor juridice pentru persoane fizice, sprijin
juridic si administrativ pentru Adunarea generala, consiliere privind Legea companiilor etc.

3. Cum se clasifică profesioniştii contabili?

Profesionistii contabili se impart in functie de statutul juridic in: dependenti, cu statut de angajati; independenti
sau liber profesionisti contabili, furnizori ai serviciilor componente ale profesiei contabile. Din punct de vedere
al modului de organizare a activitatii liber profesionistilor contabili, acestia pot sa-si desfasoare activitatea:
individual; in forme asociative potrivit legislatiei fiecarei jurisdictii.
O parte din profesionistii contabili isi desfasoara activitatea in calitate de angajati sau ca furnizori de servicii, in
domeniul auditului intern si controlului intern, activitati importante pentru o buna guvernare a intreprinderiilor.

38
4. Ce înţelegeţi prin audit în general; dar prin audit financiar; dar prin audit statutar?
Prin audit, în general, se înţelege “examinarea profesională a unei informaţii , efectuata de o persoana
competenta si independenta in scopul emiterii unei opinii motivate prin raportarea la un criteriu de calitate:
standard, norma sau reglementare” Elementele fundamentale fara de care activitatea nu poate fi definita ca fiind
un audit sunt : - examinarea este strict profesionala si presupune colectarea si evaluarea unor probe privind
informatia/informatiile examinata/examinate; - persoana care examineaza trebuie sa detina competenta necesara
si as fie independenta; - obiectul examinarii: orice informatie economica, tehnica, tehnologica, financiara,
fiscala, juridica etc.; - scopul examinarii: emiterea unei opinii, care consta in determinarea si raportatrea
gradului de conformitate a informatiei la criteriul de calitate prestabilit; - calitatea opiniei: motivata; - criteriul
de pareciere: un standard, o norma sau o reglementare.
Prin audit financiar se intelege “orice interventie cu caracter de control, analiza, verificare, cercetare sau studiu
in contabilitatea unei entitati, efectuata de un profesionist contabil competent si independent” daca celelalte
elemente fundamentale ale definitiei auditului in general sunt reunite. Altfel spus , “auditul financiar este
auditul in general, cu precizarea ca obiectul examinarii il constituie informatia financiar contabila, iar persoana
competenta si independenta trebuie sa fie profesionist contabil”.
Prin audit statutar se intelege “examinarea profesionala efectuata de un profesionist contabil competent si
independent asupra situatiilor financiare ale unei entitati in ansamblul lor, in scopul emiterii unei opinii
motivate responsabile si independente in legatura cu imaginea fidela clara si completa a pozitiei, a situatiei
financiare si a performantelor financiare, prin raportarea la standardele nationale sau internationale de audit”.

5. Care sunt aşteptările publicului de la un audit statutar?

Publicul se asteapta ca auditorul statutar sa joace un rol in protejarea intereselor sale prin oferirea unei
reasigurari referitoare la cinci aspecte care privesc intreprinderea:
a) acuratetea situatiilor financiare;
b) continuitatea activitatii si solvabilitatea firmei;
c) existenta/inexistenta unor fraude;
d) respectarea de catre firma a reglementarilor specifice si generale;
e) comportamentul responsabil al firmei fata de problemele legate de mediu si problemele sociale.

6. Ce este auditul intern?

Auditul intern este activitatea care are ca obiectiv verificarea existentei, adaptabilitatii si modului de aplicare a
dispozitivelor, procedurilor si metodelor care formeaza sistemul de control intern al entitatii. Aceasta activitate
poate fi realizata printr-un compartiment distinct al entitatii sau externalizata prin profesionisti contabili
independenti. Controlul intern al unei intreprinderi constituie un obiectiv al auditului intern si un mijloc pentru
realizarea obiectivului auditului statutar.

7. Care sunt deosebirile fundamentale între auditul intern şi auditul statutar?

Auditul intern si auditul statutar sunt doua activitatii complementare in care sunt antrenati profesionistii
contabili. Conceptual, exista deosebiri esentiale intre cele doua tipuri de audit, cum ar fi :
Statutul : Auditorul intern face parte din structurile intreprinderii, auditorul statutar este un prestator de servicii
independent juridic de intreprindere.
Beneficiarii auditului: Auditorul intern lucreaza in folosul responsabililor intreprinderii, auditorul statutar face
certificarea situatiilor financiare in folosul tuturor utilizatorilor situatiilor financiare.

38
Obiectivele auditului: Obiectivul auditorului intern este sa aprecieze bunul control asupra activitatilor
intreprinderii; obiectivul auditorului statutar il constituie certificarea regularitatii, sinceritatii si imaginii fidele a
conturilor, situatiei financiare si rezultatelor intreprinderii. Pentru atingerea acestor obiective auditul statutar va
trebui sa aprecieze si el dispozitivele de control intern ale intreprinderii; deci controlul intern este pt auditul
statutatr un mijloc in timp ce pentru auditul intern este un obiectiv.
Domeniul de aplicare al auditului: Auditul statutar inglobeaza tot ceea ce participa la inglobarea rezultatelor si
la elaborarea situatiilor financiare, insa in toate functiile intreprinderii; auditul intern are un domeniu de aplicare
mai vast: cuprinde nu numai toate functiile intreprinderii, ci si toate dimensiunile acestor functii.
Prevenirea fraudei: deosebit de obligatiile legale de divulgare, auditul statutar se preocupa de orice frauda de
indat ace aceasta are sau se presupune ca are o influenta asupra situatiilor financiare; auditul intern , desi nu are
drept scop descoperirea fraudelor, avand o arie mult mai larga de lucru, are o mai mare posibilitate de prevenire
a fraudelor, suspectand si adancind controlul pentru orice nerespectare a procedurilor de control intern.
Independenta : independenta auditorului statutar este cea a titularului unei profesii liberale, este juridica si
statutara, este una absoluta; indepententa auditorului intern este restrictiva; el este independent fata de
structurile auditate, dar nu si fata de conducerea entitatii.
Periodicitatea auditurilor: auditorii statutari nu sunt prezenti in intreprindere, ei actioneaza in perioada
propice elaborarii situatiilor finaciare si au de regula aceiasi interlocutori; auditorul intern lucreaza tot timpul in
intreprinderea sa si schimba frecvent interlocutorii.Din punct de vedere al prezentei in intreprindere auditul
statutar este periodic, iar auditul intern este permanent, iar din punct de vedere relational auditul intern este
periodic, iar auditul statutar este permanent.
Metoda : auditorii statutari isi efectueaza lucrarile dupa metode verificate, pe baza de comparatii, analize,
inventare etc,; metoda auditorilor interni este specifica si originala, adaptata la cultura intreprinderii.

8. În ce relaţie se află profesia contabilă şi fiscalitatea?

Profesia contabila inca de la inceputurile mediului de afaceri modern a lucrat cu impozitarea clientilor ca fiind
unul dintre serviciile sale fundamentale. In prezent profesia contabila este principalul furnizor de servicii fiscale
pentru toate sectoarele de afaceri Serviciile fiscale constituie o parte componenta a profesiei contabile in
ansamblul ei si sunt oferite in interesul public. Dezvoltarea legislatiei fiscale a influentat dezvoltarea profesiei
contabile.la inceputurile profesiei contabile legislatia fiscala era destul de directa, reflectand mediul de afaceri
si sectorul public, legislatia fiscala devine tot mai sofisticata si se exprima printr-un set complex de reguli care
implica o varietate de impozite directe si indirecte. Deasemenea, internationalizarea afacerilor si miscarile mai
mult sau mai putin libere de capital au impus guvernelor sa isi protejeze baza fiscala cu reguli din ce in ce mai
complexe.
Activitatea fiscala ca parte componenta a profesiei contabile, acopera la randul ei o arie larga de
servicii: conformarea la regulile fiscale, planificare si consultanta fiscala, reprezentarea in fata instantelor
juridice si servicii legate de impozitarea corporatiilor. Obiectivul unui profesionist contabil este de a ajuta
clientii sa se conformeze eficient la cerintele de raportare si completare a returnarilor de impozite in tarile in
care detin active si sa isi minimizeze impozitele viitoare printr-o planificare si o consultanta corespunzatoare.
Serviciile de consiliere fiscala au o arie larga de aplicabilitate deoarece orice operatiune angajata de o
intreprindere sau de o persoanava avea implicatii fiscale; Consiliera fiscala inseamna furnizarea unei opinii,
formularea unui sfat sau asistarea clientilor in orice problema fiscala,in special cu privire la impozitarea
personala,impozitarea corporativa,TVA,impozitul pe castiguri de capital etc.

38
 Cele mai frecvente sarcini sunt: intocmirea declaratiilor de impozitare; evaluarea implicatiilor fiscale
ale unei operatii sau tranzactii; sugerarea acordurilor sau planurilor eficinta in domeniul fiscal; asistenta la
negocieri cu autoritatile fiscale si cu completele de judecata; planificarea fiscala,in scopul gestionarii optime a
obligatiilor fiscale in conformitate cu legislatia aplicabila.

9. Cum explicaţi necesitatea reglementării profesiei contabile?

Modul in care ar trebui reglementata profesia contabla a constituit in ultimii ani subiectul multor
dezbateri si in consecinta au avut loc multe schimbari deoarece profesionistii contabili , clienti lor, organismele
lor profesionale si guvernamentale cauta sa se asigure ca profesia contabila continua sa furnizeze servicii de
inalta calitate si contribuie la cresterea si dezvolatre economica globala.
Rolul organismelor profesionale se regăseşte în cele trei comandamente de bază ale acestora:
Educaţia: asigurarea unei dezvoltări profesionale continue a membrilor săi;
Etica: comportamentul deontologic al membrilor sai;
Calitatea: certificarea calitatii serviciilor oferite de membrii lor.
O profesie,în general, este definită şi judecată prin cunoştinţele, aptitudinile,atitudinea şi etica celor implicaţi în
această profesie.
Reglementarea unei profesii este un răspuns precis la nevoia de Standarde sigure, care să fie îndeplinite de
membrii acelei profesii.
Necesitatea reglementării şi natura acestei reglementări depind de:
⇒ Profesia însăşi, capacitatea ei de a răspunde efectiv şi eficient cererilor economiei şi societăţii;
⇒ Condiţiile de piaţă în care activează profesia;
⇒ Calitatea serviciilor furnizate de membrii săi, reglementarea este necesară pentru acertifica faptul că
serviciile contabile de pe piaţă sunt de calitate adecvate, ceea ce implică:
- adoptarea de standarde profesionale tehnice, adoptarea de reguli etice,
- nevoia de reprezentare a utilizatorilor necontractaţi ai serviciilor contabile, precum investitorii,
creditorii, etc. (Legea Sarbanes-Oxley în SUA, Legea securităţii financiare în Franţa).
Reglementarea poate fi un mijloc eficace de asigurare a calitatii si de abordare a unor aspecte aferente pietei
serviciilor contabile cel putin datorita urmatoarelor cauze:
1. existenta unui dezechilibru in ceea ce priveste cunostintele intre clientul care primeste serviciile
contabile si furnizorul acestor servicei care dispune de experienta profesionala;
2. in afara furnizorului si beneficiarului de servicii contabile exista si terte parti care pot cumula
beneficii sau costuri semnificative de pe urma furnizarii de servicii contabile;

10. Aria de acoperire a reglementării profesiei.

Reglementarea profesiei contabile acopera urmatoarele domenii:
1. Cerinţele de acces şi certificarea sau autorizarea;
2. Cerinţele referitoare la educaţia continuă;
3. Monitorizarea comportamentului profesioniştilor contabili;
4. Standardele profesionale şi etice pe care profesioniştii contabili trebuie să le respecte;
5. Sistemele şi procedurile disciplinare în cazul în care profesioniştii contabili nu îndeplinesc cerinţele de mai sus.
Standardele de inalta calitate sunt importante deoarece acestea ofera o baza de referinta pentru membrii
profesiei, utilizatorii serviciilor contabile si organe de reglementare, pentru a evalua conformitatea membrilor
cu cele mai bune practice

38
11. Care sunt condiţiile de calitate a reglementării profesiei contabile?
Pentru ca reglementarea sa asigure servicii de calitate utilizatorilor ei, trebuie sa fie:
1) Proportionala
2) Transparenta
3) sa nu fie impotriva competitiei
4) nediscriminatorie
5) precisa
6) segmentata in functie de tinta sa
7) implementata consecvent si just
8) supusa unei examinari periodice.
Efectul unei reglementari bine elaborate va consta in furnizarea asigurarii potrivit careia natura si calitatea
serviciilor contabile raspund atat nevoilor beneficiarilor, cat si nevoilor economiei in general.

12. Modalităţi de implementare a reglementării profesiei.

Sunt trei modalitati de implementare a reglamentarii:
1.Autoreglementarea, specifică economiilor liberale: Organismul profesional este recunoscut de
guvern, care îi deleagă responsabilitatea de a reglementa profesia;
2.Reglementarea externă: Profesia este reglementată de guvern, fie prin intermediul unei agenţii
guvernamentale,fie prin intermediul unei agenţii independente, căreia guvernul i-a delegat sarcini de
reglementare;
3. Coreglementarea: Reprezintă o combinare între autoreglementare şi reglementarea externă.
Autoreglementarea şi reglementarea externă trebuie să se comporte în aşa fel încât să fie complementare, şi nu
să se concureze.
Modalităţi de combinare între autoreglementare şi reglementarea externă:
1. Autoreglementarea împreună cu supravegherea întreprinsă de o agenţie independnetă: supravegherea
este complementară reglementării şi o întăreşte
2. O combinare în care organismul profesional este responsabil pentru anumite aspecte ale
reglementării, iar guvernul sau o agenţie independentă, pentru alte aspecte.
Combinarea intre autoreglemantare si reglementarea externa poate depinde de urmatorii factori :
1) experienta istorica;
2) performanta de autoreglementare a organismului profesional;
3) orientarea politica generala catre reglementarea ca instrument de conducere economica;
4) calea de dezvoltare a economiei;
5) natura si caracteristicile esecurilor pietei.
Organismele profesionale trebuie să joace un rol hotărâtor în reglementarea profesiei fiind cel mai bine
poziţionate pentru apărarea interesului public:
 Publicul are nevoie de servicii de calitate, dar şi reputaţia organismului profesional va reflecta
calitatea serviciilor oferite de membrii săi;
 Ele sunt apropiate de pieţele în care operează membrii lor şi deci cunosc felul în care reglementarea
poate afecta comportamentul;
 Ele pot urmări eficienţa sistemului de reglementare;
 Ele au responsabilitatea de a comunica şi de a lucra cu guvernele în interesul public.

38
La randul lor, guvernele trebuie sa se asigure ca reglamentarea respective isi atinge obiectivul referitor la
interesul public la cel mai scazut cost posibil. Pentr aceasta , guvernele trebuie:
 Să înţeleagă natura şi caracteristicile problemelor pe care reglementarea caută să le rezolve;
 Să beneficieze de un sistem de monitorizare a performanţei organismului însărcinat cu reglementarea profesiei;
 Să se bazeze pe rezultate, respectiv calitatea generală şi consecvenţa serviciilor contabile;
 Să aibă abilitatea de a amenda legislaţia şi reglementarea atunci şi acolo unde este nevoie.
Organismele profesionale şi guvernele au interese şi obiective comune: profesioniştii contabili să servească
interesul public prin utilizarea de standarde de înaltă calitate în serviciile prestate.
Abilitatea cea mai importantă a profesiei contabile este aceea de a pune pe primul loc interesul public, lucru
care va face ca profesia să câştige respectul comunităţilor şi al organelor de reglementare din ţară şi la nivel
global.

13. Reglementarea profesiei contabile la nivel european.

1. Reglementarea generală
Profesia contabilă este reglementată de Directiva 89/48/CEE înlocuită prin Directiva 2005/36/CEE cu
privire la recunoaşterea calificărilor profesionale. Profesionistul contabil este definit ca fiind specialistul care a
absolvit într-un stat membru cel mai înalt nivel de pregătire şi formare cerut în acea ţară pentru activitatea de
profesionist contabil şi care are acces fără restricţii la toate srviciile şi activităţile componente ale profesiei
contabile, inclusiv, odată autorizat, la activitatea de audit statutar.
Acesti profesionisti contabili au :
⇒ Studii universitare de specialitate;
⇒ Un stagiu practic de cel puţin trei ani;
⇒ Au promovat un test de aptitudini
⇒ Calitatea profesională obţinută are diferite denumiri:“expert contabil”, “chartered accountant”,
“contabil public” (CPA) în SUA .
2. Reglementarea specială
Reglementata distinct prin Directiva 84/253/CEE, cunoscută sub denumirea de a 8-a
Directivă ,înlocuită prin Directiva 2006/43/CF, cunoscută şi sub denumirea de noua Directivă a 8 a.
Prevederi principale ale Directivei a 8-a:
1. Condiţiile de autorizare şi de retragere a autorizării unui profesionist contabil de a efectua audit
statutar. Condiţii ce trebuie îndeplinite de o persoană fizică să fie autorizată să efectueze audit statutar sunt:
 să aibă studii universitare relevante sau unnivel echivalent;
 să fi susţinut un examen de acces la calitatea de profesionist contabil;
 să fi efectuat un stagiu de pregătire practică de cel puţin trei ani;
 să fi promovat un examen de competenţă profesională
2. Condiţiile speciale privind independenţa auditorului, calitatea prestaţiilor de audit statutar şi
standardele aplicabile.
3. Crearea unui sistem de supraveghere publică asupra activităţii de audit statutar şi a auditorilor
statutari.
Auditul statutar încheie fluxul informaţiilor desprinse din situaţiile financiare înainte acestea să ajungă
la utilizatorii (consumatorii) finali – auditorul statutar plasându-se ca ultim apărător al interesului public.

38
14. Rolul profesiei contabile pentru satisfacerea interesului public.
Exercitarea profesiei liberale de expert contabil şi contabil autorizat presupune asumarea răspunderii de
a acţiona în interes public, nu numai de a satisface nevoile unui client sau ale unui angajator.
Acţionând în interes public, format din clienţi,finanţatori, autorităţi publice, angajatori, investitori –
expertul contabil şi contabilul autorizat ca membru al unei profesii liberale, trebuie să onoreze încrederea care i
s-a acordat, respectând anumite norme de conduită, în mod deosebit conştiinţa profesională şi Independenţa.
Rolul profesiei contabile = Protejarea interesului public

15. Rolul profesiei contabile pentru dezvoltarea economiei.

Progresul uman duce la dezvoltarea pietelor,dar aceste nu se pot dezvolta fara profesionisti contabili
deci profesia contabila satisface un interes general. Bilantul contabil si situatiile financiare in ansamblu lor
constituie cea mai buna carte de vizita a unei intreprinderi, iar profesionistul contabil este artizanul acesteia.
Profesionisti contabili au un rol important in dezvoltarea economica durabila prin satisfacerea
interesului public numai daca exista la nivel national organisme profesionale puternice care sa lupte pentru
aplicare standardelor internetionale in domeniul auditului si contabilitatii. Profesionisti contabili sunt implicati
in toate domeniile vietii economice si sociale.
Rolurile pe care le joaca profesionistii contabili, in orice sector din economie ar lucra, sunt foarte
diversificate: ei lucreaza in contabilitate si raportare financiara; in mamagement; in fiscalitate; in sisteme
informatice; in finante corporative si inteligenta manageriala; ca auditorui interni sau externi; in consultanta, in
educatie,etc; asigura guvernele in atingerea obiectivelor lor economicesi sociale; contribuie la performantele
pietelor financiare etc.

16. Necesitatea existenţei unor organisme profesionale puternice.

Profesionisti contabili trebuie sa se asocieze pentru a satisface mai bine interesul public,organismul
rezultat avand menirea sa asigure unitatea de conceptie si de metoda pt.servicile profesionale pe care le
efectueza ca angajati sau in practaca libera.Necesitatea unor organism profesionale puternice la nivel national
rezulta din responsabilitatea pe care o are profesia contabila pentru protejarea interesului public,cel putin din
punctul de vedere al trei domenii, care constituie comandamentele fundamentale ale oricarui organism
profesional: educatia, etica si controlul de calitate. Atat publicul ,cat si entitatea beneficiara a serviciilor
profesionale trebuie protejate de o eventual incompetenta a profesionistilor contabile,aceasta protectie este
asigurata atunci cand organismul professional stabileste masuri eficiente in cea ce priveste calitatea serviciilor
furnizate de prof.contab.

17. Modalităţi de organizare a profesiei contabile.

Asociatiile sau organismele profesionale se infiinteaza prin consimtamantul membrilor profesionisti contabili
sau printr-o lege.
Intr-o tara se pot constitui unul sau mai multe organisme ale profesiei contabile.
La nivel european exista 2 moduri de abordare a calificarii profesionale:
 sistemul de calificare a pregatirii (persoana detine un nivel de calificare si pregatire, asigurand
accesul la toate sau la o seroe larga de activitati ale profesiei contabile)
 sistemul de calificare functionala (denota o calificare profesionala care permite persoanei sa exercite
numai functia pentru care detine calificarea).

38
18. Criteriile de recunoaştere a unui organism profesional.
Pentru a fi recunoscut de autoritatile publice si de organismele internationale, un organism national al profesiei
contabile trebuie:
1. sa fie un organism necomercial si neguvernamental;
2. sa fie acceptat si recunoscut de membrii sai;
3. membri sai sa fie profesionisti contabili;
4. sa se bucure de buna reputatie in randul autoritatilor publice si al publicului;
5. sa aibe capacitatea de a dezvolta sau influenta standardele profesionale si contabile (etica, disciplina,
practica profesionala, controlul calitatii);
6. membrii trebuie sa fie autorizati sa desfasoare, la cel mai inalt nivel posibil, activitatiile treditionale
efectuate de profesionistii contabili;
7. sa aiba capacitatea de administrare si resursele necesare pentru indeplinirea misiunii si obiectivelor sale.

19. Despre IFAC

Federatia Internationala a Contabililor (IFAC)
S-a infiintat in anul 1977 cu 63 de membri fondatori din 51 de tari ca raspuns la provocarile perioadei:
sustinerea contabililor in rezolvarea unor probleme tehnice si de afaceri mai complexe, furnizarea unei directii
si a unui mecanism institutional care sa orienteze contabilii din intreaga lume pe calea dreapta si etica.
In prezent, IFAC este o organizatie globala, semnificativa, care cuprinde 155 de organisme membre
si asociate din 118 state, reprezentand peste 2,5 milioane de contabili care lucreaza in practica publica sau
angajati in industrie si comert, educatie, institutii publice etc. IFAC este organizatia globala pentru profesia
contabila care acopera toate sectoarele si toate specializarile profesiei: contabilitate de afaceri, consultanta
fiscala, audit, tehnologia informatiei, insolvabilitate etc.
Misiunea IFAC o constituie intarirea profesiei contabile capabile sa contribuie la dezvoltarea
economiilor internationale prin promovarea aderarii la standarde profesionale de inalta calitate.
IFAC colaboreaza cu alte organizatii si normalizatori internationali. IFAC elaboreaza standardele, cu
aplicabilitate la nivel global, in domeniile: educatie, etica, calitatea serviciilor, audit, contabilitate publica.
Pentru a deveni membru IFAC, organismul profesional solicitant trebuie:
 sa fie recunoscut fie printr-o lege, fie prin consens general ca fiind un organism national profesional
major care isi desfasoara activitatea in jurisdictie. In cazul consensului general s-a constatat faptul ca el
trebuie sa fie sustinut de comunitatea de afaceri;
 sa participe sau sa contribuie la procesul de normalizare profesonala;
 sa demonstreze ca acorda o atentie deosebita atunci cand isi selectioneaza membrii;
 sa furnizeze standarde si orientari privind comportamentul si practicile profesionale personelor carora li s-
a acordat o functie sau alte imputerniciri de catre o autoritate recunoscuta sau carora organizatia le-a
acordat o functie si care trebuie sa respecte criteriile statutului de membru;
 sa se oblige sa participe in IFAC si sa promoveze importanta IFAC si a programelor, activitatilor si
hotararilor luate de IASB;
 sa aiba o structura operationala interne care furnizeaza sprijin si reglementari pentru membrii sai.
Profesia contabila din Romania este reprezentata la IFAC prin CECCAR - membru plin din anul 1996 si CAFR
- din anul 2005.

38
20. Despre FEE.
Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE) este organizatia - recunoscuta de IFAC care
gestioneaza profesia contabila la nivelul Uniunii Europene; cuprinde organisme profesionale, admise conform
principiului de tara, din toate cele 27 de tari membre ale Uniunii Europene, CECCAR este membru FEE din
anul 1996. FEE are ca obiectiv intarirea profesiei contabile la nivelul Uniunii Europene si aplicarea
standardelor internationale in domeniul contabilitatii si auditului.
Pentru ca un organism profesional dintr-o tara sa devina membru FEE este necesar: sa nu fie organism
guvernamental;
 sa fie un organism stabil in cadrul profesiei contabile;
 sa fie recunoscut prin lege sau prin consens general;
 sa provina dintr-o tara europeana.
Cand dintr-o tara exista o a doua candidatura pentru calitatea de membru este necesara consultarea membrului
existent;

21. Despre organizaţiile şi grupările regionale.

IFAC este recunoscuta drept o organizatie mondiala a profesiei in general in ceea ce priveste stabilirea
standardelor profesionale. Organizatiile regionale reprezinta profesia din regiunea respectiva in fata
organismelor guvernamentale si de dezvoltare din acea regiune si, in anumite cazuri, in fata organizatiilor
internationale si care sunt importante din punct de vedere regional.
Scopul final al organizatiilor regionale il constituie facilitarea dezvoltarii relatiilor economice in
regiunile respective.
Pentru a fi recunoscuta de catre IFAC organizatia regionala trebuie sa demonstreze ca :
1. va subscrie obiectivelor IFAC si va fi de acord sa promoveze activ aceste obiective, si se va asigura ca prin
intermediul propriilor organisme member sunt promovate in regiune reglementarile si standardele IFAC si IASC;
2. are ca obiectiv dezvoltarea si intarirea unei profesii contabile pe baza larga in regiunearespectiva;
3. constituie o regiune de tari definita corespunzator si care este in general reprezentativa pentru profesia contabila;
4. nu este alcatuita deja dintr-un numar substantial de organisme membre din tari deja deservite de o organizatie
regionala;
5. contine un numar suficient de organisme contabile care sunt deja membre ale IFAC;
6. este infiintata corespunzator atat din punct de vedere financiar, cat si tehnic, a functionat pe o perioada rezonabila
de timp si dispune de infrastructura si resursele organizationale si financiare necesare indeplinirii eficiente a
responsabilitatilor si participarii la activitatile IFAC;
In urma recunoasterii de catre IFAC, organizatia regionala si IFAC isi asuma anumite angajamente si
responsabilitati reciproce.
Organizatiei regionale i se va cere:
1. sa continue sa sustina activ IFAC si sa asigure diseminarea pe scara larga a reglementarilor tehnice;
2. sa asiste IFAC in relatiile si comunicarea cu organismele membre(de exemplu, colectarea datoriilor), dupa cum se
cere, si in legatura cu potentiale organisme membre din regiuni;
3. sa furnizeze periodic Secretariatului IFAC rapoarte de activitate;
4. asa cum se cere, sa permita presedintelui IFAC sau reprezentantului sau sa participe la intalnirile Consiliului(sau
la structura de conducere echivalenta);
5. sa furnizeze informatii si sa participe la activitatile tehnice ale IFAC(comitete, grupuri de lucru etc.) in acele
situatii in care o reprezentare regionala sau un punct de vedere ar fi potrivite;

38
 6. sa trimita un reprezentant, preferabil presedintele organizatiei regionale, sa participe la intalnirile Consiliului de
Administratie al IFAC, la intalnirile cu presedintele, vicepresedintele, directorul executiv si presedintii
Comitetelor; reprezentantul poate sa fie insotit de un consultant tehnic;
7. sa informeze Secretariatul IFAC despre orice schimbari propuse in Constitutia sau in randul membrilor
organizatiei regionale;
8. sa mentina o comunicare directa, adecvata, cu alte organizatii regionale recunoscute, privind diverse intalniri, noi
reglementari tehnice, proceduri de lucru sa furnizeze buletine informative etc.
In mod similar, IFAC va trebui:
1. sa furnizeze secretariatului organizatiei regionale exemplare din toate reglementarile tehnice ale IFAC si
alte comunicari administrative, precum si minute sau alte comunicari administrative, precum si minute
sau alte documente legate de Consiliul de Administratie al IFAC;
2. sa se sfatuiasca si sa se consulte cu organizatia regionala asupra oricaror modificari propuse in randul
membrilor;
3. dupa cum se cere, si in masura in care este posibil, sa furnizeze asistenta organizatiilor regionale in
desfasurarea misiunii lor si in diseminarea reglementarilor tehnice ale IFAC;
4. dupa cum se cere, sa furnizeze vorbitori sau alti reprezentanti la conferinte regionale si seminarii pentru
a promova coeziunea dintre IFAC si organizatia regionala;
5. sa sfatuiasca organizatia regionala asupra activitatilor Comitetului de Nominalizare privind
recomandarile IFAC asupra alcatuirii Consiliului de Administratie al IFAC si a Comitetelor.
Gruparea regionala reprezinta asocierea mai multor organisme profesionale din tarile aceleiasi regiuni, care
insa nu indeplineste toate criteriile mentionate pentru o organizatie regionala.
Pentru a fi recunoscuta de IFAC gruparea regionala trebuie sa demonstreze ca:
1. exista o grupare sau o organizatie infiintata si sustinuta (care poate fi cunoscuta ca organizatie regionala pentru
propriile sale scopuri locale);
2. gruparea sustine obiectivele si reglementarile IFAC si IASC;
3. zona acoperita de grupare are o marime suficienta cu potential pentru un numar semnificativ de organisme
contabile profesionale; gruparea are potential sa indeplineasca eventual criteriile pentru recunoasterea oficiala de
catre IFAC, are o intentie si un plan evident in vederea obtinerii acestei recunoasteri.
Gruparile regionale recunoscute nu vor primi dreptul de a participa la intalnirile Consiliului de Administratie al
IFAC ca observatori, cu exceptia unei decizii specifice a Consiliului de Administratie de a emite o invitatie
pentru a participa a o anumita intalnire, pentru un anumnit scop.
Gruparile recunoscute vor primi exemplare din toate publicatiile IFAC in schimbul platii unei cotizatii anuale
rezonabile. Acestea vor fi incurajate sa contribuie la raspunsurile pentru proiectele de expunere ale IFAC si
pentru reglementari si alte documente inaintate.
Principalele organizatii si grupari regionale care functioneaza in Europa sunt:
1. Federatia Expertilor Contabili Europeni (FEE)
2. Federatia Expertilor Contabili Francofoni (FIDEF);
3. Federatia Expertilor Contabili Mediteraneeni (FCM);
4. Comitetul de Integrare Latina Europa-America (CILEA);
5. Parteneriatul Sud-Est European pentru Dezvoltarea Contabilitatii (SEEPAD).
Sistemul de supraveghere publica trebuie sa aiba o finantare sigura si libera de orice influenta negativa a
auditorilor statutari sau a firmelor de audit.

38
22. Structura legală şi organizaţională a unui organism profesional.
Factorii care trebuie analizati:
1. scopul infiintarii organismului profesional;
2. cadrul legal existent;
3. numarul de contabili calificati din tara si natura generala a calificarilor acestora;
4. protectia legala;
5. natura sarcinilor;
6. standardele de contabilitate si audit urmate in general de profesionistii contabili in pregatirea si auditarea
declaratiilor financiare;
7. necesitatea in cadrul profesiei a unor programe de formare continua;
8. cererea viitoare estimata de profesionisti contabili in toate sectoarele din tara;
9. extinderea si calitatea sistemului educational pentru pregatirea profesionistilor contabili;
10. activitatile si programele specifice care vor fi derulate de organismul profesional de contabilitate si cele care vor
fi asumate de organisme guvernamentale sau alte organizatii;
11. resursele care vor fi disponibile pentru finantarea organismului profesional de contabilitate;
12. numarul de contabili din tara care tin de un organism profesional din afara tarii.
Deciziile initiale cu privire la structura:
1. categorii si cerinte pentru a fi membru;
2. prevederea de mentinere a „drepturilor dobandite’’ pentru calitatea de membru;
3. componenta, autoritatea si responsabilitatea organismului suprem de conducere;
4. autoritatea si responsabilitatea directorului executiv;
5. autoritatea si responsabilitatea Comitetelor Permanente;
6. desemnarea ca membru.

23. Colaborarea organismului profesional cu Guvernul.

O colaborare eficientă cu administraţia şi alte părţi interesate poate duce la dezvoltarea unui organism
professional care respectă necesităţile administraţiei, ale profesiei şi ale interesului public în general.
Pentru ca profesia sa se dezvolte si sa obtina o recunoastere publica, trebuie sa existe un cadru legal si
de reglementare corespunzaror care sa guverneze profesia. Acest cadru trebuie sa respecte filozifiile
guvernamentale de baza. De asemenea, trebuie luate toate masurile pentru evitarea impunerii de obligatii de
reglementare excesiva asupra contabililor sau pentru evitarea
Realizarea cresterii economice si protejarea interesului public sunt obiective comune ale administratiilor
si organismelor profesionale de contabilitate.O conducere eficienta cu administratia si alte parti interesate poate
duce la dezvoltarea unui organism professional care respecta necesitatile administratiei, ale profesiei si ale
interesului public.
Un organism profesional de contabilitate nu trebuie doar să facă ceea ce se cuvine, ci trebuie să aibă un
plan oficial care:
1. Să promoveze cunoştinţele, abilităţile şi competenţa membrilor;
2. Să facă declaraţii publice cu privire la politica publică, cu implicaţiile contabile, de audit sau
fiscale;
3. Să facă dovada unor procese transparente pentru acordarea calităţii de membru, calificări şi
regulamente.

24. Organele de conducere şi de execuţie ale unui organism profesional.

38
Organul principal de conducere este Consiliul (în anumite ţări este numit “Consiliu”) Consiliul este condus de
un Preşedinte ales de ceilalţi membri ai Consiliului sau de masa de membri.
Personalul angajat poate:
1. Să influenţeze şi să maximizeze contribuţia voluntarilor;
2. Să asigure respectarea directivelor organului de conducere;
3. Să execute funcţii importante administrative, de relaţiipublice şi de legătură;
4. Să asigure o contiuitate şi o perspectivă istorică;
5. Să îndeplinească activităţi operaţionale pentru realizarea obiectivelor Consiliului;
6. Să îşi assume un rol consultant, inclusiv să ofere voluntarilor îndrumări cu privire la aspecte
statutare, să acţioneze ca punct de contact pentru membri.
Responsabilităţile Consiliului:
1. Conducerea organismului pentru realizarea obiectivelor şi pentru asigurarea ca organismul să funcţioneze
efectiv şi eficient;
2. Responsabil de strategia oranismului şi de politicile generale de monitorizare a activităţilor
3. În primii ani de funcţionare va avea probabil un rol direct în abordarea problemelor operaţionale şi
tehnice.
Sarcinile şi funcţiile Consiliului includ:
1. aprobarea planului strategic şi a iniţiativelor cheie ale organismului profesional de contabilitate;
2. Aprobarea bugetului şi raportului anual ale organismului;
3. Aprobarea eventualelor modificări ale statutului organismului;
4. Aprobarea politicii în domeniile de importanţă majoră.
Presedintele
Presedintele – este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau de membri, in
genral pe termenlimitat. Rolul presedintelui implica reprezentarea, conducerea, comnuncarea si promovarea
organismului profesional de contabilitate
Presedintele pastreaza legatura cu menbrii organsimului, stagiarii, potentialii membri, publicul, guvernul
si organele dereglementare.
Presedintele colaboreaza strans cu directorul executiv si cu personalul organismului profesional de
contabilitate.
Comitetele
Comitetele sunt structuri ale Consiliului care genereaza o judecata logica de grup, asigura continuitatea
gandirii si ajuta la consolidarea cunostiintelor si experientei membrilor. Comitetele pot fi infintate pentru a
asigura faptul ca viziunile voluntarilor care sunt membri sunt luate in considerare in mod coresunzator. In
cadrul unei organizatii mici comitetele pot executa sarcini care in cadrul unei organizatii mai mari sunt delegate
personalului executiv. O buna structura a comitetului permite organizatiei sa fie la curent cu mediul in c are
profesionistii contabili isi desfasoara activitatea.
Structura managementului
Consiliul trebuie să numească o persoană cu normă întreagăpentru responsabilitatea de management al
organizaţiei- director executiv - va trebui să fie: un manager cu experienţă; capabil de a gândi şi planifica în
mod strategic; creativ şi plin de energie, având dorinţa de a dezvolta organizaţia; persoană cu abilităţi excelente
de comunicare; sociabil şi capabil de a stabili şi crea contacte-cheie în afaceri, guvern şi învăţămant.
Rolul directorului executiv: -de a dezvolta o strategie comprehensivă detaliată şi un plan de lucru care
să includădate-ţintă specifice; de a dezvolta şi conduce structura de personal pentru executarea activităţilor; de a

38
acorda asistenţă şi consiliere preşedintelui, memebrilor Consiliului şi altor voluntari; de a crea şi păstra relaţii
eficiente cu guvernul, comunităţile de afaceri şi profesinale şiinstituţiile de învăţământ; de a asigura că
procedurile de autorizare şi disciplinare sunt realizate imparţial şieficient conform statutului sau regulilor
organismului profesional; de a asigura că Consiliul, membrii şi alte persoane relevante sunt ţinute la curent cu
evoluţiile internaţionale, religioase şi naţionale care afectează profesia de contabil; de a administra resursele şi
personalul organizaţiei conform bugetelor şi politicilor aprobate de Consiliu; de a raporta Consiliului cu privire
la progresul spre obiectivele organizaţiei.
ALT RASPUNS:
Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul, condus de un
presedinte care este ales de ceilalti membri ai Consiliului.
Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care asigura continuitatea gandirii si ajuta la
consolidarea cunostintelor si experientei membrilor.
Abordeaza urmatoarele domenii: Apartenenta ca membru; Educatie si training; Partea tehnica; Disciplina;
Audit; Comitetul de numire pe posturi; Comitetul de remunerare. Consiliul numeste o persoana pt
responabilitatea de management (director executiv), Membri, Personal angajat,Voluntarii.
Organele centrale de conducere ale Corpului sunt:
1. Conferinţa naţională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi,
2. Consiliul superior al Corpului şi
3. Biroul permanent al Consiliului superior.
La filiale:
1. Adunarea generala
2. Director Executiv;
3. Consiliul Filialei – Hotarare, Disciplina;
4. Biroul permanent- Decizii, arbitraj.
5. Cenzori alesi

25. Finanţarea unui organism profesional.

Finantarea organismului se realizeaza din surse externe si/sau din surse interne.
Astfel finantarea interna se realizeaza prin fondurile colectate de la membri prin două modalităţi:
1. Sub formă de cotizaţii, cu plată pentru drepturile şi privilegiile în calitate de membru;
2. Recompensă pentru serviciile primite cum ar fi cursurile, examinările, activităţile de dezvoltare
profesională şi participarea la manifestările promoţionale.
Sursele externe de venit sunt:
1. subvenţii de la guvern (în mod limitativ şi numai în cazuri izolate);
2. sponsorizarea iniţiativelor specifice;
3. donaţii;
4. agenţii de ajutorare din străinătate;
5. surse caritabile;
6. spaţiu publicitar;
7. firme.

38
26. Marketingul şi promovarea profesiei.
În cadrul strategiei de promovare şi de marketing a lor şi a activităţii pe care o efectuează, profesioniştii
contabili nu trebuie să furnizeze informaţii eronate despre profesia lor.
Profesioniştii contabili trebuie să fie cinstiţi şi loiali şi nu trebuie:
1. să facă revendicări exagerate pentru serviciile pe care le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o
deţin;
2. să ofere referinţe compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţii.
Strategia initiala de marketing a unui organism profesional nou trebuie sa se concentreze pe identificarea
publicului -tinta cheie, atragerea studentilor si asigurarea furnizarii eficiente de servicii.
Componentele cheie ale mediului de marketing sunt:
1. macromediul- factori sociali, legali economici, politici si tehnologici;
2. micromediul- studenti si membri, parti interesate(lideri industriali,angajatori,organe de reglementare,institutii de
invatamant, furnizori (de pregatire) si concurenti;
3. mediul intern- oameni, finante, resurse si infrastructura.
Promovarea - Revistele si buletinele informative; Internetul; Website. O campanie planificata si coordonata de
relatii publice este foarte importanta in informarea cu privire la organismul profesional.Legaturile cu presa
nationala si de afaceri si alte grupuri media trebuie sa fie stabilite inca din faza de inceput. O campanie de
promovare eficienta va include o combinatie a urmatoarelor activitati: -saloane, congrese, seminarii si mese
rotunde; -prezentari; -intalniri biunivoce; -publicitate; -crearea de relatii cu angajatorii membri sau studenti.

38
27. Despre Standardele Internaţionale de Educaţie.
Standardele Internaţionale de Educaţie SIE stabilesc elementele esenţiale pecare trebuie să le conţină
programele de educaţie şi dezvoltare astfel încât acestea să fie recunoscute, acceptate şi aplicate pe scară
largă. Organismele profesionale membre IFAC determină cerinţe detailate ale educaţiei de precalificare de
postcalificare şi de dezvoltare care să aibă elemente esenţiale prevăzute în SIE.
IFAC emite trei tipuri de documente:
1. Standardele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IES)
2. Îndrumările Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEG)
3. Documentele Internationale de Educatie pentru Profesionistii Contabili (IEP)
IES:
1. stabilesc standarde de buna practica general acceptate în educaţie şi dezvoltare pentru profesioniştii contabili.
2. Exprimă reperele pe care organismele membre trebuie să le atintgă în pregătirea şi dezvoltarea continuă
profesioniştii contabili.
3. Stabilesc elementele esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare la nivelul scontat pentru
câştigarea recunoaşterii, aceptării şi aplicării internaţionale.
4. Funizează referinţe autorizate pentru influenţarea reglementărilor locale.
IFAC a emis 8 IES- uri
 IES1 intitulat Cerinţe de intrare într-un program de educaţie contabilă profesionistă
 IES2 intitulat Conţinutul programelor de educaţie contabilă profesionistă
 IES3 intitulat Aptitudini profesionale
 IES4 intitulat Valori profesionale etică şi atitudini
 IES5 intitulat Cerinţe de experienţă practică
 IES6 intitulat Evaluarea capacităţilor profesionale şi competenţei
 IES7 intitulat Dezvoltarea profesională continuă
 IES8 intitulat Cerinţe privind competenţa profesioniştilor contabili din domeniul auditului.
Principale obligaţii ale memberilor IFAC sunt:
 Sa depuna eforturi pentru:
1. încorporarea elementelor esenţiale ale conţinutului şi procesului de educaţie şi dezvoltare pe care se
bazează IES urile în cerinţele naţionale de educaţie şi dezvoltare pentru profesia contabila.
2. implementarea IES –urilor sau a cerintelor nationale de educatie şi dezvoltare care încorporează IES urile.
 Sa aducă la cunoştinţa membrilor toate IES –urile, IEG –urile şi IEP –urile emise de IFAC.

28. Despre Standardele Internaţionale de Calitate.

Controlul calităţii este abordat pe trei niveluri
1. nivelul misiunii – control intern
2. nivelul cabinetului – control intern
3. nivelul organismului professional – control extern
Controlul calităţii la nivelul cabinetului trebuie să includă următoarele elemente:
a) responsabilităţile conducerii pentru calitatea din interiorul cabinetului:
1. stabilirea de politici şi proceduri al căror scop este de a promova o cultură internă;
2. stabilirea structurilor sau persoanelor care îşi asumă responsabilitatea finală pentru sistemul de control
3. persoanele care au atribuţii cu privire la sistemul de control al calităţii în cadrul firmei trebuie să deţină
experienţă şi capacităţi suficiente şi adecvate precum şi autoritate necesară
b) cerinţele etice constau în stabilirea de politici şi proceduri că repectă cerinţe etice relevante: integritatea,
obiectivitatea, competenţa profesională, confidenţialitatea, profesionalismul, independenţa.

38
c) Acceptarea şi continuarea relaţiei cu clienţii şi misiuni
1. stabilirea de politici şi proceduri pentru acceptarea clienţilor,
2. stabilirea de politici şi proceduri pentru continuarea relaţiilor cu clienţii şi pentru retragerea din misiuni
sau din relaţii cu clienţii
d) Resursele umane stabilirea unor proceduri pentru a oferi asigurarea rezonabilă că firma deţine sufficient
personal cu capacităţile şi competenţele necesare, recrutarea personalului, evaluarea performanţei,
capacităţile, competenţele, dezvoltarea carierei, promovarea, stimulentele.
e) Realizarea misiunilor
1. asigurarea realizării misiunilor în conformitate cu standardele profesionale şi cu cerinţele legale
2. modul de acordare a consultaţiilor,
3. modul de soluţionare a divergenţelor de opinii în cadrul echipei misiunii
4. examinarea independentă a controlului de calitate
5. documentarea misiunilor
f) Monitorizarea
1. politicile şi procedurile cu privire la sistemul de control al calităţiisunt relevante, adecvate,
funcţionează efficient, sunt respectate în practică,
2. analiza şi evaluarea continuă a sistemului de control al calităţii,
3. inspecţia periodică a unor misiuni deja încheiate.

29. Despre Standardele Internaţionale de Etică.

Consiliul pentru Standarde de Etica pentru Contabili (IESBA) din cadrul IFAC a emis Codul etic al
profesionistilor contabili care cuprinde standard etice de inalta calitate, precum si alte prevederi pentru
profesionistii contabili din intreaga lume.
Codul etic IFAC stabileste principiile fundamnetale ale eticii profesionale pentru profesionistii contabili
si furnizeaza un cadru conceptual si indrumari pentru aplicarea acestor principia.
Obligatiile organismelor profesionale membere IFAC se refera la urmatoarele:
a) Organismele membre nu trebuie sa aplice standard mai putin stingente decat cele stipulate in Codul etic
IFAC
b) Acolo unde responsabilitatile elaborarii codurilor nationale de etica refin tertilor,organismele membre
trebuie s aurmareasca convergenta codului national cu codul IFAC, depunand cele mai sustinute eforturi
pentru a-I convinge pe cei resonsabili cu elaborarea codurilor nationale sa incorporeze codul IFAC.
In Romania codul etic IFAC a fost adoptat, cu unele mici modificari, drept Cod etic national al profesionistilor
contabili, inca din anul 2002.

38
30. Despre Standardele Internaţionale de Contabilitate.
IFAC, prin Consiliul pentru Standarde international de Contabilitate pentru Sectorul Public (IPSASB),
emite Standarde international de Contabilitate pentru secorul Public (IPAS), iar consiliul pentru Standarde
Internationale de Contabilitate (IASB) emite Standarde international de raportare financiara (IFRS).
Obligatiile organismelor membre IFAC in legatura cu standardele international de contabilitate se
refera in principal la depunerea celer mai sustinute eforturi pentru:
1) Incorporarea cerintelor IPSAS-urilor in cerintele nationale de contabilitate pentru sectorul publicsau, acolo unde
responsabilitatea elaborarii cerintelor nationale de contabilitate pentru sectorul public revine guvernelor sau altor
terti, convingerea acestor responsabili sa se conformeze IPSA-urilor
2) Asistenta la implementarea IPSAS-urilor sau a standardelor nationale de contabilitate pentru sectorul public care
incorporeaza IPSAS-urile
3) Incorporarea cerintelor IFRS-urilor in standardele nationale de contabilitatesau, acolo unde
responsabilitateapentru elaborareastandardelor nationale de contabilitate revine Guvernului sau tertilor sa se
conformeze IFRS-urilor sau sa fie convergente IFRS-urilor
4) Asistenta la implementarea IFRS-urilor sau a standardelor nationale care incorporeaza IFRS-urile.
31. Despre Standardele Internaţionale de Audit.
Standarde Internaţionale de Audit Consiliul pentru Standarde Internaţionale de Audit şi Asigurări IAASB emite
standarde.
1. Standardele Internaţionale de Audit ISA,
2. Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Examinare ISRE
3. Standardele Internaţionale pentru Misiunile de Certufucare ISAE
4. Standardele Internaţionale pentru Serviciile Conexe ISRS
IAASB emit declaraţii aferente de practică, norme metodologice, îndrumări.
Obligatiile organismelor profesionale membre IFAC sunt:
1. Incorprarea cerintelor standardelor internationale si a celorlate documente emise de consiliul pentru
standarde internationale de audit si asigurari in standardele nationale, sau daca responsabilitatea
elaborarii standardelor nationale revine guvernului sau altor terti, convingerea acelor responsabili sa se
conformeze acestor standard si documente;
2. Asistenta la implementarea standardelor sau altor standarde care incorporeaza aceste standarde si
documente.
3. Implementarea unui proces care sa furnizeze membrilor la timp traducerea corenta si complete a
standardelor intrenationale si a celorlalte documente emise de de consiliul pentru standarde
internationale de audit si asigurari.
32. Aspecte conceptuale privind etica.
Etica isi are originea in cuvantul “ethos” din limba greaca: aceasta poate insemna atat caracterul unui
individ, cat si cultura unei comunitati. Etica se ocupa cu studiul teoretic al valorilor si conditiilor umane din
perspective principiilor morale si a rolului acestora in viata sociala. Etica, in sens restrans, reprezinta totalitatea
normelor de conduita morala, iar in sens si mai restrans reprezinta un ansamblu de principii si reguli ale
membrilor unei profesii liberale.
Etica este stiinta care se ocupa cu studiul teoretic al valorii si conditiilor umane din perspectiva
principiilor morale si rolul lor in viata sociala; totalitatea normelor de conduita morala, corespunzatoare unui
domeniu, unei activitatii sau unei colectivitati.
Etica este straina dictaturii si centralismului; ea este specifica democratiei , deoarece democratia presupune
dereglementare, locul legilor fiind luat de principii etice, asfel se poate aluneca spre anarhie si dezordine.

38
33. Necesitatea unui cod etic al profesiei contabile.
Un cod de conduita este definit de specialisti ca un ansamblu de principia profesionale de etica ce
reglementeaza exercitiul professional al unor activitati.
Conform directivelor europene privind serviciile, un cod de etica trebuie sa include, in functie de specificul
fiecarei profesiuni, atat modalitatile de comunicare comerciale referitoare la profesiile reglementate, cat si
regulile referitoare la conditiile de exercitare a activitatilor profesionistilor ca reguli doentologice vizand sa
garanteze in mod deosebit independenta, impartialitatea si secretul profesional.
Profesia contabila se distinge de alte profesii prin insumarea unei responsabilitati fata de interesul
public, profesionistii contabili din intreaga lume trebuie sa furnizeze servicii de inalta calitate in interes public
si pentru aceasta trebuie sa respecte unele principii si reguli de comportament professional menite sa dea
serviciilor respective autoritatea necesara si sa previna patrunderea catre utilizatori a unor informatii
financiar-contabile care pot influenta negative deciziile acestora.
Stabilirea de principii si reguli etice si monitorizarea insusirii si respectarii acestora de catre toti
profesionistii contabili constituie una din atributiile de baza ale organismului profesional. Pentru aceasta,
organismul profesional trebuie sa aiba capacitatea si resursele necesare pentru instruirea unui sistem de
investigare si de sanctiuni pentru cazurile de nerespectare a standardelor profesionale si etice.
Organismele profesionale membre IFAC sunt obligate sa aplice principiile si regulile stabilite prin codul etic
IFAC:
 Fie prin adoptarea codului etic IFAC drept cod etic national al profesionistilor contabili;
 Fie prin adoptarea codului etic IFAc la specificul jurisdictiei locale;
 Fie prin elaborarea unui cod etic propriu care sa cuprinda toate principiile si regulile stabilite prin codul
etic IFAC.

34. Codul etic IFAC; rol, structură.

Codul etic al profesionistilor contabil are un dublu rol:
1. da autoritate serviciilor furnizate de profesionistii contabili; beneficiarii serviciilor furnizate de
profesionistii contabili sunt asigurati ca aceste servicii sunt realizate de specialisti care respecta anumite
standarde si raspund pentru calitatea prestatiilor lor;
2. protejeaza profesionistii contabili in fata unor crime economice si a altor fenomene negative din
economie, precum spalare de bani, finantari de terorism, fraude de tot felul, coruptie etc.
Codul etic este structurat in trei parti si 22 de sectiuni:
Partea A – destinat tuturor profesionistilor contabili, indiferent de statut: liberprofesionisti sau angajati-
contine 6 sectiuni
Sectiunea 100- Introducere si principii fundamentale
Sectiunea 110 – Integritatea
Sectiunea 120 – Obiectivitatea
Sectiunea 130 – Competenta profesionala si prudenta
Sectiunea 140 - Confidentialitatea
Sectiunea 150 – Comportamentul professional
Partea B – destinat profesiionistilor contabili independenti – 10 sectiuni
Sectiunea 200 – Introducere
Sectiunea 210 – Acceptarea unui client
Sectiunea 220 -Conflicte de interes

38
 Sectiunea 230 – Opinii suplimentare
Sectiunea 240 – Onorarii si alte tipuri de remuneratii
Sectiunea 250 – Marketingul serviciilor profesionale
Sectiunea 260 - Cadouri si ospitalitate
Sectiunea 280 – Obiectivitate- toate serviciile
Sectiunea 290 – Independenta in misiuni de audit si certificare
Partea C – destinata profesionistilor contabili neagajati – 6 sectiuni
Sectiunea 300 – Introducere
Sectiunea 310 –Conflicte potentiale
Sectiunea 320 – Intocmirea si raportarea informatiilor
Sectiunea 330 – Luarea de masuri in cunostinta de cauza
Sectiunea 340 - Interese financiare
Sectiunea 350 – Stimulente. Acceptarea si emiterea de oferte.

35. Despre integritate.

Integritatea presupune ca profesionistul contabil trebuie să fie drept si onest în toate relatiile
profesionale si de afaceri si sa nu asocieze la declaratii false sau care ar putea induce in eroare consumatorii.
Un profesionist contabil nu trebuie să se asocieze cu rapoartele, evidentele, comunicatele sau alte informatii
când apreciază că acestea:
1. contin o declaratie în mod semnificativ falsă sau care induce în eroare
2. contin declaratii sau informatii eronate;
3. omit sau ascund informatii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.

36. Despre obiectivitate.

Obiectivitatea presupune ca profesionistul contabil trebuie sa fie impartial, fara idei preconcepute, sa
nu se gaseasca in situatii de conflict de interese sau de incompabilitatea si in nici o alta situatie care ar putea
detemina un tert bine informat, dar si bine intentionat sa ii puna la indoiala cinstea si corectitudinea.
Principiul impune obligatia de a nu-si compromite profesia din cauza unor erori, conflicte de interese
sau din cauza influentei nedorite a altor persoane.
Profesionistii contabili îsi desfăsoară activitatea în multe domenii diferite si trebuie sa-si demonstreze
obiectivitatea în împrejurări diferite. Liber-profesionistii contabili realizează rapoarte de certificare, prestează
servicii fiscale si alte servicii de consultanta manageriala. Alti profesionisti contabili angajati întocmesc situatii
financiare fiind subordonati altora, executa serviciile de audit intern si servesc în diferite functii financiare de
conducere din industrie, comert, sectorul public si educatie. De asemenea, unii profesionisti contabili pregătesc
si instruiesc pe cei care aspira sa intre în profesie. Indiferent de pozitie sau serviciul prestat, profesionistii
contabili trebuie sa protejeze integritatea serviciilor profesionale si sa mentină obiectivitatea în rationamentul
profesional.
În selectionarea situatiilor si practicilor de care se vor ocupa în mod specific potrivit cerintelor etice
legate de obiectivitate, trebuie acordata atentia corespunzătoare următorilor factori:
1. profesionistii contabili sunt expusi unor situatii în care asupra lor se pot exercita presiuni ce le pot diminua
obiectivitatea.

38
 2. este practic imposibil sa se definească si sa se descrie toate situatiile în care ar exista aceste posibile presiuni. În
stabilirea standardelor pentru identificarea relatiilor care pot, ori par sa afecteze obiectivitatea profesionistului
contabil, trebuie sa domine un caracter rezonabil.
3. trebuie evitate relatiile care permit ca idei preconcepute părtinirea ori influentele altora sa încalce obiectivitatea.
4. profesionistii contabili au obligatia de a se asigura ca personalul angajat pentru serviciile profesionale contabile
si-au însusit principiul obiectivitătii.
5. profesionistii contabili nu trebuie sa accepte sau sa ofere cadouri sau invitatii (la mese, spectacole) care pot fi
considerate a avea o influenta importanta si dăunătoare asupra rationamentului lor profesional sau asupra acelora
cu care negociază.

37. Despre competenţa profesională şi prudenţă.

Acest principiu presupune ca profesionistul contabil detine competente necesare, specifice miciunii pe care o
are de indeplinit, si satisface concomitent cele doua cerinte ale conceptului: obtinerea competentei si
mentinerea competentei.
Principiul competenţei profesionale şi al prudenţei impune următoarele obligaţii profesioniştilor contabili:
   a) menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar, astfel încât clienţii sau angajatorii
lor să fie siguri că primesc servicii profesionale competente; şi
   b) să acţioneze cu prudenţă în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale, atunci când oferă servicii
profesionale.
Serviciile profesionale competente necesită un raţionament solid în aplicarea cunoştinţelor şi aptitudinilor
profesionale în furnizarea unor astfel de servicii. Competenţa profesională poate fi împărţită în două faze
separate:
1. obţinerea unui nivel de competenţă profesională;
2. menţinerea unui nivel de competenţă profesională.
Menţinerea unui nivel de competenţă profesională necesită o permanentă conştientizare şi înţelegere a
evoluţiilor relevante pe plan profesional tehnic şi în mediul de afaceri. Dezvoltarea profesională continuă
elaborează şi menţine capacităţile care îi permit unui profesionist contabil să desfăşoare o activitate competentă
într-un mediu profesional.
Seriozitatea include responsabilitatea de a acţiona în conformitate cu prevederile unei sarcini, cu atenţie
şi meticulozitate, ţinându-se cont de un interval de timp.
Un profesionist contabil ar trebui să se asigure treptat că cei care îşi desfăşoară activitatea sub tutela
unui profesionist contabil beneficiază de instruire şi supervizare adecvate.
Dacă este cazul, un profesionist contabil ar trebui să îi atenţioneze pe clienţi, angajatori şi alţi utilizatori de
servicii profesionale de limitele inerente serviciilor pentru a evita înţelegerea eronată a unei opinii exprimate
drept afirmarea unui fapt.

38. Despre confidenţialitate.

Confidentialitatea cere profesionistului contabil sa nu divulge si nici sa nu foloseasca in interes
personal informatiile pe care le obtine cu ocazia indeplinirii misiunilor sale profesionale.
Principiul confidentialitătii impune ca obligatie profesionistilor contabili, de a se abtine de la:
a) dezvăluirea de informatii confidentiale în afara firmei sau organizatiei angajatoare ca urmare a unei relatii
profesionale sau de afaceri, cu exceptia cazului în care a fost autorizat în mod special să facă publică o anumită
informatie sau dacă există o obligatie legală sau profesională de a face publice acele informatii.

38
(b) folosirea informatiilor confidentiale dobândite în timpul executării sarcinilor de serviciu în avantajul
personal sau în avantajul unei terte părti.
Un profesionist contabil trebuie să respecte întotdeauna confidentialitatea, chiar si într-un mediu social.
Profesionistul contabil trebuie să fie constient de posibilitatea unor scurgeri de informatii, în special în situatii
ce implică o asociere de afaceri pe termen lung cu un asociat sau cu un afin.
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să mentină confidentialitatea în prezentarea de informatii
către un posibil client sau angajator.
Un profesionist contabil trebuie, de asemenea, să ia în considerare mentinerea confidentialitătii în cadrul
firmei sau al organizatiei angajatoare.
Un profesionist contabil trebuie să facă tot posibilul pentru a se asigura că personalul aflat sub controlul
său si persoanele care îi furnizează consultantă sau asistentă respectă principiul confidentialitătii. Obligatia de
confidentialitate continuă si după încheierea relatiei dintre profesionistul contabil si client sau angajator. Când
profesionistul contabil schimbă organizatia angajatoare sau obtine un nou client el are dreptul să utilizeze
experienta anterioară. Profesionistul contabil nu ar trebui, totusi, să folosească sau să divulge informatii
confidentiale primite sau obtinute dintr-o relatie profesională sau de afaceri.
In următoarele situatii profesionistii contabili sunt sau pot fi obligati să divulge informatii confidentiale:
a) atunci când divulgarea este autorizată de către client sau angajator;
b) atunci când divulgarea este autorizată prin lege, de exemplu:
1. pentru a furniza documente sau alte probe în cursul unor proceduri judiciare; si
2. pentru a aduce la cunostinta autoritătilor publice în măsură eventuale încălcări ale legii.
3. atunci când există o obligatie profesională sau un drept de a le divulga atunci când nu este
interzis prin lege:
4. pentru a se conforma controlului calitătii unui corp membru sau al organismului profesional;
5. pentru a răspunde unei anchete sau unei investigatii din partea organizatiei membre sau al unui
organism normalizator.
6. pentru a proteja interesele profesionale ale unui profesionist contabil în cursul procedurilor
judiciare;
7. pentru a respecta standardele tehnice si cerintele etice.
Atunci când profesionistul contabil a determinat că informatia confidentială poate fi divulgată, trebuie
avute în vedere următoarele aspecte:
1. dacă interesele tuturor părtilor, inclusiv ale tertelor părti ale căror interese ar putea fi afectate, ar fi
prejudiciate în cazul în care clientul sau angajatorul consimt ca profesionistul contabil să divulge
informatii;
2. dacă sunt cunoscute sau nu toate faptele semnificative si dacă pot fi sustinute cu dovezi, în măsura în
care acest lucru este posibil; când situatia implică fapte sau opinii nefondate, trebuie să se recurgă la
rationamentul profesional pentru a se determina tipul de prezentare care trebuie făcută, dacă este
disponibil;
3. ce tip de comunicare este preconizată si cui i se adresează; mai exact, profesionistul contabil trebuie să
fie convins că părtile cărora li se adresează comunicarea sunt destinatarii adecvati si că au
responsabilitatea să reactioneze ca atare.

38
39. Despre profesionalism.
Acest principiu impuna ca obligatie profesionistului contabil sa se conformeze legilor si reglementarilor
relevante si sa evita orice actiune care ar prejudicia profesia, organismul profesional sau unui membru.
In cadrul strategiei de promovare si de marketing a lor si a activitatii pe care o efectueaza, profesionistii
contabil nu trebuie sa furnizeze informatii eronate despre profesia lor.
Profesionistii contabili trebuie sa fie cinstiti si loiali si nu trebuie:
1. sa faca revendicari exagerate pentru serviciile pe care le ofera, calificarile pe care le poseda si
experienta pe care o detin
2. sa ofere referinte compromitatoare sau comparatii lipsite de fundament privind munca desfasurata de
altii.

40. Despre respectarea standardelor şi normelor profesionale.

Profesionistul contabil trebuie sa respecte standardele profesionale, de educatie si de calitate ca o
garantie ca actioneaza in scopul protejarii interesului public.
Este datoria organismelor profesionale sa elaboreze standarde profesionale pentru fiecare dintre
activitatile componente ale profesiei contabile, care constituie criterii de calitate in aprecierea misiunilor
realizate de profesionistii contabili.

41. Explicaţi conceptul şi tipurile de independenţă.

Principiul independentei cere profeiosnistului contabil satisfacerea concomitenta a celor doua componente
fundamentale ale conceptului:
a) independenta de spirit (in gandire) sau independenta de drept – consta in acea stare a profesionistului
contabil potrivit careia el considera ca poate indeplini o misiune in conditii de integritate si obiectivitate necesara;
b) independenta in aparenta (comportamentala) sau independenta de fapt – presupune ca o terta persoana bine
informata, dar si bine intentionata nu gaseste niciun motiv de natura comportamentala care sa o determine sa puna
la indoila integritatea si obiectivitatea profesionistului contabil.
Independenta este un concept care cunoaste trei moduri de abordare: independenta absoluta, independenta
relativa si independenta restrictiva in functie de natura si conditiile specifice serviciului prestat.
Expertul contabil solicitat în efectuarea unei expertize contabile este obligat sa fie independent fata de partile
interesate în expertiza, evitând orice situatie care ar presupune o lipsa de independenta sau o constrângere care
ar putea sa-i impieteze integritatea si obiectivitatea.

42. Ameninţări la adresa independenţei.

Independenta expertului contabil trebuie sa fie absoluta în cazul expertilor contabili numiti din oficiu de
catre organele în drept si relativa în cazul expertilor contabili recomandati de parti sau în efectuarea de
expertize contabile extrajudiciare. Independenta absoluta deriva din obligatia acestuia de a tine seama de toate
cazurile de incompatibilitate, abtinere si recuzare prevazute de Codul de procedura civila si alte reglementari
procedurale speciale, care sunt aceleasi cu cele privind judecatorii. Independenta relativa deriva doar din
reglementarile profesiei contabile mai restrictive decât cele din reglementarea generala. La primirea fiecarei
lucrari de expertiza contabila expertul contabil parcurge un examen de independenta si completeaza declaratia
de independenta care însoteste lucrarea depusa la Corp în vederea efectuarii auditului de calitate. Independenta
expertului contabil implica doua componente fundamentale:
În activitatea practica se pot manifesta un ansamblu de circumstante sau asocieri de circumstante
generatoare de amenintari la adresa conformitatii cu principiul independentei. Natura acestora si masurile de

38
protectie cele mai adecvate sunt specifice fiecarei misiuni si combinatiilor pe care le genereaza asemanator
unor modele matematice.
În functie de natura, distingem urmatoarele tipuri de amenintari:
1) Amenintarea generata de interesul propriu apare atunci când profesionistul contabil sau un membru al
familiei acestuia are un interes financiar sau de alt gen;
2) Amenintarea generata de autoexaminare ( autocontrol ) poate aparea atunci când un rationament anterior
trebuie sa fie reevaluat de catre profesionistul contabil responsabil de acel rationament;
3) Amenintarea generata de favorizare poate aparea atunci când un profesionist contabil promoveaza o pozitie
sau o opinie pâna la un punct în care obiectivitatea sa poata fi compromisa;
4) Amenintarea generata de familiaritate poate aparea atunci când, în virtutea unei relatii strânse, un
profesionist contabil simpatizeaza prea mult cu interesele altor parti;
5) Amenintarea generata de intimidare poate aparea atunci când un profesionist contabil poate fi împiedicat sa
actioneze obiectiv prin intermediul unei amenintari, reale sau presupuse.
Pentru evitarea constrângerilor cu efecte nefavorabile asupra statutului expertului contabil si imaginii
profesiei contabile, se adopta masuri de protectie.

43. Măsuri de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei.

Masurile de protectie care ar putea elimina sau reduce amenintarile la un nivel acceptabil se impart in doua mari
categorii:
A. Masuri de protectie generate de profesie, legislatie sau reglementari cu demersurile:
1. cerinte educationale, de formare si experienta la intrarea în profesie;
2. cerinte de dezvoltare profesionala continua;
3. reglementari de guvernare corporativa;
4. standarde profesionale;
5. proceduri disciplinare si de monitorizare profesionala sau reglementara;
6. examinarea externa a rapoartelor, evaluarilor, comunicatelor sau informatiilor unui profesionist contabil
de catre o terta parte împuternicita prin lege;
7. sisteme de reclamatii eficace, gestionate public de catre compania angajatoare , de catre profesie sau un
organism de reglementare , care îi împuterniceste pe colegi, angajatori sau reprezentanti ai marelui public
sa atraga atentia asupra unui comportament neprofesional sau lipsit de etica;
8. o obligatie explicita de a raporta încalcari ale prevederilor etice;
B. Masuri de protectie in mediul de lucru cu demersurile;
1. existenta unor proceduri interne;
2. informari catre organele ierarhic superioare;
3. consiliere din partea organismului profesional;
4. consultarea unui specialist în probleme juridice;
5. demisie.

38
44. Obligaţiile organismelor profesionale în legătură cu Codul etic.
I. Organismele profesionale membre IFAC au obligatia sa prevada in statutele si regulamentele lor reguli cu
privire la investigatia si disciplina in caz de conduita gresita, inclusiv pentru abaterile de la standardele
profesionale.
Conduita gresita include:
1. activitatile cu caracter penal,
2. actiunile sau inactiunile care pot periclita profesia contabila,
3. abaterile de la standardele profesionale,
4. abaterile de la cerintele etice,
5. neglijenta profesionala grava,
6. un numar de cazuri de neglijenta mai putin importante care, cumulate, pot indica nepotrivirea de
a exercita drepturile de practica
7. activitatea necorespunzatoare.
II. Organismele profesionale membre IFAC trebuie sa elaboreze un regim eficient de investigare si disciplinar
care sa permita ca cei care judeca sa impuna o serie de penalizari cum ar fi sanctiunile ca : mustrarea, pierderea
sau restrictionarea drepturilor de practica, amenda, pierderea titlului profesional sau retragerea autorizarii,
excluderea din organismul profesional.
III. Organismele profesionale trebuie sa informeze fiecare membru in parte in legatura cu toate prevederile
Codului etic, standardelor profesionale, regulilor si reglementarilor, si cu consecintele neconformarii.
IV. Organismele profesionale trebuie sa asigure resursele financiare necesare care sa permita efectuarea la timp
a actiunilor de investigare si disciplinare.
V. Totodata, organismele profesionale trebuie sa elaboreze si sa mentina un proces de examinare independenta
a plangerilor clientilor sau altor parti in cazurile in care s-a decis, ca urmare a investigatiei, ca problema in
cauza nu va fi deferita unei instante disciplinare.

45. Care sunt factorii care trebuie analizaţi când se iniţiază înfiinţarea unui organism profesional din
domeniul contabilităţii?
Factorii sunt:
1. Scopul infiintarii organismului prof;
2. cadrul legal existent pt reglementare profesionala;
3. numarul de contabili calificati din tara si natura generala a calificarilor acestora;
4. protectia legala pt anumite titluri profesionale;
5. natura sarcinilor;
6. care va fi interactiunea dintre profesie si guvern;
7. standardele de contabilitate si audit urmate in general de profesionistii contabili in pregatirea si auditarea
delaratiilor financiare;
8. necesitatea in cadrul profesiei a unor programe de formare continua;
9. cererea viitoare estimata de profesionistii contabili din toate sectoarele de tara;
10. extinderea si calitatea sistemului educational pt pregatirea profesionistilor contabili;
11. activitatile si programele specifice care vor fi derulate de organizatii profesionale de contabilitate si cele care vor
fi asumate de organizatii guvernamentale sau alte organizatii;
12. resursele care vor fi disponibile pt finantarea organizatiilor profesionale de contabilitate;
13. numar de contabili din tara care tin de organizatiile profesionale de contabilitate din afara tarii.

38
46. Necesitatea colaborării cu Guvernul la înfiinţarea unui organism profesional în domeniul
contabilităţii.
Grupul care formeaza un nou organism profesional de contabilitate trebuie sa inceapa colaborarea cu
administratia inca din faza incipienta pentru a dezvolta un cadru corespunzator. Pentru ca aceasta actiune sa fie
incununata de succes, este important camembrii grupului fondator sa fie in legatura cu administratia.este de
asemenea important ca acesti membri sa fie asistati de un avocat calificat si cu o buna reputatie pentru
elaborarea sau revizuirea legislatiei necesare.
O colaborare eficienta cu administratia si alte parti interesante poate duce la dezvoltarea unui organism
professional care respecta necesitatile administratiei, ale profesiei si ale interesului public in general.
Un organism profesional de contabilitate trebuie sa aiba un plan oficial care:
1. sa promoveze cunostintele, abilitatile si competenta membrilor,
2. sa faca declaratii publice cu privire la politica publica cu imlicatiile contabile, de audit sau fiscale,
3. sa faca dovada unor procese transparente pentru acordarea calitatii de membru, calificari si regulamente.

47. Care este aria de cuprindere a reglementărilor la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul
contabilităţii?
Organismul profesional de contabilitate trebuie sa aiba propria structura de reglementare adecvata
cadrului legal national. O structura de reglementare consta in:
1. lege a contabililor sau o alta legislatie care recunoaste organismul profesional ca entitate legala care reprezinta
profesia si care ii poate conferi putere legala pentru reglementarea membrilor,
2. un statut si regulamente proprii,
3. cerinte de admitere si un registru al membrilor,
4. reguli de conduita profesionala si etica in afara cadrului legal. Aceste reguli trebuie sa se bazeze pe Codul etic al
IFAC;
5. standarde contabile si de audit,
6. sisteme disciplinare pentru membrii care nu respecta regulile de conduita ale organismului,
7. cerinte de autorizare pentru auditori si alte functii.
8. Sisteme de monitorizare pentru membrii.

Statutul organismului profesional de contabilitate este documentul oficial care stabileste numele si scopul,
cerintele de administrare a organizatiei. Acesta contine, de asemenea, si cerintele de membru, drepturile si
puterile membrilor, sistemul disciplinar si cerintele cu privire la suspendarea, demiterea si reprimirea
membrilor. De multe ori, organismele profesionale aleg sa stabileasca si un set de regulamente care determina
diversele cerinte de politica la nivel inalt care nu sunt neaparat acoperite de statut. In functie de structura
administrativa a organismului, regulamentele pot fi modificate si actualizate mai frecvent decat statutul.

48. Care este structura de conducere la înfiinţarea unui organism profesional din domeniul
contabilităţii?
Organul principal de conducere al organismului profesional de contabilitate este Consiliul.
Competenta Consiliului este in general aleasa de membri, de obicei pe un termen specificat, care poate fi reinoit
o data sau mai multe ori. Consiliul raspunde in fata membrilor. Membrii vor fi invitati sa participe la Adunarea
generala anuala si vor avea de asemenea dreptul sa solicite o Adunare generala speciala, daca este necesar.
Consiliul este in mod normal condus de un presedinte care este ales de ceilalti membri ai Consiliului sau de
masa de membri.

38
Presedintele este liderul organismului profesional de contabilitate ales de Consiliu sau de membri, in general
pe termen limitat. Rolul presedintelui implica reprezentarea, conducerea, comunicarea si promovarea
organismului professional de contabilitate. In calitate de reprezentant principal al organismului, presedintele
pastreaza legatura cu guvernul, organele de reglementare, specialistii in educatie si alte organisme si agentii
la nivel national, regional si international. Presedintele colaboreaza stans cu directorul executiv si cu
personalul organismului profesional de contabilitate.
Comitetele Permanente sunt structuri ale Consiliului care genereaza o judecata logica de grup, asigura
continuitatea gandirii si ajuta la consolidarea cunostintelor si experientei membrilor. Comitetele Permanente
tin de Consiliu si sunt in general numite de acesta si insarcinate cu formularea politicii.

49. Evidenta membrilor unui organism professional

Organul are ca obligatie evidenta membrilor, pentru care este necesar o baza de date care sa serveasca
drept registru al membrilor care vor include urmatoarele informatii:
1. numele membrului,
2. numarul membrului.
3. Adresa personala,
4. adresa de serviciu,
5. adresa postala preferata,
6. categoria sau sectorul de angajare,
7. data nasterii,
8. data de admitere ca membru,
9. categoria de membru,
10. informatii din autorizatie- nr.si data de emitere.
Trebuie sa acorde atentie legislatiei locale cu privirela protectia datelor- confidentialitatii. Trebuie pastrate
informatii similare si in cazul stagiarilor si daca organizatia este implicata activ in oferirea de cursuri sau
examinari, vor fi necesare si inregistrari ale stagiarilor si alte documente legate de stagiari.

50. Sursele de finanţare ale unui organism profesional.

1) Subventii de la guvern,
2) sponsorizarea initiativelor specifice,
3) donatii,
4) agentii de ajutorare din strainatate,
5) surse caritabile,
6) spatiu publicitar,
7) firme.

38
51. Rolul marketingului şi promovării profesiei.
Marketingul eficient este esential pentru succesul pe termen lung al organizatiei. Un organism
professional care isi planifica si isi coordoneaza cu atentie activitatea de marketing are mai multe sanse de a-si
atinge obiective strategice. Strategia initiala de marketing a unui organism profesional nou trebuie sa se
concentreze pe identificarea publicului-tinta cheie, atragerea studentilor si asigurarea furnizarii eficiente de
servicii. Scopul ar trebui sa fie crearea unei mase decisive.
Pentru a implementa o strategie eficienta de marketing, o organizatie trebuie mai intai sa inteleaga
mediul in care lucreaza. Cele trei componente-cheie ale mediului de marketing sunt macromediul, micromediul
si mediul intern.
Promovarea organismului profesional va acoperi diverse etape si va necesita in mod inevitabil o
combinatie de tehnici de promovare pentru a asigura faptul ca mesajele sunt comunicate in mod eficient
persoanelor avizate si la timpul potrivit.

52. Rolul sectorului public.

Un sector public bine administrat si stabil, cu bugetare solida pentru susutinerea obiectivelor si controlul
atent al executarii bugetului, este foarte important pentru stabilirea unei politici monetare si fiscale eficiente.
Este necesara formarea adecvata a directorilor financiari din sectorul public, inclusiv contabili, auditori intern si
externi, directori de buget si tehnicieni contabili, pentru a imbunatatii performanta sectorului public.
Pentru dezvoltarea contabilitatii in sectorul public, necesitatea primara o constituie o schema de
invatamant si training in sectorul public pentru formarea directorilor financiari din sectorul profesional public.
Aceasta necesitate va determina nevoia de dezvoltare profesionala continua, de elaborare a standardelor si
declaratiilor tehnice conform standardelor internationale, si de profesionisti pregatiti sa se intalneasca cu alti
profesionisti.
Organismul profesional trebuie sa aiba in vedere cerintele de educare si formare a directorilor
financiari profesionisti si sectorul public si sa analizeze daca are capacitatea si abilitatile pentru elaborarea de
planuri de invatamant, programe, materiale de studiu si alte componente corespunzatoare ale unei scheme de
invatamant si formare. Trebuie, de asemenea, sa tina cont de:
1. felul in care trainingul va fi monitorizat si validat, tinand cont ca pot fi putini contabili profesionisti
capabili de a supraveghea sagiarii;
2. angajamente de evaluare si cum vor trebui adaptate pentru identificarea abilitatilor corespunzatoare
ncesitatilor organizatiilor sectorului public si pentru asigurarea competentei profesionale intr-un context
de sector public;
3. daca stagiarii din sectorul public vor putea sa isi asume o gama completa sau limitata de activitati;
4. cum se vor dezvolta si sustine necesitatile la nivel,, tehnic’’ ale sectorului public;
5. nivelul de sustinere din partea angajatorilor pentru justificarea incheierii unui contract de training cu un
angajator din sectorul public.
Organismul profesional va trebui sa analizeze daca si cum poate administra relatiile cu membrii
existenti, precum si dezvoltarea de noi relatii cu cei care lucreaza in sectorul public.

38
53. Cerinţele pentru a deveni membru al unui organism profesional din domeniul contabilităţii.
Pe perioada de inceput si in primii ani de functionare a organizatiei, majoritatea membrilor vor fi
persoane care si-au dezvoltat cunostintele si experienta in calitate de contabil profesionist prin alte mijloace.
Acestor persoane li se permite sa se alature unui organism profesional de contabilitate pe o perioada specificata
si limitata in baza unor prevederi rezonabile de “mentinere a drepturilor dobandite”.
Prevederile de mentinere a drepturilor dobandite trebuie sa fie disponibile numai pe o perioada limitata
si sa inceteze in momentul dezvoltarii unui program de acreditare.
Pentru orice desemnare analizata trebuie sa se obtina informatii cu privire la:
1. nivelul minim de studii necesar calificarii, durata de studio,materiile studiate;
2. examinarile necesare, acordandu-se o atentie deosebita examinarilor competentelor profesionale;
3. experienta minima si tipul acesteia(inclusive orice formare practica necesara)ceruta inainte de autorizare;
4. cadrul general al standardelor tehnice si etice din tara in care i s-a acordat titlul persoanei respective;
Dupa finalizarea acestei analize se poate lua o decizie cu privire la titlurile care vor fi acceptate pentru a
fi membru cu drepturi depline in noua organizatie.
Urmatoarele clasificari ca membru sunt comune multor organisme profesionale de contabilitate:
 contabili autorizati sau experti contabili
 contabili asociati
 tehnicieni contabili
 studenti.
Trebuie sa se analizeze daca persoanele care au atins un anumit nivel din procesul de acreditare dintr-o
alta tara vot fi acceptate pentru o anumita forma de apartenenta ca membru, alta decat membru cu drepturi
depline, cum ar fi membri studenti si asociati. Dupa ce persoanele cu titluri obtinute in strainatate care practica
deja profesia in tara respective au fost acceptate ca membri conform prevederilor noii organizatii de mentinere a
drepturilor dabandite, va mai exista o necesitate de recunoastere a titlurilor dobandite in strainatate. In acest
scop trebuie sa se aiba in vedere anumite cerinte , si anume cunoasterea practica a limbii locale, dovezi ale
reputatiei profesionale si cunoasterea demonstrate a legii nationale cu privire la societati si impozite.
54. Rolul cerinţelor de practică pentru a deveni membru al unui organism profesional.
Programele de preacreditare a profesionistilor contabili includ o cerinta, si anume candidatii sa aiba
experienta practica inainte de acordarea acreditarii complete. Este important ca solicitantii sa poata aplica toate
cunostintele teoretice si tehnice pentru solutionarea problemelor practice. In plus, candidatii treebuie sa isi
dezvolte calitatile, in special o atitudine obiectiva, judecata profesionala, abilitati administrative etc. Acestea se
invata in general in cursul unei perioade de practica.

55. Rolul organismului profesional pentru adoptarea standardelor.

IFAC si IASCF au colaborat in timp la dezvoltarea standardelor de audit si de contabilitate care pot fi
acceptate in mod general la nivel international.Un organism profesional de contabilitate trebuie sa stabileasca
un comitet pentru revizuirea acestor standarde pe baza cunostintelor membrilor in ceea ce priveste mediul
economic, legal si profesional. Daca este necesar, organismul profesional de contabilitate poate emite materiale
informative suplimentare pentru reflectarea circumstantelor locale.
Este recomandat,daca acest lucru este posibil, sa se stabileasca doua grupuri de lucru sau grupuri
operative separate-unul sa analizeze standardele internationale de contabilitate, celalat sa se ocupe de
standardele de auditare. Aceasta din urma trebuie sa include practicieni din firme mari si mici; primul grup
trebuie sa contina reprezentanti din industrie si comert, precum si alte sectoare, pentru consolidarea sustinerii

38
standardelor. Fiecare grup va trebui sa analizeze fiecare standard, sa il compare cu practica actuala, s ail
dezbata, sa rezolve nepotrivirile sis a decida asupra problemelor de tranzitie.
Recomandarile comitetului de a adopta un anumit standard international trebuie sa fie aprobate de
Consiliu, de preferat dupa o perioada de expunere. In cursul perioadei de expunere se pot tine seminarii pentru
formarea pedagogilor si practicienilor locali in ceea ce priveste utilizarea standardului.

56. Rolul organismului profesional pentru elaborarea codurilor de etică.

Profesia are responsabilitatea de a proteja binele colectiv a publicului si al institutiilor deservite de
contabilii profesionisti. Acest lucru necesita adoptarea si implementarea unui cod etic chiar si atunci cand
organul legislativ al tarii are responsabilitatea de promulgare a cerintelor de etica. Pentru realizarea acestui
lucru majoritatea organismelor de contabilitate infiinteaza un comitet pentru etica responsabil de promulgarea
codului si de stabilirea unui grup separat de monitorizare a respectarii codului si de luare a masurilor
disciplinare in caz de incalcare a codului.
Codul etic IFAC al profesionistilor contabili a fost stabilit pentru a deservi nevoile contabililor
profesionisti, indifferent daca sunt angajati in practica sau in alte sectoare economice. Acesta stabileste
standardele de conduita a contabililor profesionisti si declara principiile fundamentale pe care trebuie sa
le respecte pentru indeplinirea obiectivelor commune. Codul etic IFAC este recunoscut la nivel international
si principiile generale ale acestuia pot fi adoptate de toate tarile. Toate organismele member IFAC trebuie sa
adapteze principiile Codului etic IFAC la codul national.

57. Rolul organismului profesional pentru asigurarea calităţii serviciilor profesionale.

Codul etic IFAC al profesionistilor contabili se concentreaza pe responsabilitatea profesiei de a actiona
in interesul public. Profesia de contabil a facut tot posibilul pentru a-si pastra reputatia pentru integritate,
obiectivitate si competenta de-a lungul multor ani de deservire a clientilor, angajatorilor si publicului. IFAC
considera ca organismele membre trebuie sa demonstreze ca se aplica programele adecvate pentru a oferi
asigurarea rezonabila ca toti contabilii profesionisti adera la cele mai inalte standarde.
Reglementarea profesiei contabile se realizeaza prin diverse cai cu jurisdictii diferite. Unele jurisdictii
au mecanisme externe de reglementare si altele au programe de asigurare a calitatii implementate prin
intermediul profesiei cu mecanisme publice de supraveghere.
Datoria de a adera la cerintele profesionale apartine contabilului profesionist.Evaluarea masurii in care
un contabil si-a indeplinit aceasta datorie este realizata la nivelul organizatiei pentru cara contabilul profesionist
isi desfasoara activitatea. In cazul contabililor profesionisti, in afaceri, implementarea regulamentului de
asigurare a calitatii tine de organizatia (angajatorul) care angajeaza contabilul profesionist.
In cazul contabililor profesionisti din practica publica, implementarea regulamentului intern de control
al calitatii este responsabilitatea fiecarei firme de contabili practicieni. Incurajarea si asistarea firmelor de
contabili practicieni in mentinerea si imbunatatirea calitatii serviciilor profesionale reprezinta o responsabilitate
cheie a organismelor profesionale de contabilitate din fiecare tara; organismele profesionale sunt responsabile
de luarea masurilor adecvate pentru realizarea acestui obiectiv in mediul legal, social, de afaceri si de
reglementare care prevaleaza in tarile respective.
Controlul calitatii este abordat in trei niveluri:
 nivelul de contract,
 nivelul firmei si
 organismului profesional.

38
Organizatia poate analiza mai multe abordari care includ:
 resurse interne (inspectori angajati)
 resurse externe (contractati, sistem de control de catre terti, contractarea lucrarilor in afara societatii,
abolrdarea regionala)
Indiferent de abordarea folosita,organizatia profesionala trebuie sa ia masuri pentru asigurarea independentei
auditorilor de calitate. In orice caz, acestia trebuie sa fie independenti de persoana sau firma si de entitatile ale
caror angajamente sunt selectate pentru control.

58. Rolul organismului profesional pentru instituirea unui sistem de investigaţii şi disciplinar.
Dupa stabilirea unui cod etic, este necesar ca membrii sa il cunoasca si sa il respecte. In tarile in care
autorizarea estero functie guvernamentala, organismele guvernamentale sau de reglementarea dau de obicei
autoritatea de a impune cele mai severe actiuni disciplinare.chiar si atunci cand se practica acest lucru, un
organism profesional de contabilitate trebuie totusi sa aiba un proces disciplinar eficient pentru controlul
propriilor membri si, daca este cazul,pentru asistarea organismelor guvernamentale si de reglementare. Prin
urmare, un organism profesional de contabilitate trebuie sa analizeze felul in care trebuie conduse
investigatiile disciplinare, ce proces trebuie urmat, ce standarde de demonstrare si dovedire sunt necesare, ce
sanctiuni sunt recomandate si ce apeluri sunt premise.
Structura de baza comuna proceselor disciplinare ale multor organisme profesionale contabile este:
 o metoda de a decide, conform regulamentului intern corespunzator, prin care plangerile inaintate
organismului profesional cu privire la conduita unui membru vor fi supuse unei investigatii
disciplinare;
 o curte disciplinara care investigheaza si judeca plangerile;
 o curte de apel care audiaza apelurile impotriva constatarilor curtii disciplinare.
Organismul profesional de contabilitate trebuie sa pastreze un registru al deciziilor si penalizarilor impuse
pentru a asiguraconsecventa abordarii cazurilor. Organismele profesionale de contabilitate trebuie sa se asigure
ca au acces la consiliere juridica pentru mentinerea unui proces disciplinar.
Comportamentul inadecvat include cele ce urmeaza:
1. activitate infractionala;
2. actiuni sau omisiuni care pot duce la pierderea reputatiei profesiei contabile;
3. incalcarea standardelor profesionale;
4. incalcarea cerintelor etice;
5. neglijenta profesionala crasa;
6. un numar de cazuri mai putin grave de neglijenta profesionala care, cumulate, pot indica
incapacitatea de a profesa;
7. activitate nesatisfacatoare.
Gama de penalizari impuse, daca legea locala permite acest lucru, include:
1) avertizarea;
2) pierderea sau limitarea drepturilor de practica;
3) amenda/plata cheltuielilor;
4) pierderea titlului profesional;
5) excluderea ca membru

38
59. Rolul organismului profesional pentru dezvoltarea profesională continuă.
Un principiu fundamental al Codului etic IFAC al profesionistilor contabili specifica faptul ca “un
profesionist are sarcina permanenta de a-si pastra cunostintele si abilitatile la nivelul necesar pentru a se
asigura ca un client sau un angajator primeste servicii profesionale competente in baza noutatilor curente
din practica, legislatie si tehnica. Un profesionist contabil trebuie sa actioneze cu diligenta si in conformitate
cu standardele tehnice si profesionale aplicabile in furnizarea serviciilor profesionale”.
Dezvoltarea profesionala continua este metoda prin care contabili profesionisti isi pot indeplini
obligatiile de competenta permanenta. Dezvoltarea profesionala continua este definite ca o activitate de
invatare pentru dezvoltarea si mentinerea abilitatilor contabililor profesionisti de a-si desfasura activitatea in
mod competent in mediul lor profesional.
Promovarea dezvoltarii profesionale continue si importanta acesteia reprezinta componente vitale ale
activitatilor pe care organismul profesional de contabilitate si le asuma pentru a-si pastra credibilitatea sa si
pe cea a membrilor sai. Este important ca organismele de contabilitate sa demonstreze membrilor valoarea
dezvoltarii profesionale continue si beneficiile acesteia pentru membrii individuali in termini de dezvoltare a
carierei, oportunitati de angajare si credibilitate.
Standardul International de Educatie pentru Contabilii Profesionisti 7, “Dezvoltarea profesionala
continua: Un program de invatare de durata si dezvoltare continua a competentei profesionale”,stabileste
referinta internationala de dezvoltarea profesionala continua pentru toti contabilii profesionisti. Standardul
promoveaza activitatile dezvoltarii profesionale continue care sunt relevante pentru munca membrului
individual, care pot fi estimate si verificate.
Multe organisme de contabilitate solicita membrilor sa faca un anumit numar de ore de pregatire pe an,
intimp ce altele abordeaza dezvoltarea profesionala continua in baza competentei Organismele profesionale de
contabilitate trebuie, de asemenea, sa stabileasca un proces prin care sa determine daca membrii se ocupa de
dezvoltarea profesionala continua.

60. Conţinutul programelor de educaţie ale organismelor profesionale.

Programul de educatie trebuie sa dezvolte cunostintele si abilitatile profesionale.
In ceea ce priveste baza de cunostinte necesare programul va contine contina urmatoarele domenii :
I. Contabilitate, finante si cunostinte aferente:
1. Contabilitate si audit financiar;
2. Contabilitate si control de gestiune;
3. Impozitare;
4. Drept comercial;
5. Audit si asigurare;
6. Finante si management financiar;
7. Valori si etica profesionala;
II. Cunostinte de organizare si afaceri:
1. Economie;
2. Mediul de afaceri;
3. Etica in afaceri;
4. Piete financiare;
5. Metode cantitative;
6. Comportamentul organizational;

38
 7. Management si decizii strategice;
8. Marketing;
9. Afaceri internationale si globalizare;
III. Cunostinte si competente IT (tehnologia informatiei):
1. Cunostinte generale IT;
2. Cunostinte de control IT;
3. Competente de control IT;
4. Competente de utilizator IT.
Programul de educatie trebuie sa dezvolte o gama de abilitati profesionale cum ar fi:
1. abilitati intelectuale;
2. abilitati tehnice si functionale;
3. abilitati personle;
4. relatii interpersonale si comunicare;
5. abilitati de management de organizare si afaceri.
Un alt aspect important al programului de educatie il reprezinta dezvoltarea valorilor profesionale, etice si a
atitudinii in ceea ce priveste profesia.

61. Care sunt căile pentru dezvoltarea capacităţii organismului profesional?

Indrumarea si colaborarea cu alte organisme profesionale si organizatii sau grupari regionale
constituie una dinte caile de dezvoltarea a organismului profesional. Colaborarea si invatarea de la alte
personane care au experienta in acest proces pot constitui o experienta de valoare, si multe organisme existente
membre IFAC isi ofera experienta pentru asistarea altor tari in indeplinirea acestei sarcini.
Proiectele-cheie in care asistenta organismelor se poate dovedi de valoare pentru dezvoltare sunt:
1. consilierea administratiilor cu privire la infiintarea profesiei contabile, dezvoltarea de modele
reglementate, cerinte de pregatire si calificare si regimurile de autorizare;
2. elaborarea infrastructurii organismului profesional;
3. statute si reguli care guverneaza organismul;
4. structuri de conducere;
5. programe de educatie si calificare(inclusiv administrarea examenelor);
6. controlul calitatii si procesele disciplinare;
7. codul etic;
8. integrarea organismului existent intr-un nou organism
9. scheme comune de examinare;
10. politici si asigurarea dezvoltarii pregatirii continue;
11. stabilirea standardelor tehnice si profesionale.

38
62. Care sunt priorităţile unui nou organism profesional din domeniul contabilităţii?
Prioritati pe termen scurt:
1. adoptarea legislatiei care recunoaste un organism profesional pentru contabili si auditori, si stabileste
autoritatea si functiile organismului;
2. incurajarea formarii si educatiei contabililor profesionisti ;
3. cererea de consolidare inca de la inceput pentru convergenta standardelor nationale si internationale de
contabilitate, adoptarea de standarde internationale de audit si a Codului etic IFAC;
4. adoptarea unui statut si a regulamentelor organismului profesional de contabilitate;
5. formarea Consiliului organismului profesional de contabilitate;
6. numirea unui director executiv pentru administrarea si conducerea organismului profesional de
contabilitate;
7. infiintarea unui registru al membrilor si stagiarilor;
8. colectarea de taxe anuale de la membri si stagiari; - stabilirea structurii managementului executive.
Prioritati pe termen mediu:
1. organizarea de manifestari privind dezvoltarea pregatirii continue si crearea de oportunitati de formare
pentru membri si stagiari;
2. stabilirea unui proces disciplinar;
Prioritati pe termen lung:
1. reglementarea si monitorizarea membrilor din practica publica;
2. depunerea de cereri de membru la IFAC.

63. Ce sunt serviciile profesionale?

Serviciile profesionale reprezintă orice serviciu care cere aptitudini contabile înrudite, prestat de un contabil
profesionist, ca de exemplu:
 servicii de contabilitate
 audit
 fiscalitate
 consultantă managerială
 management financiar
Serviciu: - o muncă prestată în folosul sau în interesul cuiva, dar potrivit normelor si regulilor profesiei
prestatorului;- îndeplinirea unei îndatoriri fată de cineva, bazata pe ultimele evoluţii din practică, legislaţie şi
tehnică. Un profesionist contabil ar trebui să acţioneze cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi
profesionale aplicabile în furnizarea de servicii profesionale.

64. Care sunt caracteristicile esenţiale ale unei profesii contabile?

Caracteristicile esentiale ale unei profesiei contabile sunt:
1. detinerea unei competente intelectuale specifice, obtinuta prin formare si invatamant.
2. Respectarea de catre membri a unui amsamblu de valori si de reguli stabilite de organismul profesional, cu
deosebire cele care se refera la obiectivitate.
3. Recunoasterea unei datorii vizavi de public, in amsamblu.
Uneori datorita membrilor, vizavi de profesiune lor si de public, poate fi in contradictie cu interesul lor personal pe
termen scurt, sau cu obligatiile lor de loialitate, vizavi de angajator.
Tinand seama de remarcile precedente, este de datoria organismelor profesionale nationale sa defineasca reguli de
etica pentru membri lor,incat sa garanteze o calitate optima a serviciilor si sa pastreze increderea publicului in profesie.
Profesia contabila liberala este bazata pe moralitate ireprosabila, pe independenta, pe stiinta in profesie, pe competenta.

38
65. Ce semnificaţie are interesul general (interesul public)?
Profesia contabila se distinge prin acceptarea responsabilitatii sale vizavi de public.
Public inseamna: Clienti, guvern, investitori, angajatori, oameni de afaceri, comunitati financiare, donatori de
fonduri, orice persoana.
Acest public da incredere in obiectivitatea si integritatea profesionistilor contabili, pentru buna
functionare a economiei. Aceasta incredere acordata de public impune profesiei contabile o responsabilitate
in materie de interes general.
Interesul general semnifica deci satisfactia colectiva a persoanelor si institutiilor pentru care
lucreaza profesionistii contabili.
Pastrarea acestui statut privilegiat al profesionistilor contabili presupune oferirea de servicii potrivit
unor criterii care sa justifice increderea publicului. Interesul public este bunastarea colectiva a comunitatii si
a institutiilor deservite de contabilul profesionist.
Standardele profesiei contabile sunt puternic determinate de interesul public:
1. auditorii independenti ajuta la mentinerea integritatii si eficientei situatiilor financiare ca suport partial
pentru imprumuturi si actionarilor pentru a obtine capital;
2. responsabilii financiari (directorii economici) cu atributii in diverse domenii de management financiar
contribuie la utilizarea eficienta si efectiva a resurselor organizatiei;
3. auditorii interni furnizeaza asigurarea n legatura cu un sistem de control intern corect, care sporeste
încrederea în informatiile financiare externe ale patronului;
4. expertii in impozite ajuta la stabilirea ncrederii si eficientei, precum si la aplicarea corecta a sistemului
de impozitare;
5. consilierii de gestiune si consultantii manageriali au o responsabilitate fata de intersul public in
sustinerea luarii deciziilor manageriale corecte.
Profesionistii contabili au un rol important in societate. Comunitatea, Publicul conteaza pe profesionistii
contabili pentru o contabilitate financiara si o raportare corecta, pentru un management financiar eficient si
sfaturi competente referitoare la o varietate de aspecte legate de afaceri si impozite.

66. Care sunt imperativele fundamentale pentru realizarea obiectivului profesiei contabile?
Realizarea obiectivului profesiei contabile constând în satisfacerea exigentelor publicului, impun mai
multe imperative si anume:
1. credibilitatea – publicul are nevoie de informatii credibile;
2. profesionalismul – profesiunea contabila are nevoie de persoane recunoscute de clienti, angajatori si terti ca
profesionisti în domeniu;
3. calitatea serviciilor – toate serviciile furnizate de un profesionist contabil trebuie sa satisfaca criteriile precise de
apreciere, standardele de calitate;
4. încredere – utilizatorii serviciilor profesionistilor contabili trebuie sa fie asigurati ca aceste servicii sunt
subordonate unui ansamblu de reguli de etica profesionala.

38
67. Cum se explică rolul social al profesioniştilor contabili?
Profesioniştii contabili joacă un rol social important; atitudinea şi comportamentul acestora în legătură
cu serviciile prestate au repercursiuni asupra prosperităţii economice a colectivităţii şi a întregii ţări.
Investitorii, donatorii de fonduri, angajatori şi alte sectoare din lumea afacerilor, cât şi guvernul şi
publicul, în sens larg, trebuie să aibă încredere în capacitatea acestora de a pune în funcţiune sisteme riguroase
de gestiune şi informare, capabile să asigure o gestiune financiară eficientă şi de a oferi sfaturi avizate asupra
unui mare număr de probleme, asupra gestiunii afacerilor, sau de ordin fiscal.
Pentru înţelegerea rolului social,se poate admite că bilanţuri parazitate la profiturile ce trebuie
fiscalizate, ca urmare a unor servicii contabile necorespunzătoare, pot conduce Adminstraţia la concluzia
stabilirii unor noi impozite şi taxe în sarcina contribuabililor.
Tot în acest sens trebuie privită și contribuția profesioniștilot contabili la realizarea veniturilor statului,
susrsă a programelor sociale ale Guvernului.
68. Explicaţi relaţia dintre etică şi calitatea în profesia contabilă.
Profesionistii contabili nu-si pot pastra statutul lor privilegiat decât oferind servicii potrivit unor criterii
care sa justifice îcrederea publicului. Este în interesul profesiei contabile la scara mondiala sa informeze
utilizatorii serviciilor furnizate de profesionistii contabili ca prestatiile acestora sunt de calitate optima si
satisfac regulile de etica impuse de acest statut privilegiat.
Obiectivele profesiei contabile privesc înaltul nivel profesional, înaltul nivel de performanta,
satisfacerea interesului general. Etica profesionala presupune atât protectia fiecarui profesionist, cât si a tertilor.
Protectia publicului: prin calitatea si fiabilitatea prestatiilor, iar pentru membri CECCAR, printr-o
sanatoasa si libera concurenta.
Calitatea lucrarilor presupune:
1. Abtinerea de la lucrari inutile doar din dorinta de a câstiga;
2. Selectarea lucrarilor pentru colaboratori;
3. Programarea lucrarilor;
4. Studierea in folosul clientilor a posibilitatilor legale de evitare a unor plati nedatorate;
5. Constiinciozitatea si integritatea cu care lucrarile sunt abordate;
6. Calitatea si continutul raportului;
7. Pastrarea secretului profesional.
69. Cine poate exercita profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?
Profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se exercită de către persoanele care au această
calitate, în condițiile prevăzute de OG 65/1994 republicată, cu respectarea principiului independenței
profesionale și a cerințelor de pregătire impuse de norme.
Accesul la profesia de expert contabil şi de contabil autorizat se face pe bază de examen de admitere,
efectuarea unui stagiu de 3 ani şi susţinerea unui examen de aptitudini la terminarea stagiului. Se poate prezenta
la examenul de admitere pentru profesia de expert contabil persoana care îndeplineşte următoarele condiţii:
a. are capacitate de exerciţiu deplină;
b. are studii economice superioare cu diplomă recunoscută de Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului;
c. nu a suferit nicio condamnare care, potrivit legislaţiei în vigoare, interzice dreptul de gestiune şi de
administrare a societăţilor comerciale.
La cerere, persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în economie
şi doctorii docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, au acces la profesia de expert contabil pe baza
titlului de doctor, cu îndeplinirea condiţiilor de mai sus şi susţinerea unui interviu privind normele de
organizare şi funcţionare a Corpului Experţilor Contabili şi Contabililor Autorizaţi.

38
70. În ce constă diferenţa dintre expertul contabil şi economistul salariat, dintre contabilul autorizat şi
contabilul salariat?
Prima situatie
Expertul contabil este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, având
competenţa profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii
economico-financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale şi de a verifica
legalitatea bilanţului contabil şi a contului de profit şi pierdere si a celorlalte component a situatiilor
financiare. Prin urmare, ne găsim în faţa unei arii de competenţe mult mai largi faţă de cea a unui economist
salariat; economistul este subordonat unui şef ierarhic şi execută atribuţiile specifice fişei postului său. De
asemenea, economistul este specializat în multe domenii: turism, servicii, marketing, management, planificare,
salarizare, financiar-contabil. Expertul contabil este un economist, absolvent al specializării financiar-contabile,
independent faţă de societatea comercială. El nu primeşte, pentru lucrările executate, un salariu, ci un onorariu
prevăzut prin contractul încheiat cu referire la misiunea sa.
A doua situatie
Contabilul autorizat este persoana care a dobândit această calitate în condiţiile O.G. nr. 65/1994 şi are
capacitatea de a ţine contabilitatea si de a pregati lucrarile necesare intocmirii situatiilor financiare.
Contabilul autorizat, ca şi expertul contabil, este un profesionist independent, nesalarizat de o entitate
economică. Contabilul salarizat este subordonat şefului ierarhic şi execută sarcinile ce îi revin din fişa
individuală. Rareori, în cazul unei întreprinderi mari, mijlocii, execută toate lucrările contabile. De regulă, este
specializat pe un sector al contabilităţii.
Ca şi economistul salariat, contabilul salariat răspunde faţă de calitatea lucrărilor executate, putând fi stimulat
ori penalizat de şeful Irarhic sau la propunerea acestuia. Expertul contabil, contabilul autorizat, chiar dacă sunt
independenţi, răspund civil şi penal faţă de întreprindere.
De asemenea, ei pot pierde întreprinderea de client şi, prin aceasta, sursa de venit.
In schimb, economistul şi contabilul, salariaţi, pierd cu greu postul sau în urma unor proceduri anevoioase.

71. Cine este expertul contabil?

EC este persoana care a dobândit această calitate, în condiţiile O.G. nr. 65/1994, având competenţa
profesională de a verifica şi de a aprecia modul de organizare şi de conducere a activităţii economico-
financiare şi de contabilitate, de a supraveghea gestiunea societăţilor comerciale și de a intocmi situatiile
financiare si de a efectua expertize contabile.
EC este specialistul care a dobandit cea mai inalta calificare in domeniul contabilitatii și care are acces
neîngrădit la efectuarea tuturor lucrărilor profesionale, inclusiv verificarea și certificarea situațiilor financiare.
Calitatea de expert contabil și cea de contabil autorizat se dobândesc pe bază de examene și stagii practice.
Pentru a dobândi calitatea, se cer îndeplinite cumulativ mai multe condiții. Pot fi la cerere, experți contabili
persoanele care au titlul de academician, profesorii şi conferenţiarii universitari, doctorii în economie şi doctorii
docenţi, cu specialitatea finanţe sau contabilitate, cu îndeplinirea condiţiilor şi susţinerea unui interviu privind
normele de organizare şi funcţionare a CECCAR.

38
72. Cine este contabilul autorizat?
CA este persoana care a dobandit aceasta calitate in conditiile OG 65/1994 și are competenta profesională
de a executa lucrări de contabilitate și operații pregătitoare întocmirii situațiilor financiare ale întreprinderii.

73. Cum se obţine calitatea de expert contabil?

Calitatea de EC se obtine potrivit Regulamentului privind accesul la profesia de EC si de contabil autorizat -
prin examene sustinute in urmatoarele etape:
a) Examen de admitere privind accesul:
b) Stagiu de 3 ani efectuat pe langa un tutore individual sau in sistem colectiv (200 ore/semestru + pregătire
deontologică și doctrină profesională);
b) Examen de aptitudini (examen scris si oral)

74. Cum se obţine calitatea de contabil autorizat?

Calitatea de CA se obtine prin examen, în trepte: acces, stagiu, examen privind pregătirea deontologică și
doctrina profesională, examen de aptitudini; ca și expertul contabil, dar cu tematică specifică. Pentru accesul la
examen se cer îndeplinite anumite condiții spefice de studii și capacitatea exercitării.

75. Cum se menţin calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat?

Calitatea de expert contabil şi calitatea de contabil autorizat se menține prin inscrierea in Tabloul
Corpului. Inscrierea in Tablou confera dreptul la exercitare a profesiei pe intreg teritoriul tarii.
Anual se obtine licenta de exercitare a profesiei (viza anuala). Acordarea vizei anuale este conditionata de:
1. achitarea in intregime a obligatiilor fata de Corp
2. plata la bugetul de stat in cuantumul si la termenul prevazut de lege, a impozitelor cuvenite statului
3. asigurararea pentru riscul profesional;
4. dovada ca nu au suferit nici o condamnare care, potrivit legislatiei in vigoare, interzice dreptul de
gestiune si de administrare a societatilor comerciale (cazier judiciar);
5. sa nu fi savarsit fapte care să încalce regulamentul privind conduita profesională;
6. depunerea fișei individuale;

76. Care sunt lucrările care pot fi executate de experţii contabili?

În aplicarea art. 2, art. 6 şi art. 7 din OG nr. 65/1994, republicată, lucrările care se pot executa, fără a fi limitative,
de către experţii contabili sunt:
1. ţinerea sau supravegherea contabilităţii şi întocmirea si tuaţiilor financiare:
1.1. acordarea asistenţei privind organizarea şi ţinerea contabilităţii, inclusiv în cazul sistemelor informatice;
1.2. elaborarea şi punerea în aplicare a următoarelor: procedee contabile, planul de conturi adaptat unităţii,
contabilitatea de gestiune, tabloul de bord, controlul de gestiune şi controlul prin buget, în baza şi cu respectarea
normelor generale;
2. efectuarea de analize economico-financiare, ca:
2.1 analiza structurilor financiare;
2.2 analiza gestiunii financiare şi a rentabilităţii capitalului investit;
2.3 tehnici de analiză şi de gestiune a fondului de rulment;
2.4 sisteme de credit - leasing, factoring etc.;
2.5 elaborarea de tablouri de finanţare şi planuri de trezorerie;

38
 2.6 elaborarea de tablouri de utilizări si resurse;
2.7 asistenţa în prevenirea si înlăturarea dificultăţilor unităţii;
3. efectuarea de audit financiar-contabil, ca:
3.1 diagnostic financiar - creşterea, rentabilitatea, echilibrul şi riscurile financiare;
3.2 audit intern - organizarea sau controlul regularităţii si sincerităţii sistemului;
3.3 studii, asistenţă pentru realizarea de investiţii financiare;
3.4 audit statutar şi certificarea bilanţului contabil, cu respectarea reglementărilor specifice;
4. efectuarea de evaluări potrivit Standardelor Internaţionale de Evaluare , ca:
4.1 evaluări de bunuri şi active patrimoniale;
4.2 evaluări de întreprinderi şi de valori mobiliare, pentru vânzări, succesiuni, partaje, donaţii sau la cererea;
4.3 evaluări de elemente intangibile;
5. efectuarea de expertize contabile dispuse de organele ju diciare sau solicitate de persoane fizice ori juridice în
condiţiile prevăzute de lege, ca:
5.1 expertize amiabile (la cerere);
5.2 expertize contabil-judiciare;
5.3 arbitraje în cauze civile;
5.4 expertize de gestiune;
6. executarea de lucrări cu caracter financiar-contabil , ca:
6.1 întocmirea de situaţii periodice;
6.2 consolidarea conturilor şi bilanţului;
6.3 întocmirea de planuri de finanţare pe termen mediu şi lung;
7. executarea de lucrări cu caracter fiscal, ca:
7.1 studii şi consultaţii pe probleme de ordin fiscal;
7.2 participarea la întocmirea şi depunerea declaraţiilor fiscale;
7.3 asistenţă în probleme de TVA şi impozite;
7.4 fiscalitate imobiliară;
7.5 asistenţă în aplicarea tarifului vamal;
7.6 asistarea contribuabilului cu ocazia verificărilor;
7.7 vizarea declaraţiilor fiscale anuale ale agenţilor economici;
8. efectuarea de lucrări de organizare administrativă şi informatică, cum ar fi:
8.1 organigrame, structuri, definiri de funcţii;
8.2 legături între servicii, circulaţia documentelor şi informaţiilor;
8.3 mecanizarea şi automatizarea prelucrării informaţii lor, alegerea echipamentelor;
8.4 analiza şi organizarea fluxului informaţional;
8.5 alegerea soft-urilor necesare;
8.6 formarea profesională continuă;
8.7 contribuţii la protecţia patrimoniului unităţii;
9. îndeplinirea atribuţiilor prevăzute în mandatul de cenzor la societăţile comerciale, conf. prevederilor legale;
10. îndeplinirea atribuţiilor prevăzute de lege în procedurile de reorganizare judiciară şi faliment, cum ar fi:
fuziuni, divizări, dizolvări, retragerea sau excluderea unor asociaţi etc.;
11. asistenţă de specialitate pentru înfiinţarea si reorganizarea societăţilor comerciale;
12. efectuarea oricărui serviciu profesional care presupune cunoştinţe de contabilitate;
13. alte activ. şi servicii pentru întreprinderi cuprinse în clasele CAEN 6209, 6420, 6619, 6920, 7022, 7320 şi
8299

38
77. Care sunt lucrările care pot fi executate de contabilii autorizaţi?
Contabilul autorizat poate executa, pe baza de contract, persoanelor fizice și juridice lucrări legate de ținerea
contabilității, operațiunile economico-financiare și pregătirea documentelor în vederea elaborării situațiilor
financiare, lucrări, declarații și operațiuni fiscale lunare și trimestriale, lucrări pentru organizații familiale și
persoane fizice independente, precum și activități de cenzorat la asociații de proprietaro, ale societăți, fundații
etc.

78. Cum se exercită profesia de expert contabil şi de contabil autorizat?

Exercitarea poate fi individuală sau în cadrul societăţilor de expertiză contabilă sau de contabilitate.
La societăţile de expertiză contabilă si/sau de contabilitate:
 cel puţin 51% dintre acţionari sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi;
 cel puţin 51 % din numărul membrilor Consiliului de Administraţie sunt experţi contabili sau contabili autorizaţi, membri ai
Corpului.
Societăţile de expertiză contabilă şi de contabilitate nu pot avea participări financiare în unităţi patrimoniale
industriale,comerciale, agricole, bancare sau de asigurări, si nici în societăţi civile.
Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate pot fi române, străine sau mixte.
Societăţile de expertiză şi/sau de contabilitate se bucură de aceleaşi drepturi şi au aceleaşi obligaţii impuse
membrilor Corpului. Excepţia constă în dreptul de a alege sau de a fi ales în organele de conducere ale Corpului.
Angajarea răspunderii societăţilor comerciale de expertiză contabilă şi/sau de contabilitate şi a membrilor
care le alcătuiesc se realizează prin exercitarea drepturilor administrative şi a celor de natură tehnică de către:
 conducătorul (administratorul) societăţii: drepturile administrative şi sociale (de exemplu, faţă de bancă, reprezentarea
societăţii în faţa terţilor şi a administraţiei publice etc.), acesta dispunând de semnătura socială a societăţii;
 experţii contabili, contabilii autorizaţi şi ceilalţi asociaţi sau acţionari ai societăţii, care asigură cerinţele de natură
tehnică ale propriilor lor lucrări executate, prin semnarea acestora, alături de semnătura autorizată a conducerii so-
cietăţii.

79. Ce se înţelege prin calitatea de persoană juridică a Corpului?

Persoana juridică este o colectivitate de oameni, constituita in conditiile legii, care capata anumite drepturi si
obligatii necesare atingerii scopurilui lor.
Elementele constitutive ale persoanelor juridice, sunt:
1. organizarea de sine statatoare;
2. patrimoniul propriu;
3. scopul determinat;
CECCAR are capacitatea de folosinta care se refera la drepturile si obligatiile care corespund scopului pentru
care a fost infiintata ( persoana juridica) si capacitatea de exercitiu. Are capacitatea de exercitiu din momentul
constituirii organelor sale de conducere.
Corpul reprezinta profesia contabila, in raport cu alte institutii din Romania si din alte tari avand:
 relatii directe cu bugetul;
 cont in banca;
 BVC propriu;
 contabilitate proprie, intocmeste situatii financiare proprii, potrivit legii;
 gestiunea intregului patrimoniul al Corpului, inclusiv pe cel dat in adminsitrare filialelor;
 capacitate de folosinta si de exercitiu data de atributiile ce le are (interne si externe).

66
80. Ce se înţelege prin autonomia Corpului?
Autonomia, in general, este situatia celui care nu depinde de nimeni, care are deplina libertate in actiunile
sale. Autonomia Corpului face din acesta un organism de autoreglementare in profesie; acesta presupune
nesubordonarea in fata niciunei autoritati;
Corpul, prin regulamentul sau, prin statutul sau, nu este subordonat vreunui organism sau statului.
Dimpotriva, prin delegatia primita din partea autoritatii publice, acorda si retrage dreptul de exercitare a
profesiei de EC si de CA si are dreptul sa controleze competenta si moralitatea membrilor sai. Prin organele
sale alese, Corpul este reprezentat in fata autoritatii publice, precum si in raporturile cu persoanele fizice si
juridice din tara si strainatate. Corpul colaboreaza cu organele de specialitate ale statului in elaborarea de norme
legate de profesia contabila, dar normele de lucru specifice profesiei, sunt rezultatul activitatii Corpului.

81. Care este organizarea CECCAR?

Sediul central al Corpului este în municipiul Bucureşti. CECCAR are filiale fără personalitate juridică în fiecare
reşedinţă de judeţ şi în municipiul Bucureşti. Este astfel organizat încât să îşi poată îndeplini atribuţiile de organism de
autoreglementare.
LA NIVEL CENTRAL:
• Organe de decizie (alese):
1. Conferinţa Naţională;
2. Consiliul Superior;
3. Biroul Permanent;
4. Preşedintele Corpului.
• Organe de execuţie (numite sau desemnate):
1. Director general executiv;
2. Sectoare (departamente, servicii).
LA NIVEL DE FILIALĂ:
• Organe de decizie (alese):
1. Adunarea generală;
2. Consiliul filialei;
3. Biroul Permanent;
4. Preşedintele filialei.
• Organe de execuţie (numite sau desemnate):
1. Director executiv;
2. Sectoare (departamente, servicii).

82. Care sunt atribuţiile Corpului?

1. organizeaza examenul de admitere,
- organizează efectuarea stagiului
- organizează sustinerea examenului de aptitudini pentru accesul la profesia de EC sau CA.
- elaborează programele de examen privind stagiul si examenul de aptitudini, care se avizeaza de
MEF, urmarindu-se armonizarea cu prevederile directivelor europene in domeniu;
2. organizeaza evidenta EC si CA si a societatilor comerciale de profil, prin inscrierea acestora in tabloul Corpului;
3. asigura buna desfasurare a activitatii EC si CA;
4. elaboreaza si publica normele privind activitatea profesionala si conduita etica a EC si CA, elaboreaza ghidurile
profesionale in domeniul financiar-contabil;

66
 5. asigura buna desfasurare a activitatii de evaluare pe baza Standardelor Internationale de Evaluare;
6. sprijina formarea si dezvoltarea profesionala continua;
7. apara prestigiul si independenta profesionala a membrilor săi;
8. colaboreaza cu asociatiile profesionale de profl din tara si din strainatate
9. editeaza publicatii de specialitate
10. alte activitati stabilite prin lege sau regulament;
83. Ce atribuţii are Conferinţa Naţională Ordinară?
1. Stabileste directiile de baza pentru asigurarea bunei exercitari a profesiei de EC si CA
2. Aproba ROF al Corpului, modificarile si completarile acestuia, avizate de MFP si MJ, precum si Codul etic
national al profesionistilor contabili
3. Aproba bugetul de venituri și cheltuieli și bilanțul contabil al CECCAR;
4. Aproba sistemul de salarizare pentru conducerea CECCAR și a filialelor acestuia, precum și pentru aparatul
propriu al acestora;
5. Alege si revoca membrii Consiliului Superior al CECCAR si ai Comisiei de cenzori;
6. Examineaza activitatea desfasurata de Consiliul Superior si de Consiliile filialelor CECCAR si dispune masurile
necesare;
7. Hotaraste sanctionarea disciplinara a membrilor Consiliului Superior si ai Consiliilor filialelor în coformitate cu
pregederile OG 65/1994, la propunerea Comisiei superioare de disciplina. Contestarea sancțiunilor hotărâte de
Conferința Națională poate fi făcută la secția Contencios Administrativ a Curții de Apel, în termen de 30 zile de
la data înștiințării oficiale. Hotărârile Curții de Apel sunt definitive;
8. Aproba planurile anuale de activitate ale Consiliului Superior si consiliile filialelor;
9. Alege si revoca presedintele si membrii Comisiei superioare de disciplină ;
10. Indeplineste orice alte atributii prevazute de OG 65/1994.
84. Ce atribuţii are Consiliul Superior?
1. alege dintre membrii săi 5 vicepreşedinţi ai Consiliului superior: 4 dintre aceştia sunt aleşi dintre experţii
contabili, iar unul, dintre contabilii autorizaţi;
2. asigură elaborarea şi completarea Regulamentului de organizare şi funcţionare a Corpului, solicitând avizele
Ministerului Economiei şi Finanţelor şi Ministerului Justiţiei;
3. asigură elaborarea şi completarea Codului privind conduita etică și profesională a EC și CA;
4. asigură administrarea şi gestionarea patrimoniului Corpului;
5. deliberează asupra tuturor problemelor privind profesia de expert contabil şi de contabil autorizat;
6. veghează ca Regulamentul privind dobândirea calităţii de expert contabil şi contabil autorizat să fie strict
aplicat;
7. asigură coordonarea activităţii consiliilor filialelor; stabilește metodologia de elaborare a bugetului de
venituri şi cheltuieli al Corpului;
8. aprobă statele de funcţii ale Corpului la nivel central şi teritorial;
9. asigură participarea membrilor săi în cadrul unor comisii de studii şi cercetări destinate a face să progreseze
profesia şi ştiinţa contabilă sau în diverse grupe de lucru din cadrul instituţiilor guvernamentale şi neguverna-
mentale, la solicitarea acestora;
10.decide în termen de 30 de zile asupra contestaţiilor făcute împotriva hotărârilor luate de Comisia superioară
de disciplină;
11.aprobă normele privind desfăşurarea activităţii curente a compartimentelor şi verigilor organizatorice ale
Corpului;
12.ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în bune condiţii a activităţii de acordare a vizei anuale pentru
exercitarea profesiei şi a celei de asigurare a riscului profesional de către toţi membrii Corpului;
13.îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de prezentul regulament şi de hotărârile Conferinţei naţionale a
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi.

66
 85. Care sunt atribuţiile preşedintelui Consiliului Superior al Corpului?
a) convoacă şi conduce şedinţele Consiliului superior şi ale Biroului permanent;
b) conduce şi coordonează dezbaterile;
c) prezintă anual Consiliului superior, spre adoptare, proiectul de buget pentru exerciţiul viitor;

86. Care sunt atribuţiile Adunării generale a filialei CECCAR?

Adunarea generală are următoarele atribuţii:
1. aprobă execuția bugetului de venituri şi cheltuieli pentru anul expirat, insoţit de raportul cenzorilor asupra
gestiunii filialei, precum și bugetul de venituri şi cheltuieli pentru exercitiul viitor;
2. aprobă raportul de activitate prevăzut de Consiliul filialei pentru perioada raportată
3. ia cunoştinţă de raportul Consiliului filialei privind rezultatul analizei activităţii profesionale a membrilor
contabili și aprobă lista membrilor care vor fi supuși controlului de calitate în anul următor;
4. alege şi revocă preşedintele şi membrii comisiei de disciplină a filialei;
5. alege şi revocă preşedintele şi membrii Consiliului filialei precum şi cenzorii;
6. propune, dintre membrii săi, candidaţi pentru funcţia de preşedinte şi de membru al Consiliului superior;
7. adoptă lista membrilor de onoare ai filialei;
8. îndeplineşte orice alte atribuţii prevăzute de lege, regulament, de Codul etic naţional al profesioniştilor
contabili sau hotărâte de Consiliul superior.

87. Care sunt atribuţiile Consiliului filialei?

1. supraveghează modul de exercitare a profesiilor de expert contabil şi de contabil autorizat în raza de
activitate a filialei;
2. asigură apărarea intereselor filialei şi administrarea bunurilor acesteia;
3. asigură prevenirea şi concilierea tuturor contestaţiilor sau conflictelor de ordin profesional;
4. hotărăşte în ceea ce priveşte înscrierea în Tabloul Corpului sau asupra modificărilor ce se aduc
acestuia, potrivit precizărilor Consiliului superior;
5. sesizează Consiliul superior cu propuneri şi sugestii privind exercitarea profesiei;
6. sesizează comisia de disciplină a filialei despre abaterile profesionale constatate în sarcina
membrilor Corpului;
7. efectuează sau autorizează pe întreg teritoriul filialei toate formele de publicitate colectivă
considerate utile intereselor profesiei, conform hotărârii Consiliului superior;
8. pronunţă radierea din Tabloul Corpului în cazurile prevăzute de prezentul regulament, precum şi
încetarea provizorie a calităţii de membru al Corpului, la cererea celui interesat;
9. analizează şi adoptă proiectul bugetului filialei, potrivit normelor emise de Consiliul superior;
10. urmăreşte realizarea programului de activitate al filialei, aprobat de Conferinţa naţională, precum şi
execuţia Bugetului de venituri şi cheltuieli al filialei, luând sau propunând măsurile corespunzătoare în
sarcina Biroului permanent sau a directorului executiv al filialei;
11. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de regulament, de hotărârile şi deciziile organelor de
conducere ale Corpului

66
88. Care sunt atribuţiile preşedintelui de filială?
1. întrunește consiliul filialei şi conduce dezbaterile acestuia, potrivit prevederilor Regulamentului;
2. reprezintă consiliul filialei pe lângă membrii Corpului;
3. reprezintă Corpul în faţa autorităţilor publice ale colectivităţilor diverse din județ, pe baza
împuternicirilor stabilite de Consiliul superior;
4. asigură urmărirea încadrării cheltuielilor în bugetul aprobat;
5. asigură organizarea alegerilor, potrivit prevederilor Regulamentului;
6. arbitrează eventualele litigii dintre membrii filialei şi clienţii acestora;
7. supune Adunării generale propunerile pentru acordarea de distincţii onorifice, conform
Regulamentului;
8. îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege, de Regulament, de hotărârile şi de deciziile
organelor de conducere ale filialei şi ale Corpului.

89. Care sunt atribuţiile directorului general executiv?

1. Asigură, prin structurile operative și administrative, exercitarea hotărârilor şi deciziilor organelor de
conducere ale Corpului;
2. pregăteşte, analizează şi centralizează proiectele de buget ale filialelor; după însuşirea acestora de către
Biroul permanent, prin preşedintele acestuia, se prezintă Consiliului superior pentru adoptare, cu cel puţin
o lună înainte de începerea exerciţiului financiar;
3. asigură execuţia bugetului de venituri şi cheltuieli, prezentând informări periodice Biroului permanent; în
acest sens, asigură şi răspunde de organizarea şi ţinerea contabilităţii la nivel central şi teritorial;
4. asigură executarea tuturor lucrărilor administrative şi de secretariat;
5. organizează şi asigură evidenţa centralizată a experţilor contabili şi a contabililor autorizaţi înscrişi în
Tabloul Corpului de către filiale;
6. asigură publicarea anuală în Monitorul Oficial al României a Tabloului Corpului;
7. organizează, asigură şi urmăreşte publicitatea în legătură cu exercitarea profesiei; propune Comisiei
superioare de disciplină pe cei care se fac vinovaţi de încălcarea reglementărilor privind publicitatea;
8. asigură publicarea, potrivit legii, a situaţiilor financiare anuale, după aprobarea lor de către Conferinţa
naţională;
9. asigură condiţiile materiale pentru desfăşurarea activităţilor Corpului;
10.propune preşedintelui Biroului permanent, anual, o dată cu proiectul de buget, schema de funcţii şi de
salarizare a sectoarelor administrative şi a salariaţilor din subordine;
11.numeşte şi revocă, cu respectarea statelor de funcţii aprobate de Consiliul superior, personalul de execuţie
al Corpului şi îi stabileşte salariile ;
12.asigură publicarea hotărârilor şi deciziilor organelor superioare ale Corpului potrivit reglementărilor şi
normelor in vigoare;
13.participă, fără drept de vot, la şedinţele Biroului permanent şi ale Consiliului superior, luând cunoştinţă de
hotărârile acestora.
14.Prezintă bilanțul contabil spre adoptare Consiliului Superior și spre aprobare Conferinței Naționale;
15.Reprezintă Corpul în fața autorităților publice, a terților sau a organizațiilor naționale și internaționale,
apărând prestigiul și independența membrilor săi;
16.Îndeplineșete orice alte atribuții stabilite de CN, CS și BP.

66
90. Organizarea şi constituirea Comisiilor de Disciplină
I Comisia superioara de disciplina- pe lângă Consiliul superior al Corpului – este o comisie de sancționare în
materie disciplinară pentru abateri de la conduita etică și profesională a membrilor Consiliului Superior al
Corpului, care soluționează contestațiile la hotărârile Comisiilor de disciplină ale filialelor.
Constituire:
 7 membri titulari (dintre care un președinte), dintre care:
 preşedintele şi 2 membri, experţi contabili, aleşi de Conferinţa naţională dintre membrii Corpului;
 2 membri desemnaţi de MEF;
 2 membri desemnaţi de MJ.
 7 membri supleanţi (în aceeași structură ca membrii titulari)
II. Comisia de disciplina a filialei – veghează l la respectarea Codului etic și a regulamentelor și normelor
Corpului
Constituire:
 5 membrii titulari (dintre care un președinte)
 5 membri supleanţi
Mandatul membrilor Comisiei de Disciplină este de 4 ani.

91. Care sunt competenţele Comisiei Superioare de Disciplină?

Competente:
1. analizează plângerile referitoare la abateri de la conduita etică şi profesională ale membrilor Consiliului superior
și Consiliului filialei, făcând propuneri de sancţionare a acestora Conferinţei naţionale, care hotărăşte;
2. soluţionează plângerile referitoare la abaterile de la conduita etică şi profesională a preşedinţilor Consiliului
superior și Consiliului filialei, precum şi a profesioniștilor străini care au dobândit dreptul de a exercita profesia
de expert contabil sau contabil autorizat în România şi aplică, după caz:
 mustrare;
 avertisment;
 suspendarea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioada de
la 3 luni la 1 an.
 Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat;
 Sancțiunile disciplinare care se stabilesc în funcție de abateri, pronunțate de Comisiile de Disciplină ale
filialelor;
3. rezolvă contestaţiile formulate împotriva hotărârilor disciplinare pronunţate de comisiile de disciplină ale
filialelor;
4. aplică sancţiunile interzicerii dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau contabil autorizat membrilor
Corpului care au săvârşit abateri grave, prevăzute de regulament
92. Care sunt competenţele Comisiei de Disciplină a filialei?
Competenţele Comisiei de Disciplină a filialei sunt:
1. Veghează la respectarea Codului etic şi a Regulamentului si normelor Corpului. Sancţiunile se aplică în funcţie de
abaterile disciplinare, de gravitatea încălcării şi urmările acestora, precum şi de persoana în cauză;
2. Sancţionează abaterile disciplinare săvârşite de EC, CA, membri ai filialei, cu domiciliul în raza teritorială a aces-
teia, chiar dacă abaterile au fost săvârşite în raza teritorială a altei filiale;
3. înştiinţează preşedintele Consiliului filialei si pe reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor despre
reclamaţiile primite (excepţie fac reclamaţiile îndreptate împotriva membrilor Biroului Permanent, ale profesio -
niştilor societăţilor străine, care se adresează Comisiei Superioare de Disciplină).

66
93. Cum funcţionează Comisiile de Disciplină?
Comisia funcționează în plenul său. Cea Superioară rezolvă contestațiile făcute împotriva hotărârilor Comisiilor
de disciplină a filialelor.
Termenul de contestare este de 30 de zile, iar raportorul dispune de cel mult 30 de zile pentru a pregăti raportul
și pentru a-l putea susține în fața Comisiei Superioare.
94. Care sunt locul şi rolul reprezentantului Ministerului Economiei şi Finanţelor?
Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor este persoana desemnată de autoritatea publică pe lângă
Consiliul Superior și al filialei, care sesizează MEF ori de câte ori hotărârile și măsurile adoptate de Corp
contravin reglementărilor legale, și trimit spre știință Biroului Permanent o copie a sesizării.
Atribuțiile reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor sunt:
 Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă Consiliul superior
1. participă fără drept de vot, la lucrările Conferinţei naţionale şi la şedinţele Consiliului superior.
2. primeşte materialele și convocatorul cu 7 zile înainte de acestea;
3. sesizează ministrul economiei şi finanţelor, ori de câte ori hotărârile şi măsurile adoptate de Corp contravin
reglementărilor legale şi trimite, spre știință, o copie a sesizării.
 Reprezentantul Ministerului Economiei şi Finanţelor pe lângă consiliul filialei :
1. participă, fără drept de vot, la lucrările Adunării generale, Consiliilor filialei, Biroului Permanent, Comisiei
de Disciplină;
2. sesizează Biroului Permanent al Consiliului Superior al Corpului cu privire la aprobarea sau refuzul de
înscriere în Tabloul Corpului de către Consiliul filialei pe care le consideră nelegale;
3. sesizează Comisia Superioară de Disciplină cu privire la hotărârile Comisiilor de Disciplină ale filialei pe
care le consideră nelegale;
4. sesizează persoanele desemnate de MEF să efectueze supravegherea publică ori de câte ori hotărârile şi
măsurile luate de Consiliile filialelor contravin reglementărilor legale, și trimit spre știință o copie după
sesizare. 
95. Care sunt principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului?
Principalele fapte care constituie abateri disciplinare ale unui membru al Corpului sunt:
1. comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului, de reprezentantul MFP sau de alţi participanţi la reuniu-
nile de lucru ale organelor de conducere şi control ale Corpului;
2. absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională;
3. nerespectarea dispoziţiilor Codului privind conduita etică şi profesională a experţilor contabili şi contabililor
autorizaţi din România referitoare la publicitate;
4. absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare reglementate prin normele emise de Corp;
5. prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care nu a
fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil, contabil autorizat;
6. nerespectarea obligaţiilor de păstrare a secretului profesional;
7. nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor, în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei stabilite de Re-
gulament;
8. fapta membrului Corpului de a nu depune, în termenul stabilit, la filiala de care aparţine, fisa pentru persoane
fizice sau juridice (pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de administraţie sau
administratorului, după caz);
9. încălcarea dispoziţiilor privind exercitarea profesiei şi răspunderea disciplinară, administrativă, civilă sau penală,
potrivit legii şi Regulamentului;
10. refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea profesională;
11. declaraţii neconforme realităţii în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, cu producerea de consecinţe juridice, precum şi
orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

66
96. Cum se face alegerea în Consiliul Superior al Corpului?
1. Alegerea în Consiliul Superior al Corpului are loc prin vot secret, pe o perioada de 4 ani, cu reinnoirea la 2
ani a jumatate din numarul membrilor alesi. Presedintele Consiliului Superior este ales de Conferinta Nationala,
iar al filialei, de Adunarea Generală.
Declaraţiile de candidatură cuprinde:
1. numele, prenumele şi adresa candidatului;
2. categoria profesională din care face parte: expert contabil sau contabil autorizat;
3. modul de exercitare a profesiei;
4. funcţiile deţinute anterior în cadrul Corpului şi perioadele respective;
5. funcţia pentru care candidează, şi anume: membru al Consiliului superior al Corpului sau al Consiliului
filialei;
6. obiectivele şi strategia pe care şi le propune candidatul dacă va fi ales;
7. declaraţia pe proprie răspundere că îndeplineşte cerinţele de eligibilitate prevăzute în regulament.

97. Ce este şi ce structură are Tabloul Corpului?

Tabloul Corpului este un instrument de comunicare între profesioniştii contabili - membri CECCAR cu drept de
exercitare a profesiei într-un an şi public.
Tabloul Corpului este împărţit în opt secţiuni, după cum urmează:
1) Secţiunea întâi - „Experţi contabili liber-profesionişti, care îşi desfăşoară activitatea în mod individual sau
ca persoane fizice autorizate".
2) Secţiunea a doua - „Experţi contabili care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi de
asigurări, educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale".
3) Secţiunea a treia - „Persoane fizice străine care au obţinut calitatea de membru al Corpului".
4) Secţiunea a patra - „Experţi contabili care îşi desfăşoară activitatea în cadrul unor societăţi, companii sau
cabinete membre ale Corpului":
A. cu capital străin sau mixt;
B. cu capital autohton.
5) Secţiunea a cincea - „Contabili autorizaţi liber-profesionişti care îşi desfăşoară activitatea individual
sau ca persoane fizice autorizate".
6) Secţiunea a şasea - „Contabili autorizaţi care au statut de angajaţi în întreprinderi, instituţii bancare şi
de asigurări, educaţie, cercetare, instituţii centrale sau locale".
7) Secţiunea a şaptea - „Contabili autorizaţi care îşi desfăşoară activitatea în cadrul societăţilor de
contabilitate membre ale Corpului":
A. cu capital străin sau mixt;
B. cu capital autohton.
8) Secţiunea a opta - „Titluri onorifice":
A. preşedinţi de onoare;
B. experţi contabili de onoare;
C. contabili autorizaţi de onoare.

66
98. Cum explicaţi principiul fundamental al integrităţii?
Profesionistul contabil trebuie să fie drept, onest şi să nu se asocieze cu raportările sau evidenţele despre care
apreciază că:
 conţin informaţii false sau induc în eroare;
 conţin informaţii eronate;
 omit sau ascund informaţii, atunci când aceste omisiuni induc în eroare.
99. Cum explicaţi principiul fundamental al obiectivităţii?
Profesionistul contabil trebuie să fie imparţial, fără idei preconcepute, să nu se afle în situaţii de incompatibilitate sau de
conflict de interese. Rezultă următoarele necesităţi:
 obligaţia profesionistului contabil de a nu compromite profesia din cauza unor erori, a unor conflicte
de interese, a influenţei nedorite a unor persoane;
 evitarea relaţiilor care influenţează în mod negativ raţionamentul profesional;
 absenţa relaţiilor de afaceri, financiare, familiale sau personale cu clientul sau cu persoane cu funcţii de
conducere sau angajaţi ai clientului;
 neacceptarea de cadouri sau invitaţii (la masă, spectacole) care pot fi considerate a avea o influenţă
dăunătoare asupra raţionamentului profesional;
 atenţia asupra următorilor factori:
 exercitarea de presiuni care pot diminua obiectivitatea;
 imposibilitatea definirii tuturor situaţiilor în care se pot exercita presiuni;
 evitarea influenţei ideilor preconcepute;
 garanţia însuşirii de către angajaţi a principiului obiectivitătii;
 măsuri de protecţie:
 retragerea din echipa misiunii;
 proceduri de supraveghere;
 terminarea relaţiei de afaceri sau financiare care generează ameninţarea.
100. Ce semnifică competenţa profesională şi prudenţa?
Competenţa unei persoane este capacitatea de a se pronunţa asupra unui lucru pe temeiul unei cunoaşteri
adânci a problemei în discuţie.
Competenţa profesională are două componente de bază:
- obţinerea; şi
- menţinerea.
Competenţa profesională presupune că profesionistul contabil trebuie să furnizeze servicii profesionale cu grijă şi
sârguinţă şi este obligat să se menţină în permanenţă la un nivel de cunoştinţe şi de recunoaştere profesională
care să justifice aşteptările unui client sau ale angajatorului. Aceasta presupune ca el să fie la curent cu ultimele
evoluţii şi noutăţi din practica profesională, din legislaţie şi tehnicile de lucru.
Dobândirea cere:
 un înalt standard de pregătire generală, urmată de una specifică;
 practică şi experienţă în subiecte profesionale semnificative;
 perioade de practică în domeniu.
Menţinerea cere:
 cunoaşterea continuă a evoluţiilor în profesia contabilă (la nivel naţional şi internaţional în
contabilitate, audit şi alte reglementări statutare şi cerinţe relevante);

66
  adoptarea unui program care să garanteze un control de calitate în îndeplinirea sarcinilor profesionale,
în conformitate cu normele naţionale şi internaţionale.
 Competenţa profesională se obţine prin studiu - practică.
 Competența profeională se obține prin studiu – practică.
 Este obligatorie menţinerea cunoştinţelor şi aptitudinilor profesionale la nivelul necesar exercitării profesiei.
 Este necesară acţionarea cu prudenţă şi în conformitate cu standardele tehnice şi profesionale.
 Dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili se realizează în baza Standardului profesional nr. 38 emis de
CECCAR privind dezvoltarea profesională continuă a profesioniştilor contabili, pus în aplicare prin Programul naţional de
dezvoltare profesională continuă a profesioniştilor contabili.
101. Confidenţialitatea; care sunt obligaţiile profesionistului contabil?
Obligaţiile profesionistului contabil privind confidenţialitatea sunt:
1. abţinerea de a dezvălui informaţii confidenţiale în afara unităţii angajatoare, cu excepţia cazului când
a fost autorizat sau când există o obligaţie legală sau profesională să publice acele informaţii;
2. abţinerea de la folosirea informaţiilor confidenţiale dobândite în timpul executării sarcinilor de
serviciu în avantajul personal sau în avantajul unei terţe persoane;
3. respectarea confidenţialităţii în mediul social (asociaţi de afaceri, rude), în relaţiile cu un potenţial
client sau angajator, în cadrul entităţii angajatoare;
4. asigurarea că personalul angajat sau aflat sub controlul său respectă confidenţialitatea (pentru
profesionistul contabil în calitate de administrator, director, contabil-şef etc.).
Obligaţia de confidenţialitate continuă şi după încetarea relaţiei dintre profesionistul contabil şi client sau
angajator.
Posibilitatea divulgării informaţiilor are deci loc în următoarele situaţii:
1. autorizarea de către client sau angajator;
2. autorizarea prevăzută prin lege (de exemplu, furnizarea de probe injustiţie, autoritatea fiscală,
prevenirea şi sancţionarea spălării banilor);
3. conformarea auditului de calitate;
4. investigaţii din partea unui organism normalizator.
Profesionistul contabil trebuie să se convingă că părţile cărora li se adresează comunicarea informaţiilor sunt
destinatarii adecvaţi şi au responsabilitatea să reacţioneze ca atare.
Confidenţialitatea este strictă, în afară de cazul în care profesionistul contabil a primit o autorizaţie specială
de a divulga informaţiile sau în caz de obligaţii legale sau profesionale.
Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că persoanele angajate sub orice formă - subalterni sau
colaboratori - respectă aceleaşi reguli de confidenţialitate.
Confidenţialitatea se referă nu numai la divulgarea informaţiilor; ea implică, de asemenea, faptul că
informaţiile primite nu sunt folosite de profesionistul contabil în beneficiul său personal sau al unui terţ.
Acest principiu nu se aplică divulgării informaţiilor care îi permit profesionistului contabil să-şi
îndeplinească obligaţiile stabilite prin normele profesionale.
În interesul public şi al profesiunii, normele profesionale trebuie să definească conceptul de confidenţialitate
şi să furnizeze o orientare asupra naturii şi întinderii obligaţiilor legate de confidenţialitate şi asupra
circumstanţelor în care divulgarea de informaţii primite în cursul exercitării unei misiuni trebuie autorizată sau
cerută.
Obligaţiile de confidenţialitate sau secret profesional sunt înscrise în legislaţia fiecărei ţări.

66
Pentru a stabili dacă informaţiile confidenţiale pot fi divulgate, trebuie avute în vedere următoarele aspecte (cu titlu
de exemple):
a) Când divulgarea este autorizată de client; dacă interesele tuturor părţilor (cu deosebire terţi) pot fi lezate:
1. profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice;
2. profesionistul se poate găsi între exigenţele unui superior şi aplicarea normelor tehnice şi profesionale;
3. un conflict de interese se poate produce când publicarea unor informaţii eronate poate avantaj a angajatorii
sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.
b) Când divulgarea este cerută de lege sau când există obligaţii profesionale de divulgare:
1. profesionistul trebuie să facă apel la judecata sa pentru a determina tipul de informaţii care pot fi
divulgate; trebuie să se evite situaţiile care implică fapte sau opinii nejustificate sau nejustificabile;
2. profesionistul trebuie să se asigure că persoanele care primesc informaţiile sunt destinatarii corecţi ai
unor astfel de informaţii, adică cu abilităţi să primească astfel de informaţii;
3. profesionistul trebuie să stabilească dacă divulgarea şi consecinţele acesteia implică responsabilitatea
sa.
Se recomandă, în toate aceste cazuri, consultarea organismului profesional si/sau a unui avocat.

102. Comportamentul profesional sau profesionalismul; ce obligaţii avem?

Obligaţiile privind comportamentul profesional sunt după cum urmează:

1. conformarea cu legile şi reglementările relevante şi evitarea oricărei acţiuni care poate discredita profesia, organis-
mul profesional sau colegii;
2. nefurnizarea de informaţii eronate despre profesie;
3. profesionistul contabil trebuie să fie cinstit şi loial în sensul să nu facă revendicări exagerate pentru serviciile pe
care le oferă, calificările pe care le posedă şi experienţa pe care o deţine, şi să nu ofere referinţe
compromiţătoare sau comparaţii lipsite de fundament privind munca desfăşurată de alţi profesionişti contabili.

103. Definirea independenţei potrivit reglementărilor Corpului

• Independenţa presupune satisfacerea concomitentă a celor două componente fundamentale ale conceptului:
1. independenţa de spirit (de drept) - o stare de spirit, de judecată profesională care nu este afectată
de influenţe exterioare, pe de o parte;
2. independenţa în aparenţă (de fapt) - o stare care se manifestă în acţiunea care permite unui terţ
sau beneficiarilor de lucrări să nu pună la îndoială integritatea şi obiectivitatea profesionistului
contabil, pe de altă parte.
• Din practică, rezultă că majoritatea circumstanţelor care afectează independenţa se datorează relaţiilor de afaceri şi
financiare cu angajaţii clientului aflaţi în poziţia de a exercita o influenţă directă asupra profesionistului contabil.
• Regula de bază în cazul în care circumstanţele privind ameninţarea la adresa independenţei sunt semnificative
este: înainte de acceptarea misiunii se procedează astfel:
1. se întreprind diligentele necesare pentru eliminarea acelor circumstanţe; sau, dacă nu e posibil,
2. se refuză acceptarea sau continuarea misiunii.

66
104. Care sunt ameninţările la adresa independenţei?
Ameninţările la adresa independenţei sunt:
INTERESUL PROPRIU:
1. interesul financiar în firma clientului sau deţinerea unui interes împreună cu un client:
 deţinerea de acţiuni într-o proporţie semnificativă la firma clientului;
 primirea unui titlu de moştenire de părţi sociale ale unei firme care a fuzionat cu clientul în cauză;
2. dependenţa faţă de onorariile primite de la un client - apare atunci când un procent semnificativ din cifra
de afaceri a cabinetului provine de la un singur client;
3. întreţinerea unei relaţii de afaceri strânse cu un client - profesionistul contabil este într-o asociaţie în
participaţie cu clientul;
4. interesul de a nu pierde un client - pierderea clientului respectiv ar însemna intrarea în faliment a cabinetului;
5. onorariile neprevăzute - acceptarea pe parcursul executării lucrărilor a unor onorarii neprevăzute în
contract;
6. împrumutul către, sau de la un client, sau de la directorii sau angajaţii acestuia. Dacă clientul este o bancă,
împrumutul nu generează o ameninţare la adresa independenţei, cu condiţia ca împrumutul să fie acordat
conform normelor procedurale valabile pentru ceilalţi clienţi.
AUTOEXAMINAREA SAU AUTOCONTROLUL:
1. certificarea situaţiilor financiare ale unei firme de către aceeaşi persoană implicată în elaborarea acestora;
2. pregătirea documentelor primare pentru înregistrarea în contabilitate care fac obiectul unei misiuni de
certificare;
3. un membru al echipei de certificare care ocupă sau a ocupat funcţia de director sau a fost angajat al
clientului;
4. prestarea unor servicii pentru un client ale căror rezultate urmează să fie avute în vedere în cursul altor
misiuni efectuate la acelaşi client.
FAVORIZAREA:
1. promovarea acţiunilor într-o unitate cotată atunci când aceasta este un client de audit al situaţiilor
financiare;
2. apărarea unui client în cazul unor litigii sau în rezolvarea disputelor cu terţii;
3. un membru al echipei de audit are o rudă de gradul I sau un afin care ocupă funcţia de director sau angajat al
clientului;
4. acceptarea unor cadouri din partea clientului;
5. asocierea de lungă durată a unui membru important al echipei cu clientul.
INTIMIDAREA:
1. ameninţarea înlocuirii sau concedierii făcută de client;
2. ameninţarea deschiderii unui litigiu;
3. exercitarea unei presiuni în vederea reducerii volumului de muncă pretins aferent execuţiei unei misiuni şi
respectiv a onorariilor.

105. Care sunt măsurile de protecţie împotriva ameninţărilor la adresa independenţei?

66
Măsuri de protecţie generate de exercitarea profesiei (prevăzute prin reglementările profesiei):
1. cerinţe educaţionale, de formare şi experienţă la intrarea în profesie:
 condiţii la examenul de acces la profesie;
 efectuarea stagiului;
 susţinerea examenului de aptitudini;
2. dezvoltarea profesională continuă;
3. reglementări privind incompatibilităţi şi interdicţii în exercitarea profesiei:
 reglementări profesionale;
 reglementări de drept comercial;
 reglementări procedurale;
4. monitorizarea misiunilor (auditul de calitate);
5. raportarea activităţii desfăşurate.
Măsuri de protecţie în mediul de lucru:
1. poziţia de conducător al firmei, care subliniază importanţa respectării principiilor fundamentale şi că membrii echipei
acţionează în interesul public;
2. politici şi proceduri pentru reglementarea şi monitorizarea controlului calităţii misiunilor;
3. documentarea situaţiilor care pot afecta conformitatea cu principiile fundamentale şi la adresa independenţei;
4. comunicarea la timp a politicilor şi procedurilor, şi instruirea personalului şi a partenerilor;
5. desemnarea unui membru cu experienţă al conducerii drept responsabil pentru supravegherea funcţionării
adecvate a sistemului de control al calităţii;
6. implicarea unui profesionist contabil suplimentar pentru monitorizarea şi consilierea misiunii;
7. consultarea unei terţe persoane (organism profesional - CECC AR, C AFR, CCF, ANEV AR, UNPRL, sau
normalizator - MEF, Consiliul Concurenţei etc.) sau a altui profesionist contabil membru al Corpului;
8. prezentarea naturii serviciilor prestate şi a mărimii onorariilor percepute către organele tutelare ale clientului;
9. implicarea altui profesionist contabil (persoană fizică sau societate de profil) pentru a realiza din nou o parte din
misiune.
Măsuri de protecţie din partea clientului:
1. ratificarea sau aprobarea de către persoane din afara clientului a alegerii profesionistului contabil pentru realizarea
misiunii;
2. alegerea profesionistului contabil şi atribuirea misiunii prin licitaţie;
3. clientul are angajaţi competenţi care pot lua decizii manageriale;
4. clientul a implementat proceduri interne – organizarea contabilităţii, auditul intern, sistemul informatic etc.
- care asigură alegeri obiective în mandatarea misiunilor.

106. Ce presupune acceptarea unui client?

Acceptarea unui client presupune următoarele:

66
 1. examinarea anticipată a situaţiei clientului sub aspectul dacă acceptarea misiunii ar crea anumite
ameninţări la adresa conformităţii cu principiile fundamentale;
2. exemplificări privind astfel de situaţii: implicarea clientului în activităţi ilegale (spălare de bani),
practici de raportări financiare eronate (bancrută frauduloasă), evaziune fiscală, concurenţă neloială,
achiziţia şi desfacerea de produse cu încălcarea dreptului de proprietate industrială etc.;
3. evaluarea situaţiilor de această natură şi luarea măsurilor de protecţie pentru a le elimina sau a le reduce
la un nivel acceptabil, dacă este posibil;
4. atunci când nu este posibilă reducerea ameninţărilor la un nivel acceptabil, un profesionist contabil
independent ar trebui să refuze să intre în relaţii cu clientul;
5. examinarea posibilităţii de acceptare a misiunii din punct de vedere al competenţei profesionale a
profesionistului contabil, astfel încât angajamentul (misiunea) să fie realizat(ă) la nivelul corespunzător;
6. luarea în considerare a reputaţiei, a experienţei şi a resurselor disponibile ale profesionistului contabil în
cazul când se apelează la acesta pentru consiliere sau expertiză în situaţii de natura celor arătate mai sus;
7. apelarea de către profesionistul contabil la un alt profesionist contabil se află sub restricţia
confidenţialităţii şi în funcţie de natura misiunii trebuie să se obţină permisiunea clientului (de regulă, în
scris).

107. Care este structura Codului etic naţional al profesioniştilor contabili?

Codul etic naţional al profesioniştilor contabili cuprinde obiectivele şi principiile fundamentale, redate
general, şi nu pentru a rezolva problemele etice ale contabililor profesionişti într-un caz bine determinat.
Codul oferă anumite linii directoare în ceea ce priveşte aplicarea în practică a obiectivelor şi principiilor funda-
mentale cu privire la numărul situaţiilor tipice care se întâlnesc în profesiunea contabilă.
Codul etic are trei părţi:
 Partea A - se aplică tuturor profesioniştilor contabili;
 Partea B - se aplică numai contabililor liber-profesionişti;
 Partea C - se aplică numai profesioniştilor contabili angajaţi.

108. Conflicte de interese. Care sunt circumstanţele de care trebuie să se ţină seamă?
Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care implică conflicte de ordin profesional; nu se
poate stabili o listă completă de situaţii susceptibile de a genera conflicte de interese; ei trebuie să fie permanent
atenţi la factorii care dau naştere la astfel de conflicte.
Există unele circumstanţe particulare în care responsabilitatea profesionistului contabil poate fi în conflict cu
unele cerinţe interne şi externe anume:
1. un superior, director, administrator sau asociat poate face presiuni; relaţiile familiale sau personale pot,
de asemenea, genera presiuni. Trebuie descurajată orice relaţie sau orice interes susceptibil de a pune în
pericol, de a influenţa negativ integritatea profesionistului contabil;
2. profesionistului contabil i se poate cere să lucreze contra normelor profesionale şi tehnice;
3. Identificarea circumstanșelor în care ar putea apărea un conflict de interese:
 Profesionistul contabil are interese de afaceri directe cu un client sau are o participație la un
competitor al clientului;
 Profeionistul contabil prestează servicii pentru clienți ale căror interese sunt în conflict.

66
 4. Evaluarea semnificației circumstanței care generează conflictul de interese și luarea măsurilor de
protecție:
 Notificarea clientului despre conflictul de interese care ar putea apărea și obținerea
consimtțământului acestuia de a acționa în asemenea împrejurări;
 Notificarea tuturor părților interesate;
 Utilizarea unor echipe distincte;
 Îndrumarea echipei, confindențialitatea.
5. un conflict de interese se poate produce când publicarea unor informaţii eronate poate avantaja
angajatorul sau clientul şi favoriza sau dezavantaja profesionistul contabil.

109. Care este procedura de urmat când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru
a rezolva un conflict de ordin profesional?
Când este dificil de sesizat un comportament contrar eticii sau pentru a rezolva un conflict de ordin profesional, dacă
politicile stabilite de organismul profesional nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate recurge la următoarele:
1. examinarea conflictului cu superiorul direct. Dacă intervenţia superiorului direct nu este suficientă şi profesio-
nistul contabil decide să se adreseze nivelului superior următor, superiorul direct trebuie notificat în acest
sens;
2. dacă superiorul este presupus implicat în conflict, profesionistul trebuie să supună problema nivelului ierarhic
cel mai ridicat;
3. solicitarea avizului confidenţial al unui consilier independent sau al organismului profesional;
4. dacă toate resursele interne nu sunt suficiente, profesionistul contabil poate, pentru chestiuni grave, să demisio-
neze şi să trimită o scrisoare în acest sens conducerii entităţii care 1-a angajat.
Orice profesionist contabil care ocupă un post de conducere trebuie să se asigure că, în cadrul entităţii respective, sunt
stabilite reguli în materie de rezolvare a conflictelor profesionale.

110. Activităţi incompatibile cu exercitarea profesiei libere.

Liber profesionistul contabil nu trebuie să exercite în paralel activităţi care afectează sau sunt
susceptibile de a afecta integritatea, obiectivitatea, indpendenţa, buna reputaţie a profesiei, care sunt
incompatibile cu exercitarea profesiei liberale.
În unele situaţii, liber profesionistul contabil poate primi spre conservare şi utilizare, potrivit legii,
fonduri ale clienţilor, el trebuind:
1. să păstreze aceste fonduri separat de fondurile proprii;
2. să le utilizeze conform destinaţiilor stabilite;
3. să aibă posibilitatea să justifice existenţa şi utilizarea fondurilor respective.

111. Relaţiile cu ceilalţi membri – Acceptarea de noi misiuni.

Serviciile sau sfaturile unui liber profesionist contabil care posedă competenţe particulare pot fi solicitate în
unul sau altul din cazurile următoare:

66
 de către client:
1. după discuţii şi consultări prealabile cu profesionistul contabil în funcţie (existent);
2. la cererea sau recomandarea expresă a profesionistului contabil în funcţie (existent);
3. fără consultarea profesionistului contabil în funcţie.
 de către profesionistul contabil în funcţie (existent), sub rezerva respectării stricte a secretului
profesional.
Uneori clientul cere-la contactarea unui liber profesionist contabil- să nu fie informat profesionsitul contabil în
funcţie (existent); în astfel de cazuri, profesionistul contabil trebuie să decidă dacă motivele clientului sunt
acceptabile.
Profesionistul contabil contactat trebuie:
 să se conformeze instrucţiunilor primite de la profesionistul contabil în funcţie sau de la client, în
măsura în care ele nu sunt contradictorii cu obligaţiile legale sau profesionale;
 să garanteze, pe cât posibil, că profesionistul  contabil în funcţie este bine informat de natura generală a
serviciilor profesionale prestate.
Când opinia unui profesionist contabil – altul decât profesionistul contabil în funcţie (existent) – este solicitată
în ce priveşte aplicarea principiilor contabile, normele de audit, normele de raportare etc., profesionistul
contabil în funcţie trebuie să aibă grijă ca opinia sa să nu influenţeze în mod exagerat şi obiectivitatea
profesionistului contabil contactat.

112. Relaţiile cu ceilalţi membri – înlocuirea cu un alt liber-profesionist contabil.

Întreprinderea are dreptul de a-şi alege consilierii şi de a-i înlocui când doreşte. Dacă este importantă apărarea
intereselor legitime ale întreprinderii, este la fel de important ca un liber-profesionist contabil să poată decide,
dacă există motive profesionale care să o justifice, neacceptarea misiunii; aceasta presupune o comunicare
directă cu profesionistul contabil în funcţie, în absenţa unei cereri specifice, profesionistul contabil în funcţie nu
trebuie să furnizeze spontan informaţii despre afacerile clientului său.
Următorii factori stabilesc în ce măsură un profesionist în funcţie poate discuta despre afacerile
clientului său cu un profesionist contactat:
1. dacă clientul a autorizat acest lucru;
2. dacă norme legale sau reguli de etică referitoare la această divulgare permit acest lucru.
Comunicarea între cei doi profesionişti contabili are scopul:
1. de a împiedica un liber-profesionist contabil să accepte nominalizarea sa dacă nu toate elementele
pertinente sunt cunoscute;
2. de a proteja acţionarii minoritari care nu sunt de regulă informaţi de împrejurările înlocuirii
profesionistului contabil în funcţie;
3. de a apăra interesele profesionistului contabil în funcţie atunci când propunerea de înlocuire se
datorează caracterului său scrupulos de a acţiona ca profesionist independent.
Înainte de a accepta o nominalizare pentru a presta servicii profesionale care până atunci au fost prestate de către un
alt liber-profesionist contabil, profesionistul contabil trebuie:
1. să stabilească dacă clientul potenţial a informat profesionistul în funcţie de intenţia sa de a-1 înlocui şi 1-a
autorizat, în scris, să discute liber şi fără limite despre afacerile sale cu noul profesionist contabil;
2. să solicite autorizarea de comunicare cu profesionistul contabil în funcţie. Dacă această autorizare este
refuzată, profesionistul contabil trebuie, în absenţa altor mijloace alternative de a obţine asigurările

66
 necesare, să refuze nominalizarea sa. Dacă autorizarea este dată, trebuie să-i ceară profesionistului în
funcţie:
- să îi furnizeze toate informaţiile care i-ar interzice să accepte misiunea;
- să îi furnizeze toate informaţiile necesare care să îi permită să ia o decizie.
Profesionistul în funcţie, la primirea autorizaţiei din partea clientului, trebuie:
1. să răspundă (în scris) arătând dacă există motive profesionale care i-ar interzice profesionistului să accepte
nominalizarea sa;
2. să se asigure că clientul a autorizat divulgarea informaţiilor profesionistului desemnat;
3. să comunice orice informaţie de care are nevoie profesionistul desemnat, pentru ca acesta să poată să decidă dacă
acceptă sau nu misiunea, si să abordeze liber cu profesionistul desemnat toate problemele importante privind
nominalizarea sa.

113. Relaţiile profesioniştilor contabili cu clienţii.

Relaţiile membrilor Corpului cu clienţii se stabilesc prin contract scris de prestări de servicii , semnat de ambele
părţi.
În afara onorariilor pentru lucrările executate, orice altă relaţie financiară cu un client, ca: participaţii la capital,
dare/luare de împrumut de bunuri, servicii sau bani etc., este susceptibilă de a afecta obiectivitatea şi de a determina
terţii să considere că obiectivitatea este compromisă.
În cadrul îndeplinirii lucrărilor lor, membrii Corpului trebuie să se rezume numai la acordarea de avize de
consultanţă profesională şi să nu impieteze activitatea de administrare, care este un atribut exclusiv al clientului.
O atenţie aparte se acordă relaţiilor personale sau familiale ale lor sau ale colaboratorilor lor cu clienţii,
asigurându-se că aceste relaţii nu aduc atingere independenţei lor.
Stabilirea sau întreţinerea relaţiilor profesionale cu clienţii poate antrena răspunderea pentru un prejudiciu
financiar sau moral pentru membrii Corpului.
Se impune o selectare a clienţilor şi aprecierea situaţiei membrilor Corpului în raport cu respectarea
principiilor independenţei şi competenţei.
Orice nou client şi orice nouă lucrare solicitată de vechii clienţi trebuie să facă obiectul acceptării şi încheierii
contractului după:
a) evaluarea riscurilor;
b) o evaluare, respectiv o verificare privind respectarea prin cipiului independenţei profesiei;
c) o apreciere a eficienţei executării lucrărilor în raport cu competenţa şi cu mijloacele societăţii.
Decizia finală aparţine expertului sau contabilului autorizat.
Periodic se evaluează, se apreciază eventualele schimbări apărute în situaţia clienţilor sau
cabinetului/societăţilor lor şi dacă acestea generează noi riscuri.
Profesioniştii pot exprima în scris clienţilor recomandări sau rezerve, în cazul contestării lor, scrise, acestea
vor putea constitui probe exoneratoare de responsabilitate a profesioniştilor contabili.
În situaţia imposibilităţii executării lucrărilor solicitate din cauza clientului, contractul se reziliază.

114. Competenţa profesională şi responsabilitatea când se utilizează lucrările unui alt expert.

66
 Liber profesioniştii contabili trebuie să evite să presteze servicii profesionale fără o competenţă
adecvată, în afară de cazul că beneficiează de sfaturi avizate şi de o asistenţă care să le permită să presteze
servicii de calitate.
Dacă un profesionist contabil nu posedă competenţele necesare într-un domeniu specific în cadrul
misiunii sale, acesta poate solicita sfaturi tehnice de la speciliaşti (alţi profesionişti contabili, avocaţi, ingineri,
geologi sau alţi experţi). În acest caz, deşi profesionistul contabil se sprijină pe competenţelel tehnice ale
specialistului consultant, acesta din urmă nu cunoaşte în mod necesar regulile de etică ale profesiunii.
Întrucât profesionistului contabil îi revine, ultimul, responsabilitatea pentru serviciul prestat, el
trebuie să se asigure că regulile de etică au fost respectate de către expertul consultant. El trebuie să se asigure
ce expertul consultant este la curent cu regulile de etică, mai ales principiile fundamentale ale profesiei; aceste
principii se aplică la orice misiune la care participă aceşti experţi.
Această asigurare se poate obţine:
1. fie cerând experţilor respectivi să citească regulile de etică;
2. fie cerând experţilor o confirmare scrisă asupra bunei înţelegeri a regulilor de etică
3. fie dând sfaturi dacă apar conflicte potenţiale.
Când profesionistul contabil nu are asigurarea că regulile de etică sunt cunoscute şi respectate, el trebuie să
refuze încredinţarea misiunii sau să o întrerupă (dacă a începul).

115. Criterii de stabilire a onorariilor.

Onorariile facturate trebuie să reflecte în mod fidel valoarea serviciilor prestate, ţinând seama de
următoarele elemente:
1. competenţa şi cunoştinţele obţinute pentru tipul de serviciu prestat;
2. nivelul de instruire şi experienţa persoanei care participă la lucrare;
3. timpul afectat de fiecare persoană efectuării lucrării;
4. gradul de responsabilitate al misiunii respective.
Onorariile se calculează în funcţie de tarifele orare sau zilnice în vigoare, pentru fiecare participant la
misiune, la nivelul fiecărei firme, fiecărui profesionist.
Un profesionist contabil nu trebuie să propună servicii profesionale pentru onorarii subestimate.
Când se propune un onorariu unui client, profesionistul contabil trebuie să se asigure că nu este
sacrificată calitatea şi că se respectă normele organismului internaţional cu privire la calitate.
Cheltuielile şi diversele rambursări deplasări de exemplu se înregiszrează distinct.
Perceperea de comisioane sau plata de către un profesionist, este strict interzisă.
Criteriile de care se ţine seama în stabilirea onorariilor sunt:
a. competenţa şi cunoştinţele necesare serviciului prestat;
b. nivelul de formare, instruire şi experienţă a persoanei participante la misiune;
c. timpul afectat (ore, zile);
d. riscurile şi gradul de responsabilitate a misiunii.

116. Onorariile şi independenţa.

66
 Când onorariile primite de la un client, sau de la un grup de care aparţine acest cleint, reprezintă o parte
importantă din onorariile brute totale ale proprietarului contabil liberal sau ale cabinetului în ansamblu,
dependenţa faţă de acest client sau grup trebuie examinată cu atenţie, căci independenţa poate fi pusă în cauză.
Organismele membre ale IFAC stabilesc reguli şi furnizează instrucţiuni membrilor lor referitoare la
acest subiect; acestea trebuie să fie în concordanţă cu nivelul de dezvoltare a profesiei contabile, cu situaţia
economică a fiecărei ţări.
Serviciile profesionale nu trebuie să fie propuse sau efectuate unui client pe bază de acorduri sau
contracte conform cărora facturarea onorariilor este condiţionate de importanţa problemelor descoperite sau de
rezultatele acestor servciii.
În țările în care facturarea onorariilor condiţionată de rezultat este autorizată de legislaţia sau de normele
organismului, aceste misiuni trebuie limitate la acelea pentru care independenţa nu este obligatorie.
Onorariile fixate de tribunal sau de altă autoritate publică nu sutn considerate ca intrând în această
categorie. Dimpotrivă, onorariile facturate procentual sau alte metode similare sunt considerate ca intrând în
această categorie.

117. Bunurile sau serviciile primite şi independenţa.

Acceptarea de bunuri şi servicii de la un client, precum şi acceptarea unei ospitalităţi execesive pot constitui o
ameninţare a independenţei. Se interzice primirea de bunuri şi servicii de către profesionistul contabil, de
către soţiile lor sau  de către copii aflaţi în întreţinere.
118. Calitatea lucrărilor şi autocontrolul.

Calitatea este un atribut important al activităţii profesionistului contabil. Autocontrolul calităţii

lucrărilor înseamnă aplicarea de către profesionist sau de cabinet a principiilor şi procedurilor în scopul
stabilirii unui grad rezonabil de certitudine că lucrările s-au efectuat conform „principiilor de bază care
guvernează lucrările respective”.
Principiile de calitate constituie obiective şi scopuri, iar procedurile autocontrolului se definesc ca măsuri
de luat pentru a satisface principiile adoptate care pun în acţiune, în aplicare proceduri privind:
1. calităţi personale (cabinet sau societate);
2. aptitudini şi competenţă;
3. repartiţia lucrărilor;
4. instrucţiuni şi supervizare.
Controlul de calitate asupra lucrărilor realizate de EC sau CA care-şi desfăşoară activitatea individual se poate
organiza şi exercita numai de către CECCAR, potrivit Normelor emise de acesta şi aprobate de Conferinţa
Naţională.

119. Plata lucrărilor, modul de stabilire a onorariilor.

Pentru orice lucrare, profesionistul contabil pretinde numai onorariile stabilite prin contract sau de către
organul judiciar. Onorariile nu pot fi plătite sub formă de avantaje în natură, participaţii sau comisioane.
Nu trebuie acceptată nici o plată care nu reprezintă contravaloarea unei prestaţii sau care este plătită
pentru a acoperi anumite atitudini abuzive ale clientului sau încălcări ale legislaţiei.
Contractele se încheie înaintea începerii lucrărilor (pe parcurs, acte adiţionale).
Nu se pot încheia contracte globale.

66
 Nu se pot încheia contracte pentru activităţi incompatibile Este interzisă împărţirea onorariilor între
colegi prin participarea la executarea lucrărilor. Onorariile nu pot fi fixate în funcţie de rezultatele obţinute. În
caz de litigiu referitor la onorariu, arbitrajul îl constituie preşedintele filialei (procedura dreptului comun).

120. Păstrarea arhivelor clientului.

Păstrarea documentelor contabile este un atribut exclusiv al clientului. Modalitatea de predare-primire a
documentelor, în vederea contabilizării, se stabileşte prin contracte şi anexe la contract, fiind obligatorie:
1. normalizarea documentelor;
2. stabilirea termenelor.
Când clientul nu respectă termenele, se va proceda la punerea acestuia în întârziere, documentul
respectiv fiind păstrat la dosarul clientului.
Dacă un client a dispărut, se verifică Registrul Comerţului dacă a fost radiat, iar profesionistul este
obligat să păstreze asupra lui documentul pe durata de conservare prevăzută de lege.

121. Care sunt factorii de care trebuie să se ţină seama atunci când se apreciază respectarea regulilor de
etică în ceea ce priveşte integritatea şi obiectivitatea?
Integritatea nu presupune numai cinste, dar şi echitate şi sinceritate. Principiul obiectivitătii impune
tuturor profesioniştilor contabili obligaţia de a fi juşti, cinstiţi în plan intelectual şi ne implicaţi în conflicte de
interese.
Profesioniştii contabili trebuie, în orice situaţie, să garanteze integritatea lucrărilor lor şi să rămână obiectivi
în judecata şi raţionamentul lor, oricare ar fi natura activităţii lor, şi anume:
1. profesioniştii liberali îndeplinesc misiuni de audit, consilieri fiscali, consilieri de gestiune etc.;
2. alţi profesionişti contabili pregătesc situaţiile financiare în contul angajatorilor lor; execută lucrări de audit
intern, exercită funcţiuni de gestiune financiară în industrie, comerţ, sectorul public sau educaţie.
Cu ocazia alegerii situaţiilor şi practicilor care trebuie să fie avute în vedere, atunci când se apreciază respectarea
regulilor de etică referitoare la obiectivitate, se va ţine cont de următorii factori:
1. Profesioniştii contabili sunt deseori confruntaţi cu situaţii care îi expun la riscuri (presiuni) susceptibile
de a pune în discuţie obiectivitatea lor.
2. Este imposibil de a defini şi de a reglementa toate situaţiile generatoare de presiuni; asemănarea,
verosimilitatea prevalează atunci când se definesc criteriile care permit identificarea relaţiilor
susceptibile de a pune în discuţie obiectivitatea profesionistului contabil.
3. Trebuie evitate toate relaţiile şi situaţiile care implică prejudecăţi, influenţele din partea terţilor care pun
în discuţie obiectivitatea.
4. Profesioniştii contabili trebuie să se asigure că personalul însărcinat cu prestarea serviciilor profesionale
respectă principiile de integritate şi obiectivitate.
5. Profesioniştii contabili nu trebuie nici să accepte, nici să ofere cadouri sau alte avantaje care pot fi
considerate, în mod rezonabil, că pot influenţa semnificativ şi negativ raţionamentul, judecata lor
profesională sau a colaboratorilor lor.

122. Explicaţi comportamentul profesionistului contabil într-o activitate de consilier fiscal.

66
 Contabilul profesionist care prestează servicii profesionale în domeniul fiscalităţii este îndreptăţit să se
situeze în cea mai bună poziţie în favoarea unui client sau a unui patron, cu condiţia ca prestaţia să fie efectuată
cu competenţă.
Integritatea şi obiectivitatea nu trebuie diminuate, iar opinia contabilului profesionist trebuie să fie
conform legii.
Dubiile pot fi rezolvate în favoarea clientului dacă există  suport rezonabil pentru poziţia respectivă.
CE FACE SAU CE NU FACE CONTABILUL PROFESIONIST?
 nu trebuie să dea asigurarea că declaraţia fiscală şi sfatul în materie fiscală sunt dicolo de orice
îndoială;
 să se asigure că cei pe care îi consiliează sunt conştienţi de limitele legate de sfaturile şi consultanţa
fiscală şi nu interpretează greşit exprimarea opiniei drept o afirmare a unui fapt;
 în declaraţia fiscală întocmită de contabilul profesionist responsabilitatea pentru conţinut revine în
primul rând clientului. Consultanţa, opiniile trebuie înregistrate sub forma unei scrisori, unui
memorandum.
 Nu trebuie să fie asociat cu nici o declaraţie sau contrariu din care să se creadă:
a) ar conţine un fals sau o inducere în eroare;
b) ar conţine informaţii furnizate cu nepăsare sau necunoaşterea reală a faptului;
c) ar omite sau ar ascunde informaţia cerută, putând induce în eroare fiscul.
 poate folosi estimările în pregătirea declaraţiilor fiscale.
 

123. Care sunt restricţiile în promovarea serviciilor de către profesioniştii contabili?

Activităţile incompatibile apar când:
1. un contabil profesionist nu trebuie să se angajeze simultan în nici o afacere, ocupaţie sau activitate care
diminuează sau poate diminua integritatea, obiectivitatea, independenţa sau buna reputaţie a profesiei,
deoarece aceste acţiuni pot fi incompatibile cu prestarea serviciilor profesionale;
2. prestarea simultană a două sau mai multe tipuri de servicii nu diminuează ca atare integritatea,
obiectivitatea sau independenţa (însă poate afecta calitatea);
3. trebuie evitată angajarea simultană în afaceri sau activităţi care nu au legătură cu serviciile profesionale
care au ca efect faptul că nu permir contabilului profesionist independent să îşi conducă practica
profesională, conform principiilor fundamentale de etică ale profesiei contabile şi fiind neconformă cu
practicarea profesiei.
În ceea ce priveşte promovarea serviciilor lor, profesioniştii contabili nu trebuie:
1. să utilizeze mijloace care aduc atingere reputaţiei profesiei,
2. să supraevalueze serviciile pe care ei sunt în măsură să le furnizeze, calificările pe care le posedă
sau experienţa dobândită;
3. să denigreze munca, serviciile celorlalţi membri.

124. Marketingul serviciilor profesionale.

66
 1. Promovarea serviciilor trebuie să fie conformă cu principiile fundamentale.
2. în promovarea serviciilor profesionale este necesară onestitatea şi loialitatea:
 să nu se exagereze calitatea serviciilor oferite, calificarea deţinută, experienţa câştigată;
 să nu se facă referiri compromiţătoare cu privire la activitatea altora.
3. Semnificaţia termenilor în înţelesul Codului etic naţional al profesioniştilor contabili:
 Publicitatea:
- comunicarea către public a informaţiilor privind serviciile oferite sau calificarea
profesionistului contabil în scopul obţinerii de lucrări (de exemplu, Tabloul Corpului).
 Anunţul:
- comunicarea către public a unor fapte privind profesionistul contabil: deschiderea cabinetului
sau schimbarea adresei; publicarea datelor de identificare a cabinetului în anuare, cărţi de
telefon, cataloage etc.
 Oferta:
- directă sau indirectă; conţine demersurile întreprinse pe lângă un eventual client în scopul de a i
se propune servicii profesionale.
Publicitatea şi oferta sunt permise numai pentru membrii activi ai Corpului.
Interdicţii privind publicitatea şi oferta:
 publicitatea prin comparaţie cu alte cabinete care aduce prejudicii în vreun fel acestora;
 oferirea de reduceri de tarife (remize, comisioane sau alte avantaje) sau uzarea de un
mandat politic, o misiune sau o funcţie administrativă.
4. Profesioniştii contabili pot folosi emblema Corpului pe hârtia cu antet destinată corespondenţei; deviza este
„Ştiinţă, Independenţă, Moralitate", atribute esenţiale ale exercitării profesiei.

125. Ce se înţelege prin publicitate în profesia contabilă?

Publicitatea în profesia contabilă se face în limitele stricte prevăzute de Codul etic şi fără a fi afectate
interesele celorlalţi membri ai CECCAR. În acest sens, trebuie avut în vedere:
5. informarea obiectivă a publicului;
6. decenţa;
7. cinstea;
8. încrederea;
9. bunul gust.

66
126. Enumeraţi situaţiile care nu răspund criteriilor de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun-
gust pentru o acţiune de promovare.

Între situaţiile care nu îndeplinesc criteriile de obiectivitate, încredere, cinste, decenţă şi bun-gust le amintim pe cele
care:
1. creează speranţe false, induc în eroare sau creează speranţe nejustificate de posibile rezolvări
favoirabile,
2. implică posibilitatea de a influenţa orice instanţă, tribunal, agenţie de reglementare,
3. fac comparaţii cu alţii;
4. conţin mărturii sau aprobări scrise,
5. conţin orice alte precizări ce ar putea să producă unei persoane rezonabile o neînţelegere sau o decepţie,
6. pretind, nejustificat, că persoana respectivă este expert sau specialist într-un anume doemniu al
contabilităţii.

127. Care sunt condiţiile cerute unei acţiuni de promovare atunci când publicitatea nu este autorizată?

Există o paletă a condiţiilor cerute unei acţiuni de promovare, şi anume:

1. să aibă ca obiect aducerea al cunoştinţa publicului sau a acelor sectoare ale publicului care sunt
interesate, a faptelor, într-un mod care să nu fie fals, să nu inducă în eroare şi să nu producă decepţii;
2. să fie de bun simţ;
3. să fie demnă din punct de vedre profesional;
4. să evite repetarea frecventă, ostentativă a numelui contabilului profesionist independent;
5. să evite promovarea personală excesivă.

128. Conţinutul responsabilităţii profesionale.

Responsabilitatea profesională a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi cuprinde:
1. răspunderea disciplinară;
2. răspunderea contravenţională sau administrativă;
3. răspunderea civilă;
4. răspunderea penală.
Reglementările cu privire la răspunderea disciplinară, administrativă, civilă şi penală, după caz, se aplică tuturor
experţilor contabili şi contabililor autorizaţi înscrişi în Tabloul Corpului.
Limitele răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi se stabilesc prin contractele de
prestări de servicii în funcţie de uzanţele interne şi internaţionale ale profesiei contabile.

129. Răspunderea disciplinară.

1. Este o rezultantă a abaterilor săvârşite de un membru al Corpului prin care se încalcă dispoziţiile legii, ale Re -
gulamentului de organizare şi funcţionare al CECCAR, ale Codului etic naţional al profesioniştilor contabili.
2. Acţiunea disciplinară pentru sancţionarea anumitor fapte se întreprinde fie în paralel cu acţiunea penală,
civilă sau administrativă, fie în afara existenţei unei asemenea acţiuni.
3. Principiul „Penalul ţine în loc civilul" nu se aplică în materie disciplinară.

66
130. Care sunt sancţiunile disciplinare aplicabile membrilor Corpului?
1. Mustrare
2. Avertisment
3. Suspendarea dreptului de exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat pe o perioadă de
timp de la 3 luni la un an;
4. Interzicerea dreptului de a exercita profesia de expert contabil sau de contabil autorizat.

131. Care sunt abaterile disciplinare?

1. comportamentul necuviincios faţă de membrii Corpului, reprezentanţii Ministerului Economiei si Finanţelor
sau faţă de alţi participanţi la reuniunile de lucru ale organelor
de conducere şi de control ale Corpului;
2. absenţa nemotivată de la întrunirea Adunării generale a filialei sau de la Conferinţa Naţională;
3. nerespectarea dispoziţiilor Codului etic naţional al profesioniştilor contabili referitoare la publicitate;
4. absenţa nejustificată de la cursurile de pregătire şi perfecţionare profesională reglementate prin normele
emise de Corp;
5. prestarea de servicii de contabilitate fără contract scris încheiat cu clientul sau pe baza unui contract în care
nu a fost înscrisă calitatea profesională a celui care îl încheie: expert contabil sau contabil autorizat;
6. nerespectarea obligaţiei de păstrare a secretului profesional;
7. nedeclararea sau declararea parţială a veniturilor în scopul sustragerii de la plata cotizaţiei prevăzute în
regulament;
8. fapta membrului Corpului de a nu depune în termenul stabilit de filiala de care aparţine fişa pentru
persoane fizice sau juridice; pentru persoanele juridice răspunderea incumbă preşedintelui Consiliului de
administraţie sau administratorului, după caz;
9. încălcarea dispoziţiilor cu privire la incompatibilităţile exercitării profesiei;
10. refuzul de a pune la dispoziţia organelor de control ale Corpului documentele privind activitatea
profesională;
11. declaraţii neconforme realităţii, în relaţiile cu Corpul sau cu terţii, în vederea producerii de consecinţe
juridice, precum şi orice alte încălcări ale conduitei etice şi profesionale.

66
132. Fapte care se sancţionează cu suspendarea şi interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.

FAPTA SANCŢIUNEA
Neplata cotizaţiei profesionale sau/şi a celorlalte Suspendarea dreptului de exercitare a profesiei
obligaţii băneşti la termenele stabilite de până la plata efectivă, dar nu mai puţin de trei luni
Regulament, în cursul unui an calendaristic. şi nici mai mult de
un an.
Condamnarea definitivă pentru săvârşirea unei Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.
fapte penale care, potrivit legii, interzice dreptul de
gestiune şi de administrare a societăţilor
comerciale.
Încălcarea, cu intenţie, prin acţiune sau omisiune, a Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.
normelor de lucru privind exercitarea profesiei,
dacă fapta a avut ca urmare producerea unui
prejudiciu moral sau material.
Practicarea profesiei de expert contabil sau de Interdicţia dreptului de exercitare a profesiei.
contabil autorizat fără viza anuală pentru
exercitarea profesiei

133. Radierea unui membru din Tabloul Corpului.

Consiliul filialei pronunţă radierea unui membru din Tabloul Corpului în următoarele situaţii:
1. când membrul Corpului a fost condamnat definitiv pentru săvârşirea unei infracţiuni care, potrivit legislaţiei în
vigoare, interzice dreptul de administrare şi gestiune a societăţilor comerciale;
2. nedepunerea la bugetul statului a impozitului asupra onorariilor încasate de la persoanele fizice;
3. neplata cotizaţiei profesionale pe o perioadă de un an;
4. nerespectarea normelor referitoare la incompatibilităţi şi conflicte de interese;
5. membrul Corpului a fost sancţionat cu interzicerea dreptului de exercitare a profesiei;
6. membrul Corpului a fost declarat inapt din punct de vedere medical pentru exercitarea profesiei

134. Asigurarea civilă.

• Asigurarea este o formă de garantare a răspunderii civile a experţilor contabili şi contabililor autorizaţi
pentru serviciile profesionale prestate clienţilor . Este o formă de asigurare a riscului profesional.
• Asigurarea civilă este obligatorie atât în cazul când activitatea profesională se desfăşoară în mod individual,
cât şi în situaţia când aceasta se realizează prin societăţi de profil. Conform OG nr. 65/1994 privind
organizarea activităţii de expertiză contabilă şi a contabililor autorizaţi, „experţii contabili şi contabilii
autorizaţi garantează răspunderea civilă privind activitatea desfăşurată prin subscrierea unei poliţe de
asigurări sau prin vărsarea unei contribuţii la fondul de garanţii".
• Categoriile de riscuri care pot fi asigurate sunt:
 responsabilitatea civilă faţă de clienţi;
 reconstituirea arhivelor (în caz de calamităţi, furt, viruşi etc.);
 incendii;
 pierderi din exploatare (clienţi incerţi, rotaţia personalului etc.).

66
 • Obiectul asigurării acoperă răspunderea civilă contractuală care revine asiguratului ca urmare a faptelor
şi/sau a actelor de omisiune datorate culpei în desfăşurarea activităţii profesionale în baza unui contract
scris de prestări servicii, legal încheiat, semnat de ambele părţi.
• Asigurarea nu acoperă răspunderea civilă extracontractuală care îi poate reveni asiguratului în legătură
cu pagubele cauzate terţilor datorate faptelor proprii.
• Riscurile asigurate, respectiv despăgubirile acordate se pot referi la:
 acoperirea prejudiciilor produse terţilor ca urmare a unor lucrări profesionale executate
acestora de către asigurat;
 acoperirea prejudiciilor produse clientului asiguratului ca urmare a pierderii, distrugerii sau
deteriorării documentelor originale şi/sau suporturilor magnetice predate de acesta
asiguratului în vederea înregistrării şi prelucrării datelor financiar-contabile;
 sumele cheltuite de asigurat sau de clientul prejudiciat al acestuia pentru reconstituirea,
refacerea sau înlocuirea documentelor anterior menţionate;
 cheltuielile făcute de asigurat în procesul civil, dacă a fost obligat la desdăunare.
• Nu se acordă despăgubiri pentru:
 pierderi cauzate de alte activităţi decât cele prevăzute de lege;
 pagube produse cu intenţie sau din neglijenţa gravă a asiguratului;
 pagube produse ca urmare a nerespectării reglementărilor legale în vigoare referitoare la
desfăşurarea activităţii profesionale şi a conduitei etice;
 pagube cauzate de neexecutarea parțială a angajamentelor contractuale.
• Perioada de acoperire a pretențiilor de despăgubire solicitate de clienți (răspunderea asiguratului):
 Pănă la 5 ani - pentru obligații fiscale (corelată cu termenul de prescriptție prevăzut de art. 89 alin.
(1) din Codul de procedură fiscală)
 Pănă la 2 ani de la data producerii pagubei (corelată cu termenul de prescriptție de 2 ani prevăzut de
art. 3 alin. (2) din Decretul nr. 167/1958 privitor la prescripția extinctivă, în cazul raporturilor care
izvorăsc din asigurare)

135. Răspunderea administrativă.

Răspunderea administrativă sau contravenţională intervine în cazul abaterilor de la reglementările si
procedurile judiciare, fiscale, contabile şi alte acte normative emise de autorităţile administraţiei publice.
Reglementări
 Codul de procedură civilă;
 Codul de procedură penală;
 Codul de procedură fiscală;
 Legea contabilităţii nr. 82/1991.
Fapte sancţionabile administrativ
1. înlocuirea expertului contabil de către instanţă (art. 205 alin. (2) din Codul de procedură civilă), în cazul în care
acesta nu se înfăţişează;
2. aducerea în instanţă a expertului contabil, cu mandat (art. 188 alin. (2) din Codul de procedură civilă), în caz de
pricini urgente sau pentru a da lămuriri atunci când i se cere (art. 211 din Codul de procedură civilă).

66
Amenzi judiciare
Dacă legea nu prevede altfel, instanţa va sancţiona următoarele fapte săvârşite în legătură cu procesul:
1. refuzul expertului de a primi lucrarea sau nedepunerea lucrării în termenul fixat, ori refuzul de a da lămuririle
cerute;
2. neluarea de către conducătorul unităţii în cadrul căreia urmează a se efectua o expertiză a măsurilor
necesare pentru efectuarea acesteia sau pentru efectuarea la timp
a expertizei;
3. neprezentarea unui înscris sau a unui bun de către cel care îl deţine, la termenul fixat în acest scop de
instanţă;
4. refuzul sau omisiunea unei autorităţi sau a altei persoane de a comunica la cererea instanţei, la termenul fixat
în acest scop, datele care rezultă din actele şi evidenţele ei;
5. cauzarea amânării judecăţii sau executării silite de către cel însărcinat cu îndeplinirea „actelor de procedură";
6. lipsa nejustificată a expertului de la procesul penal atunci când este citat;
7. tergiversarea de către expert a îndeplinirii însărcinărilor primite, respectiv a efectuării şi depunerii raportului
de expertiză contabilă judiciară.

136. Răspunderea penală.

Sunt supuse dreptului penal infracţiunile:
1. comerciale sau de afaceri;
2. de fals intelectual sau bancruta frauduloasă;
3. fiscale;
4. de serviciu;
5. de spălare a banilor.

137. Depunerea jurământului.

La înscrierea în Corp, orice membru este obligat să depună jurământ prin care se obligă să aplice în mod
corect şi fără părtinire legile ţării şi regulile din regulamentele emise de Corp.
Juramantul contine angajamentul membrilor privind:
1. aplicarea corecta si fara partinire a legilor tarii;
2. respectarea ROF CECCAR si a Codului etic;
3. pastrarea secretului profesional;
4. ducerea la indeplinire cu constiinciozitate a indatoririlor ce ii revin in calitate de EC sau CA;
Text:” Jur sa aplic in mod corect si fara partinire legile tarii, sa respect prevederile Regulamentului Corpului
Expertilor Contabili si Contabililor Autorizati si ale Codului privind conduita etica si profesionala a EC si CA,
sa pastrez secretul profesional si sa duc la indeplinire , cu constiinciozitate, indatoririle ce imi revin in calitate
de expert contabil- contabil autorizat”.

138. Sindicate şi asociaţii profesionale.

Potrivit Codului, membrii Corpului se pot asocia în sindicate, cu obligaţia ca, în termenul de o lună de la
constituire, să trimită Consiliului filialei un exemplar din Statut şi o declaraţie cuprinzând fondatorii acestei
asociaţii. Sindicatul sau asociaţia trebuie să respecte toate atribuţiile care revin filialelor, să respecte toate
drepturile şi obligaţiile care revin membrilor Corpului

66
139. Cotizaţiile profesionale.
Orice membru al Corpului are obligaţia să plătească taxele de înscriere şi cotizaţiile convenite pentru anul
respectiv. Cotizaţiile diferă în funcţie de pregătirea porfesională.

140. Etica pentru profesioniştii contabili angajaţi.

• Profesionistul contabil angajat poate fi salariat, partener, director administrativ sau într-o altă funcţie în cadrul
entităţii economice sau sociale.
• Ameninţări la adresa respectării principiilor fundamentale:

I. Interesul propriu:
1. interese financiare, împrumuturi sau garanţii;
2. convenţii de compensare prin stimulente;
3. utilizarea inadecvată a activelor firmei.
II. Autoexaminarea sau autocontrolul:
- întocmirea unor documente care fac obiectul examinării şi justificării (aprobării) de către
acelaşi profesionist contabil (de exemplu, acordă viza de control financiar preventiv pentru
operaţiuni în documente pe care tot el le aprobă).
III. Familiaritatea:
- încheierea unui contract de prestări de consultanţă financiar-contabilă cu un profesionist
contabil membru apropiat al familiei.
IV. Intimidarea:
- ameninţarea cu concedierea sau schimbarea din funcţie dacă profesionistul contabil nu
este de acord cu aplicarea unui principiu contabil la prezentarea situaţiei financiare a firmei.
• Măsuri de protecţie:
1. aplicarea standardelor profesionale;
2. respectarea reglementărilor;
3. implementarea sistemului de control intern, de control financiar preventiv;
4. monitorizarea performanţei angajaţilor;
5. aplicarea de politici şi proceduri angajaţilor.
• În situaţia în care profesionistul contabil consideră că se vor continua acţiunile neetice:
 apelarea la consiliere judiciară; sau
 în cazuri extreme, demisionarea din cadrul entităţii angajatoare.

66