Sunteți pe pagina 1din 22

ANALIZA DIAGNOSTIC A RENTABILITII

CUPRINS Capitolul I. Fundamente teoretice privind analiza rentabilitii intreprinderii.............................................4 1.1 Abordri conceptuale privind rentabilitatea intreprinderii.......................................4 1.2.Rolul analizei diagnostic in studiul rentabilitatii intreprinderii................................4 1.3.Sistemul informational al analizei rentabilitatii intreprinderii.... .............................9 proceduri contabile ct de PIP in plan international in plan national 1.4. Sistemul de indicatori utilizati in analiza rentabilitatii ........................................15 Capitolul II. Prezentarea societii SC Vrancart SA, cadrul organizatoric al studiului analizei diagnostic al rentabilitii..........................................................................................................19 2.1.Prezentarea general a SC Vrancart SA .......................19 2.2.Structura organizatoric la SC Vrancart SA ....................................................20 2.3.Compartimentul financiar- contabil n structura organizatoric la SC Vrancart SA . 2.3.1 Organizarea compartimentului financiar- contabil....................... 2.3.2 Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor i rezultatului la SC Vrancart SA ............................................................................................. Capitolul III Analiza rentabilitii societii SC Vrancart SA...................................................... Capitolul IV Posibilitati de perfecionare a contabilitii prin informatizarea acesteia la SC Vrancart SA . 4.1.Delimitri conceptuale privind sistemul informaional ... 4.2.Descrierea aplicaiei........................................................................

Concluzii......................................................................................................................................

Bibliografie.................................................................................................................................

Cap. 1. Fundamente teoretice privind analiza rentabilitii intreprinderii 1. 1 Abordri conceptuale privind rentabilitatea ntreprinderii Def. Rentabilitatea reprezinta ,, capacitatea unei intreprinderi de a obtine profit prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de provenienta acestora,,V.Robu, N. Georgescu, Analiza economico- financiara, Editura Omnia Uni, Brasov, 2000, pag. 190 Rentabilitatea exprim cel mai bine eficiena activitii economice a unei firme, a tuturor mijloacelor de producie utilizate, a forei de munc, innd cont n acelai timp de toate stadiile circuitului economic: aprovizionare, producie i vnzare. Sunt dou categorii de indicatori pentru msurarea rentabilitii i anume: profitul (mrimea absolut a rentabilitii) i ratele de rentabilitate (gradul n care capitalurile sau utilizarea resurselor intreprinderii aduc profit). Indicatorii cei mai importani n mrime absolut sunt: - rezultatul aferent cifrei de afaceri; - rezultatul exploatrii; - rezultatul financiar; - rezultatul curent; - rezultatul extraordinar; - rezultatul brut al exerciiului; - rezultatul net al exerciiului. Indicatorii cei mai importani n mrime relativ sunt: - rata rentabilitii comerciale; - rata rentabilitii resurselor consumate; - rata rentabilitii economice; - rata rentabilitii financiare. Def. Intreprinderea reprezint o entitate socio-economic de sine stttoare, delimitat n timp i spaiu, fiind susinut de clieni, furnizori, bnci, instituii guvernamentale si bugetare, for de munc etc. n demersul su de a demonstra c este capabil s desfoare o activitate eficient. Def. Cheltuielile conform Regulamentului de aplicare a Legii Contabilitii reprezint sumele sau valorile pltite sau de pltit pentru consumurile, lucrrile executate i serviciile prestate de teri, remunerarea personalului, executarea de obligaii legale sau contractuale de ctre unitatea patrimonial, constituirea amortizrii i provizioanelor. Def. Costurile reprezint totalitatea consumurilor exprimate n form bneasc pe care le efectueaz intreprinderea n vederea realizrii unei anumite producii sau a unui singur produs. Cheltuielile sunt grupate dup natura lor n trei categorii: cheltuieli de exploatare; cheltuieli financiare; cheltuieli extraordinare. Cheltuielile de exploatare cuprind: - cheltuieli privind consumul de materii prime i materiale consumabile; - cheltuieli privind amortizrile; - cheltuieli cu provizioanele; - cheltuieli cu salariile; - cheltuieli cu serviciile prestate de teri. Cheltuielile de producie pot fi grupate n dou categorii: cheltuieli variabile (acele cheltuieli a cror variaie este dependent de volumul activitii 3

economice); cheltuieli fixe (acele cheltuieli care nu sunt dependente de volumul activitii economice, ele rmnnd la niveluri aproximativ stabile, cum ar fi: cheltuielile cu amortizarea, chleuielile generale de administraie etc.) Cheltuielile financiare cuprind: - pierderi din creane legate de participaii; - pierderi din vnzarea titlurilor de plasament; - diferene nefavorabile de curs valutar; - dobnzi pltite pentru mprumuturile primite. Cheltuielile extraordinare cuprind: - amenzi, penaliti, despgubiri pltite; - lipsuri de inventar; - donaii i subvenii acordate; - pierderi din debitori diveri; - valoarea contabil a imobilizrilor acordate. Def. Veniturile reprezint valori ce revin titularului de patrimoniu ca rezultat al activitii intreprinse i sunt grupate astfel: a) venituri din activitatea de exploatare: - venituri din vnzarea produselor, mrfurilor, lucrrilor executate i serviciilor prestate; - venituri din producia de imobilizri; - venituri din subvenii de exploatare. b) venituri financiare: - venituri din participaii; - venituri din creane imobilizate; - venituri din titluri de plasament; - venituri din diferene favorabile de curs valutar; - venituri din dobnzi; - venituri din sconturi obinute. Veniturile extraordinare sunt venituri din operaii de gestiune i venituri din operaii de capital i cuprind: - venituri din despgubiri i penaliti ncasate; - valoarea bunurilor primite cu titlu gratuit; - valoarea bunurilor rezultate din dezmembrarea imobilizrilor; - subvenii pentru investiii; - venituri din cedarea activelor.

1.2 Rolul analizei diagnostic n studiul rentabilitii intreprinderii Analiza diagnostic este instrumentul managerial destinat s procedeze la examinarea unor organisme economice n vederea identificrii i rezolvrii problemelor cu care aceasta se confrunt. Def. Analiza ca metod a cunoaterii, se bazeaz pe descompunerea unui obiect, proces sau fenomen n prile sale componente pn se ajunge la elementele sale simple n scopul cunoaterii structurii acestuia i a identificrii legturilor cauzale dintre elementele sale a factorilor care le genereaz i a legilor formrii acestora. Etapele analizei diagnostic sunt: a) pregtire; b) desfurare; c) analiz; 4

Analiza diagnostic ii propune s evidenieze pericolele i oportunitile, punctele forte i punctele slabe, s identifice cauzele care le-au generat, s propun recomandri deci reprezint o metod de cunoatere a potenialului intreprinderii. Prin urmare, scopul analizei diagnostic este ca, n urma reglrii sistemului s se ajung la o comand optim, astfel nct s se asigure maximizarea funciei obiectiv. Scopul unei intreprinderi este de a realiza profitul maxim, iar pentru aceasta este necesar desfurarea unei activiti rentabile.

1.3 Sistemul informational al analizei rentabilitatii intreprinderii Analiza si diagnosticul rentabilitatii unei intreprinderi se realizeaza pe baza datelor din contul de rezultat (profit sau pierdere), o situatie financiara anuala care cuprinde ansamblul fluxurilor patrimoniale ce permit crearea bogatiei plecand de la ansamblul cheltuielilor si veniturilor. Contul de profit si pierdere este un document contabil de sinteza, face parte din situatiile financiare de inchidere a exercitiului financiar si masoara performantele activitatii unei firme in cursul unei perioade date. Profitul este componenta principala a avutiei unei societati si reflecta performanta intreprinderii, capacitatea firmei de a reinvesti sau de a acorda dividende. Modul de prezentare a contului de profit si pierdere difera de la o tara la alta, dupa continutul informational si dupa forma de prezentare. Astfel, dupa continutul informational avem: -cont de profit si pierdere, cu prezentarea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor, -cont de profit si pierdere, cu prezentarea dupa destinatie a cheltuielilorde exploatare. Iar, dupa forma de prezentare, avem: -sub forma de lista (verticala) care prezinta formarea din treapta in treapta a rezultatului exercitiului, sub forma de cont (tablou bilateral), in care cheltuielilae si pierderile sunt prezentate in partea stanga, iar veniturile si profitul in partea dreapta. Aceste modele sunt recomandate prin Directiva a IV-a a Uniunii Europene. I. Schema lista a contului de profit si pierdere, cu prezentarea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor, se prezinta astfel: 1. Marimea neta a cifrei de afaceri 2. Variatia stocurilor de produse finite si luicrari in curs 3. Lucrari efectuate de intreprinderi pentru sine si capitalizate 4. Alte venituri din exploatare 5. a) Cheltuieli cu materiile prime si materialele consumabile 5

b) Alte cheltuieli externe 6. Cheltuieli de personal a) Salarii b) Cheltuieli sociale. Cu mentionarea separata a celor care acopera pensiile 7. a) Corectarile de valoare privind cheltuielile de constituire, imobilizarile corporale si necorporale b) Corectarile de valoare privind elementele activului circulant, in masura in care ele depasesc corectarile normale de valoare in cadrul intreprinderii 8. Alte cheltuieli de exploatare 9. Venituri care provin din participatii, cu mentionarea separata a celor ce provin de la intreprinderile asociate 10. Venituri care provin din alte valori mobiliare si din alte creante ale activului imobilizat, cu mentionarea separata a celor ce provin de la intreprinderile asociate 11. Alte dobanzi si venituri asimilate, cu mentionarea separata a celor ce provin de la intreprinderile asociate 12. Corectarile de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare apartinand activului circulant 13. Dobanzi si cheltuieli asimilate, cu mentionarea separata a celor ce vizeaza intreprinderile asociate 14. Impozitul asupra rezultatului care provine din activitatile curente (ordinare) 15. Rezultatul care provine din activitatile curente, dupa impozitare 16. Venituri exceptionale 17. Cheltuieli exceptionale 18. Rezultatul exceptionale 19. Impozitul asupra rezultatului exceptional 20. Alte impozite care nu figureaza la posturile anterioare 21. Rezultatul exercitiului II. Modelul sub forma tabelara, avand in vedere gruparea veniturilor si cheltuielilor dupa natura lor, se prezinta astfel: A. Cheltuieli B. Venituri 1. Reducerea stocului de produse finite si 1. Marimea neta a cifrei de afaceri lucrari in curs 2. a)Cheltuieli cu materiile prime si 2. Cresterea stocului de produse finite si lucrari materialele consumabile in curs b)Alte cheltuieli externe 3. Cheltuieli de personalitate 3. Lucrari efectuate de intreprindere pentru sine si capitalizate 6

a)Salarii si prelucrari 4. Alte venituri din exploatare b) Cheltuieli sociale, cu mentionarea 5. Venituri care provin din participatii, cu separata a celor care acopera pensiile mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile asociate 6. a) Corectarile de valoae privind cheltuielile 6. Venituri care provin din alte valori mobiliare de constituire, imobilizarile corporale si si din creante ale activului imobilizat, cu necorporale mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile asociate b) Corectarile de valoare privind elementele 7. Alte dobanzi si venituri asimilate, cu activului circulant, in masura in care ele mentionarea separata a celor ce provin de la depasesc corectarile normale de valoare in intreprinderile asociate cadrul intreprinderii REZULTATUL CARE PROVINE DIN ACTIVITATI CURENTE (ORDINARE), DUPA IMPOZITARE (PROFIT) 8. Alte cheltuieli de exploatare 8. Venituri exceptionale 9. Corectarile de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare apartinand activului circulant 10. Dobanzi si cheltuieli asimilate, cu REZULTATUL EXERCITIULUI (PIERDERE) mentionare separata a celor ce vizeaza intreprinderile asociate 11. Impozitul asupra rezultatului care provine din activitatile curente (ordinare) REZULTATUL CARE PROVINE DIN ACTIVITATILE CURENTE (ORDINARE), DUPA IMPOZITARE (PROFIT) 12. Cheltuieli exceptionale 13. Impozitul asupra rezultatului exceptional 14. Alte impozite care nu figureaza la posturile anterioare REZULTATUL EXERCITIULUI. III. Schema-lista a contului de profit si pierdere, alcatuita dupa functia (destinatia) cheltuielilor, seprezinta astfel: 1. Cifra de afaceri neta (vanzari nete) 2. Costul de productie aferent afacerilor 3. Profitul pierdere (1 2) 4. Costul de distributie 5. Cheltuieli generale de administratie (inclusiv amortizarilor si provizioanele) 6. Alte venituri din exploatare 7. Venituri financiare (pe structuri) 8. Cheltuieli financiare (pe structuri) 9. Impozitul asupra profitului curent al exercitiului 10. Profitul sau pierderea neta din activitatea curenta 11. Venituri exceptionale 7

12. Cheltuieli exceptionale IV. Structura contului de profit si pierdere sub forma tabelara, prezentata dupa functia (destinatia) cheltuielilor, se prezinta astfel: A. CHELTUIELI 1. Costurile de productie ale prestatiilor furnizate, pentru realizarea cifrei de afaceri (inclusiv corectarile de valoare) 2. Costurile de distributie (inclusiv corectarile de valoare) 3. Cheltuieli generale de administratie (inclusiv corectarile de valoare) 4. Corectarile de valoare privind imobilizarile financiare si valorile mobiliare apartinand activului circulant B. VENITURI 1. Marimea neta a cifrei de afacerilor

2. Alte venituri din exploatare 3. Venituri care provin din participatii, cu mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile asociate 4. Venituri care provin din alte valori mobiliare si creante ale activului imobilizat, cu mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile asociate 5. Alte dobanzi si venituri asimilate, cu mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile asociate REZULTATUL CARE PROVINE DIN ACTIVITATI CURENTE (ORDINARE), DUPA IMPOZITARE (PIERDERE)

5. Dobanzi si cheltuieli asimilate, cu mentionarea separata a celor care provin de la intreprinderile asociate 6. Impozitul asupra rezultatului care provine din activitati ordinare REZULTATUL CARE PROVINE DIN ACTIVITATILE CURENTE (ORDINARE), DUPA IMPOZITARE (PROFIT) 7. Cheltuieli exceptionale 6. Venituri exceptionale 8. Impozitul asupra rezultatului exceptional REZULTSTUL EXERCITIULUI (PIERDERE) 9. Alte impozite care nu figureaza la posturile anterioare REZULTATUL EXERCITIULUI (PROFIT)

In Romania, structura contului de profit si pierdere, conform OMFP nr. 94/2001 privind reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatii Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate, precum si OMFP nr. 306/2002 privind Reglementarile contabile simplificate, armonizate cu directivele europene, se prezinta astfel: 1. Cifra de afaceri neta cuprinde sumele provenind din vanzare bunurilor si

serviciilor ce intra in categoria activitatii curente ale intreprinderii, dupa scaderea reducerilor comerciale, a TVA si a altor impozite si taxe aferente. 2. Variatia stocurilor de produse finite, produse reziduale, semifabricate si productie in curs, reprezentand variatia in plus (crestere) sau in minus (reducere) dintre valoarea la costurile de productie efective a stocurilor de produse si productie in curs de la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale ale produselor si productiei in curs, neluand in calcul provizioanele pentru depreciere constituite. Variatia stocurilor de produse finite si in curs de executie pe parcursul 8

perioadei reprezinta o corectie a cheltuielilor de productie pentru a reflecta faptul ca fie productia a marit nivelul stocurilor, fie vanzarile suplimentare au redus nivelul stocurilor. 3. Productia imobilizata reprezinta costul lucrarilor si cheltuielile efectuate de unitate pentru ea insasi, care se inregistreaza ca active imobilizate, corporale si necorporale. 4. Alte venituri din exploatare venituri din exploatare. 5. a) Cheltuielile cu materiile prime si materialele consumabile; costul de achizitie al obiectelor de inventar consumate, costul de achizitie al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei si apei consumate; valoarea animalelor si pasarilor; costul marfurilor vandute si ambalajelor; b) 6. sunt veniturile din creante recuperate si alte

Apropiat de modelul contului de profit si pierdere care foloseste criteriul destinatiei avem Nota 4 prevazuta in ,, Analiza rezultatului din exploatare,, a OMFP nr. 94/2001 privind Reglementarile contabile armonizate cu Directiva a IV-a a Comunitatilor Economice Europene si cu Standardele Internationale de Contabilitate si care are urmatorul continut: 1. Cifra de afaceri neta 2. Costul bunurilor vandute si al serviciilor prestate(3+4+5) 3. Cheltuielile activitatii de baza 4. Cheltuielile activitatilor auxiliare 5. Cheltuielile indirecte de productie 6. Rezultatul brut aferent cifrei de afaceri nete (1-2) 9

7. Cheltuieli de desfacere 8. Cheltuieli generale de administratie 9. Alte venituri din exploatare 10. Rezultatul din exploatare (6-7-8+9)

1.4 Sistemul de indicatori utilizati in analiza diagnostic a rentabilitatii intreprinderii Rentabilitatea -reflectata in contul de profit si pierdere, este criteriu de performanta. Definiia rentabilitii Rentabilitatea este capacitatea unei intreprinderi de a obine profit prin utilizarea factorilor de productie si a capitalurilor, indiferent de proveniena acestora [1] ,,Dupa modul in care se realizeaza comparatia intre efecte si eforturi, in analiza rentabilitatii, ca indicatori de performanta se utilizeaza doua serii de indicatori de evaluare:unii care se exprima in marimi absolute si altii care se exprima in marimi relative. Indicatorii in marimi absolute se obtin sub forma unor marje (diferente) intre venituri si cheltuieli, iar indicatorii in marimi relative se obtin sub forma unor rate (rapoarte) intre rezultate si cheltuieli sau capitalurile utilizate. [CECAR] Deci exista doua categorii de indicatori pentru exprimarea rentabilitaii: Profitul care reprezint mrimea absolut a rentabilitii. Rata rentabilitii care reprezint mrimea relativ a rentabilitii.

In aceste conditii avem: 1.Indicatori utilizati pe baza marjelor de rentabilitate ( in marime absoluta) 2.Indicatori utilizati pe baza ratelor de rentabilitate (in marime relativa) 3.Evaluarea riscurilor

1.5 Indicatori utilizati pe baza marjelor de rentabilitate ( in marime absoluta) Definiia profitului - eficiena activitii unei intreprinderi este exprimat printr-un rezultat financiar pozitiv profitul. Pentru determinarea profitului exista mai multe abordari posibile: o abordare patrimoniala o abordare economica o abordare financiara Abordarea patrimoniala a rezultatului presupune masurarea profitului in functie de

variatia patrimoniului intreprinderii in cursul unui exercitiu pe baza relatiei:

Rezultatul exercitiului = Situatia neta (Capitaluri proprii la sfarsitul exercitiului ) - Situatia neta 10

(Capitaluri proprii la inceputul exercitiului )

Abordarea economica a rezultatului presupune masurarea profitului in functie de venituri si cheltuieli pe baza relatiei: Rezultat = Venituri Cheltuieli

Abordarea financiara a rezultatului presupune masurarea profitului in functie de variatia trezoreriei intreprinderii in cursul unei perioade, ca diferenta intre fluxurile de incasari si fluxurile de plati pe baza relatiei: Rezultat = Incasari Plati

,,Intr-o contabilitate de angajamente, masurarea financiara a rezultatului va tine seama de fluxurile de incasari si plati dintr-un exercitiu, dar in vederea determinarii acestora va opera cu o metoda indirecta. Aceasta inseamna ca, pornind de la determinarea economica a rezultatului, in functie de venituri si cheltuieli va opera gruparea acestora pe venituri si cheltuieli de natura monetara (care genereaza fluxuri de trezorerie) si venituri si cheltuieli de natura nemonetara (care nu genereaza fluxuri de trezorerie): Rezultatul = Venituri monetare(VM)+Venituri nemonetare(VNM) Cheltuieli monetare(CM) Cheltuieli nemonetare(CNM),, Daniela Cristina Solomon, Analiza diagnostic si evaluarea performantei economicofinanciara a intreprinderilor comerciale, Editura Alma Mater, Bacau, 2010

Rezultatul = VM -CM + VNM -CNM VM CM = CAF CAF - capacitatea de autofinantare a intreprinderii si reprezinta surplusul monetar degajat in cursul exercitiului, prin compararea fluxurilor de lucrari cu fluxurile de plati.

Cu datele furnizate de contul de rezultat al exercitiului pot fi analizate prin intermediul ,, Tabloului soldurilor intermediare de gestiune (,, Cascada SIG ).

Soldurile intermediare de gestiune determinate sub forma de marje pot fi impartite in doua categorii - SIG privind activitatea de exploatare - SIG privind rentabilitatea. 11

Soldurile intermediare de gestiune privind activitatea de exploatare sunt indicatori valorici ai activitatii de productie si comercializare care permit insumarea tuturor rezultatelor obtinute de intreprindere, materializate in produse finite, semifabricate, prestatii, destinate pietii sau utilizarii in interes propriu, care sunt imobilizate in intreprindere: 1). Cifra de afaceri (CA) reprezinta un indicator global al vanzarilor, exprimand volumul afacerilor realizate cu tertii cu ocazia activitatii curente a intreprinderii si se determina dupa relatia: CA = Vmf + Pv unde: Vmf = Vnzri de mrfuri Pv = Productia vanduta 2).Marja comercial (Mc) reprezinta activitatea desfasurata de agentul economic, de distributie sau la partea pur comerciala a intreprinderii producatoare. Este utilizat cand intreprinderea vinde mrfuri cumprate, mrfuri care nu suport nici o transformare, i se determin dup urmtoarea relaie: Mc = Vmf Chmf unde: Vmf = Vnzri de mrfuri Chmf = Costul mrfurilor 3).Producia exerciiului (Pex) reprezint bunurile i serviciile realizate de intreprindere i se calculeaz dup relaia: Pex = Qv Qs + Qi unde: Pv = producia vndut; Ps = producia stocat; Pi = Producia realizat pentru scopuri proprii i capitalizat. 4). Valoarea adugat (VA) reprezint circuitul economic ce adaug intreprinderea pentru activitatea sa i se calculeaz dup relaia: VA = MC + Pex Ci unde: MC = marja comercial; Pex = producia exerciiului; Ci = consumurile intermediare. Soldurile intermediare de gestiune privind rentabilitatea

Sunt determinate in continuarea soldurilor intermediare de gestiune caracteristice activitatii de exploatare si avem: 1).Excedentul brut de exploatare(EBE) reprezinta rezultatul economic brut realizat din activitatea curenta a intreprinderii care face legatura intre indicatorii de gestiune si indicatorii traditionali de rentabilitate si care se calculeaza cu ajutorul relatiei: 12

EBE = VA+ Subventii pentru exploatare Impozite, taxe, varsaminte asimilate Cheltuieli cu personalul 2).Rezultatul din exploatare (Rexp) care se calculeaza cu ajutorul relatiei: Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare Cheltuieli din exploatare 3).Rezultatul financiar (Rfin) este rezultatul din activitatea financiara care se calculeaza cu ajutorul relatiei: Rezultatul financiar = Venituri financiare Cheltuieli financiare 4).Rezultatul curent (Rcrt)care se calculeaza cu ajutorul relatiei: Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar 5). Rezultatul extraordinar (Rexstr) provine din activitatea neobisnuita a intreprinderii, nefiind legat de activitatea curenta si se calculeaza cu ajutorul relatiei: Rezultatul extraordinar = Rezultatul extraordinar - Rezultatul extraordinar 6).Rezultatul brut al exercitiului (Rbe) se calculeaza cu ajutorul relatiei: Rezultatul brut = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar sau : Rezultatul brut = Venituri totale Cheltuieli totale 7).Rezultatul net al exercitiului (Rnet)se calculeaza cu ajutorul relatiei: Rezultatul net = Rezultatul brut - Cheltuieli cu impozitul pe profit Capacitatea de autofinantare si autofinantarea 1).Capacitatea de autofinantare (CAF) numita si marja bruta de autofinantare reprezinta ,, surplusul monetar global rezultat din confruntarea veniturilor care genereaza incasari cu cheltuielile care genereaza plati din intreaga activitate a firmei in decursul unui exercitiu financiar,,203 (Solomon) Metode de determinare a capacitatii de autofinantare: A. Metoda fluxurilor B.Metoda aditiva ,,A.Metoda fluxurilor,porneste de la excedentul brut de exploatare (EBE) si pune in evidenta originea capacitatii de autofinantare, corectand acest excedent cu veniturile si cheltuielile care sunt la originea fluxurilor de trezorerie:

Excedentul brut de exploatare (EBE) + Alte venituri din exploatare - Alte cheltuieli din exploatare (Cheltuieli cu despagubirile, donatii si activele cedate) +/-Cotele- parti din rezultat din operatiuni facute in comun

13

+ Venituri financiare - Cheltuieli financiare + Venituri extraordinare - Cheltuieli extraordinare - Impozitul pe profit = CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAP),, SOLOMON PG 154 B. Metoda aditiva, pornind de la rezultatul net al exercitiului dupa urmatoarea relatie:

Rezultatul net +Ajustarile de valoare privind imobilizarile corporale si necorporale +Ajustarile de valoare privind activele circulante +Ajustarile privind provizioanele = CAPACITATEA DE AUTOFINANTARE (CAP)

2).Capacitatea de autofinantare si ratele financiare de performanta Capacitatea de autofinantare permite aprecierea sanatatii financiare a intreprinderii. Exista urmatoarele rate financiare de performanta: a).Eficacitatea activitatii globale (R1) se calculeaza cu ajutorul relatiei:
R1 CAF x100(%) CA

b).Rentabilitatea fondurilor conservate in intreprindere(R2)se calculeaza cu ajutorul relatiei:


R2 Cp Aj CAF

c).Capacitatea de rambursare a datoriilor pe termen lung (R3)se calculeaza cu ajutorul relatiei:


R3 Dt lg CAF

d).Capacitatea de rambursare a datoriilor totale relatiei:

(R4)(ani)se calculeaza cu ajutorul

14

R4

D CAF

3).Autofinantarea si ratele de autofinantare Autofinantarea (AF) reprezinta ansamblul resurselor interne si se determina pornind de la capacitatea de autofinantare din care se deduc dividentele platite conform relatiei: AF = CAF Dividende distribuite Pentru fundamentarea politicii de autofinantare se urmareste evolutia urmatoarelor rate : a)Rata de autofinantare a imobilizarilor corporale (investitiilor directe )(Ric). Se determina ca raport intre autofinantare si valoarea imobilizarilor corporale achizitionate(Ic):
Ric AF 100 Ic

b) Rata de autofinantare a investitiilor(Rid).Se determina ca raport intre autofinantare si valoarea imobilizarilor corporale si financiare achizitionate(Icf):
Rid AF 100 Icf

b) Rata de autofinantare a nevoii globale de fond de rulment (Rng).Se determina ca raport intre autofinantare si necesarul de fond de rulment.
Rng AF 100 NFR

Marjele de rentabilitate n cadrul unei intreprinderi avem trei categorii de activiti, i anume: de exploatare, financiar i excepional si deci conform structurii contului de profit si pierderi avem

urmatoarele marje de rentabilitate: 1).Rezultatul din exploatare = Venituri din exploatare cheltuieli din exploatare 2).Rezultatul financiar = Venituri financiare cheltuieli financiare 3).Rezultatul curent = Rezultatul din exploatare + Rezultatul financiar 4).Rezultatul extraordinar = Venituri extraordinare cheltuieli extraordinare 5).Rezultatul brut al exercitiului = Rezultatul curent + Rezultatul extraordinar =Venituri totale cheltuieli totale 6).Rezultatul net al exercitiului = Rezultatul brut al exercitiului Impozitul pe profit

Indicatori utilizati pe baza ratelor de rentabilitate (in marime relativa) Analiza prin intermediul ratelor de rentabilitate pune in evidenta raporturile de eficienta 15

intre un indicator de rezultate si un indicator care reflecta un flux de activitate sau un stoc (capital propriu, active totale). ,,Definirea rentabilitatii se poate face diferit in cadrul fiecarui sistem economic, aprecierea acesteia fiind diferita in functie de obiectivul urmarit: -rentabilitatea financiara pentru proprietari, -rentabilitatea globala a capitalurilor pentru ansamblul aporturilor de capital, -rentabilitatea economica care nu tine cont de structura financiara, -eficacitatea globala care tine seama de toti cei care contribuie la crearea valorii adaugate. Metodologia de determinare a principalelor rate de rentabilitate si semnificatia acestora sunt prezentate in tabelul 5.1. Tabelul 5.1 Rate de rentabilitate semnificatie, modele de determinare Nr. Indicatori crt. 1. Semnificatie Model de calcul

Rata profitului - Reflect corelaia dintre profitul Re xp (Rp) obinut din realizarea produselor i Rc Ch exp 100 costurilor totale aferente acestor realizri; se determin ca raport ntre profitul exploatrii (Rexp)i cheltuielile de exploatare (Chexp). Rentabilitatea comercial - rata Exprim eficiena activitii Re xp rentabilitii comerciale a ntreprinderii, respective Rv CA 100 comerciale (Rv) profitabilitatea cifrei de afaceri, ce se determin pe seama raportului dintre profitul exploatrii (Rexp) i cifra de - rata marjei afaceri (CA), factor parial dependent comerciale de efortul propriu. Mc 100 (Rmc) Exprim eficiena vnzrilor de Rmc Vzmf - rata mrfuri i se determin prin raportarea rentabilitii marjei comerciale (Mc) la valoarea Mc comerciale pure vnzrilor de mrfuri (Vzmf). Rrc 100 R (Rrc) Exprim eficiena vnzrilor de mrfuri, reflectnd ponderea marjei comerciale (Mc) n volumul total al desfacerilor (rulajul) de mrfuri (R). Rata marjei brute - rata marjei brute de exploatare (RMBE) - rata marjei brute din vnzri

2.

3.

- Reflect ponderea excedentuli brut din EBE exploatare (EBE) n cadrul cifrei de RMBE CA 100 afaceri (CA). - Reflect ponderea profitului brut din BCA 100 vnzri (beneficiul aferent cifreide RMBV 2 CA afacer BCA) n cadrul cifrei de afaceri 16

(CA). 4. - Exprim eficiena utilizrii activului Re zultateconomic Rc1 100 total al unei ntreprinderi, respective a Activtotal capitalului investit pentru obinerea performanelor scontate. Pr ofit.na int e.de.dob.i.imp 100 - Rentabilitatea - Reprezint profitul pe care l obine Rc2 Capitalangajat capitalului entitatea din banii investii n afacere; angajat (Re2) se determin ca raport ntre profitul naintea plii dobnzii i impozitului pe profit i capitalul angajat. Rata rentabilitii economice Rata rentabilitii financiare (Rf) Exprim gradul de eficien a R net Rf 100 utilizrii capitalurilor proprii (Cpr). Cpr

5.

Ratele de rentabilitate caracterizeaza in mod real gradul de rentabilitate, singurul care poate diferentia intreprinderi cu acelasi beneficiu, dar cu rentabilitati diferite, ca urmare a unor costuri diferite.,, Evaluarea riscurilor Evaluarea riscurilor se refera la identificarea si analiza riscurilor relevante in indeplinirea obiectivelor, pentru a cunoaste modul in care acestea trebuie administrate. Managementul riscului consta in realizarea unei sucesiuni de pasi, dupa cum urmeaza: -identificarea riscului, -analiza si evaluarea riscului, -determinarea interventiilor prioritare pentru limitarea riscului, -tratamentul riscului. Diagnosticul economico-financiar complet se poate realiza avand in vedere raportul rentabilitate- risc. Principalele categorii de riscuri financiare sunt: 1.Riscul de piata care la randul sau cuprinde trei tipuri de risc: -riscul valutar(variatia cursului de schimb valutar poate duce la riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze). -riscul ratei dobanzii la valoarea justa(variatia ratelor de piata ale dobanzii poate duce la riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze). -riscul de pret(variatia preturilor pietii poate duce la riscul ca valoarea unui instrument financiar sa fluctueze). 2.Riscul de credit(daca una dintre partile instrumentului financiar nu executa obligatia asumata exista riscul ca cealalta parte sa aiba o pierdere financiara) 3.Riscul de lichiditate(riscul ca o entitate sa aiba dificultati in procurarea fondurilor 17

necesare pentru indeplinirea angajamentelor aferente instrumentelor financiare). 4.Riscul ratei dobanzii la fluxul de numerar(variatiile ratelor de piata ale dobanzii poate duce la riscul ca fluxurile de numerar viitoare sa fluctueze). In analiza riscului urmatoarele aspecte trebuie sa fie supuse aprofundarii: -analiza riscului de exploatare(riscul economic) -analiza riscului financiar(de capital) -analiza riscului total sau global(economico- financiar) -analiza riscului de faliment. Rentabilitatea si evaluarea riscului de exploatare ,,Riscul de exploatare exprima incapacitatea intreprinderii de a se adapta la timp si cu cel mai mic cost la variatiile mediului, reflectand volatilitatea rezultatului economic la conditiile de exploatare.,,solomon pag.211 Pentru evaluarea riscului de exploatare avem: -pragul de rentabilitate -coeficientul levierului de exploatare(CLE). Evaluarea riscului de exploatare cu ajutorul pragului de rentabilitate Pragul de rentabilitate reprezint acea dimensiune a activitii la care veniturile din vnzarea bunurilor, lucrrilor, serviciilor etc. sunt egale cu cheltuielile (variabile aferente volumului de activitate i fixe totale), profitul fiind nul[1]. Elementele de cheltuieli sunt grupate n cheltuieli variabile (constante ca mrime pe unitatea de produs) i cheltuieli fixe (variabile pe unitatea de produs). Metodologia de determinare a pragului de rentabilitate este urmatoarea: 1.Se porneste de la faptul ca in acest caz profitul este zero. Profitul = 0 deci Venituri totale(CA)- Cheltuieli totale(Ct)=0 CA=Ct 2.Se determina cifra de afaceri ca un produs intre cantitatea vanduta(q) si pretul unitar de vanzare(p): CA=q*p 3.Se determina cheltuielile totale ca suma a cheltuielilor fixe(Cf)si a cheltuielilor variabile (Cv) iar cheltuielile variabile se calculeaza ca produs intre cantitatea vanduta si costul unitar variabil(cv) : Ct=Cf+Cv Ct=Ct+q*cv 4.Se determina efectiv pragul de rentabilitate: in unitati fizice sau pragul de rentabilitate in unitati fizice(q critic): CA=Ct 18

q*p=Cf+q*cv q*p-q*cv=Cf q*(p-cv)=Cf qcritic=Cf/(p-cv) p-cv=mcv unde: mcv=marja unitara a cheltuielilor variabile qcritic=Cf/(p-cv)=Cf/mcv

in unitati valorice sau cifra de afaceri critica (CAcritic): CAcritic=qcritic*P CAcritic=Cf/(p-cv)=Cf/(1-cv/P) Daca se doreste obtinerea unui beneficiu (Bo) se porneste de la relatia: Venituri=Cheltuieli+ Beneficiu CA=Ct+Bo si obtinem: - in unitati fizice sau volumul vanzarilor:
qBO Cf B0 Cf B0 p cv mcv

-in unitati valorice sau cifra de afaceri:


CABO Cf B0 Cf B0 c RMcv 1 v p

pg 214 Reprezentarea grafic a pragului de rentabilitate:

19

OX producia fix; OY cifra de afaceri (CA); ct cheltuieli totale; cv cheltuieli variabile; cf cheltuieli fixe; Zona ABO zona pierderilor; BCD zona profitului; Pmax qmax(p cv) cf La pragul de rentabilitate : -daca intreprinderea nu a atins punctul critic lucreaza in pierderi, -daca cifra de afaceri corespunde punctului critic, profitul este zero, -daca volumul activitatii depaseste punstul critic se obtine profit. Metoda analizei rentabilitii pe axa pragului de rentabilitate prezint urmtoarele avantaje: stabilete producia pentru care activitatea intreprinderii devine profitabil; poate determina volumul produciei pentru obinerea unui anumit profit; poate determina profitul maxim ce poate fi obinut.

Evaluarea riscului de exploatare pe baza coeficientului levierului de exploatare Analiza riscului de exploatare, pornind de la faptul ca orice activitate intreprinsa de o intreprindere presupune un risc mai mic sau mai mare face necesara abordarea unui alt concept, cel al coeficientului levierului de exploatare (CLE ). Coeficientul levierului de exploatare (CLE )exprima sensibilitatea rezultatului din

exploatare la variatia vanzarilor si masoara cresterea procentuala a rezultatului ca raspuns la cresterea cu un procent al volumului fizic sau a cifrei de afaceri ):
Re xp / Re xp q(CA) / q(CA)

CLE ERe xp / q(CA)

Coeficientul levierului de exploatare poate fi calculat in doua moduri: 1) CLE 2) CLE


r Re xp I Re xp 100 rq(CA) I q (CA) 100 Re xp / q(CA) Re xp / q(CA) d Re xp Re xp / dq(CA) q(CA)

,,Daca diagrama punctului mort indica grafic efectele unei schimbari a vanzarilor asupra profitului, CLE masoara algebric marimea acestei schimbari, iar valoarea lui exprima riscul 20

economic ( de exploatare ).CECAR pg 169 ,,Pragul de rentabilitate definit prin egalitatea Rexp+Cf = Mcv permite ca relatia de calcul a CLE sa capete expresia:
CLE Re xp Cf Cf 1 Re xp Re xp

Riscul economic evaluat prin coeficientului levierului de exploatare cunoaste grade diferite in functie de valorile de la zero la infinit ale coeficientului: Riscul economic Maxim Inexistent Explicatia La punctual mort (Rexp =0) deoarece CLE
Mcv Mcv Re xp 0

Cand rezultatul din exploatare are valoarea maxima, deoarece: Mcv 0 CLE 0 Re xp Re xp Cand cheltuielile fixe (de structura) sunt relative reduse fata de cheltuielile variabile (operationale), si deci: q ( p cv ) q ( p cv ) Mcv CLE 1 Re xp q ( p cv ) Cf q ( p cv ) 0

Minor

Deci, in apropierea pragului de rentabilitate, valoarea coeficientului levierului de exploatare este mai mare si implicit riscul de exploatare este mai mare, iar pe masura ce volumul de activitate se departeaza de pragul de rentabilitate, valoarea coeficientului levierului de exploatare se diminueaza iar riscul de exploatare este mai mic.

Rentabilitatea si evaluarea riscului financiar Riscul financiar depinde de modul de finantare a activitatii: daca este finantata din capitaluri proprii nu prezinta nici un risc. daca finantarea este din surse imprumutate apare acest risc deoarece finantarea implica cheltuieli financiare pentru plata dobanzilor . Acest risc se estimeaza prin coeficientul de levier financiar (CLF)calculat in doua moduri prin elasticitate:
CLF ER net / Re xp R net / R net Re xp / Re xp

respectiv: 1) CLF sau:


I 100 rRnet Rnet r Re xp I Re xp 100

21

2) CLF

Rnet Re xp Re xp Rnet

Evaluarea riscului total Riscul total reprezinta suma dintre riscul economic si riscul financiar, deci se evalueaza cu ajutorul:

-coeficientului levierului total (CLT) conform relatiei: CLT=CLExCLF -pragului de rentabilitate total conform relatiei:
Cf Chfin kc RMcv C (1 i )

CA0t

n care: Cf = cheltuieli fixe de exploatare; Chfin = cheltuieli financiare fixe; kc = costul capitalurilor proprii (%); C = capitaluri proprii; i = impozit pe profit (%).

22