UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE

ŞI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ – NAPOCA

Lucrare de dizertaţie

Coordonator şiinţific,
Prof.Univ.Dr. Adriana Tiron Tudor

Masterand,
Georgiana JUDE

1
 UNIVERSITATEA BABEŞ-BOLYAI
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
ŞI GESTIUNEA AFACERILOR
CLUJ – NAPOCA

Lucrare de dizertaţie
Auditul stocurilor

Coordonator şiinţific,
Prof.Univ.Dr. Adriana Tiron Tudor

Masterand,
Georgiana JUDE

2
 2010
CUPRINS

CUPRINS.......................................................................................................................- 2 -
INTRODUCERE...........................................................................................................- 4 -
CAPITOLUL I: DATE INFORMATIVE DESPRE SOCIETATE.........................- 6 -
1.1 Prezentarea societatii...........................................................................................- 6 -
1.2. Structura organizatorică şi reflectarea ei în organigramă....................................- 7 -
1.3Activitatea de producţie şi export........................................................................- 11 -
1.4. Strategia firmei...................................................................................................- 12 -
CAPITOLUL II: EVALUAREA STOCURILOR...................................................- 13 -
2.1. Standardul International de Contabilitate IAS 2................................................- 13 -
2.1.1. Arie de aplicabilitate...................................................................................- 13 -
2.1.2. Deţinitii.......................................................................................................- 14 -
2.2. Evaluarea stocurilor...........................................................................................- 14 -
2.2.1. Costuri de achiziţie......................................................................................- 15 -
2.2.2. Costuri de prelucrare...................................................................................- 15 -
2.2.3. Alte costuri..................................................................................................- 16 -
2.2.4. Costul stocurilor unui prestator de servicii.................................................- 17 -
2.2.5. Tehnici de măsurare a costurilor.................................................................- 17 -
2.2.6. Formule de determinare a costului..............................................................- 17 -
2.2.7. Valoare realizăbila netă...............................................................................- 18 -
2.2.8. Provizioane, datorii şi active contingente...................................................- 19 -
2.3. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu....................................................- 19 -
2.4. Evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune........................................................- 21 -
2.5. Recunoasterea drept cheltuiala...........................................................................- 22 -
2.6 IAS 2 vs OMFP 3055..........................................................................................- 23 -
CAPITOLUL III:CONTABILITATEA STOCURILOR.......................................- 29 -

3
 3.1.Organizarea fluxului informaţional al stocurilor................................................- 29 -
3.2. Contabilitatea analitică a stocurilor....................................................................- 30 -
3.3. Contabilitatea sintetică a stocurilor....................................................................- 32 -
3.4. Studiu de caz......................................................................................................- 35 -
3.5. Prezentarea informatiilor....................................................................................- 44 -
CAPITOLUL IV: AUDITUL STOCURILOR.........................................................- 46 -
4.1. Corectarea erorilor contabile..............................................................................- 46 -
4.2. Semnificatia erorilor in audit........................................................................- 47 -
4.3. Auditul stocurilor si a productiei in curs de executie.........................................- 47 -
4.4. RAPORTUL AUDITORULUI FINANCIAR INDEPENDENT asupra situatiilor
financiare intocmite de SC SAMUS MEX SA DEJ la data de 31.12.2009...........- 49 -
4.4.1 Metode si tehnici de lucru :..........................................................................- 50 -
4.4.2.Constatari generale :.....................................................................................- 53 -
4.4.3. Concluziile auditorului :..............................................................................- 54 -
4.4.4.Opinia auditorului :......................................................................................- 54 -
ANEXE:.......................................................................................................................- 55 -
BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................- 57 -

4
 INTRODUCERE
Problematica stocurilor a apărut pe fondul unor intense frământări de
creare si dezvoltare a marii industrii care a generat multiplicarea punctelor de productie şi
de consum, dispersarea pe teritorii întinse a acestora, creşterea continuă si nemaiîntâlnite
a circulatiei mărfurilor. S-a manifestat mai întâi ca practică, iar mai apoi ca teorie
stiintifică, făcându-se astfel trecerea de la forma involuntară la forma constientă,
deliberată, cuprinzând domenii si activităti tot mai diverse. Ca urmare, s-a dezvoltat o
bogată literatură privind gestiunea ştiintifică a stocurilor, au fost create modele
matematice proprii proceselor de stocare.
Pe plan mondial, conceptul de stocare s-a conturat în jurul anilor’30,
prin elaborarea unui sistem distinct de gestiune a stocurilor. Acesta s-a constituit treptat
într-un instrument principal de conducere economică, favorizând luarea deciziilor, nu
numai în derularea procesului de aprovizionare tehnico-materială, ci a întregii activităti.
Astăzi, gestiunea stocurilor a devenit un domeniu larg, incluzând atât
probleme de dimensionare, de optimizare a amplasării în teritoriu, de reducere a
cheltuielilor de stocare, cât si probleme de depozitare, de structura sortimentală,
conservare, redistribuire. Analiza procesului de stocare, a legitătilor şi acţiunii factorilor
care guvernează acest proces au permis determinarea căilor, mijloacelor şi formelor de
constituire, utilizare, dimensionare şi funcţionare a stocurilor care au devenit astfel, un
instrument important în conducerea ştiintifică a activităţii economice, în cresterea
eficientei acesteia.
Am ales aceasta tema deoarece stocurile reprezintă un element esenţial in
dezvoltatea unei entitaţi.

5
Metodologia cercetarii
Aceasta tema a fost studiata atat in literatura straina de specialitate cat si in
lucrarile nationale.
Aceasta lucrare urmareste a prezenta modalitatea de efectuare a auditului in ceea
ce privesc stocurile. Se va porni de la prezentarea in detaliu a stocurilor din punct de
vedere al tratamentului contabil si al modului de evaluare al acestora, se va face o scurta
comparatie intre reglementarea nationala si reglementarea europeana, iar in final se va
prezenta modul un care se face controlul si auditul stocurilor.

6
 CAPITOLUL I: DATE INFORMATIVE DESPRE SOCIETATE

1.1 Prezentarea societatii

S.C.SAMUS MEX S.A. s–a înfiinţat în anul 1963 sub numele IPROFIL Dej, neavând
personalitate juridică. Începând cu anul 1973 funcţionează în continuare fară personalitate
juridică în cadrul IPL Cluj.
Începând cu anul 1978 funcţionează sub denumirea de IPL Dej, subordonată Ministerului
Industriilor.În noiembrie 1990 ca urmare a Hotărârii Guvernului Nr.1176/02.10.1990 s – a
constituit S.C.SAMUS S.A. Dej prin preluarea integrală a patrimoniului fostei întreprinderi
IPL Dej.
Forma juridică:În conformitatea cu Legea nr. 15 / 1990 şi Legea nr. 31 / 1990
întreprinderea se constituie ca societate comercială având forma juridică de societate
deschisă pe acţiuni sub denumirea de ”SAMUS MEX” înregistrată la Oficiul Registrului
Comerţului cu nr. J12 / 167/1991, codul unic de înregistrare este 200033, atribut fiscal R.,
aflata in evidenta Oficiului de Evidenta a Valorilor Mobiliare, fiind supusa reglementarilor
emise de către Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare.
Sediul societăţii este în România, localitatea Dej, Str.Bistriţei Nr.63, Jud.Cluj.
Capitalul social se ridică la 7.144.148,90 lei şi este împărţit în 71.441.489 acţiuni
nominative cu valoarea nominală de 0,10 lei fiecare, în întregime subscris şi vărsat de către
acţionari. Capitalul social este reprezentat prin acţiuni emise de societate. Fiecare acţiune
subscrisă conferă dreptul de vot in adunarea generală a acţionarilor, dreptul de a alege si de a
fi ales in organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, cu condiţia
ca acţionarul să fie la curent cu vărsămintele ajunse la scadentă. Acţiunile societăţii se
tranzacţionează pe piaţa organizată bursieră, cu respectarea regulamentelor emise de către
Comisia Naţionala a Valorilor Mobiliare.
Structura acţionariatului:
- persoane fizice rezidente si nerezidente: 99,93%

7
 - societăţi si companii comerciale nerezidente: 0,07%
În martie 1996, în cadrul procesului de privatizare, a fost achiziţionat pachetul de control
de către S.C. MOBEXPERT S.R.L. BUCUREŞTI, astfel încât S.C. SAMUS MEX S.A.
este parte integrantă a Grupului MOBEXPERT.
Obiectul de activitate:Activitatea principală constă în producţia altor tipuri de mobilier
-cod CAEN 3614-fabricarea de mobilier pentru uz casnic (ex: biblioteci, dulapuri, comode,
etajere, vitrine, mese, bufete, dormitoare, birouri), accesorii pentru mobila, servicii de
restaurare şi renovare a mobilei.
Aflată într-un continuu proces de modernizare a liniilor tehnologice şi de îmbunătăţire a
productivităţii muncii, cu un program de investiţii solid, S.C.SAMUS MEX S.A. se înscrie
pe o pantă ascendentă in ceea ce priveşte calitatea produselor executate.

1.2. Structura organizatorică şi reflectarea ei în organigramă

Adunarea generală a acţionarilor este organul suprem de conducere şi decizie al

societăţii, asigurând politica ei economică si comercială.
Adunările generale ale acţionarilor sunt ordinare şi extraordinare.
Principalele atribuţii si împuterniciri ale AGA ordinare sunt:

- examinează, aprobă sau modifică situaţiile financiare ale societăţii după analizarea
raportului consiliului de administraţie si al auditorului financiar, fixează si aprobă
repartizarea dividendelor;

- alege si revocă membrii consiliului de administraţie, le stabileşte remunerarea;

- stabileşte bugetul de venituri si cheltuieli pentru exerciţiul următor;
- aprobă încheierea de contracte in temeiul cărora societatea urmează să
dobândească bunuri, pe un preţ ce depăşeşte in total sau in parte capitalul
social
- hotărăşte asupra oricăror alte probleme date prin lege in competenţa ei si înscrie
pe ordinea de zi.
Adunarea generală extraordinară a acţionarilor va decide asupra următoarelor:
- mărirea sau reducerea capitalului social prin emisiune de noi acţiuni;
- prelungirea duratei societăţii;

8
 - schimbarea sediului societăţii;
- schimbarea, extinderea ori restrângerea obiectului de activitate al societăţii;
- transformarea formei juridice;
- emisiunea de obligaţiuni;
- modificarea contractului de societate ori a statutului;
- orice alta problemă pentru care este cerută de lege ori hotărâre a adunării
generale extraordinare.
Consiliul de Administraţie este compus din cinci membrii cu un mandat de 4
ani, putând fi realeşi.
Principalele atribuţii ale Consiliului de Administraţie sunt :
- alege preşedintele si vicepreşedintele Consiliului de Administraţie si stabileşte
numărul membrilor Comitetului de Direcţie si ii desemnează;
- stabileşte structura organizatorica a societăţii si numărul de posturi;
- hotărăşte cu privire la contractele de împrumuturi bancare pe termen lung,
- stabileşte tactica si strategia de marketing;
- supune anual adunării generale a acţionarilor, in termen de 60 zile de la
încheierea exerciţiului financiar, raportul cu privire la activitatea societăţii ,
bilanţul si contul de profit si pierdere pe anul precedent, precum si proiectul
de buget al societăţii pe anul in curs;
- rezolvă orice alte probleme stabilite de adunarea generala a acţionarilor.
Consiliul de Administraţie este condus de un preşedinte care are şi calitatea de
Director General al Societăţii.
Directorul general asigură conducerea executivă şi aplică deciziile în conformitate cu
strategia şi obiectivele societăţii comerciale, administrând întreaga activitate de
producţie, de comercializare şi economico-financiară a societăţii.
Din punct de vedere organizatoric S.C. SAMUS MEX S.A. este organizată pe patru
secţii.
Structura organizatorică a secţiilor / sectoarelor din producţie este:
 Secţia I – Croit, cu sectoarele:
- croit masive (croirea,rindeluirea si profilarea cherestelei);
- croit stratificate (croit PAL,placaj,MDF,PFL);

9
 - zeţuit (croirea si îmbinarea furnirelor)
 Secţia II – Prelucrări mecanice cu sectoarele:
- Maşini I (prelucrarea elementelor din masiv-
dimensionări,găuriri,frezări);
- Asamblat ( încleierea reperelor in subansamble);
- Presa (încleierea furnirului pe panouri);
- Maşini II (prelucrarea elementelor din panouri bordurate şi
furniruite- dimensionări,găuriri,frezari);
 Secţia III – Pregătire cu sectoarele:
- şlefuit mecanic ( şlefuirea suprafeţelor furniruite);
- Pregătire manual ( retuşul suprafeţelor profilate si asamblarea
pieselor şlefuite);
- Bait ( colorarea pieselor si subansamblelor);
 Secţia IV – Finisaj-montare ambalare cu sectoarele:
- Finisaj ( aplicarea lacului pe piese si subansamble);
- Montaj ( aplicarea feroneriei pe piese si subansamble);
- Ambalaj (introducerea pieselor in coleti si paletizarea lor)

Pentru produsele realizate, principala piaţă de desfacere este cea de vest; 62% din
producţia fabricată este destinată exportului, principala piaţă de desfacere fiind Franţa
(90% din producţia exportată).
Distribuirea produselor către clienţi se face cu mijloace auto, din depozitele
fabricii, preţul de vânzare fiind franco-fabrica.
Pe piaţa internă, produsele destinate populaţiei se comercializează prin
intermediul reţelelor de magazine din cadrul grupului MOBEXPERT.
Organigrama şi regulamentul de organizare şi funcţionare sunt documentele ce
definesc structura organizatorică.
Organigrama este reprezentarea grafică a structurii organizatorice, reprezintă mijlocul cel
mai simplificat, cuprinzător şi explicit de redare a structurii organizatorice în vederea
elaborării fiecărui post de muncă şi compartiment(anexa )

10
Grupul Mobexpert,din care face parte SAMUS MEX DEJ, este o reţea naţională de
magazine şi hipermagazine specializate în vânzarea de mobilier şi decoraţiuni interioare,
destinate consumatorilor care doresc produse de calitate europeană la preţuri accesibile.
Oferta Mobexpert include mobilier de living, dormitor, bucătării, băi, mobilier de terasă
şi grădină, decoraţiuni, covoare şi corpuri de iluminat. Reţeaua Mobexpert cuprinde 31 de
magazine şi hipermagazine în Bucureşti, Braşov, Timişoara, Cluj, Constanţa, Baia Mare,
Târgu Mureş, Călăraşi, Piteşti, Alba, Deva, Oradea, Galaţi, Bistriţa, Suceava, Ploieşti,
Iaşi, Arad, Dej, Focşani, Râmnicu Vâlcea, Alexandria, Satu Mare, Piatra Neamţ, Brăila,
Bacău, Craiova, Botoşani, Sibiu.
În prezent, în România operează patru hipermagazine Mobexpert:
 Mobexpert Pipera Bucureşti, deschis în 2001 printr-o investiţie de 20 de milioane
EUR, se întinde pe o suprafaţă de 15.000 de metri pătraţi şi deserveşte zona de
nord a oraşului.
 Mobexpert Militari Bucureşti, deschis în iulie 2003 printr-o investiţie de 5
milioane EUR, se întinde pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi şi deserveşte
zona de vest a oraşului.
 Mobexpert Pantelimon Bucureşti, deschis în 2003 în zona de est, reprezintă o
investiţie de peste 6 milioane EUR şi se întinde pe o suprafaţă de 12.000 de metri
pătraţi.
 Mobexpert Braşov, deschis în 2005 printr-o investiţie de peste 5 milioane EUR, se
întinde pe o suprafaţă de 10.000 de metri pătraţi,

În perioada 2006-2007, Mobexpert a investit 30 de milioane EUR în patru hipermagazine

noi de mobilă la Ploieşti, Băneasa-Bucureşti, Constanţa şi Sofia (Bulgaria). Toate
hipermagazinele Mobexpert sunt localizate în centre comerciale alături de alte magazine
de mare suprafaţă de tip Carrefour, Cora, Bricostore sau MediaGalaxy. Fiecare nou
magazin Mobexpert are o suprafaţă totală construită de 10-12.000 de metri pătraţi din
care 5-7.000metri pătraţi sunt rezervaţi expoziţiei de mobilier, reprezentând o investiţie
de peste 5 milioane EUR. Pe termen lung, Grupul intenţionează să transforme marca
Mobexpert dintr-o marcă naţională intr-una regională, vizând deschiderea a cel puţin
cinci magazine în oraşele mari din regiunea balcanică.

11
1.3Activitatea de producţie şi export

Grupul Mobexpert deţine 11 fabrici în patru centre de producţie deschise în Bucureşti,

Dej, Târgu Mureş şi Suceava. Fabrica Samus Mex este specializată în producţia de serie
de mobilier de casă – living, dormitoare, mic mobilier. Studiile arată că, în Franţa, piaţa
predilectă a fabricii, o locuinţă din zece este mobilată cu produse Samus Mex. Ilefor
produce în serie mică mobilier de casă din lemn masiv, exportând peste 80% din
produsele sale în Franţa, Germania, Olanda, Belgia. Dotată cu linii tehnologice
performante, Modulo Mex este cea mai nouă fabrică a Grupului Mobexpert, specializată
în producţia de mobilier modern de casă din pal melaminat în serii mari. Mureş Mex
produce mobilier modern pentru living, dormitor şi bucătărie, precum şi mobilier de
birou, game operaţionale şi directoriale. Fabrica de la Târgu Mureş este singura fabrică
de mobilier din România care are o productivitate per angajat la acelaşi nivel cu fabricile
europene. Ergo Mex este cel mai important producător român de scaune şi fotolii de
birou. În fiecare an, Grupul Mobexpert investeşte peste 2 milioane EUR în utilaje,
tehnologii avansate şi sisteme noi de producţie.

Arhitectura contemporana, în care spaţiul trebuie să exprime spiritul de muncă şi

organizarea pentru care a fost conceput, redimensionează colecţia Mobexpert Office
2006.
Living at work este un nou concept ce răspunde într-o manieră inovativă şi completă
exigenţelor actuale ale diverselor medii de lucru şi asigură nivelul maxim de confort şi si
siguranţă.
În iunie 1993, Mobexpert Office deschidea primul magazin specializat în distribuţia
mobilierului de birou. Reacţia pozitivă primită de la clienţi, parteneri de afaceri, publicul
larg, a condus la dezvoltarea propriei reţele de magazine de mobilier de casă şi birou.
Această dezvoltare a venit ca un pas strategic firesc iar în momentul de faţă reţeaua
Mobexpert Office numără 28 de magazine deschise în marile oraşe. Astfel, atât produsele
fabricate de grupul Mobexpert cât şi cele importate ajung la client în mod direct,
nedistorsionate de adaosuri comerciale suplimentare. Consilierea specializată în magazin
sau la sediul clientului, transportul şi instalarea, garanţia şi postgaranţia asigurate chiar în
magazin, continuitatea gamelor, disponibilitatea în stoc, serviciile de depozitare şi

12
relocare sunt doar câteva din avantajele pe care Mobexpert Office le-a dezvoltat într-un
pachet complet de servicii..

1.4. Strategia firmei

Firma acordă o atenţie deosebită în special strategiei pe termen lung; în acest sens
putem spune ca politica de export a firmei este simplă: sa mărească cantităţile exportate
cu menţinerea la parametri ridicaţi a produselor exportate.
Trebuie menţionat că în politica pe termen lung firma are în vedere diversificarea
gamei de produse fabricate.
Pe termen mediu firma intenţionează să-şi menţină şi să- şi întărească relaţiile
cu partenerii săi externi, să caute furnizori mai serioşi de materie primă, care să-i asigure
o aprovizionare eficace. Menţinerea relaţiilor cu partenerii externi se va face şi prin
studierea amănunţită a nevoilor crescânde ale importatorilor din Uniunea Europeană. Prin
cultivarea unor relaţii de export sănătoase, strategia firmei pe termen mediu înglobează şi
dorinţa firmei de a- şi menţine relaţiile bune cu partenerii financiari care asigură în bune
condiţii derularea operaţiunilor de import-export.
Pe termen scurt strategia firmei se axează în special pe cucerirea de noi pieţe, pe
diversificarea producţiei, cresterea permanentă a calităţii şi întărirea imaginii de marcă
în cadrul partenerilor tradiţionali. Pentru derularea unor operaţiuni de export eficace se
are în vedere şi recalcularea în condiţii de optim a costurilor de producţie.
Principalele obiective ale firmei pe termen scurt sunt creşterea ponderii vânzărilor
pe piaţa internă în total vânzări iar pe termen lung întărirea poziţiei Samus Mex pe
piaţă prin oferirea de produse şi servicii de înaltă calitate şi competitivitate
clienţilor, precum şi o crestere a profitabilităţii firmei.

Planul de mãsuri pe care l-au adoptat în prezent pentru atingerea obiectivelor formulate
este format din investiţiile efectuate în retehnologizarea fabricii şi finalizarea acestui
plan de investiţii în cursul anului 2008 şi din investiţii în activul cel mai important al
firmei şi anume resursele umane .În acest sens în anii următori se vor aloca fonduri
considerabile în instruirea şi pregătirea personalului.

13
CAPITOLUL II: EVALUAREA STOCURILOR

2.1. Standardul International de Contabilitate IAS 2

Obiectivul acestui Standard este acela de a descrie tratamentul contabil pentru stocuri
în sistemul costului istoric. 0 problemă fundamentală în contabilizarea stocurilor o
constituie valoarea costului ce urmează a fi recunoscută drept activ şi reportată până când
veniturile aferente sunt recunoscute. Acest Standard furizează indicaţii practice
referitoare la determinarea costului şi la recunoaterea ulterioară drept cheltuiala,
incluzând orice inregistrare la valoarea realizabilă netă. De asemenea, Standardul
funizează indicaţii practice referitoare la procedeele de determinare a costului care sunt
utilizate la calcularea costurilor stocurilor.

2.1.1. Arie de aplicabilitate

. Acest Standard trebuie aplicat pentru contabilitatea stocurilor în situaţiile financiare
întocmite în sistemul costului istoric, cu excepţia stocurilor menţionate mai jos:
a) producţie in curs de execuţie obtţnută în cadrul contractelor de construcţie,
incluzând şi contractele de prestări de servicii direct legate de acestea;
b) instrumente financiare,şi
c)stocuri de păsări animale,produse agricole,forestiere,precum şi minereuri şi
producţie agricolă care aparţin producătorilor, în cazul în care sunt evaluate la valuarea
realizabilă netă ,pe baza unor practici bine stabilite în anumite sectoare;
d)Active biologice aferente activitaţii agricole ,
Acest Standard înlocuieşte IAS 2 -Evaluarea şi prezentarea costurilor în contextul
sistemului costului istoric, aprobat în 1975.
Stocurile de păsări animale,produse agricole,forestiere,precum şi minereuri şi
productie agricolă sunt evaluate, în anumite faze ale producţiei, la valoarea realizabilă
netă. Aceste cazuri apar, de exemplu, pentru recoltele care au fost culese sau pentru
minereurile care au fost extrase si a caror vânzare este asigurată printr-un contract la

14
termen sau garanţie guvemamentală sau dacă există o piaţă omogenă, iar riscul de a
rămâne cu producţia nevânduă este minim.

2.1.2. Deţinitii

Stocurile sunt active:

a} deţinute pentru a fl vândute pe parcursul desfăşurării normale activitaţii,
b} în curs de producţie în vederea unei vânzări sau
c} sub formă de materii prime, materiale şi alte consumabile ce urmează a fi
folosite în procesul de producţie sau pentru prestarea de servicii.
Valoarea realizabiliă netiă este preţul de vănzare estimat ce ar putea fi obţinut pe
parcursul desfăşurarii normale a activitaţii, mai puţin costurile estimate pentru finalizarea
bunului şi a costurilor necesare vănzarii.
Stocurile includ bunurile cumpărate şi deţinute cu scopul revânzarii, cum sunt
mărfurile achiziţionate de un detailist în vederea revănzarii sau terenurile şi alte
proprietăţi imobiliare deţinute cu scopul de fi revândute. Stocurile includ, de asemenea,
produsele finite sau producţia aflată în curs de execuţie, precum şi materialele şi alte
consumabile destinate utilizarii în procesul de producţie. In cadrul unui prestator de
servicii, stocurile includ costul serviciilor, pentru care intreprinderea nu a recunoscut încă
venitul aferent

2.2. Evaluarea stocurilor

Stocurile trebuie evaluate la valoarea cea mai mica dintre cost si valoarea
realizabila neta.
Costul stocurilor trebuie sa cuprinda toate costurile aferente achizitiei si prelucrarii,
precum si aile costuri suportate pentru a aduce stocurile in forma si in locul in care se
gasesc in prezent.

15
2.2.1. Costuri de achiziţie
Costurile de achiziţie a stocurilor cuprind preţul de cumpărare, taxe de import şi alte
taxe (cu excepţia acelora pe care intreprinderea le poate recupera de la autoritaţile
fiscale), costuri de transport, manipulare şi alte costuri care pot fi atribuite direct
achiziţiei de produse finite, materiale şi servicii. Reducerile comerciale, rabaturile şi alte
elemente similare sunt deduse pentru a determina costurile de achiziţie.
Costurile de achiziţie pot include diferenţele de curs valutar care au aparut direct din
achiziţionarea recenta de bunuri facturate în valuta. Aceste diferenţe de curs valutar se
limitează doar la acelea care au rezultat dintr-o depreciere monetară accentuată împotriva
căreia nu există nici un mijloc practic de acoperire a riscului şi care afectează datorii care
nu pot fi decontate, rezultate din achiziţia recenta a stocurilor.

2.2.2. Costuri de prelucrare

Costurile de prelucrare a stocurilor includ costurile direct aferente unitaţilor produse,
cum ar fi costurile cu manopera directă. De asemenea, ele includ şi alocarea sistematică a
regiei de producţie, fixă şi variabilă, generată de transformarea materialelor în produse
finite. Regia fixă de producţe constă în acele costuri indirecte de productie care rămân
relativ constante, indiferent de volumul producţiei, cum sunt: amortizarea,întreţinerea
secţiilor si utilajelor, precum si costurile cu conducerea şi administrarea secţiilor. Regia
variabilă de producţie constă în acele costuri indirecte de producţie care variază direct
proporţional sau aproape direct proporţional cu volumul producţiei, cum sunt costurile
indirecte cu materiile prime şi materialele şi cu forţa de munca.
Alocarea regiei fixe de producţie asupra costurilor de prelucrare se face pe baza
capacificată normale de producţe. Capacitatea normală de producţie este producţia
estimată a fi obtinută, in medie, de-a lungul unui anumit număr de perioade sau sezoane,
în condiţii normale, având capacitate rezultată în întreţinerea planificată a
echipamentului. Nivelul actual de producţie poate fi foloslt dacă se consideră că acesta
aproximează capacitatea normală. Valoarea regiei fixe alocate fiecărei unitaţi produse nu
se majorează ca urmare a obţinerii unei producţii scăzute sau a neutilizării unor active.
Regia nealocată este recunoscută drept cheltuiala în perioada în care a apărut. In

16
exercitiile în care se inregistrează o producţie neobişnuit (anormal) de mare, valoarea
regiei fixe alocate fiecarei unitaţi produse este diminuată, astfel încat stocurile să nu fie
evaluate la o valoare mai mare decăt cea a costurior. Regia variabilă este alocată fiecărei
unitaţi produse pe baza folosirii reale a facilitătilor producţie.
Un proces de producţie poate duce la obţinerea sirnultană a mai multor produse. Este
cazul, de exemplu, al produselor cuplate sau cazul in care un produs este principal si altul
este un produs secundar. Atunci când costurile de prelucrare nu se pot identifica distinct,
pentru fiecare produs în parte, acestea se aloca pe baza unei metode raţionale, aplicate cu
consecventă. Alocarea se poate baza, de exemplu, pe valoarea de vânzare relativă pe
fiecare produs, fie în stadiul de producţie în care produsele devin identificabile, fie în
momentul finalizării procesului de producţie.
Prin natura lor, majoritatea produselor secundare au o valoare nesemnificativă. In
aceste cazuri, ele sunt adesea evaluate la valoarea realizabilă netă şi aceasta valoare se
deduce din costul produsului principal. Ca urmare, valoarea contabilă a produsului
principal nu diferă in mod semnificativ fată de costul său.

2.2.3. Alte costuri

Alte costuri se includ in costul stocurilor numai în masura în care reprezintă
costuri suportate pentru a aduce stocurile în forma şi în locul în care se găsesc în prezent.
De exemplu, poate fi adecvată includerea în costul stocurilor a regiilor generale sau
costul proiectării produselor destinate anumitor clienţi.
Costuri care nu trebuie incluse în costul stocurilor, ci sunt recunoscute drept
cheltuieli ale perioadei în care au survenit:
a) pierderile de materiale, manoperă sau alte costuri de producţie înregistrate
peste limitele normal admise;
b) cheltuieli de depozitare, cu excepţia cazurilor în care astfel de costuri sunt
necesare în procesul de productie, anterior trecerii într-o noua faza de fabricaţie;
c) regii generale de administraţie care nu participă la aducerea stocurilor în forma
şi în locul în care se găsesc în prezent; şi
d) costuri de desfacere.

17
 In anumite circumstanţe, costul indatorării poate fi inclus în costul stocurilor.
Aceste circumstanţe sunt identificate prin tratamentul contabil alternativ permis in IAS
23, Costurile indatorarii.

2.2.4. Costul stocurilor unui prestator de servicii

Costul stocurilor unui prestator de servicii constă, în primul rând, din manoperă şi
din alte costuri legate de personalul direct angajat în furnizarea serviciilor, inclusiv
personalul însarcinat cu supravegherea, precum şi regiile corespunzătoare. Costurile cu
personalul angajat în activitatea de desfacere şi administraţie nu se includ, ci sunt
recunoscute drept cheltuieli în perioada în care au loc.

2.2.5. Tehnici de măsurare a costurilor

Diverse tehnici de măsurare a costurilor, cum sunt metoda costului standard sau
metoda preţului cu amănuntul, pot fi folosite pentru simplificare, daca se consideră că
rezultatele acestor metode aproximeaza costul. Costul standard ia in considerare
nivelurile normale ale materialelor şi consumabilelor, manoperei, eficientei şi capaciţatii
de producţie. Aceste niveluri trebuie revizuite periodic şi ajustate, dacă este necesar, în
funcţie de condiţiile actuale.
Metoda preţului cu amănuntul este adesea folosită în comerţul cu amănuntul pentru
a măsura costul stocurilor de articole numeroase şi cu miscare rapidă, care au marje
similare şi pentru care nu este practic sa se folosească alta metodă de determinare a
costului. Costul bunurilor vândute este calculat prin deducerea valorii marjei brute din
preţul de vânzare al stocurilor. Procentajul marjei brute utilizat ia în considerare stocurile
al caror preţ a fost redus sub preţul de vânzare iniţial. Adesea este utilizat un procent
mediu pentru fiecare departament.

2.2.6. Formule de determinare a costului

Costul acelor stocuri care nu sunt de obicei fungibile şi al acelor bunuri sau
servicii produse şi destinate unor comenzi distincte trebuie determinat prin identificarea
specificii a costurilor individuale.

18
 Identificarea specifică a costului presupune atribuirea costurilor specifice
elementelor identificabile ale stocurilor. Acest tratament contabil este adecvat pentru
acele elemente care fac obiectul unei comenzi distincte, indiferent daca au fost cumpărate
sau produse. Identificarea specifică nu poate fi folosită în cazurile în care stocurile
cuprind un număr mare de elemente care sunt, de regula, fungibile. In aceste cazuri,
metoda care permite selectarea acelor elemente ce rămân în stoc ar putea fi folosită
pentru obtinerea unor efecte dorite asupra rezultatului net al perioadei.

2.2.7. Valoare realizăbila netă

Costul stocurilor nu este recuperabil dacă acele stocuri au suferit deteriorări,
au fost uzate moral integral sau parţial sau preţurile lor de vânzare s-au diminuat. Costul
stocurilor este, de asemenea, nerecuperabil şi în condiţiile în care au crescut costurile
estimate pentru finalizare sau costurile estimate necesare pentru a efectua vânzarea.
Practica diminuări valorii stocurilor sub cost, până la valoarea realizabilă netă, este
consecventă cu principiul conform căruia activele nu trebuie reflectate în bilanţ la o
valoare mai mare decat valoarea care se poate obţine prin utilizarea sau vânzarea lor.
De obicei, stocurile sunt diminuate până la valoarea realizabilă netă element cu
element. Uneori însă poate fi mai adecvat sa se grupeze elementele similare sau conexe.
Acesta poate fi cazul unor elemente de stoc care aparţin aceleiaşi game de produse, care
au scopuri sau utilizări similare, care sunt produse comercializate în aceeaşi zonă
geografică şi care nu pot, practic, sa fie evaluate distinct fată de alte elemente din acea
gamă de produse. Nu este adecvat ca valoarea stocurilor sa fie diminuata pe baza unei
clasificări, de exemplu, produse finite, sau stocurile dintr-un anumit sector sau zonă
geografică. In general, prestatorii de servicii cumuleaza costurile în funcţie de fiecare
serviciu, pentru care va fi stabilit un preţ de vânzare distinct. De aceea, fiecare dintre
aceste servicii va fi tratat ca un element separat.
Estimarea valorii realizabile nete se bazează pe cele mai credibile dovezi în
momentul în care are loc estimarea valorii stocurilor care se asteaptă a fi realizată. Aceste
estimări iau în considerate fluctuaţiile de preţ şi de cost care sunt direct legate de
evenimente ce au intervenit după terminarea perioadei, în masura în care aceste
evenimente confirmă condiţiile existente la sfârşitul perioadei.

19
 Estimarea valorii realizabile nete ia în considerare, de asemenea, scopul pentru
care stocurile sunt deţinute. De exemplu, valoarea realizabila netă a stocurilor care
urmează să fie livrate în baza unor contracte ferme pentru vânzarea de bunuri sau
prestarea de servicii este preţul stabilit contractual. In situaţia în care cantitatea
contractată este mai mică decât cantitatea detinuţă, valoarea realizabilă netă a surplusului
se va determina pornind de la preţurile generale de vânzare practicate pe piaţă.
Provizioanele sau datoriile contingente pot apărea din contractele ferme de vânzare, peste
stocurile deţinute, sau din contractele ferme de cumpărare.

2.2.8. Provizioane, datorii şi active contingente

Valoarea materialelor şi a consumabilelor folosite în producţie nu este diminuată
sub cost dacă se estimează că produsele finite în care urmează să se i\încorporeze vor fi
vândute pentru un preţ mai mare sau egal cu costul lor. Totuşi, dacă se estimează că acel
cost al produselor finite va depăşi valoarea realizabilă netă, atunci şi costul materialelor
aferente se diminuează până la valoarea realizabilă netă. In aceste cazuri, costul de
înlocuire al materialelor poate fi cea mai adecvată măsură a valorii realizabile nete.
Pentru fiecare perioadă ulterioară se efectuează. 0 noua evaluare a valorii
realizabile nete. Daca acele condiţii care au determinat decizia de a diminua valoarea
stocului până la valoarea realizabilă netă au încetat să mai existe, atunci valoarea cu care
s-a reflectat diminuarea se va storna, astfel încat noua valoare contabilă a stocului să fie
egală cu cea mai mica valoare dintre valoarea de intrare şi valoarea realizabilă netă
revizuită. Aceasta se întamplă, de exemplu, când preţul unui produs a scăzut, este înca în
stoc într-o perioada ulterioară, iar preţul său de vănzare creşte.
2.3. Evaluarea stocurilor la intrarea în patrimoniu

Preţurile utilizate la evaluarea diferitelor categorii de stocuri poartă numele de

preţuri de înregistrare.
În cazul materiilor prime, materialelor consumabile, materialelor de natura
obiectelor de inventar, ambalajelor achiziţionate din afara unităţii, acestea pot fi reflectate
în contabilitate la:
Costul de achiziţie este format din preţul de facturare al furnizorului, taxele şi

20
ambalajele nerecuperabile, cheltuielile de transport, aprovizionare şi alte cheltuieli
incluse în factura furnizorului. Costul de achiziţie poate fi considerat cost istoric şi poate
fi luat în considerare la eliberarea stocurilor respective de la locurile de depozitare.
Potrivit IAS 2 „costul de achiziţie cuprinde preţul de cumpărare, inclusiv taxele
de transport şi celelalte taxe de cumpărare, costurile de transport şi manipulare şi alte
costuri care pot fi atribuite direct achiziţiei de stocuri. Reducerile comerciale, rabaturile şi
alte elemente similare sunt deduse pentru a determina achiziţie.”
Preţul standard este un preţ prestabilit care constă în evaluarea şi înregistrarea
stocurilor în preţuri fixe, stabilite anterior pe baza preţurilor medii ale stocurilor din
perioada precedentă. El devine preţ de înregistrare şi presupune evidenţierea distinctă a
diferenţelor de preţ faţă de costul de achiziţie. În cazul utilizării preţului standard, se
impune actualizarea periodică a acestuia.
Diferenţele de preţ pot fi favorabile, când preţul standard este mai mare decât
costul efectiv, şi se înscriu în roşu sau nefavorabile, când preţul standard este mai mic
decât costul efectiv şi se înscriu în negru.
Repartizarea diferenţelor de preţ se face asupra bunurilor ieşite şi asupra
stocurilor cu ajutorul unui coeficient care se calculează astfel:
Coeficient de repartizare = Soldul iniţial al diferenţelor de preţ +Diferenţe de preţ
aferente intrărilor în cursul anului / Soldul iniţial al stocurilor la preţ standard +Valoarea
intrată la preţ standard
Coeficientul astfel determinat se ponderează cu valoarea bunurilor ieşite, la preţ standard.
Preţul de facturare al furnizorului este preţul indicat în factura acestuia. Preţurile
de facturare devin preţuri de înregistrare în contabilitate dacă diferenţele de preţ faţă de
costul de achiziţie se evidenţiază distinct.
Costul de producţie este valoarea alocată bunurilor obţinute din producţia
proprie şi el cuprinde cheltuielile directe şi cheltuielile indirecte. În afara cheltuielilor
care intră în costul de producţie, apar unele cheltuieli care nu sunt incluse în costul de
producţie şi care se numesc cheltuieli ale perioadei. Astfel de cheltuieli sunt pierderile de
materiale sau manoperă, cheltuieli de administraţie care nu participă la finalizarea
bunurilor, cheltuieli de desfacere.

21
 Referitor la cheltuielile indirecte de producţie, trebuie reţinute următoarele aspecte
prevăzute de IAS 2:
- cheltuielile indirecte cuprind regia de producţie, fixă şi variabilă. Regia fixă de
producţie include costurile indirecte care rămân relativ constante, indiferent de volumul
producţiei, cum sunt: amortizarea, întreţinerea secţiilor şi utilajelor ş.a. Regia
variabilă include costurile indirecte de producţie care variază direct proporţional
cu volumul producţiei, cum sunt: costurile indirecte cu materialele şi forţa de muncă;
- alocarea regiei fixe asupra costului de producţie se face pe baza capacităţii
normale de producţie. în cazul unei producţii scăzute sub capacitatea normală,
valoarea regiei fixe pe unitatea de produs nu se majorează. Regia nealocată este
contabilizată ca o cheltuială a perioadei. în schimb, în cazul unei producţii peste
capacitatea normală, valoarea regiei fixe pe unitatea de produs este diminuată;
- alocarea regiei variabile asupra costului de producţie se face pe baza folosirii reale a
capacităţii de producţie.
Valoarea de aport este valoarea alocată bunurilor aduse ca aport în natură, fie în
cazul constituirii unei societăţi comerciale, fie în cazul fuziunii unor societăţi comerciale,
fie în situaţia majorării de capital. Această valoare se determină prin expertize tehnice sau
prin evaluare.
Valoarea justă este valoarea alocată bunurilor dobândite cu titlu gratuit sau prin
donaţie. Valoare justă sau valoarea de utilitate se poate determina în funcţie de preţul
pieţei, starea sau amplasarea bunurilor.
„Valoarea realizabilă netă” reprezintă preţul de vânzare estimat ce ar putea fi
obţinut pe parcursul desfăşurării normale a activităţii utilizatorului stocurilor, mai puţin
costurile estimate pentru finalizarea bunurilor şi a costurilor necesare revânzării.

2.4. Evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune

Evaluarea ieşirilor din stoc, respectiv din gestiune, se face cel mai adesea ţinând
cont de valoarea de intrare în stoc.
Datorită faptului că bunurile stocabile pot fi interschimbabile şi fungibile, în
activitatea practică este greu să se identifice în cazul ieşirilor lotul din care se face ieşirea.
Principalele metode utilizate pentru evaluarea stocurilor la ieşirea din gestiune în

22
situaţia utilizării costului efectiv de înregistrare în contabilitate sunt:
- metoda primului intrat, primului ieşit (FIFO);
Metoda primului intrat, primului ieşit FIFO „First in, first out”, are la bază ideea că
primele loturi de bunuri cumpărate sunt primele care se dau în consum sau sunt vândute
la valoarea de intrare a primei intrări aferente unui lot. Ca urmare, bunurile ieşite din
gestiune se evaluează la valoarea de intrare a primei intrări aferente unui lot.
În condiţiile creşterii preţurilor, folosirea metodei are ca efect:
- evaluarea ieşirilor la costurile mai scăzute;
- evaluarea stocurilor finale la preţurile mai mari;
- majorarea profitului din exploatare şi a impozitului aferent.
În condiţiile scăderii preţurilor, folosirea metodei are ca efect:
- ieşirile sunt evaluate la preţurile mai mari;
- stocurile sunt evaluate la preţurile mai mici;
- reducerea profitului, a impozitului pe profit şi afectarea nesemnificativă a trezoreriei.

2.5. Recunoasterea drept cheltuiala

Atunci când stocurile sunt vândute, valoarea contabiliă a stocurilor trebuie

recunoscutiă ca o cheltuialiă în perioada în care a fost recunoscut venitul corespunzător.
Valoarea oricărei diminuări a stocurilor până la valoarea realizabilă netă şi toate
pierderile de stocuri trebuie recunoscute drept cheltuială în
perioada în care are fac diminuarea sau pierderea. Valoarea oricărei stornări a diminuării
valorii stocurilor ca urmare a unei createri a valorii realizabile nete trebuie recunoscută ca
o reducere a cheltuielii cu stocurile în perioada în care stornarea a avut loc.
. Procesul de recunoastere ca o cheltuială a valorii stocurilor vândute duce la
conectarea costurilor la veniturile din activitaţile curente.
Unele stocuri pot fi alocate altor conturi de active, de exemplu, un stoc folosit
drept componenta pentru o imobilizare corporala construită în regie proprie. Astfel de
stocuri incorporate intr-un alt activ sunt recunoscute drept cheltuieli pe parcursul duratei
utile de viaţa a acelui activ.

23
 2.6 IAS 2 vs OMFP 3055

IAS 2 OMFP 3055

Aria de aplicabilitate Aria de aplicabilitate

- toate bunurile detinute de intreprindere - marfurile, si anume bunurile pe care entitatea

in scopul vanzarii obisnuite in cadrul le cumpara in vederea revanzarii sau produsele
obiectului sau de activitate (de exemplu, predate spre vanzare magazinelor proprii;
marfurile si produsele finite); - materiile prime, care participa direct la
- productia in curs de executie pe termen fabricarea produselor si se regasesc in produsul
scurt; finit integral sau partial, fie in starea lor initiala,
- bunurile sub forma de materii prime si fie transformata;
alte materiale care urmeaza sa fie folosite - materialele consumabile (materiale auxiliare,
- in procesul de productie sau pentru combustibili, materiale pentru ambalat, piese de
prestarea de servicii. schimb, seminte si materiale de plantat, furaje si
Standardul exclude urmatoarele: alte materiale consumabile), care participa sau
ajuta la procesul de fabricatie sau de exploatare
- productie in curs de execupe
fara a se regasi, de regula, in produsul finit;
obtinuta in cadrul contractelor de
- materialele de natura obiectelor de inventar;
constructie, incluzand si contractele de
produsele, si anume:
prestari de servicii direct legate de
- semifabricatele, prin care se intelege produsele
acestea;
al caror proces tehnologic a fost terminat intr-o
- instrumente financiare,si
sectie (faza de fabricatie) si care trec in
- stocuri de pasari animale,produse
continuare in procesul tehnologic al altei sectii
agricole,forestiere,precum si minereuri si
(faze de fabricatie) sau se livreaza tertilor;
productie agricola care apartin
- produsele finite, adica produsele care au
producatorilor, in cazul in care sunt
parcurs in intregime fazele procesului de
evaluate la valuarea realizabila neta ,pe
fabricatie si nu mai au nevoie de prelucrari
baza unor practici bine stabilite in
ulterioare in cadrul entitatii, putand fi depozitate
anumite sectuare;
in vederea livrarii sau expediate direct clientilor;
- Active biologice aferente

24
activitatii agricole ,
Evaluarea stocurilor
Stocurile trebuie evaluate la
valoarea cea mai mica dintre cost si
valoarea realizabila neta.
- rebuturile, materialele recuperabile si deseurile
- animalele si pasarile, respectiv animalele
nascute si cele tinere de orice fel (vitei, miei,
purcei, manji si altele) crescute si folosite pentru
reproductie, animalele si pasarile la ingrasat
pentru a fi valorificate, coloniile de albine,
precum si animalele pentru productie - lana,
lapte si blana;
ambalajele, care includ ambalajele refolosibile,
achizitionate sau fabricate, destinate produselor
vandute si care in mod temporar pot fi pastrate
de terti, cu obligatia restituirii in conditiile
prevazute in contracte;
- productia in curs de executie, reprezentand
productia care nu a trecut prin toate fazele
(stadiile) de prelucrare, prevazute in procesul
tehnologic, precum si produsele nesupuse
probelor si receptiei tehnice sau necompletate in
intregime. In cadrul productiei in curs de
executie se cuprind, de asemenea, serviciile si
studiile in curs de executie sau neterminate.
Evaluarea stocurilor
Activele de natura stocurilor se evalueaza la
valoarea contabila mai putin ajustarile pentru
25
 Costul stocurilor trebuie sa cuprinda depreciere constatate. Ajustarile pentru
toate costurile aferente achizitiei si depreciere se constata inclusiv pentru stocurile
prelucrarii, precum si aile costuri fara miscare.
suportate pentru a aduce stocurile in In cazul in care valoarea contabila a stocurilor
forma si in locul in care se gasesc in este mai mare decat valoarea de inventar,
prezent valoarea stocurilor se diminueaza pana la
IFRS nu incurajeaza utilizarea conturilor valoarea realizabila neta prin constituirea unei
de ajustari pentru depreciere. Astfel, in ajustari pentru depreciere.
cazul unei deprecieri, se vor folosi La iesirea din contabilitate a stocurilor
conturile de cheltuieli privind stocurile acestea se evalueaza si se inregistreaza in
(grupa 60 din Planul de conturi). In contabilitate dupa una din metodele:
eventualitatea in care valoarea realizabila - primul intrat primul iesit FIFO
neta se majoreaza, aceasta crestere va fi - metoda costului mediu ponderat CMP
recunoscuta ca o reducere a cheltuielii cu - ultimul intrat primul iesit LIFO
stocurile in perioada in care diferenta s-a
produs, si nu sub forma unui venit.
La iesirea din contabilitate a
stocurilor acestea se evalueaza si se
inregistreaza in contabilitate dupa una din
metodele:
- primul intrat primul iesit FIFO
- metoda costului mediu ponderat CMP
Conform IAS 2 este interzisa folosirea
metodei ultimul intrat primul iesit LIFO

Recunoasterea drept cheltuiala

Recunoasterea drept cheltuiala
Costuri care nu trebuie incluse în costul
Atunci când stocurile sunt vândute, stocurilor, ci sunt recunoscute drept cheltuieli
valoarea contabilă a acestor stocuri ale perioadei în care au survenit, sunt
trebuie să fie recunoscută drept cheltuială următoarele:
în perioada în care este recunoscut venitul - pierderile de materiale, manopera sau alte

26

corespunzător. Valoarea oricărei reduceri
a valorii contabile a stocurilor până la
valoarea realizabilă netă și toate
pierderile de stocuri trebuie să fie
recunoscute drept cheltuială în perioada
în care are loc reducerea valorii contabile
sau pierderea. Valoarea oricărei reluări a
oricărei reduceri a valorii contabile a
stocurilor ca urmare a unei creșteri a
valorii realizabile nete trebuie
recunoscută drept o reducere a cheltuielii
valorii stocurilor recunoscută drept
cheltuială în perioada în care are loc
reluarea.
Unele stocuri pot fi alocate altor conturi
de active, de exemplu, un stoc folosit
drept componentă pentru o imobilizare
corporală construită în regie proprie.
Stocurile alocate în acest fel unui alt activ
sunt recunoscute drept cheltuieli pe
parcursul duratei de viață utilă a acelui
activ.
costuri de producție înregistrate
pestelim itele normal admise, inclusiv pierderile
datorate risipei;
- cheltuielile de depozitare, cu excepția cazurilor
în care aceste costuri sunt necesare în procesul
de producție, anterior trecerii într-o nouă fază de
fabricație. Cheltuielile de depozitare se includ în
costul de producție atunci când sunt necesare
pentru a aduce stocurile în loculși în starea în
care se găsesc;
- regiile (cheltuielile) generale de administrație
care nu participă la aducerea
stocurilor în formași locul final;
- costurile de desfacere;
- regia fixă nealocată costului, care se recunoaște
drept cheltuială în perioada în care a apărut.
Alocarea regiei fixe asupra costurilor se face pe
baza capacității normale de producție
(activitate).
Regia fixă de producție constă în acele
costuri indirecte de producție care rămân relativ
constante, indiferent de volumul producției, cum
sunt: amortizarea, întreținerea secțiilorși
utilajelor, precumși costurile cu conducereași
administrarea secțiilor.
27
Prezentarea in situatiile financiare
situatiile financiare trebuie sa prezinte
Prezentarea in situatiile financiare
urmatoarele:
- politicile contabile, inclusiv formulele situatiile financiare trebuie sa prezinte
utilizate pentru determinarea costului; urmatoarele informatii:
- valoarea contabila totala a stocurilor si - politicile contabile, inclusiv formulele utilizate
valoarea contabila a fiecarei categorii de pentru determinarea costului;
stocuri; - valoarea contabila totala a stocurilor si
- valoarea stocurilor inregistrate la valoarea contabila a fiecarei categorii de stocuri;
valoarea realizabila neta;
- valoarea oricaror diminuari si stornari - valoarea stocurilor inregistrate la valoarea
ale diminuarii valorii stocurilor; realizabila neta;
- circumstantele/ evenimentele care au - valoarea oricaror diminuari si stornari ale
condus la stornarea diminuarii valorii diminuarii valorii stocurilor;
stocurilor; - circumstantele/ evenimentele care au condus la
- stocurile gajate in contul datoriilor; stornarea diminuarii valorii stocurilor;
- valoarea contabila a diminuarii valorii - stocurile gajate in contul datoriilor;
pana la valoarea realizabila neta daca - valoarea contabila a diminuarii valorii pana la
aceasta este semnificativa ca marime, valoarea realizabila neta daca aceasta este
incidenta sau natura; semnificativa ca marime, incidenta sau natura;
- costurile stocurilor recunoscute drept - costurile stocurilor recunoscute drept cheltuiala
cheltuiala sau costurile de exploatare sau costurile de exploatare imputabile veniturilor
imputabile veniturilor din activitatile din activitatile curente, clasificate dupa natura
curente, clasificate dupa natura lor si lor si considerate cheltuiala;
considerate cheltuiala. - in cazul utilizarii metodei LIFO, se evidentiaza
diferenta dintre valoarea bilantiera a stocurilor
si: fie valoarea cea mai mica dintre costul
calculat conform FIFO sau costul mediu
ponderat si valoarea realizabila neta, fie valoarea
cea mai mica dintre costul curent la data

28
 bilantului si valoarea realizabila neta.

In România s-au facut demersuri pentru armonizarea legislaţiei naţionale cu

reglementările internaţionale. Astfel având in vedere aria de aplicabilitate atat IAS 2 cât
şi OMFP 3055 prezintă stocurile ca fiind bunurile deţinute de entitate în scopul
revânzării. De asemenea modul de clasificare a stocurilor coincid. Diferenta dintre IAS 2
si OMFP 3055 apare prin faptul ca IAS 2 nu nu include in aria de aplicabilitate
- productie in curs de execupe obtinuta in cadrul contractelor de constructie,
incluzand si contractele de prestari de servicii direct legate de acestea;
- instrumente financiare
- stocuri de pasari animale,produse agricole,forestiere,precum si minereuri si
productie agricola care apartin producatorilor, in cazul in care sunt evaluate la valuarea
realizabila neta ,pe baza unor practici bine stabilite in anumite sectuare;
- Active biologice aferente activitatii agricole .
Daca privim din punct de vedere al evaluarii stocurilor diferenta majora intre cele doua
reglementari consta in faptul ca in OMFP 3055 la iesirea stocurilor din gestiune este
permisa evaluarea prin metoda LIFO in timp ce IAS 2 interzice folosirea acestei metode.
Prezentarea informatiilor in situatiile financiare se face dupa modelul IAS 2 cu
mentiunea ca in cazul folosirii metodei LIFO se evidentiaza diferenta dintre valoarea
bilantiera a stocurilor si: fie valoarea cea mai mica dintre costul calculat conform FIFO
sau costul mediu ponderat si valoarea realizabila neta, fie valoarea cea mai mica dintre
costul curent la data bilantului si valoarea realizabila neta.

29
CAPITOLUL III:CONTABILITATEA STOCURILOR

3.1.Organizarea fluxului informaţional al stocurilor

Pentru intrările de stocuri se pot utiliza următoarele documente:

- Avizul de însoţire a mărfii, care se emite la livrarea stocurilor şi serveşte ca document
pentru eliberarea şi scăderea din depozit a stocurilor, ca document de însoţire a bunurilor
pe timpul transportului, ca document pentru întocmirea facturii şi document de încărcare
a gestiunii primitorului.
- Factura fiscală, care se întocmeşte în momentul livrării bunurilor, cu sau fără aviz de
însoţire a mărfii. Factura reprezintă, actul justificativ pentru decontarea livrărilor care
sunt efectuate.
- Nota de recepţie şi constatare de diferenţe, care se întocmeşte la primirea şi recepţia
bunurilor, în cazurile când există diferenţe la recepţie, când sunt depozitate îa mai multe
locuri şi când sunt refuzate la plată, fiind ţinute doar în păstrare.
- Bon de predare-transfer-restituire, document folosit atât la consemnarea depozitării
unor bunuri provenite din producţie proprie, cât şi pentru transferul lor între magazii ca
restituiri la locurile de depozitare iniţiale.
Intrarea bunurilor în gestiune se realizează prin procesul de recepţie a stocurilor,
proces care presupune parcurgerea anumitor etape:
- recepţia transportului pe baza documentului denumit „Proces verbal de constatare”;
- recepţia cantitativă, urmând ca pe baza constatărilor gestionarul să
întocmească „Notă de recepţie şi constatare de diferenţe”;
- recepţia calitativă, realizată de către specialişti, tehnologi.
În cazul decalajelor între etapa de aprovizionare şi etapa de recepţie a stocurilor
se procedează astfel:
- bunurile sosite fără factură se înregistrează ca intrări în gestiune, atât la locul de
depozitare cât şi la contabilitate pe baza recepţiei şi a celorlalte documente însoţitoare,

30
- bunurile sosite şi nerecepţionate se înregistrează distinct în contabilitate ca intrare în
gestiune.

Pentru ieşirile de stocuri se pot folosi următoarele documente:

- Avizul de însoţire a mărfii şi Factura fiscală, pentru ieşirile în afara unităţii
patrimoniale.
- Bonul de consum, pentru materii prime şi materiale date în consumul productiv.
Acesta poate fi bon de consum individual sau bon de consum colectiv.
- Fişa limită de consum, utilizată la consumul materiilor prime cu frecvenţă mare a
ieşirilor din magazie.
- Bon de vânzare, utilizat pentru vânzarea de mărfuri prin unităţile cu amănuntul.
Evidenţa operativă a stocurilor se realizează acolo unde se produc faptele.
Documentul de evidenţă operativă la depozit este „Fişa de magazie”. Fişa de
magazie se conduce la locurile de depozitare a stocurilor şi se deschide pentru fiecare
sortiment care este depozitat. Operaţiile economice se consemnează în „Fişa de magazie”
numai cantitativ.
Livrarea mărfurilor şi a produselor se face pe baza „Dispoziţiei de livrare”,
„Avizului de însoţire a mărfii” şi a „Facturii fiscale”.
În situaţia decalajelor între procesul de vânzare şi momentul livrării bunurilor
acestea se înregistrează ca ieşiri din unitate astfel:
- bunurile vândute şi nelivrate se înregistrează distinct în gestiune iar în contabilitate se
înregistrează în conturi extrabilanţiere,
- bunurile livrate şi nefacturate se înregistrează ca ieşiri din gestiune atât la locurile de
depozitare cât şi în contabilitate, pe baza documentelor aferente.
In funcţie de specificul activităţilor, mai pot fi întocmite şi alte documente de
evidenţă operativă cum sunt: Raportul de gestiune; Registrul stocurilor; Bonul de primire
în consignaţie; Borderoul de primire a obiectelor în consignaţie; Borderoul de ieşire a
obiectelor din consignaţie; Borderou de predare a documentelor.

31
3.2. Contabilitatea analitică a stocurilor

În vederea asigurării integrităţii stocurilor, unităţile mari trebuie să îşi organizeze

o contabilitate analitică a stocurilor. Unităţile mici şi mijlocii care folosesc metoda
inventarului intermitent în contabilitatea sintetică a stocurilor nu organizează contabilitate
analitică a stocurilor.
Unităţile mari care folosesc metoda inventarului permanent în contabilitatea
sintetică a stocurilor pot să organizeze contabilitatea analitică-a stocurilor folosind una
din următoarele metode:
Metoda cantitativ valorică pe fişe de cont analitic, potrivit căreia la locurile de
depozitare se ţine o evidenţă cantitativă cu ajutorul formularului „Fişa de magazie” pe
fiecare sortiment, iar la contabilitate se ţine o evidenţă cantitativ-valorică cu ajutorul
formularului „Fişa de cont analitic pentru valori materiale”, tot pe fiecare sortiment.
Etapele care se parcurg în evidenţa stocurilor în cazul acestei metode sunt următoarele:
operarea cantitativă a stocurilor în fişele de magazie, întocmirea documentului Borderou
de predare a documentelor, înregistrarea documentelor în „Fişele de cont analitic
pentru valori materiale verificarea concordanţei înregistrărilor din Fişele de magazie cu
cele din Fişele de cont analitic,
- verificarea concordanţei înregistrărilor din Fişele de cont analitic cu situaţia din
Fişele de cont sintetic cu ajutorul Balanţelor de verificare analitice.
Înregistrările în „Fişele de analitic pentru valori materiale” se fac, document cu
document, pe baza documentelor de intrare-ieşire a bunurilor stocabile în şi din gestiuni
care au stat la baza înregistrării în „Fişa de magazie”.
Metoda operativ contabilă sau pe solduri, se bazează pe suprimarea fişelor de conturi
analitice pentru valori materiale de la compartimentul financiar - contabil şi înlocuirea ei
cu fişe centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de bunuri. Această metodă
presupune evidenţa mişcării stocurilor la contabilitatea materialelor numai în expresie
valorică pe gestiuni, conturi de stocuri şi grupe de bunuri.
Etapele care se parcurg în evidenţa stocurilor în cazul acestei metode sunt
următoarele:

32
- evidenţa cantitativă a bunurilor la locurile de depozitare pe categorii de stocuri cu
ajutorul, Fişei de magazie;
- întocmirea borderoului de predare a documentelor pe baza fişelor de magazie şi a
documentelor de intrare-ieşire în contabilitate;
- întocmirea Registrului stocurilor la sfârşitul lunii în care se trec: cantităţile de stocuri
preluate din fişele de magazie, preţurile unitare; totalul valorilor determinate; întocmirea
Fişei centralizatoare a mişcărilor valorice pe grupe de bunuri.
Metoda global valorică presupune ţinerea evidenţei valorice atât la nivelul
gestiunii, cât şi în contabilitate. Documentele care se întocmesc sunt Raportul de gestiune
şi Fişele de cont pentru operaţiuni diverge. Periodic, se face un control al concordanţei
dintre evidenţa operativă şi cea contabilă. Această metodă se utilizează mai ales în cazul
unităţilor de desfacere cu amănuntul.
La locul de depozitare se foloseşte formularul denumit „Raport de gestiune” care
se completează numai valoric, pe baza documentelor de intrare-ieşire a mărfurilor şi
ambalajelor şi respectiv pe baza documentelor de depunere a numerarului rezultat din
vânzări în casieria unităţii sau direct în conturile bancare ale acesteia. La compartimentul
financiar-contabil, contabilitatea se ţine cu ajutorul „Fişei de cont pentru operaţiuni
diverse”.

3.3. Contabilitatea sintetică a stocurilor

Evidenţa constituirii şi mişcării stocurilor şi producţiei în curs de execuţie se

realizează cu ajutorul conturilor din clasa a 3-a din Planul de conturi general, denumită
Conturi de stocuri şi producţie în curs de execuţie”. Aceste conturi sunt conturi de, bilanţ
sau de inventar.
Conturile de stocuri au funcţia contabilă de activ. Ele se debitează cu valoarea
stocurilor intrate în gestiunea unităţii patrimoniale prin achiziţionarea de la furnizori,
aportate de către asociaţi, realizate din producţia proprie şi din alte surse. Ele se
creditează cu valoarea stocurilor ieşite din gestiunea unităţii patrimoniale prin consum,
vânzare şi alte destinaţii. Soldul conturilor este debitor şi reprezintă valoarea bunurilor şi
serviciilor în stoc sau în sold la sfârşitul exerciţiului financiar.

33
Clasa a 3-a de conturi cuprinde următoarele grupe de conturi:
grupa 30 „Stocuri de materii prime şi materiale”
grupa 33 „Producţia în curs de execuţie”
grupa 34 „Produse”
grupa 35 „Stocuri aflate la terţi”
grupa 36 „Animale”
grupa 37 „Mărfuri”
grupa 38 „Ambalaje”
grupa 39„Ajustări pentru deprecierea stocurilor şi producţia în curs de execuţie”
După conţinutul economic, conturile din clasa 3 se grupează astfel:
- Conturi care ţin evidenţa stocurilor la valoarea de intrare;
- Conturi substractive sau rectificative care au rolul de a corecta valoarea de intrare a
stocurilor, respectiv conturile 308, 348, 368, 388, 378 şi conturile de ajustări.
Contabilitatea sintetică a fluxurilor de stocuri se poate organiza prin folosirea
inventarului permanent sau intermitent.
Metoda inventarului permanent se utilizează de către unităţile mari şi constă în
folosirea conturilor de stocuri (materii prime, materiale consumabile, mărfuri).
Prin utilizarea acestei metode se pot urmări în permanenţă stocurile scriptice după fiecare
operaţie de intrare sau ieşire.
Ca atare, contabilitatea sintetică va reflecta:
- stocul iniţial, de la începutul lunii, care va fi cel final din luna precedentă şi care nu
poate fi decât debitor;
- intrările în cursul lunii, pe baza documentelor de intrare a stocurilor, ce se vor înregistra
în debitul conturilor corespunzătoare;
- ieşirile din cursul lunii, în baza documentelor de ieşire a stocurilor care vor forma
rulajul creditor al conturilor de stocuri;
- în baza elementelor menţionate mai sus se va stabili în permanenţă stocul scriptic al
bunurilor.
Metoda inventarului intermitent poate fi utilizată de unităţi patrimoniale mici şi
mijlocii şi se caracterizează prin faptul că în contabilitatea sintetică nu se urmăresc
stocurile intrate şi ieşite în cursul perioadei de gestiune.

34
 Conturile de stocuri se utilizează numai la sfârşitul perioadelor de gestiune, când
se debitează cu soldurile finale existente la locurile de consum sau de depozitare stabilite
prin inventariere, după ce în prealabil aceleaşi conturi de stocuri au fost diminuate cu
stocurile intrate. Mişcările de stocuri nu afectează conturile de stocuri, ci direct conturile
de cheltuieli şi venituri. Tehnica aplicării inventarului intermitent diferă la stocurilor
procurate din afară faţă de cele provenite din producţie proprie.
Pentru stocurile aprovizionate din afara unităţii se procedează astfel:
- se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a reveni
asupra conturilor de cheltuieli, unde au fost înregistrate la început;
- achiziţiile de bunuri efectuate de la furnizori se înregistrează direct asupra conturilor de
cheltuieli,
- la finele perioadei se inventariază bunurile aprovizionate ori provenite din perioada
precedentă, neconsumate, cu care se degrevează cheltuielile prin trecerea lor asupra
conturilor de stocuri.
Ieşirile de stocuri se determină astfel:
Ieşiri = Stoc iniţial + Intrări – Stoc final
Pentru stocurile provenite din producţie proprie se procedează astfel:
- se stornează stocurile iniţiale ale perioadei din conturile de stocuri pentru a anula
veniturile constituite cu acestea la finele perioadei precedente;
- bunurile obţinute din producţie proprie nu se înregistrează în contabilitatea sintetică, ci
numai în evidenţa operativă de la locurile de depozitare;
- pe măsura vânzării sau a ieşirii lor se vor înregistra asupra conturilor de venituri, fără să
fie necesară destocarea lor;
- la finele perioadei se inventariază bunurile obţinute din producţie proprie, inclusiv cele
provenite din perioada precedentă dar nevândute, şi se înregistrează asupra conturilor de
variaţia stocurilor.
Relaţia matematică de determinare a acestor stocuri este următoarea:
Intrări = Stoc iniţial + Vânzări - Stoc final
Pentru producţia în curs de execuţie, determinarea se face numai la sfârşitul
perioadei prin metode diferite şi se înregistrează în contabilitate ca stocuri în conturile
corespunzătoare, dar la începutul perioadei următoare operaţia respectivă se stornează.

35
Metoda inventarului intermitent nu permite un control riguros al gestionării stocurilor şi
al asigurării integrităţii lor.

3.4. Studiu de caz

1.In cadrul lunii februarie SC SamusMex se aprovizioneaza cu cherestea in valoare de

3000 lei de la MOREX SRL , cheltueli de transport facturate in valoare de 60 lei si TVA
19%;si de la RONDOCARTON SRL CLUJ,materiale pentru ambalat carton in valoare de
100 lei, cheltueli de transport 40 lei TVA 19%. In vederea obtinerii de produse finite se
dau in consum materii prime in valoare de 1500 lei si materiale pentru ambalat in valoare
de 30 lei.Produsele finite obtinute se vand la pretul de 2000 lei TVA 19%.

1.Intrari materii prime pe baza facturii fiscale

% = 401 3641.4
„Furnizori”
301 3060
„Materii prime”
4426 581.4
„TVA deductibila”

2.Intrari materiale consumabile pe baza facturii fiscale

% = 401 166.6
„Furnizori”
3023 140
„Materiale pentru ambalat”
4426 26.6
„TVA deductibila"

36
 4. Consum materii prime

601 = 301 1500

”Cheltueli cu materiile prime” „Materii prime”

5. Consum materiale consumabile

6023 = 3023 30
„Cheltueli privind materiale „Materiale pentru
pentru ambalat” ambalat”

6. Obtinere produse finite

345 = 711 2000

”Produse finite” „Variatia stocurilor”

7.Vanzare produse finite

4111 = % 2380
„Clienti”
701 2000
„Venituri din
vanzarea produselor finite”
4427 380

37
 „TVA colectata”

8.Scoatere din gestiune produse finite

711 = 345 2000

„Venituri din „Produse finite”

vanzarea produselor finite”

2.La data de 21.02.2010 societatea SamusMex se aprovizioneaza de la firma

MILESI SPA ITALIA cu 200 L Lac LBR30 la pretul de 4 euro/L, 100 L Lac CELDEX
BF 289 la pretul de 5 euro/mp.
Transportul este la pretul de 200 euro.Cursul valutar stabilit de BNR este de
4.1950lei/euro.

1.Achizitie materii prime

301 = 401 5094

„Materii prime” „Furnizori”

2.Inregistrare TVA

4426 = 4427 956.46

„TVA deductibila” „TVA colectata”

38
3.Inregistrarea cheltuelilor de transport
301 = 401 839
„Materii prime” „Furnizori”

4.Inregistrarea TVA aferent cheltuelilor de transport

4426 = 4427 159.41

„TVA deductibila” „TVA colectata”

3.La data de 15.03.2010, SC Samus Mex achizitioneaza de la

KronoSpan cu PAL 4MM in valoare de 50000 RON TVA 19 %. La receptie se constata
ca o parte din materiile prime in valoare de 3100 RON fara TVA nu corespund calitativ si
potrivit contractului aceasta se returneaza furnizorului. Factura de transport este in suma
de 7000 RON TVA 19%.
1. Achizitie materii prime
% = 401 59500
301 „Furnizori” 50000
„Materii prime”
4426 9500
„TVA deductibila”

2. Returnare materii prime

% = 401 3689
301 „Furnizori” 3100
„Materii prime”
4426 589
„TVA deductibil”

39
3. Inregistrarea facturii de transport
% = 401 8330
301 „Furnizori” 7000
„Materii prime”
4426 1330
„TVA deductibil”

4. Plata furnizorului
401 = 5121 55811
„Furnizori” „Conturi la
banci in lei”

5. Plata facturii de transport

401 = 5121 8330
„Furnizori” „Conturi la
banci in lei”

Regilarizarea TVA

% = 4426 11923.71
4427 1454.71
„TVA colectata”
4424 10469
„TVA de recuperat”

40
 Calculul costului stocurilor ieşite după metoda FIFO

Data Intrări Ieşiri Stoc

Cant. P/U Val. Cant. P/U Val. Cant. P/U Val.
01.04.10 - - - - - - 100 20 2000
03.04.10 50 25 1250 - - - 100 20 3250
50 25
10.04.10 - - - 50 20 1000 50 20 2250
50 25
15.04.10 10 35 350 50 20 1000 30 25 1100
20 25 500 10 35
23.04.10 - - - 20 25 500 10 25 600
10 35
29.04.10 20 35 700 10 25 250 25 35 875
5 35 175

TOTA 80 - 1250 155 - 3425 25 35 875

L

Calculul costului stocurilor ieşite după metoda LIFO

Data Intrări Ieşiri Stoc

Cant. P/U Val. Cant. P/U Val. Cant. P/U Val.
01.04.10 - - - - - - 100 20 2000
03.04.10 50 25 1250 - - - 100 20 3250
50 25
10.04.10 - - - 50 25 1250 100 20 2000

15.04.10 10 35 350 10 35 1235 40 20 800

60 20
23.04.10 - - - 20 20 400 20 20 400

29.04.10 20 35 700 15 35 525 20 20 575

5 35

41
 TOTA 80 - 1250 155 - 3410 20 20 875
L 5 35

Calculul costului stocurilor de materii prime si materiale pe parcursul unei luni folosind
metoda CMP
(100*20)+(50*25)+(30*35)
CMP lunar = ------------------------------------ = 23.88
100+50+30

Costul iesirilor = 50*23.88+70*23.88+20*23.88+15*23.88 = 3701.4

Stocul final = 25*23.88 = 597

Data Intrări Ieşiri Stoc

Cant. P/U Val. Cant. P/U Val. Cant. P/U Val.
01.04.10 - - - - - - 100 20 2000
03.04.10 50 25 1250 - - - 150 - 3250

10.04.10 - - - 50 23.88 1194 100 23.88 238.8

15.04.10 10 35 350 70 23.88 1671.6 40 23.88 955.2

23.04.10 - - - 20 23.88 477.6 20 23.88 477.6

29.04.10 20 35 700 15 23.88 358.2 25 23.88 597

TOTA 80 - 1250 155 - 3701. 25 23.88 597

L 4

La iesirea din gestiune a stocurilor de materii prime si materiale, acestea se evalueaza si

inregistreaza in contabilitate prin aplicarea metodei costului mediu ponderat-CMP. Pentru
destocarea produselor finite se utilizeaza metoda FIFO-primul intrat primul iesit

Calculul indicatorilor de gestiune

42
 Evolutia stocurilor
Variatia stocurilor inregistreaza o crestere in anul 2007 fata de anul 2006 de la
valoarea de 20,685,920 la valoarea de 21,558,878 cu aproximativ 4.22%. Aceasta
crestere a s-a realizat pe fondul cresterii produselor finite cu 126.15% fata de anul
anterior, urmand a se inregistra o scadere in anul 2009 pana la valoarea de 18,339,645 cu
15.34% mai putin ca in anul anterior. Aceasta s-a produs datorita scaderii materiilor
prime si materialelor consumabile cu aproximativ 30% fata de anul anterior, de asemenea
valoarea produselor finite a inregistrat o scadere cu 40.92%.

Evolutia stocurilor de materii prime şi materiale (SMP)

Intrucat stocurile de materii prime si materiale consumabile reprezinta unul din
factorii de productie esentiali pentru orice societate cu profil productiv, analiza evolutiei
acestora se impune a se realiza sub dublu aspect:
 din punct de vedere extensiv, vizand ritmul modificarii stocurilor
 din punct de vedere intensiv, aspect prin care se evidentiaza eficiea utilizării
resurselor materiale in produtie, vizand analiza corelativa ISM – Indicele stocurilor
de materii prime şi materiale, ICM – ritmul modificarii consumului de materiale si
ICAN – Indicele cifrei de afaceri neta.
Viteza de rotatie a stocurilor = CA/Stocuri
Viteza de rotatie a stocurilor de materii prime si materiae = CA/Materii prime si materii
consumabile

Ritmul de modificare al SMP

Perioana Indicatori corelatii Interpretare/Cauze

2006 – 2007 ISMP > 100 104.22%
Se inregistreaza o cerstere de 4.22%ca urmare a
aprovizionarii in avans si a cresterii volumului de produse
finite

43
2007 – 2008 ISMP <100 85.07%
Se inregistreaza o scadere de 19.15% deoarece entitatea nu s-
a aprovizionat in avans in aceeasi masura cu anul precedent.
De asemenea aceasta scarede poate fi pusa si pe seama
reducerii volumului de produse finite

2008 – 2009 ISMP <100 88.65%

Se inregistreaza o scadere de 11.35 fata de anul 2007

44
 Valori absolute Indicele vitezei de rotaţie
  (lei)     (%)    
  2007 2008 2009 2007 2008 2009
Viteza de rotaţie a stocurilor 2.25 1.72 1.87 100% 76.56% 108.43%
Viteza de rotaţie a stocurilor de materii prime şi materiale
consumabile 5.70 5.15 8.12 100% 90.30% 157.63%
Viteza de rotaţie a stocurilor de producţie în curs de execuţie 7.23 5.64 4.50 100% 77.96% 79.73%
Viteza de rotaţie a stocurilor de produse finite şi mărfuri 7.68 4.86 5.25 100% 63.25% 108.23%
Viteza de rotaţie a avansurilor pentru cumpărări de stocuri 849.51 260.09 4,558.32 100% 30.62% 1752.63%

I. STOCURI  2007 2008 2009  2007 2008 2009

Materii prime şi mat consumabile 8,150,740 7,202,203 4,214,544 100 88.36 58.52
Producţia în curs de execuţie 6,424,962 6,575,349 7,607,332 100 102.34 115.69
Produse finite şi mărfuri 6,055,499 7,638,724 6,510,264 100 126.15 85.23
Avansuri pentru cumpărări de stocuri 54,719 142,602 7,505 100 260.61 5.26
TOTAL (rd. 21 la 24) 20,685,920 21,558,878 18,339,645 100 104.22 85.07
Cifra de afaceri netă 46,484,220 37,088,664 34,210,208 100 79.79 92.24

45
3.5. Prezentarea informatiilor

Situatiile financiare trebuie sii prezinte urmiitoarele informatii:

a) politicile contabile adoptate la evaluarea stocurilor, inclusiv metodele folosite
pentru determinarea costului;
b) valoarea contabila totala a stocurilor si valoarea contabila a categoriilor de
stocuri, grupate intr-un mod adecvat intreprinderii;
c) valoarea contabilia a acelor stocuri care au lost evaluate la valoarea realizabila
neta;
d) valoarea oriciiror stomiiri ale diminuiirilor valorii stocurilor;
e) circumstantele sou evenimentele care au dus la aparifia unor astfel de stornari
ale diminuarii valorii stocurilor,
.f) valoarea stocurilor gajate in contul datoriilor.
Informatiile privind valoarea contabila a diverselor categorii de stocuri,precum si
dimensiunea modificarilor acestor active sunt utile beneficiarilor situatiilor financiare.
Cele mai intalnite clasificari ale stocurilor cuprind: marfuri, materii prime, materiale,
productie in curs si produse finite. Stocurile unui prestator de servicii pot fi simplu
descrise ca productie in curs de executie.
In cazul in care costul stocurilor este determillat cu ajutorul formulei LIFO, pe baza
tratamentului altemativ permis, situatiile financiare trebuie sii prezinte diferenta intre
valoarea stocurilor specificatii in bilant si una dintre urmatoarele valori:
a) valoarea ceo mai micii dintre valoarea calculatii
b) si valoarea realizabilii neti
Situatiile financiare trebuie sa prezinte una dintre urmatoarele informatii:
a) costul stocurilor recunoscut ca o cheltuiala in cursul perioadei;san
b) costurile de exploatare imputabile veniturilor din activitatile curente, clasificate
dupa natura lor si recunoscute ca ocheltuiala in cursul perioadei.
Costul stocurilor recunoscute ca 0 cheltuiala in cursul perioadei consta din acele
costuri care fusesera anterior incluse in evaluarea stocurilor vandute, regia de produqie

46
nealocata si valoarea anonnala a costurilor de produtie a stocurilor. Circumstantele
specifice intreprinderii pot face necesara si includerea altor costuri, ca de exemplu
costurile de distributie.
Unele intreprinderi adopta un format diferit al contului de profit si pierdere care, in
loc de a evidentia costul stocurilor recunoscute drept cheltuieli in cursul perioadei,
prezinta alte valori. Intr-un astfel de format, intreprinderea prezinta costurile de
exploatare, clasificate dupa natura lor si imputabile veniturilor perioadei obtinute din
activitatile curente. In acest caz, intreprinderea prezinta costurile recunoscute drept
cheltuieli cu materiile prime si materialele, costurile cu manopera si aile costuri de
exploatare, impreuna cu valoarea modificarii nete a stocurilor aferente perioadei.
Diminuarea valorii stocurilor pana la valoarea lor realizabila neta poate fi de asa
marime, sau natura, incat sa fie necesara prezentarea ei distincta in profitul net sau
pierderea neta.

47
 CAPITOLUL IV: AUDITUL STOCURILOR

Situatiile financiare pot fi denaturate ca urmare a unor erori. Eroare este o

denaturare neintentionata aparuta in situatiile financiare, inclusiv omiterea unei sume sau
a unei prezentari, cum ar fi:
 o greseala aparuta in colectarea sau procesarea datelor pe baza carora se
intocmesc situatiile financiare; 
 o estimare contabila incorecta aparuta din trecerea cu vederea sau interpretarea
gresita a faptelor;
 o gresala in aplicarea politicilor contabile referitoare la evaluare, recunoastere,
clasificare, prezentare sau descriere de informatii.
Referitor la prezentarile eronate in situatiile financiare, auditorul examineaza
respectarea procedurilor privind corectarea erorilor contabile, semnificatia si evaluarea
semnificatiei erorilor in audit, precum si natura, cauza si proiectarea erorilor in audit,
precum si natura, cauza si proiectarea erorilor privind esantionarea in audit.
4.1. Corectarea erorilor contabile

Corectarea erorilor constatate in contabilitate se efectueaza pe seama rezultatului reportat.

Erorile din perioadele anterioare sunt omisiuni si declaratii eronate cuprinse in situatiile
financiare ale entitatii pentru una sau mai multe perioade anterioare rezultand din gresala
de a utiliza sau nu utiliza informatii care:
 erau disponibile la momentul la care situatiile financiare pentru acele perioade au
fost aprobate spre a fi emise; 
 ar fi putut fi obtinute in mod rezonabil si luate in considerare la intocmirea si
prezentarea acelor situatii financiare.
Astfel de erori includ efectele greselilor matematice, greselilor de aplicare a politicilor
contabile, ignorarii sau interpretarii gresite a evenimentelor. Conform reglementarilor
contabile, in cazul corectarii de erori care genereaza pierdere contabila reportata, aceasta
trebuie acoperita inainte de efectuarea oricarei repartizari de profit.

48
4.2. Semnificatia erorilor in audit

Auditorul are in vedere pragul de semnificatie, respectiv dimensiunea si limita

erorii in imprejurarile specifice ale omisiunii sau declararii gresite. Potrivit Cadrului
general pentru intocmirea si prezentarea situatiilor financiare, emis de Comitetul pentru
Standardele Internationale de Contabilitate, informatiile sunt semnificative daca
omisiunea sau declararea eronata ar putea influenta deciziile economice ale utilizatorilor,
luate pe faza situatiilor financiare.
De exemplu, este nesemnificativa, in raport cu situatiile financiare, o inexactitate
(prezentare eronata) constand in trecerea imediata pe cheltuieli (consumuri) a rechizitelor
de birou si nu raportarea cantitatii neutilizate in conturile de stocuri. O situatie complet
diferita apare atunci cand sumele implicate sunt atat de importante incat situatiile
financiare sunt afectate in mod semnificativ in ansamblul lor. Auditorul are in vedere
nivelul acceptabil al pragului de semnificatie, astfel incat sa poata detecta denaturarile.
In stabilirea pragului de semnificatie, auditorul ia in considerare:
 cerintele utilizatorilor de informatii, autoritatilor si chiar ale opiniei
publice;
 influenta erorilor la nivel global al situatiilor financiare, dar si in relatie cu
soldurile conturilor, cu clasele de tranzactii si prezentarile de informatii;
 cerintele legale si de reglementare legate de clasele de tranzactii, soldurile
conturilor, prezentarile de informatii si de relatiile existente intre acestea.

4.3. Auditul stocurilor si a productiei in curs de executie

Auditul stocurilor si al productiei în curs de executie impune auditorului să

verifice dacă toate stocurile au fost identificate si incluse în activul bilantier
(exhaustivitatea), dacă toate stocurile au fost corect evidentiate în vederea evaluării de
bilant (exactitate), dacă costul stocurilor a fost corect calculat prin metoda de evaluare
acceptată de procedurile interne ale conducerii. Auditorul verifică dacă toate sumele sunt
incluse în situatiile financiare si corespund cu evidentele contabile. Aceste stocuri

49
regăsite în activul bilantier trebuie să existe si fizic (existenta). Se verifică dacă stocurile
au fost înregistrate în perioada contabilă corectă (independenta exercitiilor).
Stocurile cu o miscare lentă sau fără miscare au fost corect evaluate, la valoarea
netă realizabilă (evaluare). Auditorul trebuie să valideze dacă toate stocurile firmei sunt
incluse în activul bilantier al societătii auditate. În baza etapelor anterioare, auditorul,
prin procedurile de control, se asigură dacă gestiunea si contabilizarea stocurilor au fost
supuse controlului intern permanent. Inventarierea fizică periodică sau continuă a
stocurilor, reconcilierea soldurilor din evidentele contabile cu foile de magazie îi permit
auditorului, pe baza testelor de control efectuate în cadrul procedurilor de control intern,
să tragă concluzii cu privire la gradul rezonabil de asigurare că acestea sunt reflectate
corect în bilant.
Auditarea conturilor la terti în bilantul contabil are ca obiective:
- concordanta balantelor conturilor analitice cu conturile sintetice;
- toti debitorii au fost inclusi în situatiile financiare (exhaustivitate);
- soldurile conturilor de debitori au fost corect determinate si înregistrate în mod
corect (exactitate), iar sumele cuprinse în activul bilantier sunt conforme cu cele din
înregistrările contabile;
- balantele conturilor analitice, asigurându-se de concordanta lor cu conturile
generale, sintetice;
- un inventar al creantelor si datoriilor existente la finele exercitiului.
Auditorul analizează (de obicei, prin sondaj) soldurile conturilor de terti plecând
de la documentele si informatiile contabile puse la dispozitia sa. El cere să se procedeze
la efectuarea corecturilor pe care la găseste necesare.
- la data bilantului debitorii există în mod real (existenta).
- toate tranzactiile cu clientul, vânzările, titlurile de valoare si încasările au fost
înregistrate în perioada corectă (independenta exercitiilor).
Mai trebuie tinut cont că facturile unui an financiar pot fi înregistrate în altă
perioadă, existând riscul ca acestea să nu fie evidentiate ca venituri. Dacă entitatea vinde
bunuri, soldul debitorilor este în corelatie cu soldul conturilor de stocuri, iar riscul de
fraudă trebuie luat în considerare de către auditor sub aspectul creantelor fată de terti. De
asemenea auditorul va lua în considerare si următoarele categorii de riscuri:

50
 - unitatea poate înregistra vânzări fictive;
- deturnare de numerar dacă acelasi angajat încasează concomitent facturile de la
clienti si actualizează si jurnalul de vânzări;
- furt de bunuri (revederea corespondentei curente cu debitorii);
- acordarea de reduceri comerciale si financiare neautorizate;
- solduri anulate (testarea lor printr-un esantion de solduri si ajustarea
înregistrărilor operate în conturile debitorilor).

4.4. RAPORTUL AUDITORULUI FINANCIAR INDEPENDENT

asupra situatiilor financiare intocmite de SC SAMUS MEX SA DEJ la
data de 31.12.2009

In executarea misiunii incredintate de catre Adunarea Generala a Actionarilor ,ca

urmare a demersurilor concretizate prin incheierea contractului de audit financiar nr.15
incheiat la data de 13.04.2007, s-a procedat la auditarea situatiilor financiar-contabile si
intocmirea raportului de audit financiar al societatii comerciale SAMUS MEX SA
privind exercitiul incheiat la 31.12.2009 cu anexele aferente.In vederea indeplinirii
misiunii incredintate s-a procedat la controlul conturilor anuale,efectuand diligentele si
investigatiile specifice pe care s-au considerat necesare ,conform normelor legale ,a
Normelor minimale de audit adoptate de CAFR si aliniate la Standardele Internationale
de Audit.
Lucrarile aferente misiunii de audit cu privire la exercitiul financiar 01.01-
31.12.2009 au fost realizate de S.C. G5 CONSULTING S.R.L. cu sediul social in Dej,
str.Alecu Russo nr.24/2 ,jud Cluj, inregistrata la Registrul Comertului Cluj cu
nr.J12/943/2002,cod unic RO 14650690,inregistrata la Camera Auditorilor Financiari din
Romania cu autorizatia nr. 223/02.07.2002 ,reprezentata legal de Man Gheorghe
Alexandru ,auditor financiar cu carnet nr.1242, in calitate de administrator unic.
Responsabilitatea asupra exactitatii datelor cuprinse in situatiile financiare
anuale apartine unitatii beneficiare ,respectiv SC SAMUS MEX SA DEJ.

51
 Responsabilitatea auditorului este de a exprima opinia independenta si
profesionala cu privire la situatiile financiar-contabile aferente exercitiului incheiat la
31.12.2009,pe baza auditului efectuat.
Raportul de audit se adreseaza Consiliului de administratie, Adunarii Generale a
Actionarilor si tertilor interesati de a avea o imagine reala a acestei entitati,exprimata
profesionist,responsabil si independent.
Pentru a-si exprima opinia independenta si profesionista aferenta exercitiului
incheiat la 31.12.2009 cu privire la situatiile financiar -contabile intocmite de S.C.
SAMUS MEX SA DEJ auditorul a avut in vedere aceste situatii financiar -contabile
luate in ansamblu , raportate la OMFP nr.1752/2005 cu modificarile si completarile
ulterioare.
Pentru redactarea opiniei sale auditorul a tinut cont de regulile de etica care
guverneaza responsabilitatea profesionala a
auditorului,respectiv :independenta,integritatea,obiectivitatea,competenta
profesionala,grija si masuri,secret profesional,comportare deontologica si respectarea
normelor tehnice si profesionale.
Auditorul a mai avut in vedere si modul cum au fost respectate prevederile legale cu
referire la inventarierea patrimoniului reglementate prin OMF nr 2861/2009,Legea
nr.571/2003 –Codul fiscal-modificat si republicat , Ordinul MFP nr.1752/2005 si OMEF
nr.2374/2007 cu privire la aplicarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele
Europene.

4.4.1 Metode si tehnici de lucru :

Auditorul financiar ,pentru redactarea prezentului raport,a tinut cont ,in principal,
de urmatoarele standarde de audit :
200-Principii obiective si generale,
300-Planificarea auditului,
320-Pragul de semnificatie,
500 si 501 -Probe de audit,
520-Proceduri analitice,
530-Esantionarea,

52
540-Auditarea estimarilor contabile,
570-Principiul continuitatii,
580-Declaratiile conducerii si
700-Raportul auditotului asupra situatiilor financiar-contabile ,respectiv
700R si a utilizat date si informatii culese dupa cum urmeaza :
1.Au fost colectate date cu privire la istoricul si evolutia entitatii economice ;
2.Specificul activitatii si modul de organizare a fluxului tehnologic ;
3.Numarul si structura profesionala a personalului ;
4.Modul de organizare a managementului si de elaborare al deciziilor ;
5.Circuitul informational si al documentelor ;
6.Existenta si capacitatea logistica a entitatii ;
7.Modul de culegere si prelucrare automata a datelor evidentiate in situatiile
financiar- contabile aferente exercitiului 2009 ;
8.Modul de aplicare a principiului subsidiaritatii si delegarii competentelor
decizionale ;
9.Piata si concurenta ;
10.Politici de aprovizionare si comercializare practicate ;
11.Clienti si furnizori principali precum si raportul dintre entitate si acestia ;
12.Riscuri ,puncte tari si puncte slabe ale entitatii ;
13.Situatia juridica a patrimoniului entitatii.
Exprimarea opiniei si fundamentarea concluziilor auditului financiar are la baza
procedee cum sunt :sondajul,pragul de semnificatie,chestionarul si stabilirea nivelului de
reprezentativitate a datelor sau elementelor auditate.
Auditul care s-a efectuat s-a bazat pe Ordinul MFP nr.1752/2005 modificat prin
OMEF nr.2374/2007 cu privire la aplicarea reglementarilor contabile conforme cu
Directivele Europene ,Standardele Internationale de Audit si Normele minimale de audit
adoptate de CAFR. S-a planificat auditul in asa fel incat realizarea operatiunilor de audit
sa permita obtinerea unei asigurari ca situatiile financiare nu contin erori semnificative.
Demersul intreprins pentru atingerea acestui obiectiv s-a realizat prin examinarea pe baza
sondajului a sumelor si informatiilor cuprinse in situatiile financiar- contabile. S-a
evaluat de asemenea modul cum au fost respectate metodele ,principiile si politicile

53
contabile aplicabile societatii,iar in limite apreciate ca fiind rezonabile s-a utilizat
certificarile si confirmarile date de sistemul de organizare si functionare a societatii.
O atentie deosebita s-a acordat modului de organizare si functionare a controlului
intern si a procedurilor.
Ca principale instrumente de lucru in elaborarea opiniei ,auditul a utilizat
urmatoarele documente cuprinse in situatiile financiar contabile :
a)bilantul contabil incheiat la 31.12.2009 intocmit in conformitate cu prevederile
Ordinului MFP nr.1752/2005 modificat prin 2374/2007 si a reglementarilor contabile in
vigoare ;
b)contul de profit si pierdere intocmit la 31.12.2009 ;
c)situatia fluxurilor de trezorerie ;
d)situatia modificarilor capitalului propriu ;
e)notele explicative .
Toate aceste documente sunt anexate raportului de audit si fac parte integranta din
acesta.In afara de aceste documente auditul s-au mai utilizat date si informatii despre
client dupa cum urmeaza :
-informatii generale ;
-detalii despre activitate ;
-organigrama ;
-conturi bancare si persoanele cu drept de semnatura ;
-administratorii si alt personal relevant ;
-informatii ,contracte si acte cerute de lege ;
-sistemul contabil.
Auditarea sistemului contabil a avut in vedere :
-existenta registrelor si modul de intocmire a evidente contabile ;
-sinteza sistemului contabil ;
-sistemul informatic utilizat si eventualele riscuri aferente ;
-politicile contabile semnificative ;
Pe parcursul executarii misiunii de audit s-au avut in vedere numai informatiile
direct relevante cu privire la obiectivele urmarite.
Conturile anuale care au fost auditate privesc intreaga perioada a anului 2009.

54
 Responsabilitatea asupra datelor cuprinse in conturile anuale revine entitatii
auditate,respectiv S.C. SAMUS MEX SA DEJ.
Auditorul isi va exprima opinia profesionala si independenta asupra concluziilor
ce se pot desprinde din analiza de ansamblu a entitatii si din analiza efectuata in mod
special a situatiilor financiar- contabile intocmite la 31.12.2009.

4.4.2.Constatari generale :

Soldurile initiale ale conturilor inregistrate in bilantul contabil intocmit la

31.12.2009 au fost determinate prin preluarea corecta a soldurilor finale aferente
exercitiului financiar precedent.
Pe parcursul anului 2009,s-a utilizat planul de conturi aprobat prin Ordinul MFP
nr.1752/2005 cu modificarile ulterioare.
Capitalul social al SC SAMUS MEX SA nu a suferit modificari in cursul anului
2009 , suma inregistrata la 31.12.2009 fiind de 16.059.680 lei.
Capitalurile proprii ale entitatii au scazut de la -8.167.478 lei la -16.220.992
lei,cunoscand o scadere in valoare absoluta de 8.053.514 lei ceea ce reprezinta o
scadere cu .98,61% fata de inceputul exercitiului financiar 2009.
Societatea SAMUS MEX SA ,la 31.12.2009 a inregistrat credite pe termen lung
in suma de 12.346.620 lei si credite pe termen scurt in suma de 26.483.751 lei..
La data de 31.12.2009 societatea auditata a realizat o cifra de afaceri neta in suma
de 22.443.889 lei ,mai mica decit in exercitiul precedent cu 8.041.067 lei.
Valorile detaliate si evolutia lor in ceea ce privesc :situatia fluxului de numerar
,situatia modificarii capitalului propriu,activele imobilizate,provizioane pentru riscuri si
cheltuieli,repartizarea profitului,analiza rezultatului din exploatare,situatia creantelor si
datoriilor,principii,politici si metode contabile, situatia privind actiunile si
obligatiunile,structura de personal si managementul,o scurta analiza pe baza de indicatori
economico-financiari si alte informatii cu caracter general cu privire la entitatea auditata
sunt prezentate in anexele si notele explicative la prezentul raport.

Pe parcursul lucrarilor de auditare s-au respectat,in totalitate , normele minimale

de audit adoptate de CAFR armonizate cu Standardele Internationale de Audit.Aceste

55
standarde si norme cer ca auditul sa fie planificat si realizat in vederea obtinerii unei
asigurari rezonabile ca situatiile financiar contabile nu contin anomalii semnificative.Un
audit consta in examinarea ,prin sondaj ,a elementelor care justifica datele continute in
situatiile financiare.Auditul consta in mod egal in aprecierea principiilor contabile
folosite si estimarile utilizate de conducere precum si a prezentarii situatiilor financiare
luate in ansamblu.
Consideram ca auditul efectuat constituie o baza rezonabila pentru exprimarea
opiniei noastre.

4.4.3. Concluziile auditorului :

In opinia auditorului se apreciaza ca situatiile financiar contabile pentru exercitiul

2009,intocmite de S.C. SAMUS MEX SA DEJ ,prezinta pozitia financiara a
societatii,rezultatele financiare precum si situatia fluxurilor de numerar si sunt in
conformitate cu OMFP nr.1752/2005 modificat si completat de OMEF nr.2374/2007, cu
privire la aplicarea reglementarilor contabile conforme cu Directivele Europene si cu
legislatia contabila in vigoare cu privire la intocmirea situatiilor financiar-contabile de
raportate anuala.Entitatea auditata a evidentiat corect rezultatele exercitiului 2009 care
reprezinta o pierdere neta in suma de 8.045.185 lei.
Din investigatiile efectuate s-a constatat ca entitatea auditata are organizat
controlul intern si auditul intern,respectiv societatea a implementat procedurile de control
intern si de audit intern in conformitate cu prevederile legale.

4.4.4.Opinia auditorului :
Constienti fiind de faptul ca auditul are rolul de a atesta pozitia
financiara,performantele si modificarile pozitiei financiare a entitatii,care sunt utile unei
sfere largi de utilizatori,in primul rand Consiliului de Administratie si actionarilor in
luarea deciziilor economice,apreciind ca s-au aplicat corect reglementarile contabile
conforme cu Directivele Europene,situatiile financiare intocmite si prezentate de S.C.
SAMUS MEX SA DEJ se auditeaza prin exprimarea unei opinii FARA REZERVE.

56
ANEXE:

Anexa privind variatia stocurilor:

cont Sold initial Sold final

Materii prime si materiale consumabile 3.129.871 2.449.307
301+302+303+/308+351+358+381+/-388-391-
392-3951-3958-398
Productia in curs de executie 2.785.003 1.437.921
331+332+341+/- 348 – 393-3941 - 3952
Produse finite si marfuri 2.818.291 3.349.751
345+346+/348+354+356+357+361+/368+371+/-
378-3945-3946-3947-396-397-4428
Avansuri pentru cumparari de stocuri 4091 45.407 5.563
TOTAL 8.778.572 7.242.542

Anexa conturile de cheltuieli si venituri aferente stocurilor:

cont Rulaje cumulate an

Cheltueli cu materii prime si materiale consumabile 10.192.551
601+602-7412
Alte cheltueli 603+604+606+608 14.969
Cheltueli externe energie si apa605-7413 205.067
606
Cheltueli privind marfurile 607 523.968

cont Rulaje cumulate an

701+702+703+104+705+706+708 2.2042.277
707 401.612
711 1.026.725

57
 FIŞA DE EVALUARE A Ed.1 COD : F 11 01 r0

FURNIZORULUI PAG 1 / 2

Anul: ……………..

Nume furnizor: Persoana de contact :

Adresa :
Nr. telefon : Nr. telefax :
Denumirea produsului / serviciului :
CRITERII DE EVALUARE CALIFICATIVUL ATRIBUIT
Informaţii referitoare la sistemului de management al Nu există  Implementat 
calităţii şi de mediu În curs de implementare  Certificat 
Respectarea specificaţiei produselor livrate/serviciilor prestate
Respectată  Nerespectată 
Existenţa fişelor tehnice de securitate pentru materialele care
necesită existenţa acestora/ instrucţiuni de neutralizare a Există  Nu există 
reziduurilor sau substanţelor periculoase care au expirat
*Calitatea probei de lucru (pentru servicii noi)
Bună  Medie  Necorespunzătoare 
*Calitatea mostrelor (pentru produse noi)
Disponibilitate - receptivitate Bună  Medie  Necorespunzătoare 
Preţ Avantajos  Neavantajos 
Condiţii de plată Avantajoase  Neavantajoase 
*Impresiile echipei care a efectuat vizita la furnizor Bune  Necorespunzătoare 
Data evaluării : Evaluator:
(nume, prenume, semnătură)

Rezultatul evaluării : ACCEPTAT  NEACCEPTAT  Aprobat: …………………….

Observaţii :

58
 BIBLIOGRAFIE

Alexandra Ileana Mutiu Control de gestiune – Ed Risoprint, Cluj-Napoca, 2007

Ing. Arie Laor Planificarea managementului stocurilor de materiale
Dumitru Matis Bazele Contabilitatii Aspecte teoretice si practice Ed. Alma Mater,
Cluj - Napoca, 2005
Iacob Petru Pantea Contabilitatea Financiara a Agentilor Economici din Romania
Editia a II-a, Ed. IntelCredo, Deva, 1995
Prof. Univ. Dr. Ion Mihailescu Responsabilitatea auditorilor de a avea in vedere
fraudele si erorile intr-un angajament de audit
Monica Violeta Achim Analiza Economoco – Financiara , ed. Risoprint 2009 dr.
Mircea Boulescu - Auditul prezentarilor eronate in situatiile financiare 5 Mai 2008
Articol preluat din Tribuna Economica
Oprean I., Popa E. Irimie,Nistor E. Cristina,Oprean D. Bazele Contabilitatii Logistica
inregistrarilor contabile Aplicatii Practice Ed. Dacia, Cluj – Napoca
RAPORTUL AUDITORULUI FINANCIAR INDEPENDEN asupra situaţiilor
financiare intocmite de SC SAMUS MEX SA DEJ la data de 31.12.2009
http://www.ecursuri.ro/referate/contabilitatea-stocurilor-de-materii-prime-materiale-si-
obiecte-de-inventar.htm
http://facultate.regielive.ro/cursuri/contabilitate/contabilitate_financiara_partea_i-
46639.html
http://facultate.regielive.ro/cursuri/marketing/gestunea_stocurilor-39417.html
http://www.worldgaapinfo.com/pdf/IAS/IAS2.pdf
*** Standardul international de contabilitate 2
*** Ordin nr 3055 din 2009 din 29/10/2009 pentru aprobarea reglementarilor contabile
conforme cu directivele europene publicat in MOF nr. 766 din 10/11/2009.

59