Sunteți pe pagina 1din 29

UNIVERSITATEA DIN ORADEA

FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE


MASTERAT:

RAPORT DE EVALUARE LA
SC BETA SRL

Coordonator:
Masterand:

Oradea
CUPRINS

CAPITOLUL 1. DEFINIREA PROBLEMEI

1.1. Identificarea întreprinderii evaluate


1.2. Scopul evaluării
1.3. Definirea valorii estimate
1.4. Data evaluării şi data raportului de evaluare
1.5.Ipoteze şi condiţii limitative

CAPITOLUL II ANALIZA DIAGNOSTIC.


2.1 Diagnosticul juridic
2.1.1. Dreptul comercial.
2.1.2. Dreptul civil
2.1.3. Dreptul fiscal..
2.1.4. Dreptul muncii.
2.1.5. Dreptul mediului.
2.2. Diagnosticul management resurse umane.
2.2.1. Diagnosticul resurselor umane.
2.2.2. Diagnosticul managementului.
2.3. Diagnosticul potenţialului tehnic- operaţional
2.4. Diagnosticul comercial
2.5. Diagnosticul financiar.

CAPITOLUL III METODE DE EVALUARE A SOCIETĂŢII COMERCIALE


3.1. Metode de abordare pe bază de active
Metoda activului net contabil
Metoda activului net contabil corectat
3.2. Metode de abordare pe bază de venit
Metoda actualizării fluxurilor de lichidităţi
Metoda capitalizării profitului

CAPITOLUL IV. RECONCILIEREA VALORILOR ŞI ESTIMAREA VALORII FINALE

2
CAPITOLUL I. DEFINIREA PROBLEMEI

1.1. Identificarea întreprinderii evaluate


Societatea Comercială Beta SRL, cu sediul în localitatea ...., judeţul..., are ca obiect de activitate...
Adresa este ..... Codul unic de înregistrare al acestei societăţi este: Numărul Registrului Comerţului:
J01/243/2006, Capital social.... Stare societate: Înregistrat din...
...Alte informatii
1.2 Scopul evaluării şi destinatarul raportului
] Diagnosticul realizat are ca scop determinarea valorii unităţii la data de ...
Scopurile urmărite prin efectuarea diagnosticului sunt: aprecierea rezultatelor financiare obţinute;
evidenţierea modalităţilor de realizare a echilibrului financiar; examinarea randamentului capitalului investit;
evaluarea riscurilor care planează asupra unităţii.
Rezultatele obţinute se vor utiliza pentru: fundamentarea deciziilor de gestiune; elaborarea unui diagnostic global
strategic;fundamentarea politicilor de dezvoltare a firmei.
Sursele folosite pentru relizarea diagnosticului au fost:
- situaţiile financiare anuale (200): bilanţul, contul de profit şi pierdere;
- alte materiale de documentare din evidenţa contabilã (balanţa de verificare).
Societatea îşi desfăşoară activitatea din anul ... în domeniul....Forma de organizare este societate cu
răspundere limitată, iar valoarea capitalului social este de 200 lei, cerinţa minimă pentru constituirea unei S.R.L.

1.3.Definirea valorii estimate


Scopul evaluării este estimarea valorii de piaţă a societăţii, conform Hotărârii AGA nr. 10/20.05.2008, aşa
cum este definită în standardele internaţionale de evaluare, în cazul vânzării acesteia.
Valoarea de piaţă este o reprezentare a valorii de schimb, adică suma de bani pe care o proprietate ar
aduce-o dacă ar fi oferită spre vânzare pe o piaţă liberă , la data evaluării, conform cerinţelor care corespund
definiţiei valorii de piaţă. Valoarea de piaţă este suma estimată pentru care o proprietate va fi schimbată, la
data evaluării între un cumpărător decis şi un vânzător hotărât într-o tranzacţie cu preţul determinat obiectiv,
după o activitate de marketing corespunzătoare, în care părţile implicate au acţionat în cunoştinţă de cauză,
prudent şi fără constrângere.
Beneficiarul raportului de evaluare este S.C. Beta S.R.L..

1.4. Data evaluării şi data raportului de evaluare


Prezentul raport stabileşte valoare de piaţă a propietăţilor la data de...

1.5. Ipoteze şi condiţii limitative


Clauza privind factorii de mediu: solicitantul a cerut, în scopul acestei evaluări, ca evaluatorul să presupună că
nu există nici un fel de contaminaţii. Evaluatorul nu a efectuat nici un fel de investigaţie referitoare la
utilizările trecute şi prezente, atât pe proprietate cât şi pe un teren vecin, pentru a stabile dacă există vreo
contaminaţie, prin urmare valorile sunt estimate presupunând că nu extistă aşa ceva. Evaluatorii nu îşi asumă
nici o răspundere pentru existenţa unui contaminant, iar dacă ulterior, se va stabili că acesta există, prezenţa lui
ar putea diminua valorile prezentate în prezentul raport.
Clauza de exonerare privind efectele ascunse: Evaluatorul nu a făcut nici o investigaţie şi nici nu a inspectat
părţile acoperite, neexpuse şi inaccesibile ale activelor. Expertul nu îşi asumă nici o opinie asupra stării tehnice
a părţilor neinspectate, iar raportul nu trebuie considerat că validează integritatea stucturii sau a sistemului
clădirilor.

3
CAPITOLUL II
ANALIZA DIAGNOSTIC

2.1. Diagnosticul juridic


Diagnosticul juridic are ca scop verificarea aspectelor juridice legale privind activitatea firmei.
Realizarea acestuia presupune anliza elementelor specifice în următoarele domenii: dreptul societăţii
comerciale, dreptul civil, dreptul comercial, dreptul fiscal, dreptul muncii, dreptul mediului, litigiile.
Între informaţiile legale relevante pentru aprecierea valorii firmei reţinem: drepturile şi
obligaţiile proprietarului participaţiei evaluate, analiza controlului asupra deciziilor din cadrul
firmei(distribuirea dividendelor, politica de investiţii, numirea managementului, dizolavrea, fuziunea,
lichidarea, cesiunea acţiunilor etc.); analiza oricărei restricţii legate de transferul acţiunilor; documente
privind tranzacţii anterioare cu participaţii la întreprinderea respectivă.
În cadrul diagnosticului juridic, am investigat aspectele juridico- legale referitoare la activitatea
societăţii şi la capitalul acesteia, care urmează a fi evaluat.
Am elaborat diagnosticul juridic al societăţii pe baza următoarelor documente: actul de înfiinţare
al societăţii, situaţia financiară a acesteia, titlurile de proprietate asupra terenurilor şi clădirilor, situaţia
creditelor, contractele de închiriere, principalii indicatori economico-financiari ai societăţii, lista
mărcilor şi brevetelor aparţinând societăţii, situaţia stocurilor, alte documente cu caracter juridic.
De la înfiinţare şi până în prezent societatea a achiziţionat mijlloace fixe care au fost înregistrate
în evidenţele contabile ale societăţii.

2.1.1. Dreptul comercial


SC Beta SRL are sediul în Oradea, , fiind înregistrată la Registrul Comerţului cu nr. J05/ ... şi
având codul fiscal.... Firma s-a înfiinţat în anul 1991 pe baza Legii nr. 31/1990 privind societăţile
comerciale, fiind o firmă de comerţ cu amănuntul funcţionează pe baza prevederilor legii în vigoare şi
respectă obiectul de activitate înscris în actul constitutiv al societăţii.
Forma de organizare a societăţii este aceea de societate cu răspundere limitată.
Firma are contracte ferme cu furnizorii, precum şi cu cei mai importanţi clienţi. Piaţa principală
de desfacere este formată preponderent din persoane fizice reprezentând o clientelă relativ sigură,
precum şi din societăţi mici şi mijlocii.
Principalii furnizori de marfă sunt „Meda”- Târgu- Mureş, „Furaje CLUJ”- Cluj-Napoca,
„Transilvania”- Alba-Iulia. Toţi furnizorii sunt agenţi economici de mărime mică şi mijlocie.

2.1.2. Dreptul civil


Societatea deţine dreptul de proprietate asupra imobilului în care îşi desfăşoară activitatea.
Societatea dispune de o suprafaţă comercială de 10.000 mp, administrată fie direct prin magazinele şi
depozitele sale, fie prin închiriere.
În patrimoniul firmei se regăsesc mijloace de transport utilizate pentru aprovizionare şi
desfacere, şi alte imobilizări corporale, asupra tuturor firma având drept de proprietate. Astfel
aprovizionarea cu mărfuri se realizează cu mijloace de transport proprii, firma deţinând un parc auto
fortmat din 6 mijloace de transport.
În prezent ,firma are contracte de credite, fiind hotărâtă să se extindă.

2.1.3. Dreptul fiscal


Firma Beta SRL este înregistrată la Camera de Comerţ şi industrie a judeţului Bihor sub nr. J05/
2447/ 1992, şi având codul fiscal 55375. Potrivit Ordonanţei de Guvern nr.3/ 1992 privind taxa pe

4
valoarea adăugată, firma este obligată să calculeze şi să verse la termen această taxă. Firma s-a înfiinţat
în 1991 pe baza Legii nr.31/ 1990 privind societăţile comerciale, fiind o firmă de comerţ cu amănuntul.
Având în vedere legislaţia, firma se obligă la înregistrarea şi plata tuturor decontărilor legate de
asigurările sociale şi protecţie socială- impozitul pe salarii, contribuţia la fondul de sănătate, la fondul de
şomaj, la pensia suplimentară, la fondul de solidaritate socială, la asigurările sociale, la fondul de
învăţământ şi le virează în conformitate cu legile în vigoare. Societatea nu înregistrează întârzieri în ceea
ce priveşte plata impozitelor şi a contribuţiilor.

2.1.4. Dreptul muncii


Societatea a încheiat contracte colective de muncă cu cei 63 de angajaţi permanenţi. Stilul de
conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele.
S-a observat o atitudine de mulţumire în rândul personalului în ceea ce priveşte atât salariul
obţinut cât şi condiţiile de muncă.

2.1.5. Dreptul mediului


În perioada analizată activitatea firmai analizate se desfăşoară în conformitate cu legislaţia
impusă de mediu. Din perspectiva restricţiilor privind efectele activităţii asupra mediului, neexistând
litigii cu alte întreprinderi ori cu autorităţile.

CONCLUZII
Societatea funcţionează în condiţiile stabilite în actul constitutiv şi statutul societăţii. SC BETA
SRL nu se află în litigii nici cu autorităţile nici cu alte întreprinderi.
Societatea a încheiat contracte de muncă cu toţi angajaţii şi n-a înregistrat restanţe la plata
impozitelor sau a salariilor.
Datorită punctualităţii şi preciziei cu care erau realizate obligaţiile din contracte, firma şi-a putut
atrage şi noi clienţi. Seriozitatea societăţii se observă din contractele pe care le încheie cu clienţii şi
furnizorii în ceea ce priveşte vânzarea şi cumpărarea mărfurilor.
Putem afirma că firma analizată are o clientelă fidelă cu contracte ferme. O importanţă majoră a
avut-o comercialiazarea mărfurilor calitative, achiziţionate de la furnizori importanţi.
Analizând situaţia pricipalilor parteneri ai firmei se constată ea este oarecum stabilă din punct de
vedere politic, cu tendinţe de extindere în următorii ani.
Piaţa principală de comercializare este formată preponderent din societăţi mici şi mijlocii,
reprezentând o clientelă relativ sigură, iar riscul ca dispariţia unui client să genereze disfuncţionalităţi
este mic.
Din analiza datelor, se observă că firma distribuie mărfuri în toată ţara, în marile oraşe ale ţării.

2.2. Diagnosticul management - resurse umane

2.1.1. Diagnosticul resurselor umane


Asiguararea, comportamentul şi eficienţa utilizării resurselor umane

Numărul total de salariaţi ai societăţii este de 63 de persoane din care:


-direct productivi: 44
-administrativ: 6
-vânzări- distribuţie: 13

5
Vârsta medie a personalului este de 35 de ani, această medie oferind flexibilitate în ceea ce
priveşte acumularea de noi metode şi tehnici de promovare a produselor. Se observă că organigrama este
adecvată cu necesităţile reale ale firmei analizate având:
 1 director economic care se ocupă cu aprovizionarea şi relaţiile cu clienţii;
 1 contabil care ţine evidenţa actelor;
 1 director general adjunct care se ocupă de coordonarea transportului, organizarea reţelei
şi activitatea de reclamă comercială;
 1 director acţionariat căruia îi revin sarcini de organizarea muncii, administrativ şi
acţionariat;
 2 directori comerciali, coordonând departamentele corespunzătoare mărfurilor
comercializate de firmă;
 44 de muncitori care lucrează 8 ore/zi.

Stilul de conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele. S-a observat o atitudine de
mulţumire în rândul personalului, în ceea ce priveşte atât salariul obţinut cât şi condiţiile de muncă.

Asigurarea personalului

Număr salariaţi t t+1


N 63 63
∆ N= Nt+1 – Nt 0

Numărul de salariaţi a rămas constant în anul 2006 faţă de anul 2005.

Structura personalului

 După vechimea în întreprindere


VECHIME t t+1
N % N %
Până la 1an 13 30,63 14 22,22
1 an- 5 ani 15 23,81 14 22,22
Peste 5 ani 35 55,56 35 55,56
TOTAL 63 100 63 100

Se observă că în întreprindere ponderea majoritară atât în anul t cât şi în anul t+1 o deţine
personalul cu o vechime de muncă de peste 5 ani şi deci un personal cu o înaltă calificare.

 După vârstă

VÂRSTĂ T t+1
NR % NR %
Până la 25ani 5 7,94 6 9,53
26ani- 35ani 22 50,79 32 50,79
36ani- 45ani 20 31,75 19 30,16

6
Peste 46ani 6 9,52 6 9,52
TOTAL 63 100 63 100

Se observă că în întreprindere ponderea majoritară atât în anul t cât şi în anul t+1 o deţine personalul
cu o vârstă cuprinsă între 26 ani şi 36 ani.

 Productivitatea medie a muncii

INDICATORI t t+1
Număr salariaţi 63 63
CA 4,105,411 3.897.292
WL 65.165,25 61861,78
∆ WL - 3303,47

Se poate observa la nivelul întreprinderii o stabilitate a personalului. În anul t a demisionat


un angajat şi nu a fost angajat nici unul iar în anul t+1 a fost angajat un salariat şi n-a demisionat nici
unul.
În perioada analizată nu au existat situaţii conflictuale de genul revoltelor sau grevelor.
Productivitatea muncii s-a diminuat datorită scăderii CA de la un an la altul şi menţinerii unui număr de
63 de angajaţi.
Numărul de salariaţi a rămas acelaşi de la un an la altul fiind însă bine dimensionat, iar timpul
de muncă este utilizat corespunzător de către salariaţi.

2.2.2. Diagnosticul managementului

Conducerea firmei formează echipa managerială. Ea se contituie din directorul general,


directorul economic, directorul de personal şi contabilul care ţine evidenţa actelor, oameni profesionişti
şi cu multă experienţă în domeniu.
Stilul de conducere adoptat este de comunicare între toate nivelele, având loc în fiecare lună o
şedinţă la care participă şi un reprezentant din partea muncitorilor, unde se discută toate problemele,
căutându-se soluţii viabile.
S-a observat o atitudine de mulţumire în rândul personalului, în ceea ce priveşte atât salariul
obţinut cât şi condiţiile de muncă. Sub această conducere societatea a înregistrat o evoluţie crescătoare
de la an la an reflectată prin creşterea profitului.

CONCLUZII

Personalul societăţii este bine calificat, structura pe vârste este aproximativ echilibrată,
personalul este capabil să se adapteze la înnoire, absenţa grevelor, reducerea litigiilor individuale de
muncă. Conducerea firmei este realizată de către profesionişti în domeniu care au înregistrat
performanţe superioare.

7
2.3. Diagnosticul potenţialului tehnic- operaţional

În esenţă diagnosticul operaţional presupune o analiză detaliată a factorilor de producţie, a


tehnologiilor de fabricaţie a produselor, precum şi a organizării producţiei şi a muncii, ce poate fi
realizată de către evaluatori care au şi calitatea de experţi tehnici.
Având în vedere faptul că obiectul de activitate al firmei nu este producţia vor fi analizaţi
doar indicatorii care vor corespunde obiectului de activitate al firmei şi anume comerţul cu amănuntul.
În perioada analizată valoarea mijloacelor fixe a crescut considerabil de la 1.709.695 RON în
t, la 6.201.770 RON în t+1, modificare intervenită în principal din achiziţii şi aporturi.
Firma BETA SRL deţine dreptul de proprietate asupra clădirii în care îşi desfăşoară
activitatea economică. În total societatea dispune de o suprafaţă comercială de 10.000 mp, administrată
fie direct prin magazinele şi depozitele sale, fie prin închiriere.
Firma are în proprietate un parc auto de 6 mijloace de transport.

INDICATORI:
 Gradul de uzură al mijloacelor fixe
Uz= ( Amortizarea mijloacelor fixe/ Valoarea de inventar a mijloacelor fixe)* 100
Uz= (57.622/ 1709.695)* 100= 3,37%
Uz= (67.287/ 6.201.770)* 100= 1,08%

 Gradul de reînnoire al mijloacelor fixe


Grmf=(Valoarea mijloacelor fixe noi/Valoarea de inventar a mijloacelor fixe)* 100
Grmf=( 17.234/ 1.709.695)* 100= 6,86%
Grmf=( 5.011.437/ 6.201.770)* 100= 80,81%

 Cifra de afaceri la 1000 lei mijloace fixe


1000
CAMf = CA/ Mf* 1000
1000
CAMf =(4.105.411/ 1.709.695)* 1000= 2401,25
1000
CAMf =( 3.897.292/ 6.201.770)* 1000= 628,41

CONCLUZII
În perioada analizată mijloacele fixe au crescut considerabil de la 1.709.695 în t la
6.201.770 în t+1, fapt ce a determinat şi scăderea gradului de uzură al acestora de la 3.37% în t la 1,08%
în t+1.De asemenea a crescut şi gradul de reînnoire al mijloacelor fixe de la 6,86% la 80,81%.

2.3. Diagnosticul comercial

Diagnosticul comercial vizează piaţa de desfacere a produselor întreprinderii şi piaţa ei de


aprovizionare. Obiectivul de bază al diagnosticului comercial constă în estimarea pieţei actuale şi
potenţiale a întreprinderii şi a locului ei pe piaţă. În cadrul diagnosticului comercial se recomandă a fi
abordate următoarele aspecte esenţiale:piaţa, produsele/ serviciile; preţul; promovarea.

8
Mărfurile respectă în mare parte cerinţele pieţei. Analizând situaţia principalilor parteneri ai
firmei, se constată că ea este oarecum stabilă, cu tendinţe de extindere în următorii ani.
Piaţa principală de desfacere este formată preponedrent din societăţi de dimensiuni mici şi
mijlocii şi persoane fizice, reprezentând o clientelă relativ sigură, iar riscul ca dispariţia unui client
să genereze disfuncţionalităţi este foarte mic. Din analiza datelor se observă că firma distribuie
mărfuri în toată ţara în marile oraşe ale ţării.
În relaţiile cu clienţii săi societatea încheie contracte la termen, în care se prevede plata pe
diferite termene de la 10 zile la 90 de zile, în multe cazuri pe măsura vânzării acestora, cu
posibilitatea returnării mărfurilor nevândute într-o anumită perioadă de timp negociată de la caz la
caz.
Datorită punctualităţii cu care sunt realizate obligaţiile din contract, firma şi-a putut atrage şi
noi clienţi. Seriozitatea societăţii se poate observa din contractele pe care le încheie cu clienţii şi
furnizorii.
Principalii furnizori de marfă sunt: „Meda”- Târgu- Mureş, „Furaje CLUJ”- Cluj-Napoca,
„Transilvania”- Alba-Iulia etc. Toţi furnizorii cu care cooperează firma sunt persoane juridice. Toţi
furnizorii sunt agenţi economici de mărime mică şi mijlocie. Furnizorii sunt într-un număr destul de
mare, astfel încât renunţarea la unul din ei să nu afecteze circuitul mărfurilor.
Referitor la strategia de promovare a mărfurilor societăţii, aceasta se face cunoscută clienţilor
prin:
 Practicarea unei reclame şi publicităţi comerciale participative şi agresive care să
determine creşterea volumului activităţii economice şi formarea unei imagini pozitive
despre societate. În acest sens sunt utilizate toate mijloacele cunoscute: radio,
TV,cataloage, reviste, ziare;
 Acordarea de facilităţi la vânzare;
 Vitrinele magazinelor dn reţeaua proprie de comercializare.

2.5. Diagnosticul financiar

Elemente T t+1
Activ stabile 1.756.174 6.240.165
Active imobilizate 1.756.174 6.240.165
Active financiare 133.628 73.525
Active circulante 1.680.471 1.636.8636
Stocuri 1.454.425 1.341.948
Creanţe 216.705 259.502
Casa şi conturi la bănci 9.341 35.386

Elemente T t+1
Resurse stabile 1.096.369 5.741.986
Capitaluri proprii 1.096.369 5.741.986
Datorii de peste 1 an 640.864 334.323
Resurse ciclice 1.832.920 1.874.065
Furnizori 1.679.555,04 1.380.537,98
Alte datorii 153364,96 493527,02

9
o Indicatori ai situaţiei financiare

Specificaţie Simbol t Structură t+1 Structură


Capital social Cs 610.520 17,1% 610.520 7,67%
Rezerve Rez 372.703 10,43% 386.006 4,85%
Profit net Pn 121.838 3,41% 223.107 2,8%
Repartizarea Rep 121.838 3,41% 223.107 2,8%
profitului
Capital propriu Cpr 1.096.369 30,7% 5.741.986 72,22%
Furnizori şi Fz 8.241.560 69,2% 2.208.388 23,57%
asimilate
Capital permanent Cpm 1.737.233 48,56% 6.076.309 76,42%
TOTAL PASIV Pt 3.570.273 100% 7.950.526 100%
Indicator Formulă t t+1
Rata stabilităţii financiare Cpm/ Pt* 100 48,66% 76,32%
Rata autonomiei financiare Cpr/ Pt* 100 30,71% 72,22%
globale
Rata de îndatorare globale Dt/ Pt* 100 69,29% 27,78%
80
70
60
50
40
30 t
20 t+1
10
0
Rata stab. Rata Rata îndat
Fin. autonom. glob.
Fin glob.

Capitalul propriu a înregistrat o evoluţie crescătoare atât în mărimi absolute cât şi ca pondere în totalul
pasivelor. Este mai mic decât capitalul permanent, acest lucru evidenţiind contractele pe termen lung pe
care le are societatea.
Capitalul permanent a înregistrat în perioada analizată o evoluţie crescătoare mărindu-şi ponderea în
totalul pasivelor de la 48,65% în t la 76,42% în t+1. Evoluţia în mărimi absolute a foat de asemenea
crescătoare datorită creşterii rezervelor.
Rata stabilităţii financiare reflectă ponderea surselor stabile de finanţare în totalul surselor de
finanţare. Ea înregistrează o creştere de la un an la altul datorită creşterii considerabile a capitalului
permanent în raport cu pasivele totale, adică a creşterii ponderii Cpm în totalul surselor de finanţare.
Această situaţie reprezintă o evoluţie favorabilă din punct de vedere economic, datorită creşterii Cpr
într-un ritm mai rapid Dtml.
Rata autonomiei financiare globale arată proporţia din patrimoniul întreprinderii finanţată pe baza
surselor proprii, exprimând gradul de independenţă financiară a întreprinderii. Rata autonomiei

10
financiare globale înregistrează o creştere, crescând astfel nivelul autonomiei financiare ca urmare a
creşterii Cpr într-un ritm mai rapid decât a Pt, aspect potitiv din punct de vedere economic.
Rata de îndatorare globală măsoară ponderea datoriilor în totalul surselor de finanţare. Ea
înregistrează o scădere de la o perioadă la alta, ca urmare a modificării Dt într-un ritm mai rapid decât a
Pt, aspect pozitiv din punct de vedere economic observându-se că rata este mai mică de 60% în 2005 şi
puţin peste 66% în 2006.

o Indicatori ai echilibrului financiar


Nr.crt Indicator Simbol t t+1
1 Imobilizări nete In 1.756.174 6.240.165
2 Stocuri St 1.454.425 1.341.942
3 Creanţe Cr 216.705 259.502
4 Disponibilităţi băneşti Db 9.341 35.380
5 Cheltuieli în avans Chav 133.628 73.525
6 Capital propriu Cpr 133.628 5.741.986
7 Credite pe termen mediu şi Ctml 640.954 334.323
lung
8 Capital permanent Cpm 1.737.323 6.076.309
9 Activ total= Pasiv total At=Pt 3.570.273 7.950.526
10 Situaţia netă SN= At- Pt 1.096.369 5.741.986
11 Fond de rulment FR= Cpm- In -18.851 -163.856
12 Fond de rulment propriu FRP=Cpr- In -659.805 -498.178
13 Fond de rulment împrum. FRI=FR- FRP 640.954 334.323
14 Nevoia de fond de rulment NFR=(St+Cr+Chav)- 267.022 208.536
(Dex+Vav)
15 Trezoreria netă TN=FR- NFR -285.875 -372.392
16 ∆ SN= SN1- SN0 4.645.617
17 ∆ FR= FR1- FR0 -145.005
18 ∆ NRF= NFR1- NFR0 -58.486
19 ∆ TN= TN1- TN0 -86.519

SITUAŢIA NETĂ este pozitivă în cei doi ani luaţi în considerare şi reflectă buna gestiune financiară a
întreprinderii, adică societatea a înregistrat profit în exerciţiile anterioare sau are constituite rezerve. SN
a înregistrat o creştere de la 1.096.369 în t la 5.741.526 în t+1 datorită creşterii rezervelor în perioada
curentă faţă de cea anterioară.
FONDUL DE RULMENT reprezintă valoarea absolută a surselor permanente utilizate pentru
finanţarea activelor ciclice. Societatea înregistrează în ambele perioade un FR negativ, ceea ce reflectă
dezechilibrul financiar pe terman lung adică faptul că aceasta îşi finanţează imobilizările din
cantractarea creditelor pe termen scurt. FR înregistrează o scădere de la -18.851 în t la -163.856 în t+1,
aspect negativ din punct de vedere economic. De asemenea FRP negativ reflectă faptul că societatea nu-
şi poate finanţa singură invetiţiile şi contractează noi datorii financiare.
NEVOIA DE FOND DE RULMENT reflectă activele ciclice ce trebuiesc finanţate din FR, respectiv
activele cu lichiditate sub un an care urmează să fie finanţate din surse cu exigibilitate mai mare e un an.
NRF este pozitivă în ambele perioade ceea ce reflectă un surplus de stocuri şi creanţe în raport
cu sursele temporale de mobilizat. Acesta poate fi un aspect favorabil pentru societate dacă este
rezultatul unei politici de investiţii privind creşterea stocurilor şi a CA şi un aspect negativ dacă este

11
rezultatul unei amânări a încasării creanţelor şi a urgentării plăţii datoriilor. Indicatorul a înregistrat o
scădere de la 267.022 în t la 208.536 în t+1, aspect negativ din punct de vedere economic.
TREZORERIA NETĂ reflectă imaginea disponibilităţilor monetare şi a investiţiilor financiare pe
termen scurt, apărute în evoluţia curentă a încasărilor şi plăţilor.
TN este negativă pe ambele perioade analizate, ceea ce reflectă dezechilibrul financiar al
societăţii pe termen scurt, adică faptul că societatea apelează la credite bancare pe termen scurt pentru a-
şi finanţa achiziţiile de stocuri.TN înregistrează o tendinţă descrescătoare de la -285.873 în t la -372.392
în t+1, aspect negativ din punct de vedere economic datorită scăderii FR şi totodată a NFR.

o Rate de lichiditate şi sovabilitate

Nr.crt Indicator Simbol T T+1


1 Stocuri St 1.454.425 1.341.942
2 Creanţe Cr 216.705 259.502
3 Disponibilităţi băneşti Db 9.341 35.380
4 Active circulante Ac=St+ Cr+ Db 1.680.471 1.636.836
5 Rata de lichiditate curentă Ac/ dts 0,91 0,87
6 Rata de lichiditate imediată Db/ Dts 0,005 0,01
7 Rata de lichiditate rapidă Ac- St/ Dts 0,12 0,15
8 Rata solvabilităţii totale At/ Dt 0,96 0,99

0,8

0,6

0,4 t
0,2 t+1

0
Rata Lich Rata lich Rata lich Rata
Curentă imed rapidă sovabil.
globală

RATA DE LICHIDITATE CURENTĂ reflectă capacitatea întreprinderii de a-şi acoperi obligaţiile pe


termen scurt prin transformarea tuturor activelor circulante în lichidităţi.
Rata de lichiditate curentă înregistrează valori apropiate de 1 dar subunitare şi o evoluţie descrescătoare
de la 0,91 în t la 0,77 în t+1, evoluţie negativă din punct de vedere economic, datorită valorii negative
înregistrate de FR.
RATA DE LICHIDITATE IMEDIATĂ măsoară capacitatea întreprinderii de rambursare a datoriilor
pe termen scurt utilizând disponibilităţile existente, Rata de lichiditate imediată înregistreză în perioada
anailzată valori foarte mici, şi o uşoară creştere de la 0,005 în t la 0,01 în t+1, aspect negativ din punct
de vedere economic; societatea îşi minimizează valoarea încasărilor sale nedeţinând însă stocuri şi
creanţe uşor lichidabile.

12
RATA DE LICHIDIATE RAPIDĂ exprimă capacitatea întreprinderii dee a-şi onora datoriile pe
termen scurt din Ac care pot fi transformate rapid în lichidităţi, adică creanţe şi disponibilităţi. Rata de
lichiditate rapidă înregistrează de-alungul perioadei analizate valori sub limita de 0,5 şi o creştere
nesemnificativă, aspect negativ din punct de vedere economic, acest lucru reflectând probleme în
onorarea plăţilor scadente datorită în primil rând faptului că societatea nu dispune de stocuri consistente.
RATA SOLVABILITĂŢII GLOBALE exprimă în ce măsură Dt sunt acoperite de către At ale
întreprinderii. Rata solvabilităţii globale înregistreză valori situate sub 1,5 de-alungul perioadei analizate
şi o creştere nesemnificativă, acest lucru reprezentând un aspect negativ din punct de vedere
economic,evidenţiind riscul de insolvabilitate.

Soldurile intermediare de gestiune

Nr.crt Specificaţie Simbol t t+1


1 +Vânzări de mărfuri Vmf 3.057.645 2.547.439
2 - Cheltuieli privind mărfurile Chmf 2.195.828 1.798.922
3 =Marja comercială MC 861.817 748.517
4 +Producţia exerciţiului Qex 1.047.766 1.349.853
5 -Cheltuieli cu materiale şi Chms 734.431 651.924
servicii
6 =Valoarea adăugată VA 1.175.152 1.446.446
7 -Impozite şi taxe Imp 107.589 148.084
8 +Subvenţii de exploatare Sbv - -
9 -Cheltuieli totale cu personalul Chp 769.479 859.068
10 +Alte venituri din exploatare Ave 131.521 17
11 -Alte cheltuieli de exploatare Ace 125.016 11.528
12 =Excedentul brut de exploatare EBE 298.084 439.294
13 +Venituri din provizioane Vpv - -
14 -Cheltuieli privind amortiz.şi Cha 57.622 68.642
provizioanele
15 =Rezultatul din exploatare RE 246.967 359.141
16 +Venituri financiare Vf 1.318 13.494
17 -Cheltuieli financiare Chf 74.444 106.566
18 =Rezultatul net RC 173.841 266.069
19 +Venituri extraordinare Vextr - -
20 -Cheltuieli extraordinare Chextr - -
21 =Rezultatul brut RB 173.841 266.069
22 -Impozit pe profit IP 52.003 42.962
23 =Rezultatul net RN 121.838 223.107

MARJA COMERCIALĂ înregistrează valori pozitive pe ansamblul perioadei analizate şi o uşoară


evoluţie descrescătoare de la 961.817 în t la748.517 în t+1 datorită scăderii considerabile a veniturilor
din vânzarea mărfurilor.
PRODUCŢIA EXERCIŢIULUI este formată în ambele perioade din producţia vândută. Indicatorul
prezintă tendinţe favorabile de creştere de la 1.047.766 în t la 1.349.853 în t+1.
VALOAREA ADĂUGATĂ reprezintă creşterea de valoare realizată de întreprindere prin utilizarea
factorilor de producţie muncă şi capital, peste valoarea materiilor prime, subansamblelor, lucrărilor şi

13
serviciilor executate de terţi. Indicarorul înregistrează valori pozitive cu tendinţe favorabile de creştere
de la 1.175.152 în t la 1.446.446 în t+1 datorită creşterii cotei de adaos comercial medii practicate de
societate.
EXCEDENTUL BRUT DE EXPLOATARE reflectă capacitatea potenţială de autofinanţare a
investiţiilor, de achitare a datoriilor către bugetul de stat şi de remunerare a investiţiilor de capital. EBE
înregistrează valori pozitive şi o tendinţă favorabilă crescătoarede la 298.084 în t la 359.141 în t+1
datorită în principal creşterii adaosului comercial practicat de societate.
REZULTATUL DIN EXPLOATARE este de fapt în cazul societăţii profit din exploatare ce reflectă
mărimea absolută a rentabilităţii activităţii de exploatare. Profitul de exploatare creşte de la 246.967 în t
la 359.141 în t+1 datorită în principal creşterii EBE.
REZULTATUL CURENT este de fapt determinat de rezultatul activităţii de exploatare şi de rezultatul
activităţii financiare. În ambele perioade societatea înregistrează profit care absoarbe pierderea rezultată
din activitatea financiară.
REZULTATUL NET este pozitiv în t şi t+1, profitul net al societăţii înregistrând o tendinţă favorabilă
de creştere de la 121.838 în t la 223.107 în t+1. Profitul net urmează a se distribui acţionarilor societăţii
sub formă de dividende în raport cu numărul acţiunilor deţinute, sau urmează a se reinvesti în societate.

o Ratele de gestiune
Nr.crt. Indicatori Formula t t+1
1 Cifra de afaceri CA 4.105.411 3.897.292
2 Imobilizări nete In 1.756.174 6.240.165
3 Stocuri St 1.454.425 1.341.942
4 Creanţe Cr 216.705 259.502
5 Disponibilităţi băneşti Db 9.341 35.380
6 Active circulante Ac 1.680.470 1.636.836
7 Furnizori şi asimilate Fz 1.038.690 1.046.214
8 Durata de rotaţie a activelor Ac/ CA* 360 147,4 151,2
circulante
9 Durata de rotaţie a stocurilor St/ CA* 360 127,5 123,9
10 Durata de rotaţie a Db/ CA* 360 0,82 3,3
disponibilităţilor
11 Durata de încasare a Cr/ CA* 360 19 23,9
creanţelor
12 Durata de plată a furnizorilor Fz/ CA* 360 91 96,6

14
140
120
100
80
t
60
t+1
40
20
0
Dur.rot.stocuri Dur.plata.fz Dur.inc.creante

DURATA DE ROTAŢIE A STOCURILOR reflectă perioada de timp care se scurge între monentul
achiziţiei mărfurilor de la furnizori şi momentul desfacerii lor pe piaţă. În perioada analizată societatea a
înregistrat durate de rotaţie a stocurilor cu mult peste limita de 30 de zile, ceea ce poate evidenţia
existenţa unor stocuri greu vandabile. Dst a înregistrat o uşoară tendinţă de diminuare de la 127,5 zile în
t la 123,9 în t+1 datorită diminuării soldului stocurilor.
DURATA DE ÎNCASARE A CREANŢELOR se situează sub limita maximă recomandată de 30 de
zile, prezentând însă o uşoară tendinţă de creştere nefavorabilă de la 19 zile în t la 23,9 zile în t+1
datorită creşterii soldului creanţelor şi scăderii CA de la un an la altul.
DURATA DE PLATĂ A FURNIZORILOR a fost mai mare de 30 de zile pe ambele perioade
înregistrând o tendinţă favorabilă de creştere de la 91 de zile în t la 96,6 zile în t+1, datorită creşterii
datoriei faţă de furnizori şi diminuării CA.
RAPORTUL între durata de încasare a creanţelor şi durata de plată a furnizorilor este favorabil deoarece
societatea îşi plăteşte furnizorii mai târziu decăt îşi incasează creanţele.

o Ratele de rentabilitate

Nr.crt. Indicatori Formula t t+1


1 Venituri din exploatare Ve 4.236.932 3.897.309
2 Cheltuieli de exploatare Che 3.986.965 3.538.168
3 Rezultatul din exploatare Re= Ve- Che 246.967 359.141
4 Rezultatul brut Rn 121.838 223.107
5 Capitalul propriu Cpr 1.096.369 5.741.986
6 Excedentul brut de exploatare EBE 298.084 439.294
7 Capitaluri investite Ci= Tnc+NFR+D 2.253.064 7.790.590
8 Rata rentabilităţii veniturilor Rv=Re/ Ve 0,06% 0,09%
9 Rata rentabilităţii costurilor Re=Re/ Che 0,06% 0,1%
10 Rata rentab.eco. brute Reb= EBE/ Ci 13,23% 5,63%
11 Rata rentab.eco.nete Ren=Re/ Ci 10,96% 4,6%
12 Rata rentabilităţii financiare Rf=Rn/ Cpr 11,11% 3,88%

15
RATA RENTABILITĂŢII ECONOMICE măsoară eficienţa utilizării mijloacelor materiale şi
financiare ale societăţii şi trebuie să fie superioară ratelor inflaţiei pentru ca investitorii să fie remuneraţi
cel puţin la nivelul ratei medii a dobânzii din economie. În t rata de rentabilitate este superioară ratei
inflaţiei influenţând creşterea reală din activitatea de exploatare. În t+1 rata de rentabilitate este însă
inferioară Ri înregistrând o scădere considerabilă.
RATA RENTABILITĂŢII FINANCIARE reflectă randamentul utilizării capitalurilor proprii şi
trebuie şă fie superioară ratei medii a dobânzii de pe piaţa interbancară pentru a face atractive acţiunile
şi pentru a creşte cursul lor bursier. Societatea a înregistrat o rată a rentabilităţii financiare superioară Ri
şi ratei dobânzii în t şi inferioară acesteia în t+1.

o Pragul de rentabilitate

Nr.crt Specificaţie Simbol t t+1


1 Cifra de afaceri CA 4.105.411 3.897.292
2 Costuri variabile CV 3.524.347 3.027.087
3 Costuri fixe CF 465.418 511.081
4 Marja costurilor variabile MCV=CA- CV 581.064 870.205
5 Marja CV în procente MCV%=MCV/CA* 14,1% 22,3%
100
6 Punct mort Capr=CF/ MCV% 3.300.836 2.291.843
7 Rata riscului de exploatare RRE=Capr/CA* 80,4% 58,8%
100
8 Indicele de securitate Is= CA-RRE 0,19 0,41
9 Indicator de poziţie absolut Ipoz=CA-Capr 804.575 1.605.449
10 Indicator de poziţie relativ I%=Ipoz/ Capr 0,24 0,7

CF= 5%(cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile+alte chelt.materiale+alte


chelt.dinafară+chelt.privind mărfurile)+ 20%Cheltuieli cu personalul+ 100%chelt.cu amortizarea
şi ărovizioanele+ 5%Cheltuieli privind prestaţiile externe;
CV=95%(cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile+alte chelt.materiale+alte
chelt.dinafară+chelt.privind mărfurile)+ 80%Cheltuieli cu personalul+ 100% Cheltuieli cu alte
impozite,taxe ş vărsăminte asimilate+ 100%Cheltuieli cu despăgubiri,donaţii şi active cedate.

PRAGUL DE RENTABILITATE DIN EXPLOATARE evidentiaza nivelul de activitate sau CA care


absoarbe in totalitate chelt. din exploatare ale unei perioade iar rezultatul este nul. El mai este denumit si
punct mort evidentiind nivelul minim de activitate la care trebuie sa se situeze firma pentru a nu lucra in
pierdere. Cu cat nivelul punctului mort este mai redus vis- a- vis de CA realizata cu atat nivelul de
exploatare va fi mai mic.
INDICELE DE SECURITATE evidentiaza marja de securitate de care dispune firma. Cu cat aceasta
marja de securitate va fi mai mare cu ata riscul de exploatare va fi mai redus.In anul t deoarece Is=0,19,
iar rata riscului de exploatare 80,4% putem spune ca situatia firmei este relativ stabila adica se confrunta
cu un risc de exploatare mediu.In anul t+1 Is= 0,41 iar rata riscului de exploatare 58,8% putem spune ca
situatia firmei este confortabila adica se confrunta cu un risc de exploatare redus.
POZIŢIA ABSOLUTĂ denumita si flexibilitate absoluta avidentiaza capacitatea firmei de a-si adapta
productia la cerintele pietei. Este de dorit ca acest indicator sa fie cat mai mare pentru a evidentia o

16
flexibilitate ridicata a firmei. In cazul societatii pozitia absoluta este destul de ridicata cu o tendinta
favorabila de crestere.
POZIŢIA RELATIVĂ denumita si coeficient de valabilitate inregistreaza valori mai mari cand riscul
este minim.

o Analiza riscului de faliment

Nr.crt Specificaţie Simbol t t+1


1 Cifra de afaceri CA 4.105.411 3.897.292
2 Profit brut Pb 173.841 266.069
3 Profit net Pn 121.838 223.107
4 Active circulante Ac 1.680.471 1.636.836
5 Activ total At 3.436.645 7.877.001
6 R1= Pb/ At 0,05 0,03
7 R2=CA/ At 1,19 0,49
8 R3=Capitaliz.bursieră/ Itml 1,71 17,17
9 R4=Profit reinvestit/ Itml 0 0
10 R5=Ac/ At 0,48 0,2
11 Z=3,3R1+ R2+ 0,6R3+ 1,4R4+ 2,94 11,12
1,2R5

In anul t societatea a inregistrat un scor situat intre 1,8 si 3 ceea ce dezvaluie o situatie dificila a
acessteia cu performante vizibil diminuate. Aflata in aceasta situatie, societatea isi poate relansa
activitatea daca adopta o strategie finaciara corespunzatoare.In t+1 situatia societatii se modifica aceasta
inregistrand un scor z cu mult peste 3 datorita in special cresterii R 3 pe seama cresterii capitalurilor
proprii si reducerii imprumuturilor.

CONCLUZIILE DIAGNOSTICULUI FINACIAR


PUNCTE FORTE
 Structura activelor corespunde obiectului de activitate al societăţii;
 Structura corespunzătoare a capitalului potrivit obiectului de activitate al societăţii;
 Creşterea VA de la o perioadă la alta
 Progresul profitului brut de la un an la altul
 Surplusul surselor permanente peste nevoile permanente de acoperit
 Progresul de la un an la altul al unor indicatori cum sunt: SN, RN, CAF şi DCR;
 DCR şi DFZ se află în limitele unor decontări normale;
 Poziţionarea societăţii într-o zonă destul de favorabilă din punct de vedere al riscului de
faliment.

PUNCTE SLABE
 Scăderea CA de la un an la altul;
 Scăderea vitezei de rotaţie a stocurilor;
 Lichiditate scăzută;
 Gradul de îndatorare destul de ridicat in anul t+1;

17
 Dezechilibrul financiar pe termen lung al societăţii reflectat de FR negativ şi
dezechilibrul financiar pe termen scurt reflectat de TN negativă;

MĂSURI PENTRU ÎMBUNĂTĂŢIREA STĂRII FINANCIARE


 Diminuarea Dtl în vederea stabilirii echilibrului financiar pe termen mediu şi lung;
 Creşterea lichidităţii Ac;
 Asigurarea unui nivel al At care să poată susţine un nivel ridicat al CA;
 O structură adecvată a patrimoniului: Mf, Stocuri, Creanţe;
 Dimensionarea corespunzătoare a stocurilor şi asigurarea ritmicităţii în aprovizionare.

18
CAPITOLUL III
METODE DE EVALUARE A SOCIETĂŢII COMERCIALE

3.1. Metoda activului net contabil

Metoda activului net contabil se bazează pe următoarea formulă:

ANC= ATC- DTC

Unde: ANC= valoarea activului net contabil


ATC= valoarea activului total corectat
DTC= valoarea datoriilor totale corectate
Această metodă trebuie să nu ia în considerare “non-valorile” ce apar în bilanţul contabil, respective
cheltuielile effectuate în avans etc.

Sunt necesare câteva corecţii asupra activului.

Exemple
Notă: Aceste valori sunt pentru exemplificare, nu sunt cuprinse ca atare in bilantul cu valori
corectate, dar in raportul pe care il elaborati trebuie sa existe corelatie intre valorile obţinute şi
valoarea corectata folosită pentru calculul ANCC.

Evaluarea clădirilor

Metoda costului de inlocuire pt cladiri


Avem un spaţiu comercial la parterul unui bloc cu suprafaţa construită desfăşurată 80 + 2x23 = 80 + 46=
126 m2. Clădirea are finisaje superioare; placaje de gresie pe 60% din suprafaţă; aer condiţionat pe 50%
din suprafaţă şi centrală termică proprie; iluminat fluorescent pe toată suprafaţa; instalaţie de apă;
canalizare. Are o înălţime de 3,8 m, o vechime 15 ani şi o durată de viaţă 50 de ani. Valoarea din bilanţ
trebuie considerată 60% din valoarea imobilizărilor corporale.

a) Construcţii şi instalaţii =1.674.773 lei/m2 * 126 m2 = 211.021.398lei.


b) Corecţii:
- pentru finisaje superioare se adaugă 110 lei/m2:
110 lei/m2 * 126 m2 = 13.860 lei;
- pentru gresie se adaugă 15 lei/m2:
126 m2 * 60% = 75,60 m2;
15 lei/m2 * 75,60 m2 = 1134 lei;
- pentru aer condiţionat se adaugă 360 lei/m2:
126 m2 * 50% = 63 m2;
63 m2 * 360 lei/m2 = 22.680 lei;
- pentru instalaţii electrice de iluminat fluorescent se adaugă 90 lei/m2:
126 m2 * 90 lei/m2 = 11.340 lei;
- pentru înălţime se scad pentru fiecare 0,10 m 16 lei/m2:
7 * 16 lei/m2 * 126 m2 = 14.112 lei.

19
Preţul clădirii noi la 01.01.1965 este:
211.021.398lei + 13.860 lei + 1134 lei + 22.680 lei + 11.340 lei – 14.112 lei = 211.056.300 lei.
c) Indicele: 2,3537601 lei.
211.056.300 lei * 2,3537601lei = 4967758978 lei.
d) Estimarea uzurii:
Durata consumata 15
Uzura fizică = * 100 = * 100 = 30%.
Durata de viata 50
Valoarea uzurii: 4.967.758.978 lei * 30% = 1.490.327.693 lei.
Valoarea clădirii: 4.967.758.978 lei – 1.490.327.693 lei = 3.477.431.285 lei.
Activul net contabil pentru clădire: 60% * 211.021.398= 126.612.839 lei.
Valoarea evaluată a clădirii este: 3.477.431.285 lei.
Corecţie: 3.477.431.285 lei – 126.612.839 lei = 3.350.818.446 lei.

 metoda capitalizării directe se bazează pe capacitatea proprietăţilor de a produce beneficii prin


închirierea lor. Capitalizarea veniturilor presupune transformarea venitului anual reprezentativ şi
mentenabil pe termen lung în valoarea proprietăţii care generează acel venit. Această transformare
se realizează cu ajutorul ratei de capitalizare.

Evaluarea terenului:
 metoda comparaţiei directe. În cazul terenurilor elementele adecvate pentru întocmirea grilei
de comparaţie sunt: localizarea, suprafaţa terenului, front la stradă, acces la utilităţi etc. Baza de
comparaţie este preţul pe metru pătrat de teren exprimată în moneda în care se oferă pe piaţă
terenurile.

Elemente de Proprietatea Comparabila Comparabila Comparabil Comparabil


comparaţie evaluată 1 2 a3 a4
Front la 18 15 30 30 27
stradă
Amplasare Median Similară Similară Mai bună Mai bună
Utilităţi Complete Complete Complete Complete Complete
Suprafaţă 600 700 600 1.100 1.000
(mp)
Preţ ofertă 49 52 66 61
(euro)
Corecţie preţ -15% -15% -15% -15%
ofertă % -7 -8 -10 -9
(euro)
Preţ corectat 42 44 56 52
(euro)
Situaţia Liber de Liber de Liber de Liber de Liber de
juridică sarcini sarcini sarcini sarcini sarcini
Corecţie 0% 0% 0% 0%
Condiţii de La piaţă La piaţă La piaţă La piaţă La piaţă
finanţare

20
Corecţie 0% 0% 0% 0%
Localizare Median Similară Similară Mai bună Mai bună
Corecţie 0 0 -14 -14
Preţ corectat 42 44 42 38
Suprafaţa 600 700 600 1.100 1.000
Diferenţă 100 0 500 400
suprafaţă
Corecţie 0% 0% 0% 4% 4%
euro +3 +3
Preţ corectat 42 44 45 41
Front stradal 18 15 30 30 27
Corecţie 0 -3 -3 -3
Preţ corectat 42 41 42 38
Acces la Complete Complete Complete Complete Apă,
utilităţi electricitate
Corecţie 0 0 0 +5
Preţ corectat 42 41 42 43
Număr 1 2 4 5
corecţii
Total corecţii 7 11 30 34
brute
Punctaj 4p 3p 2p 1p
număr corecţii
Punctaj 4p 3p 2p 1p
corecţie brută
Total puncte 8p 6p 4p 2p

Comparabila 1: preţ = 40 + 23 = 63 euro/mp;


Comparabila 2: preţ ofertă = 40 + 23 + 3 = 66 euro/mp;
Comparabila 3: preţ ofertă = 40 + 23 + 3 + 14 = 80 euro/mp;
Comparabila 4: preţ ofertă = 40 + 23 + 3 + 14 – 5 = 75 euro/mp.
- corecţie pentru preţul de ofertă (15%):
C1: 15% * 63 euro/mp = 9 euro/mp;
C2: 15% * 66 euro/mp = 10 euro/mp;
C3: 15% * 80 euro/mp = 12 euro/mp;
C4: 15% * 75 euro/mp = 11 euro/mp.
- corecţie pentru amplasare (comparabilele 2 şi 3):
preţ ofertă C2 = 66 euro/mp;
preţ ofertă C3 = 80 euro/mp;
80 euro/mp – 66 euro/mp = 14 euro/mp (corecţie pentru amplasare).
- corecţie pentru suprafaţă (pentru fiecare 200 mp în plus/în minus la suprafaţa terenului se aplică
o corecţie de ±2%)
4% * 80 euro/mp = 3 euro/mp.
- corecţie pentru front stradal (comparabilele 1 şi 2):
preţ ofertă C1 = 63 euro/mp;
preţ ofertă C2 = 66 euro/mp;

21
66 euro/mp – 63 euro/mp = 3 euro/mp.
- corecţie pentru utilităţi (comparabilele 3 şi 4):
preţ ofertă C3 = 80 euro/mp;
preţ ofertă C4 = 75 euro/mp;
75 euro/mp – 80 euro/mp = -5 euro/mp.
Preţul proprietăţii evaluate va fi 42 euro/mp.
Se ia 30% din valoarea imobilizărilor corporale pentru terenuri: 30% *2791288 = 837.386 lei.
Terenul nostru are preţul de ofertă 42 euro/mp.
42 euro/mp * 600 mp = 25.200 euro
25.200 euro * 4,10 lei/euro = 103.320 lei.
Corecţie: 103.320 lei – 837.386lei = -734.066 lei.

Evaluarea utilajelor, echipamentelor, instalaţiilor, etc.:


Metodele utilizate în evaluarea acestor imobilizări corporale sunt: metoda costului de înlocuire şi
metoda cost-capacitate.

1. Evaluarea imobilizărilor financiare


Imobilizările financiare sunt:
- primare: acţiuni, obligaţiuni;
- derivate: contracte futures, forward.
Activele financiare sunt tratate ca şi active în afara exploatării, ele nu contribuie la activitatea de
exploatare a societăţii evaluate.
În bilanţul firmei nu avem imobilizări financiare, astfel procesul de evaluare nu se poate efectua.

2. Evaluarea activelor circulante


a) evaluarea stocurilor:
Valoarea stocurilor = min (cost, valoarea realizabilă netă).
Valoarea stocurilor în bilanţ este 3.036.008 lei.
- 10% din total stocuri sunt mai vechi de 1 an:
10% * 3.036.008 lei = 303.600,8lei, adică 650 bucăţi * 4,1 lei/bucată = 2.664,60 lei = valoarea
de intrare;
- valoarea de intrare este 4,1 lei;
- valoarea la zi = 4,1 lei + 20% * 4,1 lei = 4,92 lei;
- cost producţie = 4,1 lei * 30% * 4,1 lei = 5,33 lei;
- valoarea actualizată a stocului = min (4,92; 5,33) = 4,92 lei;
- valoarea stocului total: 650 bucăţi * 4,92 lei = 3.198 lei.
- corecţie: 3.198 lei – 303.600,8lei lei = -300402 lei.
b) evaluarea creanţelor:
În categoria creanţe intră: clienţi, facturi de încasat şi clienţi incerţi. Nu se iau în considerare
creanţele cu vechime mai mare de un an şi debitorii aflaţi în incapacitate de plată. Valoarea lor se
diminuează procentual în funcţie de perioada de întârziere.
Valoarea creanţelor în bilanţ este 1416132 lei.
- 40% din valoarea creanţelor este mai veche de 1 an şi o vom considera nerecuperabilă:
40% * 1416132 lei = 566452 lei;
- 60% din valoarea creanţelor este în termenul de încasare:
1416132lei – 566452,8 lei = 849679 lei.

22
c) evaluarea disponibilităţilor băneşti:
Se aplică corecţii doar la disponibilităţile în monedă străină. Evaluarea acestora se face la cursul
zilei sau la un curs mediu.

3. Evaluarea datoriilor
Datoriile se împart în:
- precis determinabile: credite bancare, furnizori, impozite, taxe, etc;
- certe, care trebuie estimate: impozit pe profit, pe clădiri, datorii către salariaţi;
- potenţiale: despăgubiri, daune, obligaţii de mediu. Valoarea acestora se determină pe baza
informaţiilor primite de la societate.

INDICATORI VALOAREA CORECŢII VALOAREA


CONTABILĂ CORECTATĂ
1 CLĂDIRI 1.086.231 1.306.231 1.080.000
2 MAŞINI,UTILAJE,MIJLOACE 86.995,83 63.004,17 150.000
DE TRANSPORT
3 ALTE IMOBILIZĂRI 3.451.723 791.723 2.660.000
CORPORALE
4 TOTAL IMOBILIZĂRI 4.624.949,83 734.949,83 3.890.000
CORPORALE
5 IMOBILIZĂRI FINANCIARE 38.395 - 38.395
6 TOTAL ACTIVE 4.624.949,83 791.723 3.890.000
IMOBILIZATE
7 STOCURI DE MATERII - - -
PRIME
8 SEMIFABRICATE,PRODUSE - - -
FINITE
9 AMBALAJE - - -
10 MĂRFURI 1.341.948 672.945 2.014.893
11 CLIENŢI 194.382,21 - 194.382,21
12 ALTE CREANŢE 115.119,79 - 115.119,79
13 CONTURI LA BĂNCI ÎN LEI 35.386 - 35.386
14 TOTAL ACTIVE 1.686.836 672.945 2.359.781
CIRCULANTE
15 CHELTUIELI ÎNREGISTRATE - - -
ÎN AVANS
16 TOTAL ACTIVE 6.311.785,83 62.004,73 6.249.781
17 DATORII 2.208.540 397.537,2 2.606.077,2
18 ACTIV NET 4.103.245,83 459.542,03 3.643.703,8

ANC= 3.643.703,8

23
3.2. Abordarea pe bază de venit

A. Metoda actualizării fluxurilor de lichidităţi( DCF)


n t n
VDCF=∑ CF/( 1+a)+ Vr/ (1+a)
I=1

VDCF= valoarea întreprinderii prin metoda DCF


CF= cash- flow
a= rata de actualizare
Vr= valoarea reziduală
i= aul de previziune
n= interval de previziune(număr de ani)
Vr= CF sau PN/ k Vr= CF sau PN/ k-g

INDICATOR N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5


VENITURI 3.910.803 4.105.938,83 4.310.822,33 3.525.942,27 4.751.809,79 4.988.962,09
TOTALE
din exploatare 3.897.309 4.092.174,45 4.296.783,17 4.511.622,33 4.737.203,45 4.974.063,62
financiare 13.494 13.763,88 14.039.,16 14.913,94 14.606,34 14.898,47
excepţionale - - - - - -
CHELTUIELI 3.644.734 3.757.311,15 3.883.815 4.105.343,87 4.121.367 4.277.694,71
TOTALE
de exploatare 3.538.168 3.723.878,75 3.867.104,85 4.015.343,87 4.121.367 4.277.694,71
financiare 106.566 33.432,4 16.710,15 - - -
excepţionale - - - - - -
REZULTATUL 266.069 348.627,18 427.007,33 510.598,4 630.442,79 710.997,38
BRUT
IMPOZIT 42.571 55.780,35 68.321,17 81.695,74 100.870,85 113.759,58
( 16%)
REZULTATUL 233.498 292.846,83 358.686,16 428.902,66 529.571,94 597.237,8
NET
 Se estimează o creştere a veniturilor din exploatare cu 5% pe an, creştere cu bază în lanţ
 De asemenea se etimează o creştere cu 2% pe an a veniturilor financiare, creştere cu bază în lanţ
 Ponderea cheltuielilor de exploatare din totalul veniturilor de exploatare a fost în anul N de
91,94%, iar în perioada de prognoză se estimează o creştere a eficienţei costurilor de exploatare
astfel:
N+1: 90%
N+2: 89%
N+3: 88%
N+4: 87%
N+5: 86%
 Firma deţine un credit de 334.324 în anul N şi se estimează menţinerea ponederii acestuia în
veniturile exploatării
 Rata de actualizare este de 16%, iar dinamica estimată după anul N+5 este de +1% constant

24
 Fluxurile din activitatea de investiţii sunt 0 pe întreaga perioadă de prognoză
 Valoarea netă de realizare a activelor redundante este de 1.500.000
 Creditul va fi achitat astfel:
-în decembrie anul N+1 se achită 167.161,5 RON
-în decembrie anul N+2 se achită restul de 167.161,5 RON
Rata dobânzii este de 10% pe an
Cheltuieli financiare/ an= 334.324* 0,1= 33.432,4
Pentru că se achită la sârşitul anului N+1 167.161,5 RON, cheltuielile financiare pe anul N+2
vor fi 167.161,5* 0,1= 16.716,15
N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5
NFR 208.536 218.931,33 229.875,49 241.371,79 253440,38 266.112,4
Variaţie -58.486 10.395,33 11.484,16 11.496,3 12,068,59 12.672,02
NFR
Profit net 233.498 292.846,83 358.686,16 428.902,65 529.571,24 579.237,8
Flux de 291.984 282.451,5 347.202 417.406,35 517.502,65 566.565,78
exploatare
Amortizare - - - - - -
Investiţii - - - - - -
Flux de - - - - - -
investiţii

NFR/ Venituri din exploatare=208.536/ 3.897.309= 5,35%


NRFN+1=4.092.174,45* 0,0535= 218.931,39
NRFN+2=4.296.738,17* 0,0535= 229.875,49

Intrări de - - - - - -
credite
Rambursări - 167.161,5 167.161,5 - - -
credite
Flux de - -167.161,5 -167.161,5 - - -
finanţare
Flux de 291.984 115.290 180.040,5 417.406,35 517.502,65 566.565,78
numerar
Factor de 0,862 0,743 0,641 0,552 0,476 0,410
actualizare

Indicator N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5


Flux de 251.690,21 85.660,47 115.405,96 230.408,31 246331,26 232.291,97
numerar
Valoarea 3.541.036,
reziduală 13
Vra 1.541.824,
81
Val active 1.500.000
redundante

25
Valoarea reziduală = Flux de numerar N+5/Rata de actualizare
Flux de actualizare=Factor de actualizare* Flux de numerar
Vra=Vr* Factor de actualizare N+5
Valoare active redundante=1.500.000
Valoare societate= Flux de actualizare+ Valoare reziduală actualizată+ Active redundante
Valoare societate= 3.203.515,05

B. Metoda capitalizării profitului var 1

Indicatori N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5


CA 3.897.292 4.209.075,36 4.545.801,39 4.909.465,5 5.302.222,74 5.726.400,56
Alte venituri 17 17 17 17 17 17
din
exploatare
Total V din 3.897.309 4.209.092,36 4.545.801,35 4.909.482,5 5.302.239,74 5.726.417,56
exploatare
Cheltuieli 3.027.087 3.277.691,16 3.548,998,06 3.842.736,84 4.166.062,45 4.516.526,65
variabile
Cheltuieli 511.081 517.809,7 517.809,7 517.809,7 517.809,7 517.805,7
fixe din care:
-amortizare 67.287 74.015,7 74.015,7 74.015,7 74.015,7 74.015,7
-alte 443.794 443.794 443.794 443.794 443.794 443.794
chelt.fixe
Total chelt. 3.538.168 3.277.691,16 4.066.808,3 4.300.546,54 4.683.872,15 5.034.332,2
de exploatare
Rezultat din 359.141 931.401,2 478,993,05 548.935,96 618.367,59 692.085,36
exploatare
Rezultat -93.027 -148.092,79 -76.151,31 -87.280,82 -98.320,45 -110.041,57
financiar
Rezultat - - - - - -
extraordinar
Rezultat brut 266.114 783.308,41 402.841,74 461.655,14 520.047,14 582.043,79
Impozit 42.578,24 125.309,35 64.454,68 73.864,82 83.207,54 93.127,01
Rezultatul 223.535,76 657.979,06 338.387,06 387.790,32 436.839,6 488.916,78
net

În urma diagnosticului financiar se fac următoarele estimări:


 CA creşte în medie cu 8% anual;
 Datorită creşterii previzibile a preţurilor la materii prime şi materiale consumabile se estimează o
creştere a cheltuielilor variabile la 1000 lei CA cu 2 lei în primii 3 ani şi cu 3 lei în următorii 2
ani;
 Amortizarea activelor va înregistra o creştere cu 5% ca urmare a modificării unor cote de
amortizare;
 Rezultatul financiar va creşte cu 10%, ca pondere în rezultatul exploatării în primul an;

26
 Impozitul pe profit plătit de societate este de 16%
1000
CV CA = CV/CA=3.027.087/3.897.292* 1000=776,7
1000
N+1: CV CA= 776,72+2=778,72
778,72=CV/4,209,075,36
CV=3.277.691,16
Ponderea Rezultatului financiar în Rezultatul de exploatare(N)= 93.027/ 359.141* 100=-25,9%
N+1:- 15,9%* 931.401,2= -148.092,79
N+2:-15,9%* 478.993,05= -76.151,31
N+3:- 15,9%* 548.935,96= -87.280,82
N+4:-15,9%* 618.367,59= - 98.302,45
N+5:-15,9%* 693.085,36= -110.041,57
----- -------
Valoarea întreprinderii: V= PN / c, unde: PN= profitul net mediu anual
c=13% c= rata de capitalizare
-----
PN=(657.979,06+ 338.387,06+ 387.790,32+ 436.839,6+ 488.916,78)/ 5
=461.982,56
V= 461.982,56/ 0,13=
V= 3.553.712

C. Metoda capitalizării profitului var 2


Metoda bazată pe randament are ca scop determinarea valorii de rentabilitate a întreprinderii(Vr):
Vr= CB/ i
Unde: CB= capacitatea beneficiară( egală cu media aritmetică a profiturilor nete previzionate)
i= rata de capitalizare
Perioada de previziune este de 5 ani.Se consideră anul N anul de bază( 2005), iar următorii ani
reprezintă anii de previziune
 Presupunem că CA va creşte în medie cu 8% anual;
 Cheltuielile materiale cresc proporţional cu CA deoarece creşte şi producţia exerciţiului;
 Cheltuielile cu lucrările şi serviciile executate de terţi vor creşte cu 5% anual;
 Cheltuielile cu impozite, taxe şi vărsăminte asimilate vor rămîne constante în termeni reali,
deoarece se remarcă în politica statului o tendinţă constantă în ceea ce priveşte impozitele
directe(taxa pe clădiri etc.)
 Cheltuielile salariale vor creşte cu 2%, societatea vrând să-şi stimuleze salariaţii în condiţiile
creşterii CA şi presupunând şi a productivităţii muncii;
 Cheltuielile cu amortizările vor creşte cu 5% în primul an datorită modificării unor cote de
amortizare;
 Cheltuielile financiare se vor diminua în următorii 2 ani, urmând să devină nule ca urmare a
achitării integrale a creditului după primele două exerciţii previzionate;
 Se estimează că veniturile financiare rămân constante;
 Firma plăteşte impozit pe profit de 16%;
 Rata de capitalizare este de 16%.

Indicatori N N+1 N+2 N+3 N+4 N+5

27
CA 3.897.292 4.209.075,36 4.545.801,39 4.909.465,5 5.302.222,74 5.726.400,56
Producţia 1.349.853 1.571.223 1.723.451 1.942.318 2.033.151 2.411.789
exerciţiului
Total venituri 3.897.309 4.209.092,36 4.545.801,35 4.909.482,5 5.302.239,74 5.726.417,56
din exploatare
Cheltuieli 160.686 173.540,88 187.424,19 202.418,08 218.611,53 236.100,45
materiale
Chelt.cu 1.411.174 1.481.732,7 1.555.819,34 1.633.610,31 1.715.290,83 1.801.055,37
servicii şi
lucrări exec.de
terţi
Chelt cu 148.084 148.084 148.084 148.084 148.084 148.084
impozite şi taxe
Chelt. cu 859.068 876.249,36 893.774,35 911.649,84 929.882,84 948.480,5
personalul
Chelt cu 68.642 72.074,1 72.074,1 72.074,1 72.074,1 72.074,1
amortizarea şi
provizioanele
Total chelt de 3.358.168 3.626.821,44 3.916.967,16 4.230.324,53 4.568.750,49 4.934.250,53
exploatare
Rezultatul din 359.141 582.270 628.834,19 697.157,97 733.489,25 792.167,03
exploatare
Venituri 13.494 13.494 13.494 13.494 13.494 13.494
financiare
Cheltuieli 106.566 33.432,4 - - - -
financiare
Rezultatul -93.027 -19.668,12 13.494 13.494 13.494 13.494
financiar
Profitul brut 266.114 562.602,8 692.651,97 692.651,97 746.983,25 805.661,03
Impozit/profit 42.578,24 90.016,45 110.824,32 110.824,32 119.517,32 128.905,76
Profit net 223.535,76 472.586,35 581.737,65 581.737,65 627.465,92 676.755,27

CB=(PNN+1+ PNN+2+ PNN+3+ PNN+4+ PNN+5)/ 5=


CB=576.905,66
Vr=576.905,66/ 0,16=
Vr= 3.605.660,35
Prezentul raport de evaluare a fost elaborat în vederea estimării valorii de piaţă a
societăţii SC BETA SRL aşa cum este definită de standardele internaţionale de evaluare, în vederea
vânzării acesteia.
Din aceste considerente, cea mai bună metodă de evaluare a fost metoda bazată pe randament datorită
faptului că în urma aplicării acesteia s-a obţinut cea mai mare valoare de rentabilitate şi anume
3.605.660,35.
Firma S.C. BETA SRL este o societate profitabilă. Oricare ar fi metoda folosită, firma analizată
are o valoare pozitivă şi destul de substanţială, astfel încât să atragă orice investitor.

28
CAPITOLUL IV. RECONCILIEREA VALORILOR ŞI ESTIMAREA
VALORII FINALE

Reconcilierea evaluatorului înseamnă decizia evaluatorului, considerând experienţa acestuia şi normele


privind cea mai bună practică, privind alegerea uneia din gama de valori rezultate din aplicare a diverselor
medele de evaluare.
Evaluatorul propune valorile de piaţă pemtru fiecare activ în parte, precum şi diferenţele care urmează a se
înregistra în contabilitate, între valoarea rămasă a proprietăţiilor imobiliare şi valoarea justă rezultată din
reevaluare.
Conform Standardelor Internaţionale de Evaluare, În procesul de reconciliere, concluzia asupra valorii se
va baza pe definiţia valorii, scopul şi destinaţia evaluării şi toate informaţiile relevante de la data evaluării,
necesare pentru îndeplinirea misiunii.
Concluzia asupra valorii se va baza şi pe estimările valorii rezultate din metodele de evaluare aplicate.
Deasemenea evaluatorul trebuie să-şi folosească raţionamentul său professional în procesul de evaluare,
atunci când apreciază importanţa şi credibilitatea fiecărei valori estimate. Evaluatorul trebuie să prezinte
raţionamentul şi justificarea pentru metodele de evaluare folosite şi pentru importanţa acordată metodelor în
uema cărora a rezultat valoarea finală/ reconciliată.

29