Sunteți pe pagina 1din 30

Contabilitatea

stocurilor

CUPRINS

1.Delimitari privind STOCURILE

2.Evaluarea stocurilor

3.Contabilitatea analitica a stocurilor

4.Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor

5.Continutul şi functionarea conturilor de stocuri

6.Fluxuri de operatiuni economice specifice stocurilor

-1-
CAPITOLUL I

PREZENTAREA GENERALA A
S.C.”PAMBAC”S.A. BACAU
1.1.Denumirea,forma juridica,sediul firmei
S.C.”PAMBAC”S.A.BACAU este o firma cu activitate de productie si
comercializare a produselor de morarit si panificatie, a produselor de
patiserie si zaharoase, a pastelor fainoase precum si prestarea de servicii,
operatiuni de import-export in activitatea proprie.
S.C.’’PAMBAC’’S.A.este o persoana juridica romana, avand forma
juridica de’’societate pe actiuni’’.Aceasta isi desfasora activitatea in
conformitate cu legile romane in vigoare si cu statutul societatii.
Sediul societatii este in Romania, municipiul Bacau, judetul Bacau, str.
Moinesti, nr.14.
S.C. ‘’PAMBAC’’S.A. este privatizata in proportie de 100% avand forma
judidica de organizare ca ‘’societate pe actiuni’’si este inregistrata la
Registrul Comertului si la Miniserul Finantelor cu J 04/70/1991, cod unic
de inregistrare 950264, atribut fiscal R si numar de operator, date
personale 3250 , denumita in continuare ‘’Organizator’’.
S.C. ‘’PAMBAC’’S.A.BACAU a fost fondata in 1990 pe baza Hotararii
Guvernului Nr.1353 ,din fosta ‘’Intreprindere de Morarit si Panificatie’’
din judetul Bacau.Aceasta s-a infiintat in 1977 pornind de la Moara de
grau Aurora din Bacau, o moara de porumb in Onesti, precum si a catorva
coptoare de paine risipite pe raza oraselor Bacau, Onesti, Moinesti,
Tg.Ocna.
De-a lungul timpului, firma s-a dezvoltat prin investitii facute la nivel
republican, ajungand in 1990 sa fie formata din :
-o moara de macinat grau, de conceptie italiana, cu o capacitate de
240tone/zi ;
- vechea moara de macinat grau acum modernizata cu o capacitate de 60
tone/zi ;
- o moara de macinat porumb cu o capacitate de 40 tone/zi ;
- doua sectii moderne de paine cu cuptoare de paine tip TUNEL –cu
o capacitate de productie de 20 tone/zi,fiecare avand 5 astfel de cuptoare ;
- sase sectii de patiserie si fabricat paine in cuptoare cu vatra traditionale ;

-2-
-mori de grau si porumb, precum si sectii de panificatie si patiserie in
orasele Moinesti, Onesti, Comanesti, Tg.Ocna,Buhusi.
In 1990 a luat fiinta S.C.’’PAMBAC’’S.A.BACAU.

Dupa 1990 societatea s-a dezvoltat in continuare, asociindu-se cu


S.C.’’Alimex’’S.A. BACAU, construind impreuna cu acasta o retea de
cuptoare impanzita in tot orasul Bacau, pentru a putea livra paine
proaspata si intr-un sortiment diversificat populatiei orasului.
Si-a dezvoltat de asemenea, o retea de 15 magazine proprii de desfacere
cu amanuntul a produselor proprii preluate de alti furnizori, la nivelul
oraselor Bacau su Buhusi. A construit, de asemenea, o sectie de productie
a pastelor fainoase pe care a utilat-o cu :
-o linie tehnologica romaneasca de fabricatie a pastelor fainoase, cu o
capacitate de productie de 10 tone/zi ;
-o linie tehnologica de fabricatie a paselor fainoase, importata din
Italia, avand o capacitate de productie de 30 tone/zi.Linia tehnologica
importanta din Italia a fost cumparata din import prin contractarea unui
credit extern, cu garantia statului.
1.2.Obiectul de activitate a S.C.’’PAMBAC’’S.A.BACAU este
fabricarea si comercializarea produselor de morarit si de panificatie, a
produselor de patiserie si zaharoase, a pastelor fainoase si prestatea de
servicii, operatiuni de import-exportin activitatea proprie.
Obiectivele principale ale firmei sunt comune cu ale oricarei alte
firme :obtinerea de profituri cat mai mari pentru achitarea datoriei externe
si a imprumuturilor facute cu ocazia privatizarii prin metoda MEBO.
Acest scop nu poate fi atins decat obtinand o productie de calitate in
conditiile unor cheltiuelicat mai mici (pe cat posibil) pentru a pitea castiga
o piata de desfacere cat mai mare.
Spatiile de productie ale firmei se afla comasate pe platforma principala
in proportie de 80% si distribiuta in orasele Bacau si Buhusi in proportie
de 20%
Spatiile de comercializare se afla pe raza orasului Bacau distribuite in
mod neuniform ceea ce duce la cheltuieli mari de transport ale
painii(cheltuieli care ocupa un volum mare in mijloacele de transport si o
valoare mica a produselor ), precum si celorlalte produse de morarit.
Pentru spatiile de comercializare din Bacau care nu au in incinta si
sectii de productie aprovizionarea se face greu, mai putin ritmic, iar
produsele nu mai ajung cu un grad ridicat de prospetime la consumator.

-3-
Exista in Bacau si spatii de productie si spatii de comercializare in
aceeasi incinta. In acest caz, produsele ajung la consumatorproaspete, iar
pentru fabricarea acestora este necesar sa se transporte de la sediul
societatii materiile prime, combustibili, etc. Si sa se deplaseze personalul
de intretinere si reparatii pana la aceste spatii.

1.3.Capitalul social

Initial (la infiintarea ei in 1990), societatea era in intregime cu capital de


stat, statul fiind unicul actionar.In conformitate cu legile care au aparut
ulterior, 30%din capitalul social a trecut in proprietate FPP MOLDOVA,
iar 70% in proprietatea FPS, statul ramanand principalul actionar, dar nu
unic.
Capitalul social al firmei este de 11.566.475 mii lei, comform
reevaluarii facute dupa H.G. 500/1994, fiind impartit in 462.659 actiuni
normative, in valoare de 25000 lei fiecare.
In 1995 , societatea s-a privatizat prin metoda MEBO, FPP a ramas in
continuare actionar principal, detinand 5%din capitalul social, iar restul
de 95%a fost cumparat de o parte din fostii salariati ai societatii, deveniti
acum actionari.

1.4.Delimitari privind activitatile functionale si de productie

Principala materie folosita in cadrul societatii este graul(care


reprezinta 70% din cheltuielile totale ale intreprinderii).Acesta este
obtinut in proportie de 60-70%de la Asociatia Nationala a Producatorilor
Agricoli(ANPA), din judetul Bacau si din judetele apropiate prin
repartitie de la Ministerul Agriculturii,iar restul pana la 100%provine din
achizitii facute fie de COMCEREAL Bacau, Vrancea, Neamt, Galati, etc.,
fie de catre S.C.’’PAMBAC’’S.A. de la producatorii particulari.
Pe langa grau, societatea se mai aprovizioneaza si cu alte materiale de
baza si ausxiliare, astfel :
-drojdie de bere :S.C.’’Bere-Lichior’’Bacau(cu drojdie indigena), si de la
unitatile ‘’en-gross’’ locale(cu drojdoe din import) ;
-zahar :S.C.’’Zaharul ‘’Sascut ;
-sare :Salina Tg.Ocna ;
-ulei, margarina :S.C.’’Unirea’’ Iasi ;
-ambalaje polietielena :MOLD PLAST Iasi, ARPIS Cluj ;
-ambalahe hartie :Letea Bacau, VRANCARTAdjud etc., precum si alti

-4-
furnizori din tara si strainatate pentru piese de schimb,utilaje, materiale
electrice, etc.

1.5.Ponderea produselor in functie de cererea pe piata

Pietele de desfacere ale firmei sunt formate dintr-o retea de 20 de


magazine proprii de desfacere a produselor proprii in orasele Bacau si
Buhusi,
precum si magazinele de desfacere ale altor producatori care desfac
produsele S.C. ‘’PAMBAC’’S.A. ca produse principale.
Magazinele enumerate mai sus vand paine, in principal, si in
proportie mai mica, produse de moraritsi de panificatie,etc.
In principal, faina de grau este vanduta societatilor private care
produc paine, societatii situate atat pe raza judetului Bacau,cat si a altor
judete, in functie de solicitari.
Pastele fainoase fabricate de catre societate se vand in toata tara,
intru-cat linia de fabricatia a pastelor fainoase fiind de import se obtin
produse de buna calitate care sunt cerute de engrosistii din majoritatea
judetelor tarii.
In ceea ce priviste ponderea firmei in vanzarile de paine din Bacau,
aceasta detine un procent de 80%din totalul vanzarilor, iar in ceea ce
priveste vanzarile de faina si paste fainoase, firma detine in judet o
proportie d 10%.
Ponderea firmei in total vanzari la nivelul tarii nu se poate aprecia.

1.6.Cifra de afaceri a firmei

In anul 1996, cifra de afaceri a firmei a fost de 59 miliadre lei formata


din 10 miliarde lei venituri din vanzarea marfurilor cu amanuntul si 49
miliarde lei venituri din productia vanduta catre alti beneficiari fie pentru
vanzare, fie pentru a fi folosite in produsele de productie ale acestora. La
aceasta cifra de afaceri, profitul brut realizat a fost de 8 miliarde.
Cifra de afceri a fost realizata din vanzarea a 47 mii tone faina,
26mii tone paine si 8mii tone paste fainoase.
Potentialul de productie al firmei a fost si este mai mare decat

-5-
potentialul de vanzare si de aceea, firma poate sa-si creasca cifra de
afaceri, dar acest lucru nu se poate prevedea, intrucat sunt foarte multi
factori care actioneaza impotriva.

17. Principalii concurenti ai firmei sunt :


- in sectorul productiei de paine : miciile proprietati care poseda sau
intentioneaza sa-si cumpere cuptoare mici de paine si pe care le
amplaseaza cat mai aproape de consumator si preia astfel incet incet, dar
sigur o parte din piata de desfacere a firmei.
- in sectorul de paste fainoase : prin scaderea taxelor vamale pastele de
import au inundat tarii la preturi mici si de calitate buna.
- in sectorul moraritului : morile particulare au o capacitate de productie
mai mica, dar cresc numeric, precum si faina importata la preturi mai mici
decat cele practicate de S.C. „Pambac” S.a.
Politica de preturi a firmei nu este o politica de scadere a preturilor,
intrucat firma a contractat credite externe mari cu perioada mare de
rambursare (cca. 10 ani). In momentul contracrarii creditului, valoare
dolarului estre de apoximativ 1000 lei. In prezent, in momemtul ratelor
scadente, valoarea dolarului a crescut de apoximativ 30 de ori, societatea
fiind nevoita sa suporte dim costuri atat dobanda (in datorii), cat si
diferenta de curs valutar. Acest lucru se rasfrange negativ asupra
rentabilitatii firmei (8:59=0,135).
De aceea preturile practicate de S.C. „Pambac” S.A. sunt mai mari
decat cele practicate in judetele invecinate , ceea ce a dus la pierderea
unei bune parti din clienti in urma liberatizarii complete a pretului graului
ce a avut loc in 1997.
18. Calitatea produselor si serviciilor in cadrul firmei:
In ceea ce priveste calitatea produselor si serviciilor, controlul
acestora se face pe tot parcurcursul procesului tehnologic de la intrarea
graului in sectorul morarit pana la ansamblarea sau vanzarea produselor
finite, prin compartimente centrale si puncte CTC situate intoate sectiile si
unitatiile de productie.
Astfel, la preluarea graului de la furnizor se face analiza de laborator
a acestuia prin care se stabilesc indicii calitativi in functie de care se face
si plata. In functie de acesti indici, se formeaza loturi de grau omogene

-6-
care intra in procesul de macinis, obtinandu-se astfel extractii diferite de
la un lot la altul.
Faina obtinuta, care poate fi ori produs finit in cazul in care este
destinata vanzarii, ori semifabricat atunci cand se foloseste in continuare
la fabricarea painii, este supusa analizelor de calitate pentru a se putea
hotari unde sa fie dirijata: pentru productia de pasre fainoase,panificatii
sau organoleptice

19. Dezvoltarea si modernizarea capacitatii de productie a S.C.


„Pambac”S.A.

Firma intentioneaza sa-si dezvolte capacitatea de productie prin


achizitionarea unei noi linii tehnologice de fabricatie a pastelor fainoase
scurte in locul linie tehnologice indigene existente, astfel incat sa se
obtina o productie mai mare de paste fainoase cu acelasi numar de
personal. De asemenea, intentioneaza sa modernizeze moara de macinat
grau Margineni cu o „instalatie de cernatorie” care se va achizitiona din
import de la firma „BUHLER” ceea ce va determina cresterea extractiei
de faina din aceeasi cantitate de grau cu peste 10%.

Datorita acestor modernizari, va creste substantial productia si va


trebui sa se gaseasca noi piete de desfacere (chiar si la export-bineinteles,
nu in tarile cele mai dezvoltate unde productia firmei nu face fata din
punct de vedere calitativ, calitatea determinata in principal de graul
romanesc care nu are glutina necesara obtinetii unor produse de morarit si
paste performante la nivel mondial).

De asemenea, se spera si in gasirea unor piete de desfacere


romanesti, caci din investitiile noi pe care firma si le-a planificat, va
rezulta o productie mai mare obtinuta cu o productivitate ridicata, ceea ce
ar putea duce la scaderea costurilor si

-7-
Cap.II Contabilitatea stocurilor
2.1 Delimitări si structuri privind STOCURILE

 Conceptul de stocuri:Sunt bunuri sau servicii ce apartin


activelor circulante materiale prezente în ciclul de exploatare din unitatile
economice ,aprovizionate în scopul revanzarii lor în aceeasi stare sau
dupa prelucrarea lor în cadrul procesului de productie ,precum şi pentru a
fi consumate la o prima utilizare.Desfăşurarea activităţii de exploatare
este condiţionată de existenţa stocurilor.Acestea se grupează,sub aspectul
gestionării.
 Trasaturile stocurilor:
• Se consuma la o singura utilizare sau intr-un numar
redus de operatii tehnologice ;
• Se gasesc în toate fazele circuitului economic
:aprovizionare ,productie ,desfacere;
• Isi transmit valoarea integral asupra produselor
realizate.Fiind active circulante sub aspectul
lichiditatii,perioada de rotatie este mai mica de 1 an;
• Se clasifica dupa mai multe criterii:
a)dupa destinatia economica şi natura sau forma lor fizica;
b)dupa apartenenta la patrimoniul societatii ;
c)dupa provenienta ;
 Marea varietate a stocurilor propriu-zise fac necesară
clasificarea lor după mai multe criterii şi anume:
a)Dupa natura acestora,în categoria stocurilor propriu-zise se
cuprind:materii prime,materiale consumabile,produse,animale şi
păsări,ambalaje,obiecte de inventar,baracamente şi amenajări provizorii.
Materiile prime sunt bunurile care participă direct la fabricarea
produselor.Acestea se regăsesc integral sau parţial în produsul finit,fie
forma lor iniţială,fie transformate.
-8-
Materialele consumabile sunt activele care participă ori ajută la
procesul de fabricaţie sau de exploatare fără a se regăsi,de regulă,în
produsul finit.Din această categorie fac parte materialele
auxiliare,combustibilii,materiale pentru ambalat,piese de
schimb,seminţele şi materialele de plantat,furajele şi alte materiale
consumabile.

Produsele sunt elementele patrimoniale de natura


bunurilor,lucrărilor şi serviciilor realizate în urma procesului de
exploatare şi care au ca principală destinaţie livrarea către terţi.Asemenea
active circulante materialele sunt reprezentate de semifabricate,produse
finite şi de produsele reziduale.
Semifabricatele reprezintă produsele al căror proces tehnologic a fost
terminat într-o secţie şi care trec mai departe în procesul tehnologic al
altei secţii sau se livrează terţilor ca atare.Spre deosebire de acestea
produsele finite sunt bunurile care au parcurs toate fazele procesului de
fabricaţie şi nu mai au nevoie de prelucrări ulterioare în cadrul unităţii
patrimoniale,au trecut toate probele de calitate şi se depozitează în
vederea livrării sau expedierii către clienti.Sunt considerate produse
reziduale acele bunuri(deşeuri,rebuturi)rezultate din procesul de producţie
care nu pot fi folosite ca semifabricate sau produse finite ori pot fi
utilizate după efectuarea anumitor operaţii de prelucrare.

Animalele şi păsările care,potrivit legii,nu sunt considerate


mijloace aici urmatoarele:animalele născute vii,animalele tinere de orice
fel în vederea
creşterii şi folosirii lor pentru
producţie,reproducţie,muncă,reprezentaţie,expunere în parcuri
zoologice;păsările de orice fel în vederea creşterii şi utilizarii lor
pentru producţie,reproducţie,reprezentaţie,expunere;animale tinere şi
reformate puse la îngrasat pentru a fi valorificate;păsări aflate la îngrasat
în vederea comercializării.Acestora li se adaugă coloniile de albine.
Bunurile pe care le cumpăra unitatea patrimonială pentru a le vinde
în starea care au fost achiziţionate sau după prelucrări esenţiale poartă
denumirea de mărfuri.Desfacerea acestora are loc prin societăti
specializate în activităţi de comerţ cu ridicata(en gros)şi cu amănuntul (en
detail)sau prin unităţi care au ca obiect alte activităţi decât
comercializarea mărfurilor.

-9-
Ambalajele sunt bunurile folosite pentru asigurarea protecţiei
materiilor prime,materialelor,produselor finite,mărfurilor pe timpul
transportului şi depozitării sau pentru prezentarea lor comercială.Se
iau în vedere ambalajele refolosibile achiziţionate goale sau odată cu
materiile prime,materialele consumabile,mărfurile aprovizionate,bunurile
respective confecţionate în cadrul unităţii şi cele restituite de către clienţi
conform contractelor încheiate cu acestea.
Obiectele de inventar reprezintă o categorie distinctă în cadrul
stocurilor.Acestea iau în vedere bunurile cu o valoare mai mică decât
limita prevăzută de lege pentru a fi considerate mijloace fixe,indiferent de
durata lor de serviciu,sau cu o durată mai mică de un an,indiferent de
valoarea lor.Sunt asimilate acestora echipamentul de protecţie şi de
lucru,îmbrăcămintea specială,mecanismele,dispozitivele şi
verificatoarele,SDV-urile,aparatele de măsură şi control,matriţele utilizate
la execuţia anumitor produse şi alte obiecte similare.
Bunurile intrate în gestiunea unitaţii în urma procesului de
achiziţionare sau din producţie proprie pentru executarea lucrărilor şi
prestaţiilor de construcţie sunt considerate bracamente şi amenajări
provizorii.Acestea condiţionează punerea în aplicare a proiectului de
execuţie şi demararea lucrărilor de bază.În categoria baracamentelor şi
amenajărilor provizorii nu se includ lucrările de organizare la care prin
demontare sau demolare nu se recuperează materiale.Caracterul
provizoriu pe care îl dobândesc bunurile respective fac ca acestea să fie
înregistrate ca active circulante,nefiind supuse amortizării.
Din categoria activelor circulante materiale face parte şi producţia
în curs de execuţie .Aceasta se referă la producţia ce nu a parcurs toate
fazele (stadiile )de prelucrare prevăzute în procesul tehnologic, având o
situaţie intermediară între materia primă şi semifabricat şi produsul
finit.Producţia în curs de execuţie include,de asemenea,produsele care
deşi sunt terminate nu au trecut toate probele de calitate sau nu au fost
recepţionate din punct de vedere
tehnic ori nu au fost completate în întregime.Lucrările,serviciile şi studiile
în curs de execuţie sau nedeterminate sunt alte elemente componente ale
producţiei în curs de execuţie.

b) După apartenenţa la patrimoniu, stocurile se pot grupa în:stocuri


aflate în patrimoniul propriu al acesteia şi stocuri care nu aparţin
patrimoniului propriu al acesteia,deşi se află în gestiunea unităţii.Primele
stocuri se găsesc în spaţiile proprii(depozite,magazii,magazine)sau la

- 10 -
terţi(materii prime şi materiale aflate la terţi,produse date la terţi,mărfuri
în custodie sau consignaţie la terţi).Stocurile din cea de-a doua categorie
aparţin terţilor şi se găsesc temporar în întreprindere pentru anumite
scopuri (materii prime,materiale,obiecte de inventar,mărfuri primite spre
prelucrare,în custodie sau în consignaţie).

c)Stocurile,din punct de vedere al provenienţei,trebuie privite sub


două aspecte.Pe de o parte ,stocuri achiziţionate de unitate din afara sa
(materii prime,materiale consumabile,obiecte de
inventar,animale,mărfuri,ambalaje cumpărate de la furnizori sau din
avansuri de trezorerie)sau intrate în gestiune pe alte căi(aport în natură al
asociaţilor la capitalul social,primite cu titlu gratuit,plusuri de inventar
constatate la stocurile provenite din aprovizionări din afara întreprinderii
sau din alte surse).Pe de altă parte,stocurile obţinute din activitatea
proprie în vederea creşterii şi folosirii acestora pentru
producţie,reproducţie,muncă,reprezentaţie,expunere în parcuri şi grădini
zoologice,animale şi păsări tinere şi la îngrăşat pentru a fi valorificate.

2.2 Evaluarea stocurilor

Respectarea regulilor privitoare la evaluarea patrimoniuliu şi a


celorlalte norme şi principii contabile are drept scop obţinerea unei
imagini fidele a patrimoniului,a situaţiilor financiare şi a
rezultatelor.Reflectarea în contabilitate a stocurilor se face valoric în
contabilitatea sintetică,cantitativ şi valoric în contabilitatea analitică,şi
cantitativ(în evidenţa operativă ţinută la locurile de depozitare).
În vederea exprimării în etalon bănesc a bunurilor de natura activelor
circulante materiale acestea trebuie evaluate.Unitatea patrimoniala este
obligată să menţină metodele de evaluare adoptate atât pe parcursul
exerciţiului financiar,cât şi de la un exerciţiu financiar la altul.Schimbarea
metodelor de evaluare de către unitate se poate face doar în cazuri
justificate şi în condiţiile prevăzute de lege şi trebuie menţionată în anexa
la bilanţ concomitent cu prezentarea influienţei avute asupra
patrimoniului,situaţiilor financiare şi asupra rezultatelor.

- 11 -
Preţurile folosite la evaluarea activelor circulante poartă denumirea de
preţuri de înregistrare.Acestea pot lua forma costului de achiziţie
,costului de producţie sau preţului standard,după caz.

Costul de achiziţie al unui bun de natura stocurilor cuprinde preţul


de cumpărare prevăzut în factura primită de la furnizor,taxele
nerecuperabile (comision pentru servicii vamale,taxele
vamale,accizele,taxa pe valoarea adăugată înscrisă în facturile emise de
furnizori pentru bunurile achiziţionate de întreprinderile neplătitoare de
T.V.A)cheltuielile de transport-aprovizionare şi alte cheltuieli accesorii
necesare pentru intrarea în gestiune a bunului respectiv.Un asemenea preţ
devine cost istoric şi va fi folosit în momentul eliberării „stocurilor în
cauză de la locurile de depozitare.Întrucât costul de achiziţie devenit preţ
de înregistrare în contabilitate pentru aceleaşi sortimente diferă de la o
perioadă la alta,în funcţie de mărimea preţurilor de livrare practicate de la
furnizor sau de volumul cheltuielilor de transport-aprovizionare,se ridică
problema preţurilor unitare care trebuie practicate la ieşirea stocurilor în
cauză de la locurile de depozitare”.
Costul de producţie cuprinde costul de achiziţie al materiilor prime şi
al materialelor consumate,celelalte cheltuieli directe producţie,precum şi
cota cheltuielilor indirecte de producţie determinate raţional ca fiind
legate de fabricaţia acestuia.Un asemenea preţ de înregistrare în
contabilitate prezintă dezavantajul că este cunoscut numai după expirarea
perioadei de gestiune curente.
Preţul standard reprezintă preţul prestabilit utilizat în evaluarea şi
înregistrarea stocurilor la preţuri fixe,a căror stabilire s-a făcut anterior,pe
baza preţurilor medii ale stocurilor respective realizate în perioada
precedentă.Acesta devine preţ de înregistrare în contabilitate doar în
condiţiile în care diferenţele de preţ existente în raport cu costul de
achiziţie sau costul de producţie,după caz,sunt reflectate distinct în
contabilitate.Actualizarea preţurilor standard se impune a fi făcuta cel
puţin o dată pe an,în funcţie de evoluţia preţurilor şi de alţi factori.
Din punct de vedere a relaţiei existente între costul de achiziţie sau
costul de producţie şi preţul standard,diferenţele de preţ care pot să apară
pot fi:

- 12 -
a) în plus (costul de achiziţie sau costul de producţie este mai mare
decât preţul standard);
b) în minus (costul de achiziţie sau costul de producţie este mai
mic decât preţul prestabilit).

Diferenţele de preţ se repartizează asupra valorii bunurilor ieşite din


gestiune şi asupra stocurilor cu ajutorul unui coeficient(K)care se
determină astfel:

Sid + D i
(1) K=
Sis + Vi

în care:

K – reprezintă coeficientul de repartizare a diferentelor de preţ;


Sid - soldul iniţial al diferenţelor de preţ la ambalaje;
Di - diferenţele de preţ aferente intrărilor de ambalaje în cursul
perioadei,cumulate de la inceputul anului;
Sis - soldul initial al stocurilor de ambalaje la pret de inregiregistrare
;
Vi- valoarea intrarilor de ambalaje in cursul perioadei la pret de
inregistrare,cumulate la începutul anului.

Acest coeficient se înmulţeste cu valoarea stocurilor ieşite din


gestiune la preţ de înregistrare,iar suma rezultată se înregistrează în
conturile corespunzătoare în care au fost evidenţiate bunurile ieşite din
patrimoniu.Calculul coeficienţilor de repartizare a diferenţelor de preţ se
poate realiza la nivelul conturilor sintetice de gradul I si II pe grupe sau
categorii de stocuri.La sfârşitul perioadei de gestiune , soldurile conturilor
de stocuri (la preţ de înregistrare)se cumulează cu cele ale conturilor de
diferenţe de preţ,astfel încât acestea să reflecte valoarea stocurilor la
costul de achiziţie sau la costul de producţie,după caz.

- 13 -
Stocurile se evaluează,potrivit prevederilor legale,la data intrării în
patrimoniu cu ocazia inventarierii la incheierea exerciţiului financiar şi la
data ieşirii din patrimoniu sau la darea în consum.

La momentul intrării în patrimoniu , activele circulante materiale


se supune evaluării şi înregistrării în contabilitate la valoarea de intrare
denumită valoarea contabilă şi care poate lua forma:
- costului de achiziţie (pentru materiille prime,materialele
consumabile,obiectele de inventar,ambalajele,baracamentele şi
amenajările provizorii procurate cu titlu oneros);
- costului de producţie (pentru producţia în curs de
execuţie,semifabricate ,produse finite,obiecte de inventar,ambalaje şi
pentru alte bunuri produse de către unitate);
- valorii de utilitate (pentru stocurile care reprezintă aport la
capitalul social sau pentru cele obţinute cu titlu gratuit)stabilită în funcţie
de preţul pieţei,utilitatea,starea acestora;
- costului de achiziţie sau a celui de producţie ,după caz,în situaţia
animalelor şi a păsărilor cumpărate din afara unităţii sau obţinute din
producţie proprie.
Valoarea luată în calcul pentru evaluarea stocurilor în momentul
inventarierii poarta denumirea de valoare de inventar (valoare de
utilitate sau valoarea actuala).Aceasta se stabileste in functie de utilitatea
pa care bunul respective o are pentru unitate si de pretul pietei.Diferentele
constatate intre solduri scriptice ale stocurilor evidenţiate în contabilitate
şi stocurile faptice constatate prin inventariere se vor înregistra ca plusuri
sau minusuri de inventar.Bunurile care au suferit deprecieri,cele
inutilizabile,fără desfacere sau greu vandabile,comenzile aflate în curs,ca
şi cele abandonate sau sistate vor fi evaluate la valoarea de utilitate
corespunzătoare fiecărui element.
La incheierea exercitiului financiar , evaluarea elementelor de
stocuri are loc la valoarea de intrare in patrimoniu,respective la valoarea
contabila pusa de acord cu rezultatele inventarierii,astfel:
- pentru elementele de stocuri la care exista diferenta in plus intre
valoarea de inventar si valoarea de intrare,evaluarea acestora se face la
valoarea de intrare;plusul de valoare constatat cu acest prilej nu se

- 14 -
inregistreaza in contabilitate,conform principiului prudentei;materii
prime,materialele consumabile,marfurile,ambalajele se mentin evidentiate
in contabilitate la valoarea lor de intrare;
- in cazurile in care valoarea de utilitate stabilite la inventariere este
mai mica decat valoarea de intrarea stocurilor ,diferentele constatate in
minus reprezinta o depreciere reversibila a materiilor pime,materialelor
consumabile,marfurilor;valoarea acestor active circulante se mentine,de
asemenea,la valoarea de intrare in patrimoniu.
Iesirea din patrimoniu sau darea in consum a stocurilor
presupune evaluarea aestora la nivelul valorii lor de inrare.Legislatia
romaneasca stabileste pentru agentii economici din Romania posibilitatea
de a opta pentru metoda costului ponderat (CMP), metoda “prima intrare-
prima iesire” (FIFO),metoda “ultima intrare- prima iesire” (LIFO) sau
metoda “pretului standard”.

Metoda costului mediu ponderat (CMP) presupune calcularea


costului-unitar mediu ponderat fie dupa fiecare intrare,fie lunar,ca aport
intre valoarea totala a stocului initial plus valoarea intrarilor si cantitatea
existenta in stocul initial plus cantitatile intrate,astfel:

Si + I
(2) CMP =
S ti + Q i

in care:
- Si - reprezinta valoarea totala a stocului initial;
- I - valoarea intrarilor
- Sti - cantitatea existenta in stocul initial;
- Qi - cantitati intrate.

Printre avantajele acestei metode putem mentiona nivelarea


variatiilor de cost (pret) in cazul fluctuatiilor de curs,simplificarea
calculelor de evaluare a stocurilor,cunoasterea in permanenta a valorii
stocurilor si a iesirilor din stoc,precum si apropierea valorii iesirilor astfel
calculate de realitatea economica a respectivului moment.Dezavantajul
metodei consta in faptul ca aceasta nu permite evaluarea fiecarei iesiri din
stoc,ci doar o evaluare globala realizata la sfarsitul perioadei de
gestiune,fapt ce contravine principiului de baza al inventarului permanent.
De asemenea,metoda analizata realizeaza o netezire a evaluarilor in
sensul ca valoarea stocurilor finale va fi minimizata in perioadele de
- 15 -
crestere a preturilor si supraevaluata in perioadele de scadere ale
acestora,fiind o metoda dificil de aplicat in cazul ciclurilor de exploatare
caracterizate prin miscari de stocuri numeroase,putand fi insa usor
adaptata la situatia gestiunilor automatizate.

Metoda FIFO(First In-First Out)


Procedeaza la o evaluare a bunurilor iesite din gestiune la costul de
achizitie sau la costul de productie al primei intrari.Pe masura epuizarii
lotului,stocurile iesite din gestiune se evaluiaza la costul de achizitie sau
la costul de productie al lotului urmator,in ordine cronologica.
Avantajele acestei metode constau in simplitate si usoara
aplicabilitate,evaluareastocurilor finale realizandu-se la cele mai recente
valori astfel incat apropierea de realitatea economica este mai
mare.Dezavantajele acestei metode se refera,pe de o parte,la subevaluarea
iesirilor din stoc in perioada de inflatie (ce are ca efect minimizarea
cheltuielilor si supraevaluarea rezultatului final), iar pe de alta parte,la
supraevaluarea iesirilor din stoc in perioadele caracterizate prin scaderea
preturilor,fapt ce denota o corelare intarziata a costurilor cu variatiile de
pret.
Metoda LIFO(Last In-First Out)
Consta in evaluarea bunurilor iesite din gestiune la costul de
achizitie sau la costul de productie aferent ultimei intrari.Pe masura ce
acesta se epuizeaza,iesirile din gestiune de natura stocurilor se evalueaza
la costul de achizitie sau la costul de productie al lotuli anterior,in ordine
cronologica.Evaluarea iesirilor din stoc la costurile cele mai
recente,supraevaluarea in perioadele de inflatie a consumurilor fapt ce are
ca efect majorarea cheltuielilor si diminuarea rezultatului final,sunt doar
cateva dintre avantajele acestei metode .In ceea ce priveste
dezavantajele mentionam urmatoarele :
-corelarea costurilor cu variatiile de pret si subevaluarea stocului in
caz de depreciere monetara;
-in perioadele caracterizate prin puternice cresteri ale
preturilor,interesul unitatilor patrimoniale(care isi poate fixa preturile de
vanzare in raport de costurile sale complete) va fi acela de a urmari ca
preturile de vanzare sa urmeze imediat preturilor sale de cumparare,astfel
incat rezerva generala de preturile de vanzare sa fie suficienta pentru a
face fata cumpararilor.

- 16 -
Acest lucru nu este posibil decat in situatia im care intarzierile in
lichidarea stocurilor sunt mai mici comparativ cu duratele de viata ale
acestora.

2.3 Contabilitatea analitica a stocurilor

Daca unitatile mici si mijlocii care utilizeaza metoda inventarului


intermitent in contabilitatea sintetica a stocurilor care nu au nevoie de
organizarea unei contabilitati analitice a acestora, unitatile mari sunt
obligate sa organizeze contabilitatea analitica a stocurilor astfel incat
aceasta sa permita,pentru fiecare loc de depozitare in parte,urmarirea
existentei si miscarii acestora din punct de vedere cantitativ si valoric (pe
feluri de materiale ,produse,marfuri sau gestiuni).

Legea contabilitatii nr.82/1991 lasa la latitudinea fiecarei unitati


patrimoniale modul de organizare a contabilitatii analitice a stocurilor in
raport de specificul actuvitatii si de necesitatile proprii ale
acesteia.Ansamblul activitatilor ce trebuie desfasurate de o unitate pentru
realizarea unui sistem informational adecvat unei organizari eficiente a
contabilitatii interne a stocurilor cuprinde:
-tinerea,pe diferite categorii de stocuri,a evidentei operative(care se
realizeaza la magazii sau la depozite,pe feluri de materiale,obiecte de
inventar cu ajutorul fisei de magazie in care sunt inregistrate,document cu
document,toate operatiunile de intare si iesire,stabilindu-se zilnic stocul
existent in magazie).Confruntarea acestorstocuri cu cele inregistrate in
contabilitatea financiara trebuie facuta lunar;
-stabilirea metodelor de evaluare si de contabilitate analitica a
stocurilor ;
-inventarierea stocurilor in vederea organizarii controlului de
gestiune ;
-analiza eficientei cu care a fost realizata gestiunea interna si
contabilitatea stocurilor .

- 17 -
Unitatile patrimomiale care utilizeaza metoda inventarului
permanent pot opta,in ceea ce priveste organizarea contabilitatii analitice
a stocurilor,pentru una din urmatoarele metode:metoda cantitativ-valorica
(pe fisele de cont analitic),metoda operativ-contabila (pe solduri)sau
metoda global-valorica.

Metoda cantitativ-valorica(pe fisele de cont analitic)


Presupune tinerea unei evidente cantitativ pe categorii de stocuri la
locul de depozitare,iar in contabilitate a evidentei cantitativ-
valorice.Contabilitatea stocurilor se desfasoara pe gestiuni,iar in cadrul
acestora pe feluri de bunuri.Controlul exactitatii si concordantei
inregistrarilor idn evidenta de la locurile de depozitare si din contabilitate
are la baza punctajul periodic realizat in urma confruntarii cantitatilor
inregistrate in fisele de magazie cu cele din fisele de cont analitic de la
contabilitate .
In cadrul gestiunilor,evidenta cantitativa a bunurilor se tine cu
ajutorul fiselor de magazie a caror aranjare se face in ordinea fiselor de
cont analitic de la contabilitate. Inregistrarile in fisele de magazie se fac
zilnic de catre gestionar sau de catre persoana desemnata si au la baza
documentele de intrare si iesire a bunurilor materiale .Dupa
inregistrare,predarea documentelor la contabilitate se face pe baza de
borderou,acestea fiind sistematizate in cadrul fiselor de cont analitic
pentru valori materiale ,stabilindu-se stocurile si soldurile ,dupa
verificarea prealabila a modului de emitere si comletare a documentelor
privitoare la miscarea bunurilor .Aceleasi documente stau la baza
intocmirii situatiilor centralizatoare privind intrarile si iesirile de bunuri
ce vor fi inregistrate in contabilitatea sintetica.Controlul inregistrarilor
privitoare la bunurile materiale realizate in contabilitatea sintetica si in
cea analitica se asigura prin intermediul balantei analitice a valorilor
materiale care se intocmeste lunar ,separat pentru fiecare cont de stocuri.
Aceasta metoda prezinta ca avantaje simplitatea si posibilitatea de a
furniza in orice moment date privitoare la existenta si miscarea bunurilor
materiale,iar ca dezavantaj faptul ca necesita un volum mare de
munca,deoarece inregistrarea miscarilor cantitative de bunuri se face atat
in fisele de magazie ,cat si in fisele de cont analitic de la contabilitate.
Metoda operaiv-contabila(pe solduri)

- 18 -
Poate fi aplicata la organizarea contabilitatii analitice a materiilor
prime,materialelor consumabile,obiectelor de
inventar,semifabricatelor,produselor finite,produselor reziduale,marfurilor
si ambalajelor.Acesta consta in tinerea,la locurile de depozitare,a
evidentei cantitative a bunurilor materiale pe categorii,iar la contabilitate
a evidentei valorice desfasurate pe gestiuni ,iar in cadrul acestora pe grupe
sau subgrupe de bunuri,dupa caz.

Controlul exactitatii si concordantei inregistrarilor din evidenta


depozitelor cu cele din contabilitate se realizeaza lunar,prin evaluarea
stocurilor cantitative transcrise din fisele de magazie in registrul
stocurilor.Servind prin evidenta cantitativa tinuta pe feluri de bunuri la
locurile de depozitare si pentru controlul operatiilor inregistrate in
contabilitate de catre gestionar sau persoana desemnata,ca si pentru
calcularii valorii bunurilor materiale existente in stoc la sfarsitul lunii in
vederea confruntarii cu datele din contabilitatea sintetica,fisele de
magazie se tin in ordinea in care sunt inscrise bunurile in registrul
stocurilor.Iregistrarea cantitatilor de catre gestionar sau alta persoana
desemnata se face zilnic in aceste fise pe baza documentelor de intrare si
a celor de iesire ,pozitie cu pozitie.Aceste documente se pun la dispozitia
persoanei de la compartimentul de contabilitate desemnata cu tinerea
evidentei bunurilor,care raspunde de verificarea lor si de controlul tuturor
operatiunilor efectuate in fisele de magazie.

Persoana desemnata cu preluarea documentelor va face acest lucru doar


dupa ce se va verifica emiterea corespunzatoare a acestora,corecta lor
inregistrare in fisele de magazie si stabilirea cu exactitate ,in cadrul
acestor fise,a stocului scriptic.Corectarea eventualelor erori constatate in
evidenta gestiunilor se va face in prezenta persoanei responsabile de
inregistrarile efectuate in fisele de magazie ,iar abaterile constatate vor fi
aduse la cunostiinta conducatorului compartimentului financiar-contabil
pentru stabilirea masurilor ce se impun .

In vederea verificarii inregistarilor din conturile de stocuri cu cele


din fisele de magazie se utilizeaza registrul stocurilor in care,la sfarsitul
fiecarei luni ,se consemneaza:

- 19 -
-stocurile cantitative din fisele de magazie aferente fiecarui fel de
bunuri,grupate pe magazii,conturi,grupe si eventual subgrupe ;
-valoarea calculata pentru cantitatile aflate pe baza preturilor de
inregistrare;totalizarea valorilor anterioare pe pagini ale registrului
stocurilor,pe grupe de bunuri,subgrupe de bunuri,conturi si magazii sau
depozite.

Cand intre soldurile conturilor din registru si cele din contabilitate


exista diferente,localizarea acestora se face printr-o noua centralizare a
intrarilor si iesirilor de bunuri si prin confruntarea totalurilor obtinute cu
datele din registrul stocurilor.
In situatia utilizarii registrului stocurilor nu mai are loc intocmirea
balantei analitice a valorilor materiale.Dintre avantajele acestei metode
mentionam urmatoarele :scutirea unitatilor patrimoniale de a mai intocmi
fisele conturilor analitice datorita intocmirii registrului stocurilor,precum
si mentinerea integritatii stocurilor din gestiune prin atenta urmarire de
contabilitate a operatiunilor inregistrate de catre gestionar in fisele de
magazie.

Metoda global-valorica,a carei arie de aplicare este,in


principal,tinerea evidentei marfurilor si ambalajelor aflate in unitatile de
desfacere cu amanuntul,precum si a alor bunuri aferente unitatilor care nu
beneficiaza de o dotare tehnica corespunzatoare,presupune:
- tinerea evidentei bunurilor materiale doar din punct de vedere
valoric,atat la nivel de gestiune,cat si in contabilitate;
- efectuarea controlului concordantei inregistrarilor evidentiate la
gestiuni si in contabilitate doar din punct de vedere valoric si la perioadele
stabilite de unitate (decadal,chenzinal sau lunar);
- inlocuirea in cadrul fiecarei gestiuni,a inregistrarii miscarilor de
stocuri din fisa de magazie,cu evidentierea valorica zilnica a intrarilor si
iesirilor de stocuri in raportul de gestiune pe baza caruia se stabileste
soldul aferent fiecarei zile.Intocmirea raportului de gestiune se face in
doua exemplare.Primul exemplar,impreuna cu documentele
justificative,se transmite compartimentului contabilitate unde are loc
verificarea legalitatii si realitatii documentelor inscrise in raportul de

- 20 -
gestiune,precum si a preturilor,urmand ca dupa constatarea corectei si
legalei alcatuiri a acestora,ele sa fie vizate si inregistrate in fisa de cont
pentru operatii diverse tinute pe fiecare gestiune in parte.

Unul dintre avantajele acestei metode este cel al eliminarii fiselor de


cont analitic de la contabilitate,fapt ce are ca rezultat reducerea volumului
de munca al acestui compartiment.

2.4 Organizarea contabilitatii sintetice a stocurilor

Ca demers specializat utilizat la determinarea si consemnarea


realitatii faptice a stocurilor si productiei in curs de executie,inventarierea
si rezultatul acesteia (inventarul)difera din punct de vedere al functiilor
indeplinite in cadrul procesului de cunoastere contabila,realizandu-se
conform unor principii si tehnici adecvate.

Obligativitatea tuturor agentilor economici de a efectua


inventarierea generala a elementelor de activ si de pasiv detinute la
inceputul activitatii,cel putin o data pe an pe parcursul functionarii
unitatii,in cazul fuziunii sau incetarii activitatii,precum si in alte situatii
prevazute de lege,reiese din prevederile art.8 din Legea contabilitatii
nr.82/1991. Reprezentand ansamblul operatiilor prin care se constata
existenta tuturor elementelor de activ si de pasiv,din punct de vedere
cantitativ si valoric sau numai valoric(dupa caz),scopul principal al
inventarierii este acela de a stabili situatia reala a patrimoniului fiecarei
unitati.

Conform prevederilor din legea contabilitatii, sub raportul naturii si


complexitatii activitatii unitatii patrimoniale,acestea au obligatia sa
asigure:
- stabilirea perioadelor de inventariere,precum si organizarea si
numirea persoanelor imputernicite a o efectua;
- pregatirea conditiilor necesare bunei desfasurari a inventarierii;
- inregistrarea contabila a tuturor operatiunilor aferente exercitiului
financiar;
- efectuarea faptica a inventarierii.

- 21 -
Efectuarea inventarierii se face la locurile de existenta a bunurilor
prin cantarire,masurare,numarare sau prin alte metode impuse de
necesitatea determinarii existentei faptice a stocurilor,iar bunurile
inventariate (grupate pe gestiuni si categorii de bunuri)se inscriu in listele
de inventariere semnate de catre persoanele imputernicite a efectua
inventarierea.

Pentru bunurile care apartin altor persoane fizice sau juridice se


intocmesc liste de inventariere separate,o copie a acestor liste fiind
trimisa,de regula,persoanei juridice sau fizice in a carei proprietate se afla
bunurile respective.Intocmirea unor liste separate de inventariere se face
si in cazul bunurilor depreciate,inutilizabile,deteriorate,fara desfacere sau
greu vandabile,comenzilor in curs,celor abandonate sau sistate.
Consemnarea rezultatelor inventariere se face in cadrul
procesului verbal de inventariere ale carui elemente principale sunt
perioada si gestiunile inventariate,persoanele responsabili cu efectuarea
inventarierii,plusurile si minusurile constatate,compensarile
efectuate,bunurile depreciate,valorificarea rezultatelor obtinute in urma
inventarierii,constituirea de provizioane si regularizarea
acestuia,concluziile si propunerile legate de inventariere stocurilor.
Contabilitatea valorilor materiale ce apartin unei unitati patrimoniale
poate fi organizata conform uneia din urmatoarele sisteme de
inventariere:
a)sistemul inventarului permanent;
b)sistemul inventarului intermitent.

Presupunand inregistrarea in contabilitate a tuturor operatiunilor de


intrare si iesire aferente bunurilor materiale,sistemul inventarului
permanent permite stabilirea si cunoasterea stocurilor in orice
moment,ata din punct de vedere cantitativ,cat si valoric,la nivelul costului
de achizitie ,costului de productie sau a pretului prestabilit
(standard),dupa caz.
Folosirea sa se face de catre unitatile mari si consta in utilizarea
conturilor de stocuri in scopul cunoasterii permanente (dupa fiecare
intrare si,respectiv,iesire)a stocului scriptic.In consecinta ,ca urmare a
aplicarii acestui sistem ,contabilitatea sintetica a stocurilor va reflecta:

- 22 -
-stocul initial,de la inceputul lunii,care va fi stocul final din luna
precedenta;
-intrarile din cursul lunii,pe baza documentelor de intrare a
stocurilor,ce se vor inregistra in debitul conturilor corespunzatoare de
stocuri,dand nastere rulajului debitor al acestora.

2.5 Continutul si functionarea conturilor de stocuri


Conturile de stocuri pot fi impartite in urmatoarele categorii:conturi
de gestionare a stocurilor ,conturi de regularizare asupra evaluarii
stocurilor si conturi rectificative asupra stocurilor .

Sistemul de conturi specific stocurilor :


• Continutul si functionarea conturilor de stocuri.
a) contabilitatea stocurilor de materii prime si
materiale:materiile prime sunt evidentiate in contabilitate cu ajutorul
contului 301 „Materii prime”,iar materialele consumabile cu ajutorul
contului 302”Materiale consumabile”.Tot in categoria materialelor sunt
cuprinse si obiectele de inventar ,reflectate cu ajutorul contului 303
„Materiale de natura obiectelor de inventar”.Aceste conturi
functioneaza dupa regula conturilor de activ si inregistreaza:
 In debit,valoarea la pret de inregistrare a materiilor
prime,respectiv,materialelor intrate in patrimoniu ,astfel:achizitionate de
la furnizori sau din avansuri de trezorerie ,aduse de la terti ,aduse ca aport
in
 natura sau primite cu titlu gratuit ,primite de la grup,unitate
sau subunitati si constatate in plus la inventariere;
 In credit,valoarea la pret de inregistrare a materiilor
prime,respectiv,materialelor iesite din gestiune prin consum sau date in
folosinta,constatate lipsa la inventar si depreciere,retrase din aportul in
natura,trimise spre prelucrare sau in custodie la terti,vandute ,iesite prin
donatie sau distruse de calamitatii.

Soldul debitor al conturilor exprima valoarea materiilor prime sau


materialelor aflate in stoc.

- 23 -
Contul 302„Materiale consumabile”se dezvolta in analitic pe
urmatoarele conturi sintetice de gradul II :
-3021 „Materiale auxiliare”;
-3022 „Combustibili”;
-3023 „Materiale pentru ambalat”
-3024 „Piese de schimb”;
-3025 „Seminte si materiale de plantat”;
-3026 „Furaje”;
-3028 „Alte materiale consumabile”.

b) contabilitatea productiei:activitatea desfasurata de agentii


economici din sfera productiei materiale se concretizeaza in obtinerea de
produse finite ,semifabricate,produse reziduale ,lucrari si servicii.
Pentru evidenta acestora se utilizeaza conturile :
341 „Semifabricate „;
 345 „Produse finite „
 346 „Produse reziduale „.
Conturile 341 „Semifabricate”,345 „Produse finite „ si 346
„Produse reziduale „ sunt conturi de activ si inregistreaza :
 in debit,valoarea la pret de inregistrare a semifabricatelor
,produselor finite sau produselor reziduale intrate in gestiune din sectiile
de productie sau constatate plus la inventariere ;
 in credit ,valoarea la pret de inregistrare a acestor bunuri
vandute,constatate minus la inventariere,trimise la terti,distruse de
calamitatii sau livrate cu titlu gratuit.
Soldul debitor al acestor conturi exprima valoarea la pret de inregistrare a
semifabricatelor,produselor finite sau produselor reziduale existente in
stoc.
c) contabilitatea marfurilor :reflectarea in contabilitate a
marfurilor se realizeaza cu ajutorul contului 371 „Marfuri”.Esre un cont
de activ care :
 se debiteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor
achizitionate de la furnizori sau din avansuri de trezorerie ,aduse ca
aport,aduse de la terti ,valoarea la pret de inregistrare a materiilor
prime ,materialelor auxiliare ,materiale de natura obiectelor de inventar
,animalelor si pasarilor si a altor valori de natura stocurilor vandute ca
atare ;valoarea la pret de inregistrare a produselor finite vandute prin
magazinele proprii de desfacere ,valoarea marfurilor constatate plus la
inventar si cele primite cu titlu gratuit,valoarea adaosului comercial si
- 24 -
TVA neexigibila in situatia in care evidenta marfurilor se tine la pret cu
amanuntul;
 se crediteaza cu valoarea la pret de inregistrare a marfurilor
iesite din gestiune prin vanzare ,lipsuri la inventariere ,trimise la terti
,retrase din aport ,valoarea adaosului comercial si a TVA neexigibila
aferente marfurilor vandute,valoarea donatiilor si a pierderilor din
calamitati constatate la marfuri.
Soldul debitor al contuluireflecta valoarea la pret de inregistrare a
marfurilor existente .

c) contabilitatea diferentelor :aceste conturi au misiunea de a aduce


la nivelul valorii de intrare in patrimoniu stocurile ,atunci cand acestea
sunt lasate sa figureze in conturile de gestionare la un nivel diferit fata de
nivelul real.
Asemenea misiune indeplinesc conturile :

• 308 „Diferente de pret la materii prime si materiale”


• 348 „Diferente de pret la produse”
• 368 „Diferente de pret la animale”
• 378 „Diferente de pret la marfuri”
• 388 „Diferente de pret la ambalaje”.
Diferentele de pret stabilite la intrarea bunurilor in patrimoniu se
repartizeaza si se inregistreaza proportional atat asupra valorii bunurilor
iesite cat si asupra stocurilor .Repartizarea se efectueaza cu ajutorul unui
coeficient care se calculeaza astfel :

Si al contului de dif . + dif . de pret aferente int .in cursul per . cumulate de la inc . anului
K=
Si la pret de inreg . + val .int .in cursul per . la pret de inreg . cumulat de la inc . anului

Acest coeficient se aplica asupra valorii bunurilor iesite din gestiune


la pret de inregistrare ,obtinandu-se astfel diferente de pret aferente

bunurilor iesite.Acesti coeficienti de repartizare pot fi calculati la nivelul


conturilor sintetice de gradul I si II ,pe grupe sau categorii de stocuri .
La sfarsitul perioadei ,soldurile conturilor de diferente se cumuleaza
cu soldurile conturilor de stocuri ,la pret de inregistrare ,astfel incat aceste
conturi,impreuna ,sa reflecte valoarea stocurilor la cost de
achizitie,respectiv,cost de productie ,dupa caz.
- 25 -
Pentru materiile prime,materiale consumabile si materiale de natura
obiectelor de inventar ,acest cont este 308 „Diferente de pret la materii
prime si materiale „.Este un cont de activ care inregistreaza :
 in debit , diferentele de pret aferente materiilor prime sau
materialelor intrate in gestiune ;
 in credit ,diferentele de pret aferente materiilor prime sau
materialelor intrate in gestiune .

Soldul contului exprima diferentele de pret aferente materiilor prime si


materialelor consumabile aflate in stoc .
Contul 348 „Diferente de pret la produse”reflecta diferentele intre
pretul prestabilit si costul de productie efectiv aferent produselor.Este un
cont de activ care
 se debiteaza cu diferentele de pret aferente produselor intrate
in gestiune ;
 se crediteaza cu diferentele de pret aferente produselor iesite
din gestiune .
Soldul debitor al contului reprezinta diferentele de pret aferente
produselor aflate in stoc .
O particularitate a acestor conturi ,este ca ele pot functiona in doua
variante:
prin consemnarea in debitul conturilor de regularizare atat a
diferentelor favorabile cat si a diferentelor nefavorabile aferente stocurilor
intrate in gestiune,iar in credit a diferentelor repartizate asupra stocurilor
iesite din gestiune.Diferentele favorabile ,pentru ca urmeaza sa fie scazute
din valoarea de inregistrare in contul de gestionare ,se inregistreaza in
rosu sau
chenar ,iar diferentele nefavorabile ,pentru ca urmeaza sa
fie adaugate la valoarea de inregistrare in contul de gestionare in scopul
reconstituirii costului efectiv ,se inregistreaza in mod obisnuit ;
 prin consemnarea in debitul conturilor de regularizare
numai a diferentelor care maresc evaluarea in contul de gestionare pentru
a se ajunge la valoarea de intrare in patrimoniu ,iar in credit ,a diferentelor
care diminueaza evaluarea din contul de gestionare pentru a se ajunge la
valoarea de intrare in patrimoniu .
e)contabilitatea provizioanelor :se realizeaza cu ajutorul
urmatoarelor conturi :
• 394 „Provizioane pentru deprecierea produselor”
- 26 -
• 395 „Provizioane pentru deprecierea stocurilor aflate la terti”
• 396 „Provizioane pentru deprecierea animalelor „
• 397 „Provizioane pentru deprecierea marfurilor”
• 398 „Provizioane pentru deprecierea ambalaje”
Sunt conturi de pasiv care se crediteaza cu valoarea provizioanelor
Soldul creditor al conturilor exprima valoarea provizioanelor pentru
deprecierea stocurilor .

2.6 Fluxuri de operatiuni economice specifice


stocurilor

A.Fluxuri de operatiuni privind „ambalajele”:

1.Intrarea în gestiunea intreprinderii „A” de ambalaje destinate ambalarii


şi transportului marfurilor la costul de achizitie de 8.000.000 lei :

% = 401 9.520.000
608 8.000.000
4426 1.520.000

2.Constatarea la sfarsitul lunii aprilie 2001, pe baza de inventar , ambalaje


nevandute în valoare de 160.000 lei.

381 = 608 160.000

3.Transferarea la finile lunii aprilie 2001 a intregului sold de 7.840.000 lei


al contului de cheltuieli privind ambalajele:

121 = 608 7.840.000

4.Descarcarea gestiunii pentru ambalajele livrate la inceputul lunii mai


2001 în valoare de 180.000 lei şi includerea direct pe cheltuieli a sumei de
800.000lei ,ce reprezinta ambalajele de transport,intrate în gestiune pe
baza facturii furnizorului(10 buc. Saci canepa x 80.000lei = 800.000lei):

608 = 381 160.000


- 27 -
% = 401 952.000
608 800.000
4426 152.000

5.Constatarea la sfarsitul lunii mai 2001 a unui stoc de ambalaje în


valoare de 240.000 lei şi inchiderea contului de cheltuieli privind
materiile prime pentru intregul sau sold de 720.000 lei

381 = 608 240.000


121 = 608 720.000

B.Fluxuri de operatii privind marfurile:

1.Achizitionare de marfuri conform factura fiscala la un cost de achizitie


100.000.000 lei , T.V.A 19%.

% = 401 119.000.000
371 100.000.000
4426 19.000.000

2.Inregistrarea adaosului comercial (30%) şi taxa pe valoare adaugata


neexigibila aferente marfurilor achizitionate.

371 = % 54.700.000
378 30.000.000
4428 24.700.000

3.Incasarea numerarukui în valoare de 185.640.000 lei din vanzarea cu


amanuntul al marfurilor din care 29.640.000 lei reprezinta T.V.A

5311 = % 185.640.000
707 156.000.000
4427 29.640.000

4.Se depune la banca numerarul incasat din vanzarea cu amanuntul al


marfurilor.

581 = 5311 185.640.000


5121 = 581 185.640.000

- 28 -
5.Se inregistreaza descarcarea gestiunii pentru marfurile vandute în cursul
perioadei.

% = 371 185.640.000
607 120.000.000
378 36.000.000
4428 29.640.000

C.Fluxuri de operatii privind materiile prime şi materialele


consumabile

1.Aprovizionarea cu materii prime , pret prestabilit 74.000.000 lei , pret


de cumparare 70.000.000 lei , cheltuieli de transport – aprovizionare
3.000.000 lei , T.V.A 19%

% = 401 86.870.000
301 74.000.000
308 1.000.000
4426 13.870.000

2.Achizitionarea cu materiale consumabile la pret de cumparare


20.000.00 lei ,pret prestabilit 17.000.000 lei , T.V.A. 19%

% = 401 23.800.000
302 17.000.000
308 3.000.000
4426 3.800.000

3.Inregistrarea diferentelor de pret aferente materiilor prime de 4.487.170


lei şi a materialelor consumabile de 897.436 lei.

% = 308 5.384.606
601 4.487.170
602 897.436

- 29 -
- 30 -