Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiectul 1
Prin analiză ca metodă de cunoaștere se subînțelege descompunerea sau desfacerea unui proces
sau fenomen în elementele sale componente,precum și stabilirea factorilor(cauzelor) care l-au
modificat(generat).Pentru a sesiza trăsăturile esențiale fenomenului studiat,analiza se îmbină cu
corelativul ei sinteza.Prin sinteză se înțelege operația logică de reunire a elementelor,laturilor sau
a cauzelor izolate anterior de analiză pentru a evidenția caracteristicile principaleale fenomenului.
Deosebirea dintre analiza economică și analiza proceselor biologice,chimice etc. constă în faptul
că în biologie,chimie analiza se efctuează în baza experimentelor și utilajului de laborator,pe cînd
în economie acesta este exclus.
Analiza economică a apărut în anii 50 ai sec.XX.Ea s-a desprins din evidența contabilă ca o
disciplină aparte.
1
absolute și relative.Aceasta permite de a observa modificările calitative în dinamica
indicatorilor.
Aplicarea analizei economice în baza informației științifice și reale ce caracterizează cît mai
amplu activitatea întreprinderii.
Acest principiu necesită ca analiza să fie efectuată după un sistem de indicatori ce
caracterizează destul de exact diferite laturi a activități întreprinderii.
Complexitatea analizei.
Presupune studierea fenomenelor,ținînd cont de corelațiile cauză-efect și de măsurarea
cantitativă a influenței factorilor asupra modificării indicatorilor de volum,de eficiență a
ratelor etc.
Operativitatea analizei economice.
Constă în apropierea maximum posibilă în timp a analizei față de procesele care au loc la
întreprindere.
- Economia pe ramuri;
- Statistica;
- Finanțele întreprinderii;
- Auditul;
- Evidența contabilă.
Analiza economică folosește unele elemente din aceste disciplini pentru a reda cît mai amplu
activitatea întreprinderii.La rîndul său disciplinele menționate la fel folosesc elemente ale analizei
economice,însă studiul complet referitor la activitatea agentului economic îl efectuează numai
analiza economică.Cele mai pronunțate legături ale analizei economice le are cu evidența
contabilă,deoarece 70-80% de informație analiza o folosește din evidența contabilă.
Subiectul 2
2
1.Pentru aprecierea activității întreprinderiise folosesc diferiți indicatori care se obțin în rezultatul
completării rapoartelor statistice și financiare,cît și n rezultatul prelucrării informației
economice.Conținutul indicatorului reflectă esența proceselor studiate,iar valoarea numerică-
expresia concretă a indicatorului.
Indicatorii simpli se consideră acei care nu pot fi devizați după părți componente(de ex.numărul
meiu de muncitori,numărul de utilaje etc.).
Indicatorii compuși se consideră acei care reprezintă suma a mai multor părți componente (de
ex.profitul pînă la impozitare se consideră indicator compus,deoarece se calculează după formula:
Pimp=Rop Rinv Rf Rexp,unde
Rexp-rezultatul excepțional)
3
După modul de formare:
- Normativi;
- De plan;
- A evidenței;
- Ai rapoartelor;
- Analitici.
Prin conținutul indicatorului se înțelege esența proceselor studiate,iar prin mărimea numerică-
expresia concretă
Indicatorii analitici sunt cei care se obțin în rezultatul prelucrării informației economice. Aceștia
sunt:
I. ADITIVĂ
II. MUTIPLICATIVĂ
III. COMBINATĂ
Forma aditivă este o astfel de legătură în care factorii sunt legați în formula de calcul prin
semnele algebrice plus și minus(de ex.profitul din activitatea operațională se calculează
Rop=PB+AVO-(Ccom+Cgen+ACO),unde:
PB-profitul brut
Ccom-cheltuieli comerciale
Forma multiplicativă este acea legătură unde factorii sunt legați între ei în formula de calcul prin
semnele algebrice de înmulțire și împărțire. (de ex.rentabilitatea produselor concrete poate fi
4
C-costul unitar)
Forma combinată este acea legătură conform căreia factorii sunt legați în formul ade calcul prin
4 sau 3 semne algebrice.(de ex.rentabilitatea mijloacelor de producție poate fi calculată:
Rmp= *100%,unde:
1. Resursele umane;
2. Resursele materiale;
3. Resursele de mijloace fixe;
4. Resursele financiare și informaționale.
În procesul analizei se studiază eficiența utilizării fiecărei grupe de resurse în baza indicatorilor
respectivi.
Subiectul 3
Factorii cantitativi reflectă mărimea resurselor alocate în circuitul economic al întreprinderii (de
ex.valoara mijloacelor fixe productive,efectivul de muncitori).
Factorii calitativi reflectă eficiența utilizării resurselor(. ex.randamentul mijloacelor fixe productive
ce ne arată cîtă producție se obține la fiecare leu de mijloace fixe).
5
Factorii principali se consideră aceia cărora le revine rolul hotărîtor în obținerea
performanțelor(de ex.aplicarea tehnologiilor avansate se consideră factor principalîn creșterea
productivității muncii,sporirea rezultatelor financiare și asigurarea stabilității financiare).
Factorii secundari se consideră acei care nemijlocit nu influențează în mod direct la rezultatele
activității întreprinderii(de ex.aprovizionarea cu resurse materiale se consideră factor secundar în
creșterea eficienței factorilor de producție).
Factorii permanenți sunt acei care acționează de-a lungul întregii activităția întreprinderii(de
ex.cererea de mărfuri se consideră factor permanent).
Factorii temporari se consideră acei care activează într-un segment limitat de timp(de ex.
Reducerea prețului la produsele petroliere în anul 2009 a avut un carater temporar).
Factorii cu caracter general sunt acei care influențează asupra activității tuturor întreprinderilor
din ramură sau din economia națională(de ex.creșterea prețurilor la gazele naturale).
Factorii cu acțiune directă sunt acei creșterea cărora contribuie la majorarea indicatorului
rezultativ.
(de ex. în formula Rp= *100%, B-profitul la o unitate de produs se consideră factor cu acțiune
6
Factorii pozitivi sunt acei care în rezultatul calculelor au devieri cu semnul plus,în caz invers vor fi
factori negativi.
Subiectul 4
Rezervele interne reflectă posilibitățile întreprinderii concrete în sporirea eficienței utilizării forței
de muncă,materiei prime și utilajului.
Rezervele externe sunt acelea care pot sa contribuie la sporirea eficienței resurselor nu numai la o
întreprindere,dar la mai multe întreprinderi din ramură sau economia națională.
Rezervele evidente sunt acelea care reflectă abaterile datelor efective față de normele stabilite
sau planul de afaceri.
Rezervele camuflate sunt acelea care se relevă prin comparația datelor întreprinderii analizate cu
datele medii pe ramură sau cu datele întreprinderii fruntașe.
Rezervele curente sunt acelea care pot fi mobilizate în decursul perioadei curente fără investiții
suplimentare (de ex.reducerea staționărilor de mașini și utilaje,reducerea pierderilor de
materiale).
Rezervele perspective sunt acelea care pot fi mobilizate într-un timp mai îndelungat și de regulă
sunt necesare investiții suplimentare(de ex.reconstrucția uzinei sau procurarea utilajului modern).
7
Subiectul 5
Metode analizei economice cuprinde un sistem de metode care se unesc în două grupe:
8
Tema 2: Metode de studiere prealabilă şi apreciere calitativă a fenomenelor
economice
S1:Noțiunea de metode(procedee metodice)ale analizei economice și clasificarea lor
S2:Metoda comparației
S4:Metoda grupării
Subiectul 1
Aici se includ:
- comparația;
- divizarea și descompunerea;
- seriile dinamicii;
- metoda grupării.
2) Metodele de calcul cantitativ a legăturilor cauzale dintre factori și indicatorii rezultativi.
Aici se includ:
- Metoda balanțieră;
- Metoda diferențelor absolute;
- Metoda diferențelor relative;
- Metoda substituțiilor în lanț;
- Metoda recalculării;
- Metoda integrală;
- Metoda soldului neîmpărțit;
- Metoda participării prin cotă;
- Etc.
1) Deterministă;
2) Stocastică
9
Tipul determinist este o astfel de legătură care se exprimă printr-o formulă analitică concretă.În
cadrul acestei legături se evidențiază trei forme:
a. Aditivă;
b. Multiplicativă;
c. Combinată.
Tipul stocastic reflectă variația variabilei dependente sub acțiunea factorilor independenți. Aici
analiza estimează gradul de legătură și influența cantitativă a factorilor asupra variabilei
dependente.
-coeficientul de regresie pe lîngă ,care reflectă cu cît va crește productivitatea muncii dacă
stagiul de muncă se va majora cu un an.
Subiectul 2
10
De exemplu,nu se admite comparația volumului producției fabricate în semestrul IV al anului
2010 cu semestrele I,II și III a anului 2009,deoarece acesta poate să se modifice sub influența
caracterului sezonier al producției,cît și a diferitului nivel de muncă.Astfel este necesar de efectuat
comparația strict pe aceleași semestre sau luni a anului.
În dinamică;
Datelor efective cu cele planificate;
În spațiu.
= + +
= + +
= + +
Comparația în baza indicilor cu bază fixă și în lanț.Rîndul de date în care una din mărimi
este luată ca bază,iar restul se exprimă în procente față de ea este index cu bază
fixă.Rîndul de date unde fiecare din mărimi se exprimă în procente față de cea
precedentă se numește indice în lanț.
De exemplu:
11
2005 57560 100 ----------
2006 62106 107,9 107,9
2007 59322 103,1 95,5
2008 63129 109,7 106,4
2009 64317 111,7 101,9
2010 68846 119,6 107,0
Concluzie:
Subiectul 3
Esența divizării constă în descompunerea indicatorilor economici după părți componente, relații
cauzale și alte caracteristici pentru studierea mai profundă a modificărilor intervenite.
12
Divizarea după locul de formare evidențiază gradul de participare a subdiviziunilor întreprinderii
(brigadă,secție,echipă,loc de muncă) la obținerea rezultatelor finale în ansamblu pe
întreprindere.În așa mod se analizează următorii indicatori:
Divizarea după timpul de formare are menirea de a localiza contribuția diferitor unități de timp
(trimestru,luni,decade,zile) în formarea indicatorilor econnomici.
Divizarea după relațiile cauzale constă în descompunerea indicatorilor rezultativ pe factori începînd de la
factori de gradul I,trecînd la factori de gradul II,III pînă se ajunge la cauzele finale ale indicatorilor.Această
divizare permite de a stabili factorii de influență și formulele dependeței factoriale.De exemplu,
descompunerea VPF poate fi efectuată confrom schemei nr.1.
VPF
13
Numărul de zile lucrate pe Productivitatea medie pe zi a
an de un muncitor (Z) unui muncitor ( )
Această divizare permite relevarea rezervelor de reducere e costurilor de producție.În acest caz
divizarea stabilește factorii ce influențează la abaterea elementelor sau articolelor de consumuri.
De exemplu,
VPF;
Structura și sortimentul producției fabricate;
Nivelul de consum al materialelor la 1 leu de produs fabricat.
Subiectul 4
Productivitatea muncii;
Gradul de înzestrare cu mijloace fixe;
Nivelul consumului de materiale
Etc.
14
Există următoarele tipuri de grupări:
Grupări analitice;
Grupări structurale.
-productivității medii anuale a unui muncitor de la 102903 lei pînă la 189113 lei,adică cu 86210 lei.
-majorarea ratei rentabilității produselor finite de la 30,8% pînă la 44,5%,adică cu 13,7 puncte
procentuale.
15
Tema 3: Metode de calcul cantitativ a legăturilor cauzale în sistemele deterministe
S1.Metoda balanțieră
S5:Metoda indicilor
Subiectul 1
Metoda balanțieră este bazată pe egalitatea a două părți a indicatorului economic și se aplică în
analiza economică în următoarele cazuri:
2. = -
3. =- - =
16
orice calcul a influeței factorilor în
sistemele deterministe.
Pentru măsurarea influenței unui factor calculul căruia e greu de efectuat sau nu
dispune de informația respectivă,pe cînd influența celorlalți factori este cunoscută.
Calculul se efectuează,din abaterea absolută a indicatorului rezultativ se scade suma
influenței factorilor cunoscuți.
1. =
2. =
3. =
EXEMPLU
Rezolvare
1)Calculăm VPV
=300+12-300=12000mii lei
=400+15-200=152000mii lei
17
3)Verificăm rezultatele calculate
BIF:
15200-12000=100+3000+100
+3200=+3200
Concluzie
Subiectul 2
A factorului cantitativ
Abaterea absolută a factorului cantitativ se înmulțește cu valoarea de bază a factorului
calitativ.
A factorului calitativ
Abaterea absolută a factorului calitativ se înmulțește cu valoarea efectivă a factorului
cantitativ.
Simplă;
Compusă.
În varianta simplă se aplică atunci cînd indicatorul rezultativ se modifică sub acțiunea numai a
doi factori și ambii cu acțiune directă.De exemplu:
18
Prețul mediu de vînzare pe o unitate de produs-P
Legătura dintre venitul din vînzarea produsului (D) și acești factori poate fi exprimată:
D=Q*P
1.
2.
EXEMPLU
Rezolvare
2.1
2.2
19
3)Verificăm rezultatele calculelor:
BIF:
1500-800=400+300
Concluzie
Conform calculelor efectuate se observă că venitul produsului în anul de gestiune s-a majorat față
de anul precedent cu 700mii lei(1500-800).Această creștere se datorează influenței pozitive a
ambilor factori,însă creșterea cantității vîndute cu 1000kg a condiționat majorarea venitului cu
400mii lei sau cu 57,14%.Majorarea prețului de vînzare cu 100 leipentru 1kg a contribuit la
creșterea venitului cu 300mii lei sau cu 42,86%(100%-57,14%).
Cînd indicatorul rezultativ este influențat de acțiunea directă a 3 sau mai mulți factori;
Cînd indicatorul rezultativ este influențat de acțiunea a 3 sau mai mulți factori dintre
care macăr unul va acționa indirect.
EXEMPLU
În al doilea caz
20
Influența factorilor într-un sistem de 3 factori dintre care cel puțin unu acționează indirect se
calculează după regula factorului cantitativ sau calitativ ținîndu-se cont de formula inițială a
indicatorului rezultativ.
EXEMPLU
factor cu acțiune indirectă
Subiectul 3
Metoda diferențelor relative se aplică cînd nu dispunem de valorile factorilor din formula
analitică,însă avem informația referitor la indicatorii în baza cărora se calculează factorii.Se aplică
la forma multiplicativă de legătură,în sistemele de trei și mai mulți factori.
A 1 2 3 4
21
Nr.1 A A-100= ( )
Nr.2 B B-A= (
Nr.3 C C-B= (
Ritmul de creștere:
EXEMPLU
Rezolvare
Tabel.Calculul influenței factorilor de muncă la modificarea VPF prin metoda diferențelor relative.
TOTAL X X X +33886,94 X
CONCLUZIE
22
Calculele efectuate în tabel ne permit să constatăm că creșterea VPF cu 33886,94 mii lei a fost
condiționată de acțiunea pozitivă a următorilor factori:
Subiectul 4
Esența metodei substituțiilor în lanț (în continuare MSL)constă în izolarea acțiunii unor factori de
alțu factori prin înlocuirea succesivă a factorilor din perioada de bază cu cei din perioada de
gestiune și în calculare influenței comparînd rezultatul obținut cu cel precedent.
MSLse aplică la forma multiplicativă de legătură în sistemele cu 3,4 și mai mulți factori.De
asemenea,poate fi aplicată și la forma combinată.
De exemplu,dacă indicatorul rezultativ este influențat de acțiunea directă a 3 factori atunci cele
2 nivele a indicatorului se vor exprima:
De bază:
De gestiune(efectiv):
2. 1 -
3. 2 -
4. 3
23
EXEMPLU
Rezolvare
372363,1-338531=+1246-38308,1+45396,6+25497,6
+33832,1=+33832,1
Concluzie
24
1. Angajării a 4 muncitori mai mulți față de anul precedent ce a condus la creșterea VPF cu
1246mii lei;
2. Majorarea duratei zilei de muncă de la 6,84ore la 7,87ore ce a contribuit la creșterea
VPF cu 45396,6mii lei;
3. Majorarea productivității pe oră de la 240,38lei pînă la 258,05lei ceea ce a condus la
creșterea VPF cu 25557,5mii lei.
Ca rezervă internă se consideră creșterea activității de muncă a muncitorilor pînă la nivelul atins
în anul precedent,ce poate să asigure majorarea VPF cu 38308,1mii lei.
Subiectul 5
VPF=M*Z*h*
1.
2.
3.
4.
25
În baza acestor formule vom calcula modificarea VPF sub acțiunea factorilor respectivi:
1.
2.
3.
4.
Acest procedeu se aplică în cazul cînd indicatorul rezultativ este influențat de acțiunea a 2
factori,dintre care:
În acest caz formula de bază se exprimă: R= ,unde D este factor cu acțiune directă,iar I-factor cu
acțiune indirectă.
1.
2. .
EXEMPLU
Rezolvare
26
Indicatori Anul Anul de Calculul influenței factorilor Rezultatul
preceden gestiun influenței,
t e +/- p.p
Factoriali (
1.profit pe 156,79 141,8 -10,483
unitate de
produs(B,lei)
Rezultativi
3.Rentabilitatea
produsului 115,109 99,168-115,109 -15,941
(
99,168
BIF:
99,168-115,109=(-10,483)+(-5,458)
-15,941=-15,941
Concluzie
Reducerea profitului pe unitate de produs de la 156,79 lei pînă la 141,8 lei a cauzat diminuarea
rentabilității cu 10,483p.p.
Majorarea costului unitar cu 6,78 lei a cauzat diminuarea rentabilității cu 5,458 p.p.
Subiectul 6
A.pentru recalcularea indicatorilor de volum cînd intervalulde timp a avut schimbări în modificarea
volumului VPF sau a VV.
27
fondul de retribuție a anului precedent
EXEMPLU
Rezolvare
CDM=
Recalculul indicatorului rezultativ se obține prin înmulțirea ftorului cantitativ din perioada de
gestiune la factorul calitativ din perioada de bază,adică:
Feluri Norma de consum( Prețul unui kg de Consumurile directe de Abaterea Inclusiv sub
de material( materiale pe unitate de absolută influența
mate- produs(CDM),lei a CDM, factorilor
riale Planificat Efectiv Planificat Efectiv Planificat Recalculat Efectiv +/-,lei
28
Calculele efectuate în tabel ne demonstrează că la materialele B și C are loc supraconsum față de
norma stabilită,astfel datele efectivela materialul C au depășit cele programate cu 19,2 lei,iar la
materialul B cu 2,0 lei.
Subiectul 7
Metoda participării prin cotă se aplică la forma combinatăde legătură.O astfel de legătură are loc
în cazul cînd influența factorilor detaliați la devierea indicatorului rezultativ se determină prin
intermediul factorilor generali.Esența metodei constă în faptul că influența factorilor detaliați se
calculează în proporție cu acea cotă de influență pe care aceștia o exercită la modificarea factorilor
generali.
(1)
Dacă în formula (1) vom înlocui fatorii generali cu elementele lor component,adică cu factorii
detaliați,atunci formula va fi:
29
-rezultatul financiar din activitatea de investiții;
-rezultatul excepțional;
componente),respective a .
30
1.2
1.3
1.4
2.2
31
S2:Analiza îndeplinirii progrmului de producție după structură și sortimente
Subiectul 1
4.valoarea adăugată-VA
VPF reprezintă rezultatul util al activității întreprinderii industrial,de construcție sau prestatoare
de servicii care s-a obținut în decursul anului.
(1)
VPV reprezintă acea parte a producției fabricate care a fost vîndută consumatorului sau
expediată organizatiei comerciale ori de transport.
32
(2)
VA reprezintă valoarea nou creată a agentului economic care a fost adăgată la valoarea
mărfurilor și serviciilor procurate.
(3)
VV reprezintă suma veniturilor din vînzarea produselor finite cît și a altor vînzări(de mărfuri,din
prestarea serviciilor),ce reprezintă pentru întreprindere activitatea operațională.
VV=VPV+VAV (4)
Toți indicatorii menționați au legături reciproce care se manifestă prin formulele menționate,cît
și prin ritmurile de creștere.Însă,cea mai strănsă legătură poate fi redată cu ajutorul balanței
producției.
Si +VPF=VPV+Sf (5)
Si+VPF+ (6)
surplus;
33
-rezultatele inventarierii producției finite,cînd s-au depistat lipsuri.
De exemplu,
VPV=Si+VPF-Sf
6.1
6.1.1
6.1.2
6.1.3
6.1.4
6.1.5
A 1 2 3=2-1
1.Si
2.VPF
3.
4.Total intrări
producție
5.VPV
34
6.Sf
7.
În baza datelor din tabel se apreciază dacă este egalitate între total intrări și total ieșiri de
producție.În cazul acestei egalități înseamnă că informația este veridică și poate fi utilizată în
compartimentele ulterioare ale analizei.
Subiectul 2
Prin structura producției se subînțelege ponderea fiecărui produs sau grupe de produse în
volumul total al producției fabricate.Aprecierea programului de producție după structură
se efectuează în baza coeficientului mediu de structură care se determină:
= *100%
35
A 1 2 5=min 2 și 4
3= 4=
Concluzie
36
planificat efectiv produs,lei planificat efectiv programat
Etc.
Valoarea producției care nu a fost obținută din nerespectarea sortimentului
programat.
Concluzie
În baza calculelor efectuate se constată că la întreprindere planul pe sortimente nu a fost
îndeplinit,cu 11,11%,din această cauză întreprinderea nu a obținut producție în valoare de
42576 mii lei.
Cifra obținută constituie rezerva internă de majorare a VPF pe viitor.
Subiectul 3
Prin ritmicitate se subînțelege îndeplinirea proramului de producție conform graficului
stabilit.
37
Tabel.Aprecierea ritmicității producției fabricate
A 1 2 3 4 5=min 1și3
6=
Concluzie
Deoarece,coeficientul este mai mic decît 100%,volumul produciei care nu s-a obținut constituie
34462,5 mii lei(348640,5-383103).Astfel la întreprindere programul după ritmicitate nu a fost
îndeplinit cu 9%,din această cauză volumul producției care nu a fost obținut a constituit 34462,5
mii lei.
Subiectul 4
Prin calitatea producției se subînțelege proprietățile particulare ale fiecărui produs fabricat,care
corespund unor cerințe strict determinate de piața de desfacere ssau satisfac anumite necesități
ale consumatorilor.
38
În practică se utilizează un sistem de indicatori ai calității care depind de particularitățile
ramurale.De exemplu,în tutunărit,calitatea producției se apreciază după clase de calitate:
Clasa superioară;
Clasa I;
Clasa II;
Clasa III;
Clasa IV.
Categoria superioară;
Categoria I;
Categoria II;
Nestandart.
La prima etapă se apreciază ponderea produselor care dețin certificat de calitate în volumul
totalal producției fabricate sau producției vîndute.
39
A 1 2 3=2*1 4 5=4*1
Produs „D”
În baza datelor din tabel vom calcula prețul mediu ponderat planificat și efectiv:
În cazul cînd procentul calitate este mai mic decît 100% e necesar de a calcula volumul producției
care nu a fost obținut din nerespectarea calității programate.În exemplul nostru acesta depășește
100%,fapt ce semnifică că întreprinderea nu dispune de rezerve interne prinvind majorarea
producției pe seama calității produsului „D”.
40
La etapa a treia de analiză se calculează influența factorilor și în primul rînd a calității prin
intermediul prețului mediu ponderat la modificarea venitului din vînzarea produsului.
1.
2.
BIF: -5491,2=316,24-5807,44
41
Prin reclamații se subînțeleg obiecțiile consumatorilor referitoare la calitatea producției livrate.În
acest caz calitatea se apreciază după ponderea produselor reclamate în volumul total al producției
vîndute.Creșterea în dinamicăa acestui indicator ne atestă reducerea calității producției la
întreprinderea analizată,
A 1 2 3=2-1
1.VPF,mii lei
2.VPV,mii lei
3.valoarea produselor
reclamate,mii lei
4.ponderea produselor
reclamate în VPV 6,65 9,35 +2,7
(3/2*100%)
Conform datelor prezentate în table putem constata ă la întreprindere are loc reșterea ponderii
produselor reclamate în totalul producției vîndute de la 6,65% pînă la 9,35%.Această situație ne
atestă reducerea calității produselor finite ale întreprinderii.În acest caz managementul
întreprinderii va elabora măsuri urgent privind stoparea produselor reclamate.
Subiectul 5
Valoarea adăugată (VA) reprezintă valoarea nou creată a agentului economic care a fost
adăugată la valoarea mărfurilor,materialelor și serviciilor procurate.
Sintetică;
Analitică.
(1)
(2)
42
Această metodă se mai numește substractivă.Conform metodei substractive,VA se modifică sub
acțiunea a 2 factori:
VA=Crm+Umf+Ac+Rn (3)
Rn rezultatul net din producția fabricată(profit sau pierdere),care se calculează ca diferența dinrte
valoarea producției fabricate și suma consumurilor și cheltuielelor de producție.
Deoarece în formula (3),factorii sunt legați prin semnul algebraic “+”,calculul influenței se va
efectua după metoda balanțieră.
La prima etapă de analiză se apreciază structura în dinamică a valorii adăugate după următorul
tabel:
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-
2
VA în calcul la 1
leu de producție
fabricată, bani(
La etapa a doua de analiză se apreciază modificarea VA în baza metodei ratelor.În acest scop se
calculează următoarele rate:
44
Rata de creștere a efortului propriu al întreprinderii în îndeplinirea programului de
producție:
Caracterizează cîți bani ai valorii adăugate se conțin în fiecare leu a veniturilor din vînzări.
*100% (3)
*100% (4)
A treia și a patra rată caracterizează ponderea consumurilor de muncă și a uzurii mijloacelor fixe
în componența valorii adăugate.Cu cît a contribuit factorul uman și capital la formarea VA.
Modificarea VPF=
45
Subiectul 6
Din punct de vedere a conținutului economic,veniturile din vînzări (VV) reflect suma totală a
venitului din vînzarea produselor finite,mărfurilor,serviciilor prestate și a altor vînzări ce reprezintă
activitatea de bază a întreprinderii.
VV=VPV+VMV+VSP+VCC+VAV
Unde,
VAV –venituri din alte vînzări ce constituie pentru întreprindere activitatea operațională.
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
46
4.VCC --- --- --- --- --- ---
Calculul influenței acestor factori se efectuează după metoda balanțieră conform tabelului:
A 1 2 3=2-1 4
Rezultativi
1.VPV
Factoriali
planificate
47
3. (2-1.2) 47471,9 34064,0 -13407,9 +13407,9
4. Prețurilor de
273,1 41702,3 +41429,2 +41429,2
vînzare la
produsele finite
(1.1-1.2)
BIF: +81029,1=26192+13407+41429,2
Concluzie
În baza calculelor effectuate în tabel se constată că venitul din vînzările produselor finite(VPV) s-a
majorat față de anul precedent cu 81029,1 mii lei.Această creștere a fost determinată de influența
pozitivă a tuturor factorilor.Majorarea VPF a contribuit la creșterea indicatorului rezultativ cu
26192 mii lei.Reducerea stocurilor produselor finite către finele anului a contribuit la creșterea
VPV cu 13407,9 mii lei.Majorarea prețurilor de vînzare la produsele finite a determinat creșterea
indicatorului rezultativ cu 41429,2 mii lei sau cu 51,1%
48
S2.Analiza utilizării timpului de muncă
Subiectul 1
Resursele de muncă reprezintă numărul posibil care poate fi atras în procesul de producție.
Forța de muncă este acea parte a resurselor de muncă care participă nemijlocit în procesul de
producție.
La prima etapă de analiză se apreciază asigurarea întreprinderii cu resurse de muncă din punct
de vedere cantitativ.Toate resursele de muncă a întreprinderii(personalul total) se divizează în
două grupe:
49
personal Nr.de Ponderea Nr.de Ponderea persoane p.p.
persoane % persoane %
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
Inclusiv:
1.1personalul
activității de
bază, 1214 89,73 1185 88,37 -29 -1,36
Dintre care
1.2personalul
din
139 10,27 156 11,63 +17 +1,36
activitatea
secundară
Concluzie
M=
50
=
Astfel,abaterea va constitui:
Concluzie
Conform calculelor menționăm că pentru a asigura creșterea VPF cu 10% întreprinderea trebuie
să aibă 1110 muncitori,dar de fapt au fost angajați 1013 muncitori,ceea ce înseamnă că
întreprinderea a economisit forță de muncă în mărime de 97 persoane.
La etapa a doua de analiză asigurarea întreprinderii cu forță de muncă din punct de vedere
calitativ ,adică ținînd cont de vechimea în muncă și gradul de calificare a muncitorilor.În acest scop
poate fi întocmit umătorul tabel:
A 1 2 3 4=3-2
51
Concluzie
A 1 2 3=2-1
2.numărul de
muncitori angajați pe 21 21 0
parcursul anului
3.numărul persoanelor
ieșite(ieșiri justificate) 14 24 +10
52
4.ieșiri nejustificate
5. ,% 0 0 0
7. ,% 0 0 0
Concluzie
Subiectul 2
53
Indicatori În calcul la un muncitor Pentru toți muncitorii
A 1 2 3=2-1 4 5 6=5-4
2.Zile
nelucrătoare- 108 111 +3
total
Inclusive:
2.1zile de
9 11 +2
sărbătoare
99 100 +1
2.2zile de
odihnă
4.Timpul 76 65 -11
neutilizat
(total zile)
Inclusive:
4.1concedii 26 28 +2
sindicale
4.2concedii
6 4 -2
de
maternitate
4.3concedii 20 20 0
din cont
propriu
4.4concedii 23 12 -11
de boală
54
5.Fondul de
timp efectiv
utilizat (3-4) 181 190 +9
(zile)
6.Pierderi de
timp în ore
total,
23 75 +52
Inclusive:
6.1reducerea
duratei zilei
de muncă 16,7 25,0 +8,3
6.2staționări
de producție
6,3 50,0 +43,7
7.Ore de
lucru în
timpul
neprogramat 109,4 20,5 -88,9
8.Fondul de
timp efectiv
utilizat (Th)
Concluzie
Conform calculelor effectuate în table putem menționa că la întreprindere are loc reducerea
timpului neutilizat față de anul precedent cu 11 zile,fapt ce se apreciază pozitiv.Reducerea
timpului neutilizat a contribuit la majorarea activității de muncă a unui muncitor.Astfel,în anul de
gestiune față de anul precedent,timpul utilizat de un muncitora crescut de la 181 zile pînă la 190
zile sau cu 9 zile mai mult,ceea ce a favorizat sporirea VPF la întreprindere.Însă ca moment
negative putem menționa creșterea pierderilor timpului de muncă în ore.Astfel,față de anul
precedent aceste pierderi s-au majorat 52 ore.Cauza principal fiind creșterea staționărilor pe
motivul ne asigurăriicu material tehnologice-cu 43,7 ore.La fel,are loc și reducerea zilei de muncă
față de anul precedent cu 8,3 ore.
55
Ca moment pozitiv se apreciază reducerea orelor de lucru în timpul neprogramat cu 88,9 ore.Ca
rezultat al majorării numărului de zile lucrate pe an se constată creșterea fondului de timp efectiv
utilizat cu 108,9 ore.
La etapa a doua de analiză se apreciază utilizarea timpului de muncă pentru un muncitor după
următorii indicatori:
La etapa a treia de analiză se calculează influența factorilor asupra modificării fondului de timp
efectiv utilizt pentru toți muncitorii(Th).Acești factori sunt:
Th=M*Z*h
56
Subiectul 3
Analiza productivității muncii se efectuează în baza unui sistem de indicatori care poate fi divizat
în 2 grupe:
Acești indicatori ne arată cîtă producție în expresie valorică a obținut întreprinderea în calcul la
un salariat,muncitor,om-zi,om-oră.Creșterea în dinamică se apreciază pozitiv.
II. Grupă de indicatori ce caraterizează productivitatea muncii la nivel de produs. Aceștia sunt
indicatori naturali sau de muncă:
1. Volumul produsului fabricat în kg,tone,bucăți.În calcul la un om-oră
consumuri directe de muncă;
2. Consumuri directe de muncă în om-ore la un kg,o tonă,o bucată de
produs fabricat(manopera).
A B 1 2 3=2-1 4=2/1*100%
2.Productivitatea
medie anuală a
unui 335511,39 367643,63 +32132,24 109,6
muncitor(lei)
3.Productivitatea
1644,66 2031,18 +386,52 123,5
medie pe zi a
57
unui
muncitor(lei)
4.Productivitatea
medie pe oră a 240,38 258,05 +17,67 107,35
unui
muncitor(lei)
5.Consumuri
directe de muncă
12,1 9,5 -2,6 78,5
la un q de
struguri,om-ore
Concluzie
Conform calculelor efectuate în tabel putem constata că la întreprindere are loc tendința de
majorare a tuturor indicatorilor productivității muncii.Astfel,în anul de gestiune productivitatea
medie anuală a unui muncitor s-a majorat cu 9,6%,productivitatea medie pe zi și medie pe oră a
muncitorului respectiv cu 23,5% și 7,35%,ceea ce se apreciază pozitiv pentru întreprindere.Aceasta
înseamnă că resursele de muncă se utilizează eficient.
La etapa a doua se calculează influența factorilor asupra modificării productivității medii anuale
a unui salariat.Acești factori sunt:
58
La această etapă formula dependeței factoriale se va exprima:
1.
2.
La etapa a treia se calculează influența factorilor asupra modificării productivității medii anuale a
unui muncitor.Acești factori sunt:
Calculul influenței factorilor poate fi efectuat după metoda diferențelor absolute(vezi tabelul).
A B 1 2
59
3.modificarea 181*7,78*(+17,67) +25170,38
productivității medii pe
oră a muncitorului (
TOTAL X X +32167,84
=+32132,24
Concluzie
1.Creșterea duratei zilei de muncă cu 1,03 ore și a contribuit la creșterea cu 44814,04 lei.
Ca rezervă internă se consider creșterea activității de muncă a unui muncitor pînă la nivelul atins în
anul precedent(204 zile) ce poate să asigure creșterea cu 37816,58 lei.
Subiectul 4
La prima etapă de analiză se calculează influența factorilor generali de muncă asupra modificării
VPF.În acest caz se aplică următoarele sisteme factoriale:
Calculul influenței factorilor în sistemele 1,2,3 se efectuează după metoda diferențelor absolute.
De exemplu:
60
La etapa a doua de analiză de descompune productivitatea medie anuală a unui salariat după
factori,astfel .
Dacă în loc de ,în primul model factorial vom nota factorii acestuia,obțin modul factorial 4:
VPF=
1. VPF=M*Z*
2. VPF=M*H*
Calculul influenței factorilor în sistemele 4,5,6,se efectuează după metoda diferențelor relative
sau substituțiilor în lanț.
La etapa a treia se calculează influența factorilor de muncă la modificarea veniturilor din vînzări-
3. VV=Th*
4. VA=Th*
5. =Th*
61
-corelația dintre și VPF ce ne arată cîți bani ai profitului pînă la impozitare revin la
Calculul influenței factorilor în sistemele 7,8,9 se efectuează după metoda diferențelor relative
sau substituțiilor în lanț.
La etapa a patra de analiză se descompune productivitatea medie anuală a unui muncitor din
modelele 2 și 4 după factori,adică: se descompune în Z,h și .
6. VPF=M*Z*h*
7. VPF= *Z*h*
TOTAL X X X X X X X +33852 X
Concluzie
62
Asupra VPF au influențat pozitiv P%m,h, ,iar negativ și Z.Astfel concluzionăm că avem
63
Subiectul 1
Mijloacele fixe(MF) conform legislației cuprind acele mijloace de lucru care întrunesc cumulativ
următoarele condiții:
1.DFU>1an;
2.valoarea≥6000 lei;
Mijloacele fixe active(MFA) sunt cele mijloace fixe care participă nemijlocit în procesul de
producție. Ele includ:
(structura pe categorii)
64
Structura pe categorii arată aspectul calitativ în modificarea mijloacelor fixe productive.
1. Coeficientul de uzura;
2. Coeficientul de utilitate;
3. Coeficientul scoaterii din uz(de ieșire);
4. Coeficientul de reînnoire.
65
-
- -
Subiectul 2
66
Conform formulei 1,randamentul reflect cîtă producție în expresie valorică a obținut
întreprinderea la fiecare leu de mijloace fixxe productive.A doua formulă exprimă suma veniturilor
din vînzări sau a profitului pînă la impozitare ce revine la fiecare leu de mijloace fixe productive:
Capacitatea mijloacelor fixe caracterizează acel volum de mojloace fixe de care trebuie să
dispună întreprinderea pentru a asigura creșterea producției fabricate.
A B 1 2 3=2-1 4=(2/1)*100%
3.Randamentul
MF productive,lei 1,446 1,55 +0,104 107,19
4.Capacitatea
MF,lei
0,691 0,645 -0,046 93,34
Concluzie
67
mijloacelor fixe,ceea ce ne atestă că pentru a produce un leu de producție întreprinderea are
nevoie de mai puține mijloace fixe cu 4,6 bani sau cu 6,66% (100-93,34).Creșterea randamentului
și reducerea capacității mijloacelor fixe se datorează faptului că la întreprindere ritmul de creștere
a VPF a depășit ritmul de creștere a valorii mojloacelor fixe cu 7,35 puncte procentuale(110,01-
102,66).
Subiectul 3
La prima etapă se calculează influența factorilor generali privind utilizarea mijloacelor fixe
asupra randamentului.Acești factori sunt:
În componența se includ:
Mașini și utilaje;
Mijloace de transport;
Plantații perene (vii,livezi);
Animale productive și de muncă.
Randamentul mijloacelor fixe active.
68
Prețul mediu pe unitate de mașini și utilaje-factor cu acțiune indirect.
-numărul de mașini-ore.
Pentru a calcula influența factorilor se aplică metoda substituțiilor în lanț după următorul tabel:
69
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
1,381-
3 2 0,0000394 65,74 277,06 7,1 27,059 1,381 1,403 -0,022
1,456-
5 4 0,0000394 65,74 284,50 7,3 27,059 1,456 1,416 +0,04
TOTAL X X X X X X X +0,104 X
Concluzie
1.majorării randamentului mediu pe oră a mașinilor și utilajelor de la 27,059 pînă la 27,847 lei ceea
ce a contribuit la creșterea randamentului cu 0,094 lei sau cu 9,4 bani.
Sub influența negativă a prețului mediu pe unitate de mașini și utilaje și a ponderii mijloacelor
fixe active,randamentul a diminuat respective cu 4,3 și 2,2 bani.
Subiectul 4
Utilajul întreprinderii industrial după starea în care se află se împarte în următoarele categorii:
70
Utilajul existent –care este luat la evidență și se reflectă în bilanțul contabil și în Cartea Mare;
Utilajul instalat –este acea parte a utilajului existent care este dat în exploatare și poate să
funcționeze;
Utilaj în funcțiune –acea parte a utilajului instalat care nemijlocit participă în procesul de
producție.
Subiectul 5
71
În practica analitică se utilizează mai multe modele ce permit identificarea factorilor privind
utilizarea mijloacelor fixe asupra VPF.
La prima etapă de analiză se calculează influența factorilor generali privind utilizarea mijloacelor
fixe,conform modelului:
72
-randamentul mediu annual pe unitate de utilaj.
Calculul influenței factorilor în modelul factorial (3) se efectuează după metoda substituțiilor în
lanț.
La etapa a patra modelul factorial se va obține prin descompunerea după următorii factori:
Calculul influenței factorilor în modelul factorial (4) se efectuează după metoda substituțiilor în
lanț.
Tabel.Schema de calcul a influenței factorilor privind folosirea mijloacelor fixe la devierea VPF.
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
2 1
73
3 2
4 3
5 4
6 5
TOTAL X X X X X X X X
S4:Calculul influenței factorilor privind utilizarea resurselor materiale la devierea valorii producției
fabricate și volumului fabricării produselor concrete
Subiectul 1
74
Denumirea Necesarul după Cantitatea Procentul de Abaterea
materialului normă efectivă asigurare absolutp (+/-)
În baza datelor din tabel se apreciază dacă întreprinderea este asigurată cu toate materialele
necesare pentru desfățurarea procesului de producție.În caza de insuficiență a unui fel de material
se calculează volumul producției care nu va fi obținută din cauza asigurării nesatisfăcătoare cu
materiale.
În exemplu nostru conform datelor din tabel se observă că întreprinderea nu este asigurată după
normă cu materialul C unde procentul de asigurare constituie 97,8%,iar abaterea absolută față de
normă este negativă și constituie -500kg.Aceasta ne permite să decideem că întreprinderea va
avea dificultăți care pot să provoace neîndeplinirea volumului producției fabricate.
1.Si
2. Intrări
4.Sf=Si+I-CM
Stocul final în zile de consum caracterizează perioada în care întreprinderea este asigurată cu
toate materialele necesare.Pentru apreciere se ia valoarea minimă a stocului final în zile de
consum.
Denumirea Stocul inițial Mișcarea materialelor,mii lei Stocul final Stocul final în
materialelor (Si),mii lei mii lei zile de
Intrări(I) Consum(CM)
75
consum
A 1 2 3 4=1+2-3 5=(4/3)*360
2.Produse
petroliere 2400 11280 10730 2980 99
4.etc.
Sursa de informație:
Concluzie
Conform calculelor efectuate în tabel putem menționa că întreprinderea analizată este asigurată
suficient cu toate resursele materiale.Conform plafonului teoretic cifra minimă constituie 48
zile,aceasta înseamnă că întreprinderea este asigurată cu toate materialele necesare pe o
perioadă de 48 zile.În special cu materie primă,întreprinderea este asigurată pe un timp mai
îndelungat și anume pe 74 zile.
Subiectul 2
Consumul specific de materiale reflectă acel volum de materiale care este necesar pentru a
asigura creșterea VPF.Se calculează după formula:
76
Creșterea în dinamică denotă reducerea eficienței materialelor consumate și majorarea costului
producției fabricate.
A 1 2 3=2-1 4=(2/10)*100%
1.Valoarea
materialelor
consumate (CM), mii 287049 309682 +22633 107,88
lei
338531 372423 +33892 110,01
2.VPF,mii lei
1,1793 1,2026 +0,0233 102,0
3.
Concluzie
Conform calculelor efectuate în tabel putem constata că la întreprindere are loc sporirea
eficienței utilizării resurselor materiale.Astfel,randamentul materialelor s-a majorat față de anul
precedent cu 2,33 bani sau cu 2,0%.Concomitent consumul specific a diminuat cu 1,64 bani,ceea
ce înseamnă că întreprinderea la fiecare leu de producție fabricată a consumat mai puține
materiale cu 1,64 bani.Aceasta ne vorbește că întreprinderea are nevoie de un volum redus de
materiale pentru obținerea unei unități monetare de producție.
Subiectul 3
77
Consumul specific de materiale(CS) se consideră indicator indirect de eficiență și din aceste
considerente creșterea lui va reflecta majorarea consumurilor directe de materiale în costul
producției fabricate.
Rezultatele analizei CS vor furniza informații necesare pentru a lua măsuri de respectare a
normelor de consum și de procurare a materialelor la un preț mai redus.
Pentru a calcula influența acestor factori se aplică varianta simplificată a metodei substituțiilor în
lanț.
A 1 2 3
78
1.Toți indicatorii de
plan(volumul
producției,normele consumului
de materiale,tarifele la
materiale și prețurile la
produsele finite după plan);
P de
plan;
79
6.Abaterea absolută a
consumului specific de
materiale
-normei consumului de
materiale;
-tarifelor la materialele
consumate;
BIF: = + + +
Subiectul 4
80
Calculul influenței factorilor se efectuează după metoda diferențelor absolute.
Concluzie
Din calculele efectuate observăm că creșterea VPF a fost condiționată de acțiune pozitivă a
ambilor factori.Astfel majorarea materialelor consumate cu 22633 mii lei,a condus la sporirea VPF
cu 26676,4 mii lei sua cu 78,7 %.Sub influența majorării randamentului cu 2,33 bani,VPF a crescut
cu 7215,6 mii lei sau cu 21,3%.
81
La modificarea volumului fabricării produsului concret influențează următorii factori ce țin de
utilizarea unui fel de material:
Modificarea Si al materialului
82
Tema8:Analiza consumurilor și a costului producției fabricate
Subiectul 1
Prin element se înțelege un anumit fel de consum care este omogen după conținutul
economic.Conform SNC3,toate consumurile se clasifică după următoarele elemente:
83
Elemente de consumuri Anul precedent Anul de gestiune Abateri (+/-)
A 1 2 3 4 5=3-1 6=4-2
1.CMD
2.CDRM
3.CIP
În baza tabelului se apreciază tendința de modificare a costului producției fabricate .La fel se
apreciază contribuția elementelor în modificarea costului producției fabricate.
Prin articol se înțelege o totalitate de consumuricare include unul sau mai multe elemente
economice.De exemplu,articolul materiale include un singur element,iar articolul lucrări și servicii
poate să includă elemente:salarii,materiale,uzura mijloacelor fixe,etc.
Analiza costului producție după articole de calculație prevede calcularea următorilor indicatori:
84
producției
fabricate
2.Materie primă și
materiale 909,6 1806,6 +897,0 +99,6 +2,5
4.etc.
Directe;
Indirecte.
Consumuri indirecte sunt acelea care nu pot fi identificate sau incluse în mod direct în costul
produselor,dar se repartizează conform unei baze de repartizare,de exemplu:
Variabile
Constante.
85
Consumurile constante nu depind de modificarea VPF.De exemplu,uzura mijloacelor fixe
productive.
Subiectul 2
De regulă,pe parcursul analizei apare necesitatea calculului și aprecierii următorilor doi factori:
Calculul acestor doi factori privind modificarea CDM în costul unui produs se efectuează prin
metoda recalculării,utilizînd tabelul analitic.Este de menționat că pe parcursul aprecierii influenței
fiecărui factor în parte este necesar de ținut cont de faptul că numai influența primului factor
depinde de activitatea întreprinderii.Astfel,orice abatere care cauzează reducerea cconsumurilor
directe de materiale sub influența acestui factor se apreciază pozitiv și,invers,admiterea
supraconsumurilor se apreiază negativ.În ce privește influența celui ce al doilea factor,ea este
determinată de piața de desfacere și în cele mai dese cazuri nu depinde de întreprinderea
analizată.În acest context,orice abatere sub influența acestui factor asupra modificării
consumurilor directe de materiale în costul unui produs concret poate fi neglijată.
86
Tabel.Calculul influenței factorilor asupra modificării consumurilor directe de materiale în costul
produsului „D”
Denumirea materialelor
Din tabel rezultă că la întreprinderea analizată CDM în costul produsului „D” s-a majorat față de
nivelul programat în total cu 9,7 lei (411,6-401,9).Această abatere a fost determinată de influența
negativă al factorului al doilea(modificarea prețului unitar la materialele consumate) care a
contribuit la majorarea indicatorului rezultativ cu 11,9 lei(411,6-399,7).Concomitent,sub influența
pozitivă a primului factor s-a redus cu 2,2 lei (399,7-401,9).
Examinînd situația dată pe fiecare material consumat în parte,observăm că la materialul “A” s-a
înregistrat în total un supraconsum egal cu 10,3 lei pe unitate de produs,iar la materialul „B”- o
economisire totală de 0,6 lei.
Dacă vom lua în considerație faptul că acesta este singurul factor care depinde de efortul propriu
al colectivului de muncăm putem deduce că întreprinderea analizată dispune de rezerve interne
de reducere a CDM în costul produsului “D” pe viitor în baza respectării normei de consum la
materialul „B” la nivelul programat.
În acest context este necesar a evidenția cauzele care au provocat nerespectarea normei
respective în anul de gestiune pentru a le exclude din activitatea întreprinderii analizate pe viitor.
Subiectul 3
87
Pornind de la cerințele S.N.C.3”Componența consumurilor și cheltuielelor întreprinderii”,
consumurile directe privind retribuirea muncii după conținut joacă un rol semnificativ în costul
producției.La întreprinderile de producție ele cuprind consumurile privind remunerarea
muncitorilor care se include direct în costul produselor finite,lucrărilor executate și serviciilor
prestate.
Metoda și etapele analizei acestor consumuri sunt identice cu cele ale analizei consumurilor
directe de materiale.Astfel, la prima etapă a analizei se calculează:
Abaterea absolută;
Abaterea relativă;
Cota-parte a consumurilor directe privind retribuirea muncii în modificarea totală a
costului producției.
88
producției,ceea ce dovedește că posibilitățile de remunerare a muncitorilor sunt reduse.pentru a
evita cauzele care au influențat modificările menționate mai sus și a determina efortul propriu al
colectivului de muncă vom examina etapa a doua a analizei care prevede calcularea și aprecierea
următorilor trei factori:
Tabel.Calculul influenței factorilor asupra modificării consumurilor privind retribuirea muncii în costul
producției.mii lei
A 1 2 3 4=3-1 5 6 7
1.Consumuri
privind
retribuirea 3291,8 2660,4 2759,4 -532,4 +122,5 -753,9 +99,0
muncii
2.Volumului
producției
fabricate 35160,0 X X X X X
(lucrărilor și
serviciilor)
Din tabel rezultă că la întreprinderea analizată consumurile privind retribuirea muncii în costul
producției s-au redus în total,comparativ cu nivelul programat,cu 532,4 mii lei (2759,4-3291,8).
89
BIF: 122,5+(-753,9)+99,0=-532,4 mii lei
Dacă examinăm rezultatele obținute,ținînd cont de conținutul fiecărui factor în parte,se pot
introduce următoarele rectificări.Astfel,majorarea consumurilor privind retribuirea muncii sub
influența primului factor este justificată,deoarece volumul producției fabricate,lucrărilor executate
și serviciilor prestate s-a majorat comparativ cu nivelul programat cu 3,72% (103,72-100).
Examinînd influența factorului privind modificarea salariului mediu pe oră a unui muncitor,este
necesar de ținut cont că majorarea consumurilor respective sub influența acestui factor poate fi
justificată numai în condițiile cînd ritmul de creștere a productivității muncii la fabricarea
produsului concret depășește ritmul de creștere a salariului mediu pe oră.Totodată,reducerea
consumurilor respective sub influența acestui factor nu poate fi apreciată pozitiv în condițiile cînd
această reducere a fost obținută pe baza diminuării gradului de calificare a muncitorilor la
fabricarea produsului concret.
Calculul și aprecierea influenței factorilor menționați mai sus asupra modificării consumurilor
privind retribuirea muncii în costul unui produs concret se efectuează prin metoda diferențelor
absolute.
Subiectul 4
90
Consumurile aferente perfecționării tehnologiei și organizării producției;
Valoarea materialelor utilizate în scopul asigurării unui proces tehnologic normal;
Salariile muncitorilor auxiliari și ale personalului administrativ din subdiviziunile de
producție etc.
a)Consumuri variabile;
b) Consumuri constante aferente produselor fabricate,lucrărilor executate și
serviciilor prestate.
A 1 2 3 4 5 6
Inclusiv:
1.1variabile
4400,0 68,24 4838,0 70,10 +438,0 +1,86
1.2constante aferente
produselor fabricate,
lucrărilor executate și 2048,2 31,76 2063,6 29,90 +15,4 -1,86
serviciilor prestate
În baza datelor din tabel se poate constata că la întreprinderea analizată consumurile indirecte
de producție s-au majorat comparativ cu nivelul programat în total cu 453,4 mii lei.Această
abatere a fost determinată de supraconsumurile admise atît în categoria consumurilor variabile,cît
și a celor constante,respectiv cu 438,0 li 15,4 mii lei.
91
Examinînd structura consumurilor indirecte în costul producției,observăm că ponderea principală
revine consumurilor variabile care s-au majorat comparativ cu nivelul programat de la 68,24 la
70,10% sau suplimentar cu 1,86 puncte procentuale (70,10-68,24).
Cît privește ponderea consumurilor indirecte constante,pe parcursul perioadei de gestiune ele s-
au redus comparativ cu nivelul programat de la 31,76 la 29,90%,cu toate că valoarea lor absolută
are o tendință de majorare față de acest nivel.
Orice abatere sub influența acestui factor este justificată,deoarece consumurile indirecte
variabile se modifică proporțional cu volumul respectiv;
1) ;
2) ,
92
programat efectiv absolută(+/-)
A 1 2 3=2-1
Din tabel rezultă că la întreprinderea analizată asupra majorării consumurilor indirecte variabile
față de nivelul programat cu 438,0 mii lei au influențat următorii doi factori:
Însă pentru a elabora măsuri concrete de aplicare a acestei rezerve în practică,în continuare este
necesară verificarea conținutului articolelor de consumuri variabile la care au fost admise în
perioada de gestiune curentă supraconsumuri nejustificate.
93