OBIECTUL SI METODOLOGIA ANALIZEI ECONOMICE

Activitatea economica este o activitate specific umana in care se obtin bunuri si servicii necesare consumului.Deoarece bunurile si serviciile trebuie incontinuu diversificate si au o tendinta de crestere iar rezervele economice sunt limitate este nevoie de o continua crestere a eficientei activitatii economice. Doar printr-o mai buna valorificare a resusrelor se poate obtine o valoare mai mare din resursele consumate. Analiza economica intervine in acest proces de alocare mai buna a resurselor si de crestere a eficientei, adicain mod concret intreprinderile alcatuiesc sisteme economice care cuprind un sistem de executie (productie) si unul de conducere. Analiza preia informatii despre starea sistemului productiv si le transmite sistemului de conducere, acesta le analizeaza si emite decizii pt echilibrarea sistemului in vederea cresterii eficientei.

Sistemul de conducere decizii informatii

Sistemul de executie resurse economice materii prime rezultate produse finite, profit

Definitie: Analiza economica are ca obiect de studiu cunoasterea fenomenelor economico-sociale de la nivelul microeconeomic (firme), cunoasterea factorilor si a cauzelor care influenteaza penomenele si a masurilor necesare pt cresterea eficientei economice. Analiza economica are legaturi cu toate disciplinele economice, adica economie politica, statistica, contabilitatea, finante, management, marketing si altele. Analiza inseamna o succesiune de operatii care alcatuiesc continutul sau. Acestea sunt: -delimitarea fenomenului care se analieaza si inregistrarea datelor pt acesta (productia, profitul, forta de munca); -delimitarea elementelor care alcatuiesc fenomenul (ex pt forta de munca unitatile sunt persoanele angajate); -determinarea factorilor care influenteaza fenomenul si a relatiilor dintre ei; -masurarea influentei factorilor; -concluzionarea si stabilirea masurilor de eficientizare a activitatii. ATRIBUTIILE ANALIZEI ECONOMICE Analiza economica are multiple atributii care se leaga de functiile intreprinderii. Atributiile analizei pt functiile de executie sunt: furnizeaza informatii despre sortimente , volumul productiei, resurse necesare, urmarirea realizarii productiei (se refera la functia de productie); asigura informatii privind introducerea de noi produse, cresterea bazei tehn..., moderzinarea tehn...(la fct de cercetare-dezvoltare); ofera informatii despre fluxuri financiare, cheltuieli, rezultate, gestiunea patrimoniului (fct financiarcontabila); furnizeaza informatii despre contracte de aprovizionare, materiale de aprovizionat, contracte cu beneficiarii (fct comerciala) ; furnizeaza informatii despre forta de munca, miscarea acesteia, productivitatea muncii (fct de personal). Atributiile analizei pt functiile de conducere sunt: functia informationala asigurand conducerii informatii despre activitatea de executie;

 indeplineste functia de evaluare a patrimoniului, adica estimeaza valoarea tuturor elementelor patrimoniale; fundamentarea deciziilor conducerii in vederea echilibrariisi cresterii eficientei; asigura gestionarea eficienta a resurselor firmelor; analiza asigura descoperirea si antrenarea rezervelor interne ale firmei, adica asigura o crestere a eficientei prin ai buna utilizare a resurselor proprii si fara investitii suplimentare. TIPURI DE ANALIZE Analiza economica se clasifica dupa diverse criterii: a) dupa momentul in care se face analiza: -post factum (posterioara) : studiaza fenomenele dupa manifestarea lor; -previzionala : apreciaza fenomenele in mod estimativ (inainte de producerea lor). b) dupa sfera de cuprindere: -generala: se face la scaraintregului fenomen; -partiala: se refera la un fenomen din cadrul firmei. c) dupa nivelul organizatoric: -pe intreprindere; -pe subdiviziuni organizatorice. d) dupa modul de inregistrare a datelor: -statica : se refera la un fenomen intr-o singura perioada de timp; -dinamica: se analizeaza fenomene din mai multe perioade de timp. METODOLOGIA ANALIZEI Analiza economica foloseste diverse metode cum ar fi: metode comune cu ale altor stiinte (metode generale) : provin din matematica, statistica, contabilitate, finante, sociologie, etc. metode specifice care sunt proprii analizei.Acestea sunt: -metoda descompunerii fenomenelor, -metoda gruparii, -metoda comparatiei, -metoda stabilirii si masurarii factorilor de influenta. 1.Metoda descompunerii femonenelor : considera ca fenomenele economico-sociale pot fi divizate in functie de diferite caracteristicipe elemente sau parti. Caracteristicile de descompunere pot fi elemnte de timp, elemente de spatiu sau elemente componente ale fenomenului. y=fenomen economico-social y1, y2, y3,....., yi = elemente componente ale fenomenului y=yi , i=1,n i= caracteristica de divizare(timp, loc, spatiu). Daca facem divizarea dupa timp rezulta o descompunere pe ani, luni, zile, ceea ce permite aflarea modificarilor fenomenului pe fiecare unitate de timp si depistarea perioadelor cu abateri de la tendinta centrala (ex: productia anuala se descompune pe productie trimestriala). Descompunerea pe unitati de spatiu inseamna divizarea pe unitati administratriv-terotoriale, intreprinderi, sectii, locuri de munca. Prin aceasta divizare se gasesc locurile de productie sau activitatile care se abat de la tendinta centrala. Descompunerea dupa elementele componente asigura gasirea unor parti proprii ale fenomenului pt care se poate imbunatati activitatea (de ex analiza cheltuielilor materiale se face pe elemente de cheltuieli materiale, elemente de cheltuieli variabile, alte cheltuieli). 2.Metoda gruparii: reprezinta separarea elementelor fenomenului pe grupe omogene. Se aplica pt fenomenele urmarite dupa caracteristici proprii ale lor (ex: forta de munca se poate grupa dupa salariu, mediu de rezidenta, starea civila). Grupele sunt alcatuite dupa urmatoarea formula : M= , unde: M= marimea grupei; A= amplitudinea variatiei;

N= nr de grupe. A= ymax ymin Prin gruparea datelor se usureaza calcularea unor indicatori statistici care servesc mai bine analizei fenomenului: mediu, dispersii, coeficient de variatie. 3.Metoda variatiei : asigura compararea nivelului efectiv al fenomenului cu nivelul acestuia de referinta. Baza de referinta poate fi o perioada de timp, o unitate de spatiu, un nivel standard, un nivel planificat, etc. Analizele pot fi: de timp, teritoriale si fata de plan. Prin aceasta metoda avem un necesar de calculat: -modificarea absoluta a fenomenului (abatere absoluta/spor): y= y1 y0 , unde : - y1 =nivelul fenomenului in perioada curenta - y0=nivelul fenomenului in peioada de baza -modificarea relativa (indice): Iy= Iy%= * 100 -abaterea relativa (ritm): Ry=Iy-1 Ry%=Iy%*100 3.Metoda stabiliriisi masurarii factorilor de influenta: consta in stabilirea factorilor care influenteaza manifestarea fenomenului si exprimarea numerica a influentei acestuia. a)Pt stabilirea factorilor de influenta se studiaza fenomenul, se identifica factorii si se afla relatia de interconditionare dintre factori. Factorii de influenta pot fi factori tehnici, economici, organizatorici, sociali, cu actiune directa/indirecta, cu influenta semnificativa si factori cu influenta redusa. Relatiile de interconditionare dintre factori pot fi determinate sau nedeterminate. Relatiile nedeterminate nu sunt cunoscute de dinainte si ele trebuie aflate folosind metode statistico-matematice. Relatiile determinate sunt relatii cunoscute conform legitatiilor economice si ele pot fi relatii de suma, de produs, de raport sau expresie matematica. relatie de suma intre factori: y= x1+ x2 + x3 + x4 , unde x1 ,x2, x3, x4 sunt factori de influenta relatie de produs intre factori: y= x1 * x2 *x3 * x4 relatie de raport: y= y= relatie de expresie matematica: + x3 + x4

b)Masurarea influentei factorilor se face prin alcatuirea unei relatii de analiza pornind de la relatia de interconditionare (modelul de analiza). Pt fiecare factor se stabileste, prin metoda comparatiei, modificarea absoluta si abaterea relativa si indicele. Rezultatele obtinute reflecta influenta concreta a fiecarui factor asupra fenomenului. Etapele sunt urmatoarele: -se incepe analiza cu studierea influentei factorului cantitativ. Acesta variaza in cadrul relatiei de la nivelul perioadei de baza la nivelul perioadei curente. Ceilalti factori sunt constanti si au nivelul perioadei de baza. Factorul cantitativ determina modificarea extensiva a fenomenului si se exprima in alta unitate de masura decat fenomenul analizat. -se studiaza influenta celui de-al 2-lea factor care, in cadrul relatiei de analiza variaza de la nivelul perioadei de baza la nivelul perioadei curente. Factorul deja analizat este constant si are nivelul perioadei curente. Factorii neanalizati inca sunt constanti si au nivelul perioadei de baza. -se continua alcatuirea relatiilor de analiza dupa acelasi algoritm variind succesiv toti factorii din model. -se verifica daca insumarea influentelor factorilor coincide cu modificarea totala a fenomenului.

Pt o relatie de produs: EXEMPLUL 1 y= a * b * c ,factori de influenta=a, b, c, unde a este factor cantitativ y1=a1*b1*c1 (in perioada curenta) y0=a0*b0*c0 (in perioada de baza) y= y1 y0 y= a1*b1*c1 -a0*b0*c0 ~influenta factorilor: a)influenta factorului cantitativ (a) asupra fenomenului: y(a)= a1*b0*c0 -a0*b0*c0 b)influenta factorului "b": y(b)= a1*b1*c0 -a1*b0*c0 c)influenta factorului "c": y(c)= a1*b1*c1 -a1*b1*c0 y(c)+y(b)+y(a)=y EXEMPLUL 2 y= , unde a =factor cantitativ y= y1 y0= Ry=Iy-1 1)influenta factorului "a":y(a)= Ry(a)=Iy(a)-1 2)influenta factorului "b":y(b)= Ry(b)=Iy(b)-1 y(a)+y(b)=y ANALIZA ECONOMICO FINANCIARA CURS 2 Analiza volumului de activitate al agentilor economici Volumul de activitate al agentilor economici = capacitatea de a produce bunuri si servicii conform cu cerintele pietei. Volumul sau dimensiunea activitatii firmei se studiaza cu diversi indicatori in functie de beneficiarii analizei , astfel pentru investitori si institutii financiare sunt importanti in special indicatorii valorici si care arata calitatea activitatii firmei . Pentru managementul intern sunt importanti insa , pe langa indicatorii valorici si indicatori care exprima volumul productiei fizice pe tipuri de produse si locul de obtinere . Domeniile de analiza a volumului de activitate sunt : Analiza volumului de activitate pe baza indicatorilor valorici ; Analiza cifrei de afaceri; Analiza valorii adaugate; Analiza productiei fizice. 1. Analiza volumului de activitate pe baza indicatorilor valorici Principalii indicatori valorici ai volumului de activitate sunt : CA, productia marfa fabricata, productia exercitiului, valoarea adaugata. Cifra de afaceri arata totalitatea veniturilor obtinute din vanzarea productiei si a marfurilor . Este legata strict de activitatea de exploatare . CA= Qv + d Qv valoarea productiei vandute ( produse finite, semifabricate, produse reziduale etc) d valoarea vanzarilor de marfuri Productia marfa fabricata exprima valoarea intregii productii terminate si destinata

vanzarii . Ea include productia vanduta si stocurile. Qf = Qv + s s = Sf - Si Qf- productia fabricata Productia exercitiului exprima valoarea intregii activitati economice a firmelor si este indicatorul cel mai cuprinzator despre volumul activitatii . Ea include productia vanduta , productia stocata si productia de imobilizari. Qe = Q v + s + Qi Qi productia de imobilizari Qe =Qf + Qi Qe productia exercitiului Valoarea adaugata exprima valoarea nou creata si masoara efortul propriu al activitatii. VA = Qe Ci Ci consumurile intermediare , adica cheltuieli cu materii prime, materiale, combustibili, energie si alte cumparari de la terti ( cheltuieli materiale ). VA Qe Qf Qv CA Cu ajutorul indicatorilor valorici se pot face analize de volum a activitatii in 3 moduri, si anume : Analiza pe baza corelatiilor dintre indicatorii valorici; Analiza pe baza unor rapoarte statice; Analiza pe baza unor rapoarte dinamice. Analiza pe baza corelatiilor dintre indicatorii valorici Pentru aceasta se calculeaza indicii pentru indicatorii valorici mai importanti , si anume : Indicele I CA = CA1 / CA0 Indicele I Qf= Qf1 / Qf0 Indicele I VA = VA1/VA0 Apoi se stabilesc corelatiile : I CA >= I Qe. Daca aceasta corelatie se respecta inseamna ca vanzarile au un ritm de crestere superior productiei exercitiului si deci firma a vandut si din stocurile de productie . Activitatea este favorabila , iar caracteristica de baza este ca stocurile sunt in scadere. IVA >= IQe . Daca se respecta corelatia activitatea firmei este eficienta, ea adauga mai multa valoare si are cheltuieli materiale in scadere EX : I Qf = 1,08 I VA= 1,02 I Qe = 1,10 I CA = 1,05 Analiza pe baza rapoartelor statice Inseamna determinarea ponderii unor indicatori valorici afata de alti indicatori valorici mai cuprinzatori. Rapoartele statice trebuie sa aiba semnificatie economica si aspectul favorabil este atunci cand in timp cresc si se aproprie de 1 sau de 100% . Raportul static al CA / Qe . Ne arata daca in timp raportul static tinde catre 1 , inseamna ca firma are o politica activa de vanzari si stocurile se diminueaza . Raportul static al VA / Qe . Daca raportul creste in timp , arata ca se majoreaza valoarea adaugata de firma si scad consumurile materiale, fiind deasemenea o situatie favorabila. Analiza pe baza rapoartelor dinamice Are la baza calcularea unor rapoarte intre indicii indicatorilor valorici. Analiza se face in functie de semnificatia economica intre indicii si indicatorilor valorici. Ci Qi s D

Raportul dinamic intre I CA / I Qe >= 1 este favorabil. Daca raportul dinamic este mai mare decat 1 , arata ca ritmul vanzarilor depaseste ritmul productiei si deci in dinamica scad stocurile . Activitatea de vanzari a firmei fiind eficienta. Raportul dinamic intre I VA / I Qe >= 1. Daca se respecta corelatia ritmul VA devanseaza ritmul productiei si deci scad cheltuielile materiale . 2. Analiza cifrei de afaceri CIfra de afaceri este un indicator ce exprima venituri obtinute din operatiuni comerciale, adica vanzari de productie si marfuri. Analiza CA se face pe mai multe directii , si anume : - Analiza dinamicii si structurii CA; - Analiza factoriala a CA; - Analiza CA in corelatie cu capacitatea de productie si cu cererea si efectele CA asupra indicatorilor de performanta . Analiza dinamicii si structurii CA Pentru analiza dinamicii CA se folosesc modificarile absolute si relative atat pentru Total CA, cat si pentru elemente componente , sua locul de obtinere. Se determina modificarea absoluta a CA CA = CA1 CA0 Ritmul CA = I CA 1 Analiza structurii CA se face pe baza marimilor de structura , prin calcularea ponderii fiecarui element component fata de Totalul CA . Elementele componente ale CA sunt produse finite , semifabricate , venituri din produse reziduale , venituri din studii si cercetari, venituri din redevente , venituri din vanzari de marfuri etc. Cu datele obtinute se alcatuieste un tabel de analiza cu urmatoarele elemente : Indicatori Perioada Datele pt Structura CA Abaterile de baza perioada curenta 0 1 abs. Ritm CA Venituri din 85 89 15000 4% productie . Venituri din marfuri vandute CA 15 11

Analiza factoriala a CA Are ca scop identificarea legii de manifestare a CA in cadrul firmelor , gasirea factorilor care actioneaza asupra CA si masurarea influentei factorilor . CA evolueaza dupa diverse legi de manifestare cunoscute in cadrul economiei . Factorii de influenta interactioneaza in cadrul unor modele de analiza de obicei sub forma de produs. Un prim model de analiza cuprinde ca factori forta de munca , urmarita numeric si sub aspectul eficientei sale si politica de vanzari dusa de firma . CA = N * W * g N numarul de angajati/lucratori; W productivitatea muncii; g gradul de valorificare a productiei marfa fabricata. Cei 3 factori din formula sunt factori directi de influenta dintre care W este un factor complex care se poate descompune in alti 3 factori de influenta. Acestia sunt factori indirecti de influenta. W = Qf / N ; g = CA / Qf => CA = N * Qf / N * CA / Qf W = MF / N * MF / MF * Qf / MF MF valoarea mijloacelor fixe MF valoarea mijloacelor fixe productive MF/N inzestrarea tehnica a muncii, adica ne arata ce valoare de utilaje manuieste un om in medie. MF / MF ponderea mijloacelor productive

Qf / MF randamentul mijloacelor fixe productive. CA = N * MF / N * MF / MF * Qf / MF * g SCHEMA GRAFICA DE ANALIZA

CA = CA1- CA0= N1 * W1*g1- N0*W0*g0 RCA = ICA - 1 ANALIZA CIFREI DE AFACERI (continuare) Analiza influentei factorilor CA=CA1-CA0=N1*W1*g1-N0*W0*g0 1)influenta nr de angajati: CA(N)=N1*W0*go-N0*W0*g0 2)influenta productivitatii muncii: CA(W)=N1*W1*go-N1*W0*g0 a)influenta inzestrarii tehnice a muncii: CA( ) =N1* * * *g0 - N1* * * *g0

b)influenta mijloacelor fixe productive: CA( ) =N1* * * *g0 - N1* * * *g0

c)influenta randamentului mijloacelor fixe productive: CA( ) =N1* * * *g0 - N1* * * *g0

3)influenta gradului de valorificare a productiei: CA(g)=N1*W1*g1-N1*W1*g0 CA=CA(N)+CA(W)+CA(g) CA(W)=CA( )+CA( ) +CA( )

Analiza cifrei de afaceri in corelatie cu capacitatea de productie Performantele unei firme depindin mare parte de relatia acesteia cu piata. Piata furnizeaza factorii de productie si totodata inseamna consumul de produse provenite de la firma. Indicatorii de performanta vor depinde, deci, de raportul dintre cererea si oferta de produse. Oferta de produse inseamna cantitatile fabricate de firma si disponibile pt vanzare. Oferta depinde de capacitatea de productie a firmei si politica de vanzari. Cererea de produse depinde de nevoile de consum manifestate pe piata. Cererea se modifica de la o perioada la alta in functie de schimbarea preferintelor, modificarea veniturilor, factori psihologici, gradul de satisfacere a consumului.

Analiza cifrei de afaceri in corelatie cu capacitatea de productie este necesara deoarece modificarea bazei tehnico-productive pt a realiza astfel modificarea ofertei de produse inseamna actiuni complexe de restructurare a productiei, adica trebuie sa se faca investitii de extindere (de dezafectare), investitii de modernizare, introducere de noi sortimente, cresterea peformantelor calitative. Aceste actiuni sunt indelungate si analiza previzionala asigura luarea din timp a masurilor de restructurare si adaptare a ofertei. Indicatorii de analiza sunt: 1)gradul de utilizare a capacitatii de productie: Gn= Cp=capacitatea de productie (productia maxima ce se poate obtine prin utilizarea productiva a mijloacelor fixe) Cresterea in timp a gradului de utilizare a capacitatii de productie inseamna un volum mai mare de oferta de produse care intra pe piata. Previzionarea cresterii gradului de utilizare ar trebui sa se faca in urma analizei pietei daca se estimeaza o crestere a cererii de produse. 2)gradul de valorificare a productiei marfa g= Arata care este poderea vanzarilor din totalul productiei fabricate. Daca acest grad de valorificare scade inseamna ca firma produce pe stoc si nu mai corespunde cererii de pe piata. Daca acesta creste inseamna ca exista o cerere in cresterept productie care se valorifica mai bine. Indicatorii de analiza pt studierea cifrei de afaceri in corelatie cu cererea sunt: 1)gradul de satisfacere a cererii : Gs= , unde C=volumul cererii de produse; 2)cota de piata. Daca Gs creste, el arata o dimanica accentuataa vanzarilor pe piata, dar totodata semnifica si o capacitate de absorbtie mai scazuta pt viitoarele produse. Analiza acestui indicator se face in corelatie cu indicatori privind oferta de produse. Proiectarea in viitor a cresterii capacitatii de productie si a vanzarii se justifica atata timp cat piata mai poate absorbi, oferta nu este saturata si, deci, gradul de satisfacere a cererii este in scadere sau constant. Cota de piata exprima ponderea vanzarilor firmei in totalul vanzarilor de pe piata sau de pe un segment al ei. Cu ajutorul acestui indicator se analizeaza capacitatea firmei de a face fata concurentei de pe piata. O crestere a cotei de piata inseamna un aspect pozitiv care necesita cresterea gradului de utilizare a capacitatii de productie pt asigurarea unei oferte mai mari. ANALIZA INFLUENTEI CIFREI DE AFACERI IN INDICATORII ECONOMICOFINANCIARI (DE PERFORMANTA) Variatia CA are influente asupra tuturor indicatorilor de performanta, si anume asupra profitului, valorii adaugate, eficientei activelor totale, eficientei activelor imobilizate, eficientei activelor circulante, a eficientei fortei de munca. Influenta CA asupra profitului P(CA)=CA*rp0 , Rp= rp=rata profitului din care : P= CA* rp0 Influenta CA asupra valorii adaugate (VA) VA(CA)=CA*rVA0 , RVA= din care: VA= CA* rVA0 Influenta CA asupra activelor totale (AT) eAT(CA)= din care : e AT= Influenta CA asupra activelor imobilizate(AI)

eAI(CA)= Influenta CA asupra activelor circulante(AC) eAC(CA)= Influenta CA asupra fortei de munca( N) eN(CA)=

ANALIZA CIFREI DE AFACERI IN FUNCTIE DE PRODUCTIE SI PRETURI

Modelul de analiza a CA se foloseste in cadrul firmelor in cadrul firmelor care au o sortimentatie mai larga de produse si productie eterogena. CA=Qi*pi Qi=cantitati fizice din diferite sortimente pi =preturile de vanzare pe sortimente Analiza in acest caz se face astfel: -modificarea CA: CA=CA1-CA0=Qi 1*pi 1-Qi0*pi 0 ,i=1,n RCA= ICA-1

Qi CA pi
-influenta productiei vandute (a cantitatii vandute): CA(Qi)=Qi 1*Pi 0-Qi0*pi 0 ,i=1,n -influenta preturilor de valorificare a productiei: CA(pi)=Qi 1*Pi 1-Qi1*pi 0 ,i=1,n

ANALIZA VALORII ADAUGATE (VA) Valoarea adaugata inseamna capaciattea unei firme de a crea valoare noua prin folosirea eficienta a patrimoniului de care dispune ea. Exprima, deci, efortul propriu al agentilor economici depus in procesul de productie si distribuire a bunurilor economice. La nivelul economiei nationale VA de toate firmele formeaza PIB. Va este totodata un indicator de performanta in activitatea firmelor, iar pt sistemul fiscalitatii este importanta deoarece sta la baza calcularii TVA. Analiza VA consta in: -analiza dinamicii si structurii VA; -analiza influentei factorilor; -analiza influentei VA asupra indicatorilor economica-financiari. VA se calculeaza prin 2 metode: a)metoda deductiva; b)metoda aditiva. Prin metode deductiva VA se calculeaza pe baza productiei exercitiului si a cheltuielilor materiale sau intermediare: VAB=Qe-CI, unde: VAB=valoarea adaugata brut Ci=cheltuieli intermediare

` VAN=Qe-Chmat VAN=VAB-A

Qe=productia exercitiului VAN=valoare adaugata neta Chmat= cheltuieli materiale+amortizarea A=amortizarea

Prin metode aditiva VA se calculeaza prin insumarea elementelor componente ale ei. VAN=Ch cu personal+ Rezultatele exploatarii+ Impozite si taxe. VAB=VAN+A 1) Analiza dinamicii si structurii VA Pt analiza dinamicii se calculeaza modificarile absolute si relative ale VA pe total si elemente componente. VA= VA1-VA0 RVA=IVA-1 Cresterea in dinamica a VA inseamna imbunatatirea activitatii firmei mai ales daca se datoreaza cresterii rezultatului exploatarii. Analiza structurii VA se face prin determinarea ponderii elementelor componente in total VA. Evolutia este favorabila atunci cand majoritatea VA se face in special prin cresterea ponderii rezultatului exploatarii si nu a celorlalte componente (cheltuieli cu personal, impozite/taxe). 2) Analiza factoriala asupra VA Intr-o analiza se folosesc mai multe modele: productia si cota de VA la fiecare leu de productie obtinuta, adica: VA=Qe*rVA rVA=rata valorii adaugate rVA= Qex=Pl + Ad VA=(Pl + Ad)*rVA rVA= = =1Pl=productie livrata Ad=alte destinatii =rata cheltuielilor materiale

sau a consumurilor intermediare VA=Qe*(1- )

VA

Qe decizii Pl Ad Sistem ul de executi CI e

rVA

Ci Qe inform atii Qe

1)influenta productiei: VA(Qe)= Qe1*rVA0 Qe0*rVA0 1.1)influenta productiei vandute: VA(Pl)=(Pl1+Ad0)*rVA0 (Pl0 + Ad0)*rVA0 1.2)influenta productiei cu alte destinatii: VA(Ad)=(Pl1 + Ad1)* rVA0 (Pl1 + Ad0)*rVA0

2)influenta ratei VA: VA(rVA)=Qe1*rVA1 Qe1*rVA0 3)influenta ratei CI: VA( )=Qe1*(1VA(Qe)=Qe1*(1VA(CI)=Qe1*(1) - Qe1*(1) - Qe1*(1) - Qe1*(1) ) ) 3.1)influenta indirecta a productiei: 3.2)influenta consumurilor intermediare:

ANALIZA VALORII ADAUGATE (continuare) Analiza valorii adaugate se poate face si tinand cont de o serie de factori de influenta care sunt caracteristici fortei de munca: -timpul lucrat; -productivitatea muncii. VA= T *Wh *rVA , unde : T=fondul total de timp de munca al muncitorilor exprimat in ore-om; Wh=productivitatea medie orara de munca; rVA= rata valorii adaugate la 1 leu productie. T= N*t , unde: N=nr mediu de lucratori; t= timul mediu de lucru al unui angajat.

Wh= , unde: Qe=productia la timpul total de lucru. VA= VA=N*t*Wh* Sistemul rVA de VA = VA1-VA0=rT1*Wh1* rVA1 - T0*Wh0* rVA0 VA N executie Wh RVA=IVA 1 t VA T 1. influentele factorilor: influenta timpului total de lucru: VA (T)=T1*Wh0* rVA0 - T0*Wh0* rVA0 , din care avem: a) influenta nr mediu de angajati: VA(N)=N1*t0*Wh0* rVA0 - N0*t0*Wh0* rVA0 b) influenta nr mediu de ore lucrate de un angajat VA(t)=N1*t1*Wh0* rVA0 - N1*t0*Wh0* rVA0 influenta productivitatii muncii: VA (Wh)=T1*Wh1* rVA0 - T1*Wh0* rVA0 influenta ratei valorii adaugate VA (rVA)=T1*Wh1* rVA1 - T1*Wh1* rVA0 VA (T)+VA (Wh)+VA (rVA)=VA VA influenteaza modificarea indicatorilor de performantanai intreprinderii astfel: -influenta asupra profitului va fi:

P(VA)= VA*rPR , rPR= -influenta activelor patrimoniale sau totale: l AT(VA)= -influenta asupra mijloacelor fixe: l MF(VA)= -influenta asupra eficientei capitalurilor: ek(VA)=

ANALIZA PRODUCTIEI FIZICE Productia fizica exprima totalitatea bunurilor economice care au o valoare de intrebuintare exprimate in unitati naturale, adica in kg, mp, tone, etc. Productia fizica arata volumul valorilor de intrebuintare care alcatuiesc oferta de produse; aceasta trebuie sa corespunda cantitativ, calitativ si ca structura cu cererea de valori de intrebuintare. Analiza productiei fizice vizeaza aspecte precum: analiza programului de productie; analiza ritmicitatii productiei; analiza calitatii productiei. Analiza programului de productie Programul de productie al unei firme se intocmeste pe baza contractelor incheiate cu clientii si cuprinde cantitatile planificate ce trebuie a fi livrate sau vandute. Programul de productie se urmareste in dinamica, ca structura a sa si prin intermediul coeficientului mediu de sortiment. Dinamica programului de productie inseamna stabilirea ritmului de modificare a productiei fizice pe total productie (daca nu este omogena se exprima prin pret) si pe sortimente. Structura productiei fizice este aflarea ponderii fiecarui sortiment fiecarui sortimet in totalul productiei fizice.Deoarece contractele incheiate cu beneficiarii solicita respectarea cantitatilor din diferite sortimente nu este suficienta doar analiza dinamicii productiei totale,se analizeaza coeficientul mediu de sortiment al productiei fizice care este: Ks= Q'=valoarea totala a productiei realizata in contul planului; se determina pe fiecare sortiment prin alegerea minimului dintre productia planificata si productia realizata. El arata in ca masura ansamblul productiei fizice respecta sortimentatia planificata si, deci, gradul in care productia prezinta abateri si nu se incadreaza in cerintele consumatorilor. Daca marimea acestui coeficient este 1 inseamna respectarea integrala a sortimentatiei programate, iar daca este subunitar inseamna gradul de neindeplinire a sortimentatiei planificate. Sortimente Q0 (lei) Q1 (lei) Indicii Structura Productia fizica productiei fizice productiei fizice realizata in IQ0 conturi 0 1 planificate 111,1 100 95,8 109,4 104,8 90,9 101,9 45/417 50/425 45 54/417 54/425 54 72/417 69/425 69 106/417 116/425 106 63/417 66/425 63 77/417 70/425 106 100 100 407

A kg B kg C kg D kg E kg F kg TOTAL Ks =

45 54 72 106 63 77 417

50 54 69 116 66 70 425

* 100= 97,6%

97,6% reprezinta faptul ca productia fizica pe ansamblul sau are o abatere de la sortimentatia contractata de 2,4%, aspect nefavorabil, astfel ca la produsele A, D si E s-au produs cantitati mai mari care nu vor putea fi vandute, in timp ce la produsele C si F s-a produs mai putin si astfel nu va putea fi onorat integral contractul. Analiza ritmicitatii productiei Ritmicitatea productiei inseamna obtinerea produselor la perioade constante de timp, adica in mod uniform.Daca nu se respecta ritmicitatea produselor se deterioreaza diferite aspecte ale pietei economicofinanciare, adica: -nu se livreaza la timp produsele catre beneficiari si astfel se tensioneaza relatiile cu clientii; -nu se obtin venituri ritmice; -se incarca nejustificat cheltuielile unor perioade; -scad profiturile pe anumite perioade; -rentabilitatea este neuniforma. Pt cresterea ritmicitatii productiei trebuie luate anumite masuri: -organizarea corecta a sistemului de aprovizionare; -programarea operativa a productiei; -organizarea stiintifica a muncii; -intarirea disciplinei la locul de munca; -incheierea din timp a contractelor cu beneficiarii. Pt analiza ritmicitatii productiei se folosesc analize de dinamica si structura a productiei fizice, de asemenea coeficienti de analiza a ritmicitatii sau coeficientii variatiei. Pt analiza dinamicii si structurii productiei pt a se urmari ritmicitatea acesteia se calculeaza indici si modificari absolute, de asemenea ponderile pt productia fizica prezentata pe perioade de timp. Abaterile de la o perioada la alta semnifica obtinerea productiei in salturi.

Trimestre

Productia 0 1

Indicii fizice

productiei Structura productiei fizice 0 26 25 18 31 100 1 27 24 20 29 100

gi

I II III IV TOTAL

1 1 2 2 6

Pt analiza globalaa ritmicitatii productiei fizice se calculeaza coeficientul de ritmicitate al productiei cu urmatoarea formula: kr= 100- |gi| , i=1,n kr=100-6=94% gi= abaterile structurii realizate de la structura programata pe perioada de timp kr= arata care este gradul de abatere a productiei fizice de la obtinerea sa uniforma pe parcursul perioadei de productie (in acest caz, productia are un grad de ritmicitate de 6%)

kv= , kv=coeficient de variatie As=abaterea standard

M=media productiei xi=productii pe trimestre x=productie medie Cu cat coeficientul de variatie scade scade in timp inseamna o productie cu un grad mai bun de ritmicitate.

Analiza calitatii productiei fizice Se studiaza deoarece beneficiarul solicita produse cu anumite proprietati corespunzatoare unor clase de calitate. Productia se analizeaza pe mai multe clase de calitate: I, II, III.

Clase calitate 1 2 3

Productie fizica 0 1

Pret 0 1

total Kc=...... qi= productia pe clase de calitate ni=nr clasei de calitate Kc=coeficient mediu de calitate cand Kc tinde catre 1=productie de calitate superioara apropiata de clasa I cand Kc=2,8= tinde catre clasa III kc-sa fie cat mai mic, ideal 1 ANALIZA GESTIUNII RESURSELOR UMANE Forta de munca este un factr activ de productie care foloseste si combina ceilalti afctori din intreprindere precum diferite elemente de capital, factori naturali. Totodata forta de munca este afectata de actiunea celorlalti factori crescand potentialul de productie al ei printr-o inzestrare mai buna cu elemente de capital tehnic. Analiza resurselor umane se face in mai multe etape: -analiza asigurarii firmelor cu personalul necesar; -analiza utilizarii timpului de munca; -analiza productivitatii muncii. I. Analiza asigurarii firmelor cu personalul necesar are in vedere studierea fortei de munca sub aspect cantitativ si calitativ vizand urmatoarele aspecte: marimea, structura, calitatea, miscarea fortei de munca. Marimea fortei de munca se studiaza cu ajutorul unor indicatori de nivel care arata dimensiunea personalului. Acesti indicatori sunt:

-nr mediu scriptic de personal (Ns): arata nr maxim de persoane ce se poate folosi in activitate, care figureaza in evidentele intreprinderii in perioada analizata Ns= -nr mediu efectiv (Ne): nr mediu real de persoane care desfasoara activitatea intr-o perioada Ne= -nr admisibil de personal (Na): marimea fortei de munca planificata in fct de modificarea volumului de activitate: Na= Ne0-IQ ,IQ =indice de modificare a productiei Daca nr admisibil este depasit aspectul este nefavorabil; inseamna ca firma nu a produs o valoare corespunzatoare fortei de munca utilizate si si-a diminuat profitul.. Daca Na nu este depasit, firma are economii de personal. (in anul de analiza) Na-Ns1>0 depasire de Na-Ne1>0 personal Na-Ne1<0 economii de personal Cresterea in dinamica a nr de personal reflecta cresterea dimensiunii activitatii si este un aspect favorabil doar daca ritmul de crestere al personalului este devansat de ritmul de crestere a productiei sau a cifrei de afaceri. In caz contrar inseamna ca din majoritatea cheltuielilor cu personalul nu se obtine un plus corespunzator de valoare. IN < IQ aspect favorabil IN < ICA Analiza structurii fortei de munca inseamna studierea poderilor diferitelor grupe de forte de munca in total. Gruparea se poate face dupa diverse criterii: a)dupa rolul rolul detinut de forta de munca in procesul de productie: -muncitori direct si indirect productivi; -personal de cercetare si tehnic; -personal de administratie si de conducere. Daca este mare ponderea muncitorilor direct productivi inseamna procese traditionale de prelucrare a produselor. Pt orientarea firmei catre tehnologii moderne, un grad mare de automatizare sau catre procese inovative trebuie sa creasca ponderea personalului tehnic si de cercetare si a muncitorilor indirect productivi. Dupa varsta fortei de munca , aceasta se clasifica pe diferite categorii de varste pt a se putea corela iesirile de personal din ultima categorie de varste cu politica de recrutare, selectie si angajare de nou persoane.Se mai pot proiecta activitatid de pregatire si perfectionare profesionala pt persoanele active. Dupa vechime: ajuta la analiza atasamentului si motivtiei personalului si a existentei unui nucleu de persoane cu experienta indelungata. Dupa sexe: corelarea fortei de munca cu specificul unor meserii. Analiza calitatii fortei de munca se face in functie de gradul de calificare al acesteia. Analiza calitatii pe ansamblul personalului se face grupand angajatii pe forme de pregatire profesionala, adica absolventii de scoala profesionala, persoane pregatite la locul de munca, absolventi de licee, cu studii superioare si personal cu studii post universitare. Calitatea fortei de munca este ridicata daca este mare ponderea personalului cu pregatire superioara. Calitatea fortei de munca pt categoriile de muncitori de face cu ajutorul coeficientului mediu de calificare (Kc). Kc= , i=1,n Ni=nr mediu scriptic de muncitorilor Ki=nr de ordine al categoriilor de calificare. Daca Kc creste semnifica imbunatatirea calitatii personalului operativ. Insa aprecierea corecta a calitatii muncitorilor se face prin corelare cu complexitatea lucrarilor desfasurate. Kl= ,i=1,n Vi=volumul lucrarilor de executat pe fiecare categorie de calificare O gestionare corecta a fortei de munca necesita o egalitate intre Kc si Kl. In caz contrar apar aspecte de ineficienta.

 Kc>Kl : forta de munca nu este folosita la intreaga sa valoare si muncitorii mai calificati sunt antrenati in lucrari mai putin complexe. Kc<Kl : daca muncitorii au o calificare inferioara lucrarilor de executat ei sunt pusi sa execute lucrari care necesita cunostinte superioarepe care nu le detin. Apar produse de calitate slaba, intarzieri in obtinerea productiei, rebuturi, lipsa de materiale,etc. Prin analiza acestei corelatii firma isi stabileste politica de recalificare si perfectionare profesionala a angajatilor si repartizarea mai corecta a lucrarilor pe muncitori. Analiza miscarii personalului Este inevitabila si se refera la intrari si iesiri de personal din diferite motive. Exista o miscare normala a personalului datorata unor cauze obiective cum ar fi pensionari, transferari, boala, decese, angajari. Aceasta se mai numeste circulatia fortei de munca. Exista si o miscare anormala a personalului datorata unor cauze subiective ce au legatura cu indisciplina la locul de munca : demisii, concedieri,. Aceasta miscare se mai numeste fluctuatia fortei de munca.

Kci= Kci=coeficientul circulatiei intrarilor I=intrari N=nr scriptic mediu Kce= Kce=coeficientul circulatiei iesirilor E=total iesiri personal Kct= Kct=coeficientul circulatiei globale Kf= Kf=coeficient de fluctuatie a personalului; arata ponderea fortei de munca care paraseste unitatea pe motive de indisciplina Ea=Iesiri anormale de personal Gs=1- Kct Gs=gradul de stabilitate a personalului; arata ponderea fortei de munca aflata constant in activitate. Gestiunea rationala a fortei de munca se constata atunci cand in timp scad fluctuatiile de personal si circulatia fortei de munca se diminueaza. Aceasta inseamna imbunatatirea stabilitatii angajatilor. II. Analiza utilizarii timpului de munca Timpul de munca reprezinta o resursa extensiva de productie, adica marimea timpului lucrat de angajati asigura cresterea productiei. Analiza utilizarii timpului de munca se face prin 2 metode: a)prin analiza balantei timpului de lucru; b)prin analiza modelelor relationale. Balanta timpului de lucru este un document care se intocmeste pe total personal sau categorii la nivel de intreprindere, de compartiment sau loc de munca. Ea cuprinde indicatori care exprima fondul de timp afectat lucrului si anume: fondul de timp calendaristic : timpul total maxim al angajatilor cu contract (se exprima in zile-om); fondul de timp disponibil: fondul de timp calendaristic-timpul pt sarbatori legale si odihna; timpul efectiv lucrat: toate zilele-om lucrate; timpul efectiv neutilizat: timp disponibil-timp efectiv lucrat. Pe baza indicatorilor se calculeaza gradul de utilizare a timpului: Gu= Imbunatatirea utilizarii timpului de munca inseamna cresterea gradului de utilizare a timpului prin

micsorarea timpului neutilizat si cresterea timpului efectiv lucrat. Daca gradul de utilizare scade se analizeaza cauzele cresterii timpului neutilizat, si anume: invoiri, concedii fara plata, absente nemotivate, intarzieri, intreruperi din cauza grevelor, etc. Timpul de munca mai poate fi analizat si cu ajutorul unui model care prezinta principalii factori de influenta a timpului, si anume: -nr de personal; -nr de zile; -nr de ore lucrate. Tl=N*z*h Analiza timpului lucrat: Tl=Tl1-Tlo=N1*z1*h1 N0*z0*h0 -influenta nr mediu de lucratori: N Tl(N)=N1*z0*h0 N0*z0*h0 inform -influentaSistemu de zile: nr atii mediu l *h Tl(z)=N1*z1de 0 N1*z0*h0 Tl -influenta executi de ore lucrate: nr mediu z e Tl(h)=N1*z1*h1 N1*z1*h0 Itl < IQ

III.

Analiza productivitatii muncii Productivitatea muncii inseamna rodnicia muncii si cresterea sa este calea intensiva de imbunatatire a utilizarii fortei de munca si de crestere a productiei. Ea poate fi exprimataprin 2 grupe de indicatori: 1)productivitatea muncii fizice pe produs (Wf) Wf= T=timp total de lucru Q=productia in expresie fizica -arata timpul consumat pt obtinerea unui produs si productivitatea fizica este mai buna atunci cand scade timpul pe unitatea de produs. 2)productivitatea muncii pe persoana (Wa) care poate fi exprimata ca productivitate anuala, zilnica si orara. Wa= Wz= Wh= = = Qf=productie marfa fabricata Tz=timp total exprimat in zile-om Th=timp exprimat in zile-om

Aceste productivitati cresc atunci cand se mareste valoarea productiei pe unitatea de munca. Analiza productivitatii muncii se face pe baza unor modele pornind de la modul lor de calcul: Wa= (model de analiza)

N Wa Qf
Wa=Wa1-Wa0= Wa(N)= Wa(Qf)= -

-influenta nr de personal: -influenta productiei: Alt model de studiere a productivitatii: Wa=z*h*Wh

z Wa Qi Wh h

Wa=Wa1-Wa0=z1*h1*Wh1 z0*h0*Wh0 -influenta nr de zile lucrate: Wa(z)=z1*h0*Wh0 z0*h0*Wh0 -influenta nr de ore lucrate zilnic Wa(h)=z1*h1*Wh0 z1*h0*Wh0 -influenta productivitatii orare: Wa(Wh)=z1*h1*Wh1 z1*h1*Wh0

Wh

Ci Qe CI

Tz

N Qe z

Qf Tz Qf Qe T N z h

Wh

N VA

Influenta utilizarii timpului de lucru si a productivitatii muncii asupra productiei se analizeaza pe baza modelului: Qf=N*z*h*Wh N*z*h=Tl

N Tl Qf z h Wh z h

ANALIZA GESTIUNII MIJLOACELOR FIXE Mijloacele fixe formeaza baza tehnica a intreprinderii si contribuie la cresterea productivitatii muncii, a calitatii productiei si a eficientei economice. Analiza mijloacelor fixe se face pe urmatoarele directii: I. analiza asigurarii firmei cu mijloacele fixe necesare; II. analiza utilizarii mijloacelor fixe; III. analiza efcientei. I. Analiza asigurarii firmei cu mijloacele fixe necesare Inseamna studierea marimii, dinamicii si structurii mijloacelor fixe. Marimea mijloacelor fixe se evidentiaza prin indicatori care exprima valoarea mijloacelor fixe: -valoarea mijloacelor fixe la sfarsit de an Mfs=MFe+I-E Mfe=mijloace fixe existente I=intrari; E=iesiri -valoarea medie anuala a mijloacelor fixe: MFm=MFe+ Tf=nr de luni intregi de functionare a mijloacelor fixe intrate in cursul anului Tmf=nr de luni de nefunctionare a mijloacelor fixe iesite

-valoarea de intrare Vi -valoarea ramasa : Vr=Vi-Uz Dinamica mijloacelor fixe se urmareste pe total si actegorii de mijloace fixe prin modificarile absolute si relative. MF=MF1-MF0 RMF=IMF-1 Daca in timp se constata o dimanica pozitiva a mijloacelor fixe inseamna ca firma are o politicai nvestitionala activa si isi mareste capacitatea de productie. Structura mijloacelor fixese urmareste pe categorii de mijloace fixe conform clasificarii contabile pt a se studia masura in care mijloacele fixe corespund cu obiectul de activitate al firmei. Este important sa creasca ponderea in special la mijloacele fixe active aflate in categoria a III-a, cum ar fi instalatii si echipamente, masini, utilaje. Mijloacele fixe se mai urmaresc si dupa vechimea in productie pt a se fundamenta deciziile de innoire a bazei tehnice pt inlocuirea utilajelor vechi, uzate, nemodernizate. II. Analiza utilizarii mijloacelor fixe Studiaza modul in care se poate imbunatati gestiunea mijloacelor fixe prin antrenarea unui nr mai mare de utilaje in productie si prin extinderea timpului de lucru al acestora, precum si prin cresterea capacitatii productive. Analiza utilizarii utilajelor are 2 aspecte: -analiza utilizarii extensive; -analiza utilizarii intensive. Prin analiza utilizarii extensive se studiaza ne de utilaje antrenate in activitate pe baza unui sistem de coeficienti ai utilajelor sitimplu de utilizare pe baza balantei timpului utilajelor. a)Sistemul de coeficienti se leaga de nr de utilaje care sunt in evidenta firmelor dintre care doar unele sunt instalate pt a putea fi folosite si se afla in stare de functionare. Sistemul de coeficienti consta in urmatorii indicatori: -coeficientul de instalare a utilajelor (Ki): ponderea utilajelor pregatite pt functionare din totalul utilajelor: Ki= Ni=nr utilaje instalate Ninv=nr utilaje din inventar -coeficientul de utilizare a parcului din inventar (Kupinv): arata cate utilaje functioneaza din totalul de pe inventar: Kupinv= Nf=nr utilaje in functiune -coeficientul de utilizare a parcului instalat (Kupi): Kupi= Gestiunea utilajelor se imbunatateste atunci cand in dimanica creste marimea acestor coeficienti, ceea ce inseamna ca sunt antrenate in activitate un nr maimare de utilaje prin montarea lor in sectii si punerea in functiune pt productie. b)Analiza balantei timpului de lucru al utilajelor arata elemente privind posibilitatea antrenarii rezervelor de timp in activitatea productiva. Balanta timpului utilajelor se intocmeste pt diferite categorii de utilaje, pe total si pe diferite perioade de timp. Balanta cuprinde diferite categorii de timp de functionare a utilajelor , si anume: timpul calendaristic al utilajelor: Tc=N*z*s*h N=nr mediu al utilajelor z=nr mediu de zile lucrate de un utilaj s=nr mediu de schimburi pe zi h=nr mediu de ore lucrate pe schimb timpul disponibil (Td): timpul calendaristic diminuat cu sarbatorile legale si timpul de odihna Td=Tc-Tcsl Tscl=timp de odihna si sarbatori legale timpul de functionare posibil (Tp):timp disponibil diminuat cu timpul in care utilajele sunt oprite pt revizii si reparatii planificate:

Tp=Td-Trr Trr=timp revizii si reparatii timpul efectiv de functionare (Te): timpul posibil diminuat cu opririle accidentale datorate defectiunilor neprevazute, lipsa de materii prime, etc. Te=Tp-Toa Toa=timp opriri accidentale 1. Kc= 2. Kd= 3. Kp= Buna gestionare a timpului utilajelor se produce atunci cand in dinamica acesti coeficienti cresc, insemnand ca firma atrage rezerve de timp nefolosite in activitate. Daca ei scad se studiaza cauzele si se propun masuri precum extinderea nr de schimburi, planificarea si desfasurarea corecta areviziilor si reparatiilor, diminuarea orpirilor intamplatoare prin mai buna aprovizionare, incheierea contractelor la timp, diminuarea conflictelor sociale, eliminarea absentelor nemotivate. Analiza utilizarii intensive urmareste randamentul utilajelor, adica capacitatea de productie a acestora. Ra= Ra=randament anual; N=nr mediu de utilaje Rz= = Pe baza acestor timpi se determina coeficientii de utilizare a timpului utilajelor: coeficientul de utilizare a timpului calendaristic (Kc): coeficientul de utilizare a timpului disponibil (Kd): coeficientul de utilizare a timpului posibil de functionare (Kp)

Rh= =

Sis Rz=randament zilnic; Tz=timp total de lucru in zile te mu l de Rh=randament orar; Th=timp total de lucru in ore co t=timpul mediu de lucru anual nd uce re

O relatie intre modul de folosire extensiva si intensiva este exprimata in marimea productiei: Q=N*t*Rh

N Ra Q

N infor Rz matii Tz decizii z Q

N Siste Rh mul de exec utie Th t Q

Modificarea randamentului anual: Ra=Ra1-Ra0= -influenta nr mediu de utilaje: Ra(N)= -influenta productiei Ra(Q)= -

III. Analiza eficientei Eficienta mijolacelor fixe se exprima prin indicatori de tip efecte supra eforturi cum sunt: productia fabricata/mijloc fix, CA/mijloc fix, VA/mijloc fix, profit/mijloc fix. ; ; ;

MF Pl Qf Ci Qe CI Qe N t Rh
= * =rata cifrei de afaceri

T VA

MF Qf Wh N t Rh

=rata valorii adaugate la 1 leu CA

N Tl h z t Rh

=rata profitului (rentabilitatii)

ANALIZA RESURSELOR DE MATERII PRIME SI MATERIALE Resursele de materii prime si materiale sunt elemente de active circulante incadrate la categoria de stocuri alaturi de produse finite, marfuri, semifabricate, productia neterminata, obiecte de inventar. Analiza resurselor de materii prime si materiale urmareste folosirea eficienta a acestor resurse. Etapele de analiza sunt: -analiza programului de aprovizionare; -analiza stocurilor de materii prime si materiale; -analieza eficientei materiilor prime si materialelor. 1)Analiza programului de aprovizionare Proramul de aprovizionare este un document de planificare intocmit pe perioada unui an care contine totalitatea materialelor care intra in componenta produselor si elemente privind cantitatile consumate, preturile, sistemul de aprovizionare. Indicatorul principal din programul de aprovizionare este necesarul de materii prime si materiale de aprovizionat (N): N=Q* cs Q=cantitati fizice de productie pt un anumit sortiment cs=consum specific de material pt tipul de produs Consumul specific reprezinta cantitatea maxima de material prevazuta de tehnologie pt a realiza un podus. Programul de aprovizionare se analizeaza in functie de contractele incheiate cu furnizorii pt materialele necesare. Se stabileste o situatie a acoperirii necesarului de aprovizionat cu contracte in care se compara pt fiecare material cantitatile programate anual cu cele contractate anual si detaliate pe trimestre. Materiale M1 M2 M3 M4 Necesar de aprovizionat 700 1200 600 Contractat Tr I 1000 200 Tr II 1200 400 Tr III 700 1200 400 Tr IV 700 1200 400

800 200 400 600 800 Se constata ca pt M1, M2 si M4 programul de aprovizionare este indeplinit, adica intreg necesarul anual este acoperit cu contracte. La M1 aprovizionarea s eface doar in trimestrul III. La M3 programul de aprovizionare nu se indeplineste, firma neavand pana la sfarsitul anului asigurate materialele necesare productiei. Daca se constata materiale pt care nu sunt contracte, firma intensifica activitatile contractuale si de cercetare a pietei producatorilor pt acele materiale. O analiza sintetica a intregului program de aprovizionare se face pe baza coeficientului de nomenclatura a materialelor (Cn). El se calculeaza astfel: Cn= n=nr de pozitii pt care exista acoperirea integrala cu contracte Np=nr total de pozitii din programul de aprovizionare Daca Cn < 1 : exista materiale pt care nu s-au contractat integral cantitatile necesare si se impun masuri de prospecatre a pietei furnizorilor. Daca Cn = 1 : indeplinirea integrala a programului de aprovizionare si siguranta desfasurarii normale a productiei in anul de plan. Neindeplinirea programului de aprovizionare este un aspect negativ dar trebuie analizat in functie de cauzele care stau la baza neindeplinirii pogramului. Ea se poate datora necontractarii pt unele materiale pt care s-a modificat cererea produselor sau s-a modificat structura de fabricatie, procesele tehnologice. 2)Analiza stcurilor de materii prime si materiale Stocurile de materii prime si materiale reprezinta cantitati fizice de diferite resurse necesare productiei. In activitatea de exploatare stocurile intervin in procesele curente pt realizarea diferitelor bunuri economice. Formarea stocurilor in cadrul intreprinderii este o activitate normala care realizeaza concordanta intre

caracterul continuu al productiei si caracterul discontinuu al procesului de aprovizionare. Aprovizionarea se face de mai multe ori in timpul unei perioade si in cantitati care sa fie utilizate integral pana la urmatoarea aprovizionare. Stocurile trebuie stabilite rational pt a se evita imobilizarea resurselor si formarea de stocuri prea mari, precum si micsorarea cheltuielilor de depozitare a materialelor. Pt formarea unui stoc total in conditii optime trebuie sa fie respectate mai multe conditii, si anume: sa se stabileasca marimea corecta a stocurilor pt toate tipurile de materiale; sa fie complete, adica sa se refere la toate materialele; sa fie completate ritmic, adica conform contractelor de aprovizionare, la anumite intervale se reconstituie marimea stocurilor care asigura desfasurarea normala a productiei. Dimensionarea stocurilor se face prin mai multe metode: 1. metoda stocului optim; 2. metoda analitica de dimensionare. Metoda stocului optim consta in dimensionarea unui stoc pe baza criteriului financiar in functie de cheltuielile ocazionate de stocuri. Cheltuielile pt stocuri sunt alcatuite din cheltuielile de aprovizionare si cheltuielile de depozitare. S Stocul optim se realizeaza atunci cand cheltuielile totale sunt minime. i Cheltuielile de aprovizionare cresc o data cu nr de aprovizionari, iar cheltuielile de depozitare scad pe masura cresterii nr de aprovizionari, deoarece se stocheaza cantitati mai mari si cheltuielile de depozitare se s repartizeaza pe acest volum mai mare. t

chelt.

e m u l d e

c o Rezulta ca stocul optim corespunde punctului minim al curbei costurilor totale care se realizeaza Nr de n atunci cand cheltuielile de aprovizionare totale sunt egale cu cheltuielile de depozitare totale. aprovizionari d Wilson Whitin: u Ct= Ca + Cd= *ca + p*cd ,unde: c e N=necesar de materii prime si materiale pt aprovizionat anual r ca=cheltuiala unitara fixa pt o aprovizionare e
p=pretul materialului aprovizionat cd=costul de depozitare pt o unitate de materialele S=marimea stocului optim min Ct: Ca=Cd *ca = p*cd 2N*ca=S2*p*cd S= (radical din) Metoda analitica de dimensionare: se stabileste nr de aprovizionari dintr-o perioada. Nr= i=intervalul dintre 2 aprovizionari i= T=365 zile Ea foloseste timpul in care materialele si materiile prime sunt imobilizate, adica perioada pt care se stocheaza. Stocurile se stabilesc pe tipuri de materiale si pe tipuri de stocuri:

-stoc curent; -stoc de conditionare; -stoc de siguranta. Stocurile stabilite trebuie sa asigure necesarul pt desfasurarea continua a activitatii de productie si pt situatiile neprevazute. Stocul curent se formeaza pt asigurarea cantitatilor necesare intre 2 aprovizionari consecutive. El depinde de nr mediu de zile dintre 2 aprovizionari (timp de imobilizare pt stocul curent). Tsc= Tsc=timp de imobilizare pt stoc curent Nzi=nr de zile de imobilizare a materialelor pana la urmatoarea aprovizionare Ci=cantitati intrate cu ocazia aprovizionarii Sc= Sc=stoc curent ; N=necesar de materii prime Stocul de conditionare este destinat acoperirii necesarului de materiale pe perioada in care acestea sunt supuse unor procese de conditionare. Procesele de conditionare sunt specificate de tehnologia produselor si sunt: sortare, debitare, cantarire, uscare, curatare. Scd= Scd=stoc de conditionare Tscd=timp pt stocul de conditionare stocul de siguranta este destinat acoperirii nevoilor de productie in cazul unor situatii neprevazute acer deregleaza aprovizionarea normala (ex: probleme de transport, inchiderea activitatii unor furnizori, conflicte sociale, deteriorarea infrastructurii). Tssig= Ssig= St=Sc+Scd+Ssig Tti=Tsc+Tscd+Tssig St= 3)Analiza eficientei materiilor prime si materialelor Se apreciaza in functie de consumurile de materii prime si materiale si de valoarea rezultata prin utilizarea lor. Indicatorii de analiza sunt: -gradul de valorificare a materiilor prime si materialelor : exprima eficienta utilizarii fiecarei unitati de resurse materiale. Gv= Q=valoarea productie marfa fabricata;CA;VA M=consumul de resursa materiala Eficienta se inregistreaza atunci cand creste gradul de valorificare a materialelor(se imbunatateste). Em= ANALIZA COSTURILOR DE PRODUCTIE In cadrul firmelor se consuma diversi factori de productie ,iar valoarea lor se introduce in preturi pt a fi recuperata prin vanzarea produselor. Costurile de factori exprima un element al calitatii activitatii firmei si sunt indicatori de apreciere a eficientei activitatii. Costurile de productie reprezinta totalitatea cheltuielilor cu factorii de productie utilizati de firma pt obtinerea unui bun economic. Costurile se clasifica dupa diverse criterii, si anume: dupa criteriul economic: Nz=nr zile de intarziere pana la aprovizionare C=cantitati de materiale aprovizionate cu intarziere Ssig=stoc de siguranta St=stoc total

-cost global -cost marginal -cost mediu Costul global reprezinta cheltuielile pt intregul volum al productiei obtinute. El cuprinde costuri fixe si costuri variabile. Costurile fixe sunt consumul de elemente productive care sunt independente de volumul productiei (chirii, asigurari, cheltuieli administrativ-gospodaresti, amortizarea,etc). Costurile variabile inseamna consumul de elemente care depind de volumul productiei (costurile cu materiile prime si materialele, combustibil, salariile muncitorilor,etc.) Costul marginal reprezinta sporul de cheltuieli necesare pt obtinerea unei unitati suplimentare de produs. Ele ajuta la stabilirea volumului maxim de productie, adica arata unei firme cat poate majora productia. Costul mediu unitar reprezinta cheltuielile pe unitatea de produs. dupa modul de individualizare a cheltuielilor: -cheltuieli directe -cheltuieli indirecte Cheltuielile directe sunt consumuri de factori care in momentul producerii se pot repartiza pe un produs, o grupa de produse sau faze tehnologice (materii prime, materiale, salariile lucratorilor direct productivi, etc.). Cheltuielile indirecte nu se pot repartiza direct pe produse, ele fiind comune (amortizarea mijloacelor fixe, cheltuielile sectiilor, cheltuielile generale ale intreprinderii, s.a). dupa natura cheltuielilor: -cheltuieli materiale -cheltuieli salariale Cheltuielile materiale sunt cheltuieli cu consumul capitalului tehnico-productiv. Cheltuielile sunt cheltuielile cu forta de munca (capitalul uman) dupa criteriul contabilitatii financiare: -cheltuieli pe tipuri de activitati, precum cheltuieli de exploatare, care cuprind cheltuielile rezultate din activitatea de baza a firmei; -cheltuieli financiare: cheltuieli pt activitatea financiara precum dobanzi platite, diferente nefavorabile din curs valutar, etc -cheltuieli extraordinare : sunt legate de activitatile exceptionale (calamitati) Analiza costurilor de productie are ca obiectiv urmarirea modului de formare a cheltuielilor dupa diverse criterii, dimensionarea corecta a acestora si descoperirea rezervelor de micsorare a cheltuielilor in vederea cresterii eficientei. Etapele de analiza pt acestea sunt: analiza dinamicii si structurii costurilor analiza cheltuielilor aferente veniturilor analiza cheltuielilor aferente productiei marfa fabricata sau cifrei de afaceri analiza cheltuielilor materiale analiza costurilor materiale analiza cheltuielilor financiare analiza costului unitar, etc. a) Analiza dinamicii si structurii costurilor Dinamica cheltuielilor se urmareste pe total cheltuieli si pe tipuri de cheltuieli pt a se vedea modul de manifestare al cheltuielilor de la o perioada la alta. Se folosesc modificari absolute si relative. Ch=Ch1 Ch0 RCh=ICh 1 Daca in dinamica cheltuielile se modifica in sensul cresterii, efectele economice sunt negative deoarece se micsoreaza rezultatele firmei (diminuarea eficientei). Daca dinamica cheltuielilor este negativa, aspectul este favorabil firmei (creste eficienta). Structura cheltuielilor se determina prin aflarea ponderii unui tip de cheltuieli in total cheltuieli.

b) Analiza cheltuielilor aferente veniturilor Exprima eficienta intregii activitati a firmei generatoare de venituri si cheltuieli. Se folosesc informatii despre veniturile realizate, urmarite asemanator cheltuielilor pe tipuri de activitati (de exploatare, financiare si extraordinare). Datele sunt sintetizate in Contul de profit si pierderi. Indicatorul de analiza specific se numeste cheltuieli aferente veniturilor la 1000 lei venituri: C1000V= *1000 Chi=cheltuieli pe tipuri de activitati Vi=venituri pe tipuri de activitati C1000V= cvi=cheltuieli la 1000 lei venituri pe tipuri de activitatii g=ponderea veniturilor pe tipuri de activitati.

Sistem C1000V ul de conduc v c i ere

gi

Modificarea cheltuielilor aferente veniturilor: C1000V= C11000V - C01000V= C1000V (g)= C1000V (c)= -

-influenta modificarii structurii veniturilor: -influenta modificarii cheltuielilor aferente veniturilor pe tipuri de activitati:

c) Analiza cheltuielilor aferente productiei marfa fabricate sau cifrei de afaceri Studiaza eficienta cheltuielilor legate de activitatea de baza a firmei (productia de obtinere a produselor finite, productie stocata, productie de imobilizari, a semifabricatelor, etc.). Indicatorul folosites numeste cheltuieli de productie la 1000 lei productie marfa. C1000Qf= *1000

qi=volum fizic al productiei pe diferite sortimente ci=cost unitar pi=preturi unitare de fabricatie Daca qi exprima cantitati vandute, indicatorul calculat se numeste cheltuieli aferente cifrei de afaceri.

infor 1000Qf matii deciz C ii

qi pi ci

Modificarea cheltuielilor aferente productiei marfa: C1000Qf= C11000Qf - C01000Qf= -influenta cantitatilor fabricate: C1000Qf (qi)= C1000Qf (pi)= *1000 *1000 -influenta modificarii preturilor unitare: -influenta costurilor unitare: *1000

C1000Qf (ci)=

*1000

d) Analiza cheltuielilor materiale Urmareste eficienta consumurilor capitalului tehnico-productivin cadrul firmelor. Cheltuielile materiale au o pondere mare in special in industrie si reprezinta cea mai insemnata parte a cheltuielilor de exploatare. Se analizeaza cu indicatorul cheltuieli materiale la 1000 lei productie marfa analizat in mai multe moduri in functie de informatiile si nevoile analizei.

Cm1000Qf =

*1000=

*1000

Chm=total cheltuieli materiale Qf=productia fabricata M=consumuri de materii prime si materiale E=cheltuieli cu energie, combustibili A=cheltuieli cu amortizarea mijloacelor fixe Am=alte cheltuieli materiale

Qf Cm1000Q f M E A Am
Modificarea cheltuielilor aferente productiei marfa: 1000Qf=C 1000Qf - C 1000Qf= Cm *1000 m1 m0 -influenta productiei marfa fabricata: Cm1000Qf(Qf)= *1000 -influenta cheltuielilor materiale totale: Cm1000Qf(Chm)= *1000 ~influenta consumurilor de materii prime si materiale: Cm1000Qf(M)= *1000= ~influenta modificarii consumurilor de energie, combustibil : Cm1000Qf(E)= *1000 ~influenta amortizarii: Cm1000Qf(A)= *1000 ~influenta altor cheltuieli materiale: Cm1000Qf(Am)= *1000

Chm

CA pi

*1000

Cheltuielile aferente productiei marfa mai pot fi studiate in functie de cantitatile de produse si de cheltuielile materiale inregistrate pe tipul de produse. Cm1000Qf= *1000 cmi=cheltuieli materiale pe produsul de tip i

qi

Cm1000Qf
t

pi

Cheltuielile materiale se analizeaza in detaliusi pe elemente componente, adica analiza cheltuielilor cu materii prime si materiale si analiza cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe.

cmi