STATISTICĂ TEORETICĂ Obiectul de studiu al statisticii

OBIECTUL DE STUDIU AL STATISTICII

1.1 .1 Obiectul şi metoda statisticii
Cercetarea fenomenelor şi proceselor din natură şi societate se realizează în
mod diferit, în funcţie de natura diferită a acestor fenomene, de scopul cercetării şi de
metodologia realizării acesteia. Investigarea fenomenelor se va concretiza diferit, în
funcţie de instrumentele de cunoaştere utilizate şi de unghiul de investigare, de laturile
pe care le vizează analiza. Atributul principal cantitativ al cunoaşterii statistice, îi
conferă acesteia un rol deosebit în investigarea diferitelor fenomene şi procese.
Statistica se defineşte ca o disciplină ce studiază fenomenele şi procesele social-
economice de masă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, în condiţii concrete de
timp şi spaţiu.
Studiul legităţilor economice se bazează pe analiza unui mare număr de
fenomene, pe materialul faptic pus la dispoziţia economiei politice de activitatea
practică a statisticii. La rândul ei statistica abordează fenomenele prin prisma
legităţilor şi categoriilor economice elaborate de economia politică, ajutând prin
demersul statistic la relevarea schimbărilor sau specificului acţiunii acestor legi în
diferite domenii sau perioade. Rezultă că, prin sfera foarte largă de fenomene ce pot
face parte din obiectul său de studiu, statistica poate fi privită ca un instrument
multidisciplinar de investigare a realităţii. De aceea se poate vorbi de: statistica
industrială, a calităţii, demografică, fizică, medicală, informaţională etc.
Ea îşi va adapta metoda de investigare în funcţie de domeniul de care aparţin
fenomenele şi de particularităţile ştiinţelor sau disciplinelor sociale, economice sau
tehnice cu care ea va intra în raport interdependenţă. Va prelucra datele oferite, sau va
constitui un instrument de obţinere şi analiză a datelor referitoare la fenomenele ce fac
obiectul evidenţei contabile, managementului industrial, fizică, merceologie etc.
Indiferent de domeniul de aplicare, metodele statistice vor constitui un suport
util de caracterizare a fenomenelor, din punct de vedere cantitativ. Generarea
metodelor şi tehnicilor de investigare a fenomenelor se face în cadrul Teoriei statisticii.
În natură, societate, cunoaştere, fenomenele (evenimentele) sunt rezultate ale
unei multitudini de cauze. Ele apar ca fenomene atipice, deoarece diversificarea
acţiunii cauzelor fac ca nivelurile individuale de manifestare să difere. Esenţialitatea
cauzală de apariţie a acestor fenomene, legitatea producerii lor, poate fi relevată numai
prin cercetarea întregului ansamblu, ceea ce ne determină să numim aceste fenomene
„de tip stochastic”. 1
Necesitatea cunoaşterii cât mai complete a realităţii economicosociale,
fundamentarea ştiinţifică a deciziilor de conducere a procesului, impune organizarea
unui ansamblu integrat de mijloace şi metode de colectare, transmitere, stocare,

1
sdfghjfgdgdgf

1
STATISTICĂ TEORETICĂ Obiectul de studiu al statisticii

prelucrare şi analiză a informaţiilor ce vizează totalitatea laturilor acestui amplu

proces.
Pentru caracterizarea diferitelor aspecte ale procesului producţiei sociale,
sistemul informaţional al economiei naţionale va trebui să cuprindă sisteme
informaţionale funcţionale.
În cadrul sistemului informaţional economico-social statistica ocupă un loc
important prin principalul său atribut, de urmărire operativă a aspectelor cantitative ale
dezvoltării economice, furnizând date şi informaţiile necesare conducerii activităţii
economice la toate nivelurile de agregare. Măsurarea potenţialului uman, material şi
financiar, caracterizarea cantitativă a rezultatelor folosirii acestui potenţial, impun
organizarea riguroasă a fluxurilor informaţionale statistice la nivelul sistemului
economic naţional.
La nivelul agenţilor economici nu se poate vorbi de sistem informaţional
statistic, ci de existenţa diferitelor tipuri de date primare, tehnico-operative, financiare-
contabile sau pur cantitative.
Abordarea statistică a acestor date va asigura fundamentarea riguroasă a
deciziilor economice, deoarece, prin analiza sistematică pe care o asigură metodologia
statistică se poate valorifica mai amplu ansamblul de date referitoare la diferitele
procese şi fenomene specifice agenţilor economici.
Metodologia statisticii este dată de totalitatea procedeelor şi tehnicilor de
cercetare cantitativă a fenomenelor de tip colectiv.
Cercetarea statistică cuprinde următoarele etape:
- observarea statistică (culegerea datelor);
- prelucrarea datelor satistice;
- analiza şi interpretarea rezultatelor obţinute prin prelucrarea datelor.
Observarea statistică se poate realiza pe baza datelor culese prin diferite forme
proprii altor ştiinţe, dar şi prin procedee proprii de obţinere a informaţiilor, ca:
recensământul, observarea selectivă, raportul statistic etc.
Prelucrarea datelor statistice, ca şi analiza acestora presupun comparaţii logice
(prin scădere, împărţire şi de modelare) şi interpretări ce necesită procese inductive şi
deductive, dar, în marea lor majoritate, acestea se realizează pe baza unor metode
specifice ca: metoda mediilor, metoda indicilor, analiză variaţională, metoda
corelaţiilor statistice etc.
1.1.2 Principalele noţiuni utilizate în statistică
Indiferent de domeniul investigat, în procesul de cercetare statistică a
fenomenelor se operează cu noţiuni a căror definire este utilă nu numai în ceea ce
priveşte asigurarea unei baze comune de înţelegere a acestor fenomene, dar şi pentru
asigurarea unei rigurozităţi a informaţiilor vehiculate.
Principalele noţiuni utilizate în statistică sunt:

2
STATISTICĂ TEORETICĂ Obiectul de studiu al statisticii

a) Datele statistice reprezintă numerele, mărimile, valorile obţinute în urma

observării statistice. Prin datele statistice se înţelege totalitatea mărimilor statistice
primare şi derivate referitoare la un fenomen, unitate, colectivitate. 2
Date derivate sunt obţinute în urma unor prelucrări statistice. Ele sunt
indispensabile caracterizării complexe a ansamblului de fenomene supus cercetării
statistice.
Datele statistice se împart în:
 date de flux: aceste date relevă mărimea, valoarea fenomenelor cu producere
treptată. Ele presupun observarea permanentă, curentă a fenomenelor. De exemplu:
mărimea exportului, mărimea producţiei, costul total etc.
 date de stoc: acestea reflectă mărimea, valoarea la un moment dat a fenomenelor
economice. De exemplu: valoarea la un moment dat a stocului de mijloace circulante,
stocul de produse finite etc.
b) Unitatea statistică este entitatea indivizibilă din punt de vedere al
posibilităţilor de culegere a datelor primare. De exemplu: salariatul, unitatea
comercială, studentul, produsul etc.
c) Colectivitatea statistică reprezintă totalitatea unităţilor statistice de acelaşi tip
ce sunt supuse unei cercetări statistice. Colectivităţile au un caracter obiectiv şi finit.
De exemplu: totalitatea studenţilor, personalul muncitor al unui agent economic,
populaţia unei ţări etc.
Pentru definirea colectivităţii statistice se mai utilizează termenii: ansamblul
statistic, populaţie, lot.
d) Caracteristicile sunt însuşiri, trăsături, valori ale elementelor unei
colectivităţi.
Caracteristicile se clasifică:
 după modul lor de exprimare, caracteristicile se împart în:
 caracteristici calitative – la care nivelurile individuale sunt exprimate prin
cuvinte (exemplu: funcţia, gradul de calificare etc);
 caracteristici cantitative – la care nivelurile individuale sunt exprimate prin
cifre (exemplu: vârsta, cifra de afaceri, valoarea producţiei etc).
 după conţinutul lor, caracteristicile pot fi considerate:
 caracteristici de timp (exemplu: anul naşterii, anul înfiinţării unei societăţi
comerciale etc.);
 caracteristici de spaţiu (exemplu: locul naşterii, sediul unei societăţi
comerciale etc.);
 caracteristici atributive (exemplu: vârsta, vechimea în muncă etc.).
 din punct de vedere al naturii variaţiei caracteristicile numerice pot fi cu:
 variaţie continuă – pot lua orice valori într-un interval dat;
 variaţie discontinuă – pot lua numai anumite valori.
 după modul de manifestare, caracteristicile se împart în:
 caracteristici alternative;
 caracteristici nealternative.
2
sdfgjhgvfd

3
STATISTICĂ TEORETICĂ Obiectul de studiu al statisticii

e) Indicatorul statistic reprezintă mărimea statistică cu ajutorul căruia se poate

caracteriza un fenomen din punct de vedere al conţinutului, structurii, modificării sale
în timp sau spaţiu, al interdependenţei cu alte fenomene. 3
Aceşti indicatori se pot prezenta ca:
 indicatorii primari – se obţin în cadrul prelucrării primare a datelor statistice ca
urmare a procesului de centralizare a datelor unei observări statistice (numărare,
măsurare, însumare, agregare). Ei au conţinut concret şi formă concretă de exprimare.
Din această cauză indicatorii primari se mai numesc şi indicatori absoluţi şi constituie
baza informaţională a cunoaşterii statistice;
 indicatori derivaţi – se obţin în faza de prelucrare statistică a mărimilor absolute prin
aplicarea variatelor metode şi procedee de calcul statistic (comparaţii, abstractizări,
generalizări). Indicatorii derivaţi fac posibilă analiza aspectelor calitative ale
fenomenelor şi proceselor cercetate
1.1.3. Observarea statistică
Cercetarea statistică se realizează prin prelucrarea datelor preluate din alte
forme de evidenţiere a fenomenelor şi proceselor economice, sau prin prelucrarea
datelor obţinute prin observări statistice special organizate.
Sursa principală de informare în demersul statistic o constituie documentaţia
primară. Evidenţa primară reprezintă concretizarea înregistrării fenomenelor
individuale la locul şi timpul în care se produc pe purtători primari de informaţii ca:
note, bonuri, procese verbale etc.
Observarea statistică reprezintă procesul de culegere, după criterii bine stabilite,
a datelor privind mărimea, valoarea, formele de manifestare a caracteristicilor tuturor
elementelor colectivităţii supuse cercetării statistice.
Caracterul de masă al fenomenelor, personalului uneori numeros şi mai puţin
calificat, care trebuie să realizeze observarea statistică, constituie argumente în ceea ce
priveşte importanţa şi necesitatea organizării sale după un plan minuţios întocmit şi
adecvat fiecărui caz în parte. În cadrul planului observării trebuie rezolvate două
categorii de probleme:
 probleme organizatorice respectiv acţiunile necesare desfăşurării corespunzătoare a
culegerii şi transmiterii datelor primare. Se referă la:
 elaborarea şi tipizarea documentelor de înregistrare;
 identificarea obiectului şi unităţilor de observare;
 instruirea personalului ce va executa observarea;
 probleme metodologice se referă la:
 obiectul investigaţiei;
 unitatea de observare;
 caracteristicile înregistrate;
 timpul şi locul observării;
 purtătorii de informaţii.

3
mnbvc

4
STATISTICĂ TEORETICĂ Obiectul de studiu al statisticii

Obiectul investigaţiei reprezintă totalitatea unităţilor de la care trebuie culese 4

datele statistice primare.
Unitatea de observare este elementul de bază, simplu sau complex, de la care se
culege datele statistice primare. Unitatea de observare reprezintă componenta
colectivităţii studiate.
Caracteristicile înregistrate sunt numai acele trăsături, însuşiri ale unităţilor
colectivităţii care interesează prin prisma scopului cercetării.
Timpul şi locul observării
 timpul observării statistice trebuie privit din două puncte de vedere şi anume:
 timpul la care se referă datele înregistrate – poate fi un interval sau un
moment;
 timpul în care se efectuează înregistrarea – este întotdeauna o perioadă mai
mare sau mai mică de timp, în funcţie de complexitatea procesului de observare.
 locul observării poate coincide, sau nu, cu locul producerii fenomenului
Purtătorii de informaţii
În funcţie de natura fenomenelor înregistrate şi de modalitatea consemnării
datelor primare, purtătorii de informaţii, pot fi:
 fişe – sunt utilizate în cazul culegerii de date referitoare la unităţi dispersate spaţial
după un program de observare bogat;
 liste – sunt folosite în cazul înregistrării datelor referitoare la un număr restrâns de
caracteristici, de la unităţi apropiate în spaţiu;
 benzi magnetice sau perforate.
Tipuri de observări statistice
Varietatea fenomenelor investigate prin metodologia statistică, scopul fiecărei
investigaţii, posibilităţile de obţinere a datelor determină diferitele tipuri de observări
statistice utilizate în practică.
Evidenţa statistică a fenomenelor de masă se realizează după criterii care vor
crea posibilitatea totalizării, agregării datelor, în vederea obţinerii indicatorilor
generalizatori prin intermediul cărora se va putea caracteriza populaţiile fenomenelor
supuse cercetării statistice.
Înregistrarea fenomenelor la nivelul agenţilor economici se realizează în
principal pe baza „rapoartelor statistice”. Informaţia cuprinsă în rapoartele statistice
reprezintă o componentă de bază a sistemului informaţional general al economiei
naţionale. Recensământul reprezintă observarea statistică totală, special organizată ce
are un caracter periodic.
Recensământul populaţiei se realizează odată la 10 ani. Prin recensământ se
înregistrează mărimea şi structura pe vârste, sexe, profesii şi alte caracteristici ale
populaţiei unei ţări. Este una din cele mai ample observări statistice organizate la
nivelul unei ţări şi de aceea necesită o pregătire minuţioasă ce vizează popularizarea
acesteia, sectorizarea teritoriului, instruirea personalului, elaborarea şi tipărirea

4
gfdsamnbv

5
STATISTICĂ TEORETICĂ Obiectul de studiu al statisticii

documentelor de înregistrare şi alte probleme organizatorice inerente unei astfel de

observări statistice.
Observarea selectivă reprezintă înregistrarea datelor de la o parte a elementelor
unei colectivităţi. Aceasta reprezintă o primă etapă a cercetării selective care se
realizează în cazul în care observarea totală nu este posibilă, sau nu se justifică din 5
punct de vedere al costului sau operativităţii. Ea presupune caracterul reprezentativ al
eşantionului întâmplător al includerii elementelor colectivităţii totale în eşantion.
Ancheta statistică reprezintă o observare parţială. Culegerea datelor se
efectuează prin interogare sau prin autoînregistrare. Anchetele se folosesc în stadiul
unor opinii ce privesc: preferinţele unor vizitatori ai unei expoziţii cu privire la un
produs sau grup de produse, sau studiul privind conţinutul unor emisiuni de radio sau
televiziune, opinii politice etc.
Monografia statistică reprezintă culegerea unor date diferite referitoare la o
unitate satistică complexă în vederea caracterizării multiple a acesteia.
Sinteza capitolului
1.1.1. Obiectul şi metoda statisticii
 Statistica se defineşte ca o disciplină ce studiază fenomenele şi procesele social-
economice de masă din punct de vedere cantitativ şi calitativ, în condiţii concrete de
timp şi spaţiu.
 Cercetarea statistică cuprinde următoarele etape:
 observarea statistică (culegerea datelor);
 prelucrarea datelor satistice;
 analiza şi interpretarea rezultatelor.
1.1.2. Principalele noţiuni utilizate în statistică
 Datele statistice;
 Unitatea statistică;
 Colectivitatea statistică;
 Caracteristicile statistice;
 Indicatorii statistici.
1.1.3. Observarea statistică
 Observarea statistică reprezintă procesul de culegere, după criterii bine stabilite, a
datelor privind mărimea, valoarea, formele de manifestare a caracteristicilor tuturor
elementelor colectivităţii supuse cercetării statistice.
 În cadrul planului observării trebuie rezolvate două categorii de probleme:
 probleme organizatorice se referă la: elaborarea şi tipizarea documentelor de
înregistrare; identificarea obiectului şi unităţilor de observare; elaborarea purtătorilor
de informaţie; instruirea personalului ce va executa observarea;
 probleme metodologice se referă la: obiectul investigaţiei; unitatea de
observare; caracteristicile înregistrate; timpul şi şocul observării; purtătorii de
informaţii.
 Tipuri de observări statistice

5
gfdscxzvcx

6
STATISTICĂ TEORETICĂ Obiectul de studiu al statisticii

 Recensământul;
 Observarea selectivă;
 Ancheta statistică;
 Monografia statistică;
Nu s-au găsit intrări de cuprins.

Test de verificare a cunoştinţelor

1. Ce fel de fenomene şi procese studiază statistica?

2. De ce statistica poate fi înţeleasă ca un instrument multidisciplinar de
investigare?
3. Ce latură a fenomenelor este vizată de studiul statistic?
4. Care sunt etapele cercetării statistice?
5. Ce este colectivitatea statistică? Dar unitatea statistică?
6. Ce se înţelege prin observarea statistică?
7. Timpul observării are două accepţiuni, care sunt acelea?
8. Care este observarea statistică cea mai amplă?
9. În ce situaţii se recomandă realizarea observării selective?
10. În ce situaţii se organizează ancheta statistică?
Nume Adresa Medie
prenume

6
gfdsasdfgjkl