UNIVERSITATEA SPIRU HARET BUCURESTI

Facultatea: STIINTE ECONOMICE

Programul de Studii: LICENTA - MANAGEMENT – ID

Disciplina: STATISTICA

STUDIU STATISTIC ASUPRA DATELOR

EMPIRICE CULESE PRINTR-O OBSERVARE
STATISTICĂ, ASUPRA UNEI ENTITĂȚI
ECONOMICE
Tema de Control 1

Anul I – Grupa 103

Profesor: Lector Univ. Dr. Raluca Dumitru

Stefania-Diana Giurgica
Martie 2023
 1

CUPRINS

1. INTRODUCERE....................................................................................................................................2
1.1 DATELE ELEMENTARE DIN PUNCT DE VEDERE AL STATISTICII..............................2
1.2 CULEGEREA ŞI ÎNREGISTRAREA DATELOR  STATISTICE ELEMENTARE................3
1.3 METODE DE CULEGERE A DATELOR STATISTICE..........................................................4
2. MODUL DE CALCUL SI INTERPRETAREA INDICATORILOR STATISTICI..........................6
2.1 INDICATORII RELATIVI...........................................................................................................6
2.2 INDICATORII TENDINTEI CENTRALE.................................................................................7
3. CONCLUZII.......................................................................................................................................11
4. BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................................13
 2

1. INTRODUCERE
1.1 DATELE ELEMENTARE DIN PUNCT DE VEDERE AL STATISTICII

Statistica și Analiza Economică - Reprezintă știința care investighează și analizează date

statistice privind fenomenele și procesele economice la scară largă care au loc în cadrul unei
structuri organizaționale la un moment dat, folosind metode și tehnici specifice pentru a înțelege
realitatea economică și a oferi soluții pentru procesul de luare a deciziilor.
Statistica este, deci, o ştiinţă „pentru că studiază regularităţile cu care fenomenele economice
şi sociale se produc, evidenţiază gradul de influenţă a factorilor şi mutaţiile structurale din
interiorul fenomenelor şi de asemenea permite extinderea cunoaşterii fenomenelor studiate1.”
Astazi, fiindca vietile noastre si deciziile noastre sunt bazate in proportie de aproximativ 100%
pe date si informatii, statistica este utila pentru ca:
 “suntem în mod curent utilizatori şi furnizori de informaţie, fie în viaţa particulară fie în
cea profesională.
 suntem adesea decidenţi şi calitatea deciziilor noastre depinde de o bună informare.
 suntem adesea interpreţi şi calitatea înţelegerii noastre depinde de o bună cunoaştere.”2
Statistica si analiza economica au ca scop obtinerea de indicatori calculati si analizati prin
statistica sau interpretati prin analiza economica.
Rolul indicatorilor statistici:
 Pentru a promova cunoașterea dezvoltării economice și sociale a unei țări la un anumit
moment în timp.
 Justificarea deciziilor viitoare de strategie de dezvoltare
 Justificarea deciziilor luate în procesul de management
 Justificarea dezvoltării planurilor și programelor de dezvoltare actuale, perspectivă
 Să faciliteze prezentarea rezultatelor obţinute
La nivel national, datele statistice (economico-sociale si nu numai) sunt preluate, prelucrate,
coordonate si controlate de catre Institutul National de Statistica (INS) prin Directiile Regionale si
Judetene de Statistica (www.insse.ro) .
Investigația statistică sau procesul statistic include toate operațiunile de colectare și observare,
sistematizare și prelucrare, stocare și interpretare a informațiilor necesare cunoașterii și gestionării
proceselor sociale și economice.

1
Institutul Naţional De Statistică - Direcţia Regională De Statistică A Municipiului Bucureşti – Brosura de prezentare a
statisticii, pag 1, Bucuresti – fara an de aparitie
2
Ibidem
 3

Etapele cercetării statistice:

 Observarea statistică
o culegera datelor;
o înregistrarea datelor statistice elementare
 Prelucrarea statistică
o sistematizarea datelor statistice elementare;
o calculul indicatorilor statistici;
o prezentarea datelor sub formă de tabele, serii statistice şi grafice.
 Analiza şi interpretarea statistică
o confruntă şi compară datele
o verifică ipotezele
o formulează concluzii asupra cercetării
o fundamentează calcule de prognoză

1.2 CULEGEREA ŞI ÎNREGISTRAREA DATELOR  STATISTICE ELEMENTARE

Procesele statistice includ toate operațiunile de colectare și observare, sistematizare și

prelucrare, stocare și regăsire, analiza și interpretarea informațiilor necesare cunoașterii și
gestionării proceselor sociale și economice.
Așa cum am aratat mai sus, cuprinde 3 etape: Observarea, Prelucrarea și Analiza și
Interpretarea.
Următorii termeni sunt incluși în vocabularul tehnic al statisticilor:
Fenomene de masă - O gamă largă de fenomene complexe rezultate din acțiunea combinată și
repetată a multor factori de influență.
Colectivitatea sau Grup Statistic - Reprezintă forma primară prin care fenomenele de masă din
economie și societate sunt compartimentate și definite.
Unitate statistică – Un element discret al unei statistici generale care transportă informații și
poate fi simplu (persoană, angajat, produs) sau complex (familie, echipă, unitate).
Indicatori statistici - valori numerice bazate pe date statistice care investigheaza fenomene sau
procese economice sau sociale din punct de vedere al structurii, interactiunii, variabilitatii
temporale sau spatiale.
Date statistice - O cantitate tangibilă obținută din experimentare, observare, numărare,
măsurare sau calcul. Sunt purtători de informații.
 4

Caracteristica statistica (variabila statistica) – desemneaza insusirea, proprietatea, trasatura

comuna unitatilor unei colectivitati statistice, care este retinuta in procesul statistic pentru a fi
inregistrata si care capata acceptiuni sau valori diferite de la o unitate la alta su de la un grup de
unitati la altul.
1.3 METODE DE CULEGERE A DATELOR STATISTICE

În practică, colectarea datelor se face în următoarele moduri:

Observații complete (exhaustive) precum rapoartele statistice și recensământul - acestea
necesită colectarea caracteristicilor incluse în programele de cercetare în toate unitățile (fără
excepții) ale comunității statistice.
Observații parțiale - Acestea necesită înregistrarea unui număr mic de unități de la publicul larg
după criterii stabilite.
Observații continue - acestea constau în înregistrări sistematice și persistente din care se
generează caracteristicile fenomenelor analizate la nivel de populație (e.g. evenimente demografice,
nașteri, rate de mortalitate etc.). înregistrare).
Observație periodică - În acest caz, datele sunt înregistrate în unitate la intervale de timp
specificate.
Observarea directă - Acest tip de observație se realizează prin transmiterea datelor direct către
operatorul unității comunitare (cercetător).
Observație indirectă - O astfel de observație are loc atunci când datele sunt înregistrate pe baza
surselor care au înregistrat anterior fenomenul investigat (de exemplu, înregistrarea bazată pe
documente).
Principalele metode de colectare a datelor sunt:
Recensământ - Aceasta este cea mai veche metodă de observare statistică. Un recensământ
(populație, animale, mijloace fixe, pomi fructiferi etc.) colectează date de la toate unitățile
municipale. Organizarea recensământului include mai mulți factori (foarte sensibili datorită
complexității sale) precum scopul observării, scopul colectării datelor, timpul la care se referă
datele, domeniul de aplicare, rafinarea definițiilor, taxonomia și nomenclatura.) include
problematica. rezoluţie. Datorită gradului ridicat de efort tehnic și organizatoric legat de timp,
recensământul are un caracter periodic (de exemplu, la fiecare 10 ani pentru populație, anual pentru
populația școlară etc.).
Rapoarte statistice - sunt observatii complete si permanente in care se culeg date statistice
asupra diverselor fenomene si procese economice din sfera de activitate a agentilor economici. Din
acest motiv, există un nomenclator de raport statistic pe care toți operatorii economici trebuie să îl
 5

completeze. Există rapoarte statistice privind capitalul fix, forța de muncă, timpul de lucru,
rezultatele activităților, materii prime și materiale etc.
Ancheta statistică - O formă de observație care, spre deosebire de anchetă, nu presupune
reprezentativitatea eșantionului. Acest lucru se poate face personal sau prin poștă (târguri, expoziții
etc.) folosind un chestionar completat.
Sondaje Statistice - Atunci când observațiile statistice nu pot fi organizate (din diverse motive),
se recurge la subobservații de tip Investigație Statistică.
Observarea părții principale (masivul principal) - Colectarea datelor numai de la cele mai
importante unități ale populației (domeniul principal) este o metodă parțială operațională.
Monografie - Aceasta este o metodă de observare în detaliu a fenomenelor și progreselor care
au loc în activitățile unui operator economic sau a unui grup de operatori economici.

Observarea statistică - Este o modalitate de înregistrare a valorii/valorilor caracteristicilor

unității populației studiate în funcție de circumstanțele specifice date (obiective de observație,
cerințe de calitate a datelor, materiale și mijloace financiare disponibile, personal de observare
disponibil).
Criterii de clasificare pentru observațiile statistice:
 Observații totale și parțiale, în funcție de numărul de unități din totalul populației statistice
în care se înregistrează caracteristicile cuprinse în programul de cercetare.
 Ține pasul cu ritmul de înregistrare: observații curente și observații regulate
 În funcție de modul în care cercetătorii colectează proprietăți statistice: observații directe și
indirecte.
Metode de observare sau de colectare a datelor statistice:
 Rapoarte statistice - reprezinta observatii complete si permanente pentru culegerea de date
statistice asupra diverselor fenomene si procese economice din domeniul de activitate al
societatii pe actiuni economice.
 Cea mai veche metodă de anchetă statistică, recensământul, este efectuată în mod regulat la
intervale lungi.
 Sondajele – O metodă de observații parțiale organizată atunci când observațiile statistice
complete nu sunt posibile.
 Ancheta statistică - reprezintă observație parțială și nu presupune reprezentativitatea
eșantionului (chestionar spontan)
 Observarea părții principale - o metodă parțială de colectare a datelor, obținută numai din
unitatea principală a agregatului
 6

 Monografii statistice - Constă într-un studiu detaliat al unei municipalități sau al unei unități
de colectare care include nu numai colectarea datelor, ci și interpretarea acestora.

Elementele care fac obiectul planului observarii:

 scopul observarii
 obiectul observarii
 unitatea de observare
 precizarea caracteristicilor statistice
 timpul observarii
 locul observarii
 formularele de inregistrare
 instructiunile de completare a formularelor
 masurile organizatorice

2. MODUL DE CALCUL SI INTERPRETAREA INDICATORILOR STATISTICI

2.1 INDICATORII RELATIVI

Indicatorii primari (sintetici absoluți) se obțin în timpul prelucrării primare prin operațiuni de
centralizare și grupare a datelor obținute din observații complete sau parțiale.
Indicatorii derivați se obțin prin comparații, abstracții, generalizări și compoziții, operații
aplicate la valori absolute sau relative ale indicatorilor primari.
Din punct de vedere statistic, comparația se poate face astfel.
 Diferența - obține din schimbare absolută
 Ca un raport - obține pentru a primi indicatorii relativi
Schimbarea absolută reprezintă diferența dintre termeni similari exprimați în aceeași unitate de
măsură.
Indicatorii relativi sunt exprimați în dimensiuni relative și pot fi utilizați pentru analiza
comparativă a evoluției mai multor fenomene.
Raportul dintre două metrici exprimate în aceeași unitate de măsură este un factor statistic.
Coeficientii inmultiti cu 100 se numesc procente , cu 1000 – promile, cu 10000 – prodecimile,
iar cu 100000 –procentimile.
In functie de scopul analizei si de directia in care se efectueaza compararea, indicatorii relativi
sunt:
 De structura
 De intensitate
 7

 De coordonare
 De dinamica
 De plan

2.2 INDICATORII TENDINTEI CENTRALE

Fenomenele de masa se caracterizeaza prin variabilitatea formelor de manifestare.

Fundamentarea deciziilor la nivelul unei colectivitati presupune cunoasterea tendintei din forma
de manifestare a fenomenelor.
Aceasta tendinta se determina cu ;
 indicatori medii – marimile medii
 indicatori de pozitie – mediana si modulul
Media - o măsură a înclinației centrale, a cărei valoare rezumă la un singur nivel reprezentativ
tot ceea ce este tipic, esențial, obiectiv și comun în apariția și manifestarea fenomenelor de masă.
In functie de natura caracteristicii urmarite, indicatorii medii calculati sunt:
 Media aritmetica
 Media armonica
 Media patratica
 Media geometrica
 Media cronologica
Fiecare dintre aceste medii poate fi calculată după cum urmează:
 Media simplă – se calculează numărul de variante înregistrate Caracteristicile examinate
sunt egale cu numărul de unități observate
 Media ponderată – calculată dacă aceeași variantă a fost găsită în luna mai Multe unități de
observație dacă fiecare variantă vine cu una frecvență.

Media aritmetica simpla – se calculeaza ca raportul dintre suma valorilor individuale ale
caracteristicii si numarul unitatilor inregistrate.
Exemplu: La o societate comerciala, pentru a selecta un anumit furnizor, s-au acordat punctaje
(de la 1 la 10) de la fiecare departament in parte, in functie de anumite criterii, astfel: Achizitii - 5;
Vanzari – 7; HSE – 10; Tehnic – 8; Logistica – 7. Asadar, conform mediei aritmetice simple,
punctajul total al furnizorului va fi: (5+7+10+8+7)/5 = 7.4

Media aritmetica ponderată – se foloseste aceeasi metodologie, cu deosebirea ca fiecare

varianta este inmultita cu frecventa corespunzatoare.
 8

Exemplu: intr-o firma care produce masti de protectie, 25 de muncitori au produs urmatoarele
cantitati de masti conform tabelului de mai jos:

Numar de masti produce Numarul de muncitori Frecventa cumulata Total numar piese
de un muncitor produse

15 2 3 30

17 6 7 102

19 3 13 57

20 4 17 80

23 5 31 115

28 1 41 28

32 3 45 96

35 1 48 35

total 25 - 543

Media aritmetica ponderata Xa = 543/25 = 21.72 masti produse in medie de un muncitor.

Media armonică – este un tip de medie aritmetică utilizată pentru a calcula media generală din
media parțială. Media armonică este inversul mediei aritmetice calculată din marimile inverse ale
valorilor individuale ale caracteristicii.
Exemplu: O companie are urmatoarele salarii medii conform tabel de mai jos si urmatorul
fond de salarii, pe departamente, pe luna Ianuarie 2023.
Se cere sa se calculeze salariul mediu pe total companie pentru luna Ianuarie 2023.
Departament Salariul mediu/persoana RON Fond de salarii/departament RON

HSE 5,320 28,011

Tehnic 7,761 239,761

Logistica 6,548 55,932

TOTAL - 323,704
 9

Media armonica = Salariul mediu pe companie = 323,704 / [(1/5,320 x 28,011) + (1/7,761 x

239,761) + (1/6,548 x 55,932)] = 323,704 / (5.26 + 30.89 + 8.54) = 323,704 / 44.69 = 7,243.32
RON
Media pătrată – este o marime medie calculată luând rădăcina pătrată a mediei aritmetice a
pătratelor termenilor seriei.
Exemplu: Intr-o fabrica de cutii de conserve din tabla, intr-o sectie, muncitorii realizeaza
urmatoarele cantitati de cutii intr-o zi, conform tabelului de mai jos. Se cere numarul mediu de
cutii executate intr-o zi de un muncitor folosind media patrata.
Muncitori Numar de cutii de conserve

Muncitorul A 30

Muncitorul B 28

Muncitorul C 6

Muncitorul D 18

Muncitorul E 33

Muncitorul F 21

Muncitorul G 17

TOTAL 153

Aplicand media patratica simpla, numarul mediu de cutii de conserve executate de un muncitor

este Xp = √∑(30²+28²+6²+18²+33²+21²+17²) = √∑(900+784+36+1,089+441+289)= √3,539

= 59,48 cutii/muncitor

Media geometrică – reprezintă valoarea caracteristicii observate, care, prin înlocuirea valorilor
individuale în serie, nu modifică produsul acestora. Media geometrică, cunoscută și sub denumirea
de medie logaritmică, nu poate fi utilizată atunci când cel puțin un termen din serie este negativ sau
egal cu zero.

Media cronologică – este utilizată în statistici pentru a determina nivelul mediu al seriilor de
cronologice (timp, dinamică). Se obține adunând jumătate din valorile primului și ultimului termen
din serie la suma celorlalți termeni și se raporteaza din cantitatea rezultată numărul de termeni
minus 1 (unu).
 10

Exemplu: O companie are urmatoarea serie de valori ale contului in lei, conform tabelului de
mai jos. Se cere sa se calculeze valoarea medie a contului pentru intreaga perioada considerata.

Anii Valoarea contului – RON

2016 150,000

2017 348,980

2019 654,653

2019 499,054

2020 321,054

2021 578,782

2022 668,543

Media conologica: Xc = (150,000/2 + 348,980 + 654,653 + 499,054 + 321,054 + 578,782 +

668,543/2) / (7-1) = (75,000 + 2,402,523 + 334,271.5) / 6 = 2,811,794.5 / 6 = 468,632.41 RON

Media cronologica ponderata – se utilizeaza in cazul in care termenii seriei nu se afla la

distanta egala unul de celalalt.
Exemplu: La o companie s-a efectuat inventarul la un anumit tip de produs. Valorile totale ale
produselor de acel tip, inregistrate pe stoc la data respectiva, sunt conform tabel de mai jos:
Data Valoare RON

30.04.2022 6,400

31.08.2022 8,800

30.11.2022 5,300

31.12.2022 1,700

Distanta dintre momente se poate masura in zile sau in luni. In luni distanta este:
∫1 = 4 ∫2 = 3 ∫3 = 1
Media cronologica ponderata = {[(6,400 + 8,800)/2 x 4] + [(8,800+5,300)/2 x 3] +
[(5,300+1,700)/2 x 1]} / 4+3+1 = (30,400 + 21,150 + 3,500) / 8 = 6,881.25 RON
 11

Mediana – este valoarea centrală a unei serii ordonate în ordine crescătoare sau descrescătoare
și împarte termenii seriei în două părți egale - 50% dintre termeni sunt sub mediană și 50% sunt
peste mediană.
Dacă seria constă dintr-un număr par de termeni, atunci valoarea mediei este dată de media
aritmetică simplă a celor doi termeni centrali. Dacă secvența include termeni impari, mediana este
termenul principal al secvenței, termenul este calculat prin formula (n+1)/2.
Exemplu: Se da urmatoarea serie: 5; 7; 9; 10; 12; 17; 22
Numarul de termeni este impar: 7 => M= (7 + 1) / 2 = 4 => numarul median este al 4-lea
termen = 10.

Modulul sau dominanta – reprezintă valoarea celei mai frecvente caracteristici. Poate fi
calculat doar pentru o serie de distribuție de frecvența.

3. CONCLUZII

Succesul în afaceri depinde de cunoașterea a trei lucruri de bază: mediul de afaceri, piața și
clienții. Pentru a le cunoaște, trebuie să studiem mai mulți factori precum piața, clienții,
consumatorii, utilizatorii și concurența. Pot fi efectuate cercetări de piață, predicție și evaluare a
tuturor factorilor din punct de vedere obiectiv și subiectiv, a condițiilor și împrejurărilor care
afectează dezvoltarea activității economice.
Mediul economic susține puterea de cumpărare a purtătorilor de cerere (agenți
economici/cumpărători individuali). Elementele sale pot fi concretizate prin diferiți indicatori
precum: structura pe sectorul economic, nivelul general de dezvoltare și pe sectorul economic,
structura consumului consumatorilor, nivelul locurilor de muncă, al investițiilor etc.
Mediul economic al unei intreprinderi comerciale presupune existenta a sase componente
majore care afecteaza functionarea acesteia: piata de aprovizionare, piata de desfacere, piata de
capital, piata muncii, managementul statului: central si local. Mutația acestor componente obligă
organizația să ia măsuri pentru a supraviețui, a se adapta și a progresa.
Feedback-ul din mediul înconjurător trebuie interpretat corect și urmat de măsuri de orientare
pentru îmbunătățirea rezultatelor pe puncte strategice, și anume primele patru piețe. Evoluția
mediului de afaceri a necesitat apariția de noi instrumente de sprijinire a proceselor de consiliere și
de luare a deciziilor pentru a asista și ghida companiile în condițiile actuale specifice crizei.
Fiecare relație de componentă a întreprinderii comerciale are un model generic care prelucrează
intrări (materii prime, energie, resurse financiare, forță de muncă, informații) și produce ieșiri
(produse, servicii, forță de muncă, energie, informații) după procesare. Informația este elementul
 12

central, atât la nivel de intrare, cât și la nivel de ieșire, care în final surprinde indicatorii de
performanță ai companiei comerciale după procesare.

Statistica în marketingul unei companii

Cercetarea de piață (marketing) implică următorii pași: definirea problemei, dezvoltarea
obiectivelor cercetării, determinarea relevanței informațiilor disponibile, selectarea tipului de
cercetare, planificarea și bugetarea pentru colectarea de noi informații și instrumente de cercetare
Definirea eșantionului, colectarea, interpretarea datelor prelucrate și pregătirea rapoarte de
cercetare. Structura raportului de cercetare are șase componente: o prezentare introductivă, un
rezumat executiv, concluzii/recomandări, cercetarea în sine, constatări și o anexă.
Metodele de cercetare a pieței se bazează pe date primare sau secundare. Metodele bazate pe
date primare includ observații, anchete, experimente/teste și simulări, iar metodele bazate pe date
secundare sunt anchete pe documente.
Există diverși factori care influențează alegerea metodei de cercetare. Scopul studiului, modul
în care este pusă problema, obiectivele studiului, natura întrebării, acuratețea formulării ipotezei,
metoda de colectare a datelor etc.
Criteriile de clasificare a tipurilor de cercetare se referă la scopul lor funcțional, tipul de
informații produse și modul în care sunt efectuate în timp.
Se face o distincție în funcție de criterii de scop funcțional: cercetare/cercetare exploratorie,
cercetare/cercetare descriptivă, investigație/analiza cauzei fundamentale.
În funcție de criteriile de dezvoltare în timp, se face distincția între: studiu longitudinal, studiu
transversal (punctual). Când se face referire la criteriile pentru tipul de informații generate, acestea
se disting: cercetare calitativă, cercetare cantitativă.
În marketing, modelele rezolvă probleme comune, iar prin modele se stabilesc relaţiile dintre
variabilele economice, de la definiţii la relaţii, la constrângeri, la moduri de operare. Procesul de
modelare presupune o abordare laborioasă, combinând părțile teoretice, metodologice și practice,
într-un organism funcțional, reprezentativ pentru mediul pe care îl deservește. Este strâns corelat cu
obiectivele pe care le atinge și este integrat în planurile de marketing.
Dacă în general fazele de modelare includ: definirea structurii sistemului, construcția
preliminară, colectarea datelor, estimarea parametrilor, testarea și acceptarea/respingerea, atunci
despre marketingul modelului, etapele includ: identificarea problemei, formalizarea modelului
teoretic, analiza și transferul în practică, colectarea și înregistrarea datelor, selectarea opțiunilor
potrivite din punct de vedere practic, aplicarea modelului selectat, prelucrarea datelor, prezentarea
 13

și prezentarea, analiza și interpretarea, luarea și prognoza deciziilor de marketing, tragerea

concluziilor și evaluarea consecinţele aplicării modelului.
În strategia de cercetare de marketing, decizia privind modul de analiză a datelor colectate
necesită o luare în considerare serioasă. Odată cu dezvoltarea tehnologiilor de măsurare, colectare
și prelucrare a datelor, metoda de analiză a fenomenelor de marketing a evoluat și ea în consecință.
Criteriile de bază se referă la tipul de scară utilizată, numărul de eșantioane căutate, natura
relației dintre eșantioane, numărul de variabile luate în considerare. Se determina tendința centrală a
variabilelor luate în considerare, caracteristicile de distribuție a acestora, măsurarea asocierii,
estimarea și predicția.
În marketing, metodele și tehnicile de prognoză sunt grupate după criterii bine definite, pentru
fiecare caz particular, selectarea celei mai potrivite metode constituie un proces complex de luare a
deciziilor. Ca tipuri de metode de prognoză sunt cunoscute: metode cantitative (ca tip - informal,
formal; ca tip model - endogen, exogen), metode calitative (tehnologie, prognoză, explorare,
reglementare).

4. BIBLIOGRAFIE

 Anderson David R. - Statistics for Business and economics, CENGAGE Learning, 2015
 Anghelache Constantin - Statistică teoretică și economică: teorie și aplicații, Editura Economica,
2004
 Crăciunaş Diana - Statistică Economică, Editura Fundaţiei Romania de Maine, 2014
 www.insse.ro
 INSTITUTUL NAŢIONAL DE STATISTICĂ - DIRECŢIA REGIONALĂ DE STATISTICĂ A MUNICIPIULUI
BUCUREŞTI – Brosura de prezentare a statisticii, pag 1, Bucuresti – fara an de aparitie (chrome-
extension://efaidnbmnnnibpcajpcglclefindmkaj/https://bucuresti.insse.ro/wp-content/uploads/
2018/04/CE-ESTE-STATISTICA_PLIANT_fara-an.pdf)