Statistica

Rolul statisticii in economie

-proiect-

Specializare: Finante si Banci

Grupa: 1/3

Adumitrăchioaie Vlad

Constantinescu Nina-Denisa

Panțiruc Elena

Spinticiuc Cristian-Mihai

Tihan Raisa-Alina
 Statistica

Cuprins

Capitolul I: Noțiuni introductive

1.1. Obiectul și metoda statisticii

1.2. Noțiuni fundamentale utilizate in statistică
1.3. Rolul statisticii in economie

Capitolul II: Observarea statisticii

2.1. Scopul observarii statistice

2.2. Principiile care stau la baza observarii statistice

2.3. Clasificarea caracteristicilor statistice

Capitolul III: Prezentarea datelor statistice

3.1. Tabele statistice

3.1.1. Elementele tabelului statistic

3.1.2. Reguli pentru întocmirea tabelelor

3.1.3. Tipuri de tabele

3.2. Serii statistice

 Statistica

Introducere

Statistica este ştiința care se ocupă cu descrierea şi analiza numerică a fenomenelor de

masă, dezvăluind particularitățile lor de volum, structură, dinamică, conexiune, precum şi
regularitățile sau legile ce le guvernează [Trebici, V., 1985].

Există un mare număr de definiții ale statisticii fapt care are mai multe explicații;
istorice – statistica s-a constituit la confluența mai multor orientări şi discipline, dar având la
origine un caracter social; metodologice – statistica încorporează o serie de metode în care
predomină cele cantitative, cu fundamentarea epistemologică corespunzătoare; aplicative –
prin generalitatea metodelor sale, statistica se aplică în cele mai variate domenii, de la
astronomie la societate, de la microcosmos la macrocosmos în natură şi societate, de la fizica
statistică până la statistica socială [Trebici, V., 1985].

O definiție sau alta, stăruie fie asupra unei faze din demersul metodologic, fie asupra
unui domeniu restrâns, fie asupra unui grup de metode, asupra teoriei sau dimpotrivă a
aplicațiilor. În prezent statistica dispune de un corp de metode a căror putere de cunoaştere
este verificată în variate domenii şi de o teorie generală în continuă dezvoltare. Cultura
statisticii devine tot mai mult o componentă din cultura generală a omenirii contemporane, iar
gândirea statisticii – o modalitate ştiințifică indispensabilă pentru analiza şi interpretarea unor
clase foarte largi de fenomene. Rezultat al unui îndelungat proces, statistica se prezintă cu un
corp comun de noțiuni organizat în jurul conceptului de probabilitate, de metode ştiințifice, cu
fundamentare epistemologică explicită şi cu o varietate de domenii de aplicare, acoperind
practic natura şi societate. Astăzi, statistica constituie un puternic instrument de cunoaştere a
lumii înconjurătoare.

Marea majoritate a disciplinelor împrumută de la statistică modelele şi procedeele

acesteia, indispensabile de altfel îndeplinirii rolului acestora. Trebuie menționat însă marele
pericol la care aceste discipline pot fi supuse în cazul folosirii necorespunzătoare a metodelor
şi procedeelor statistice. Analiza şi cunoaşterea fenomenelor şi proceselor social economice se
poate realiza numai ca urmare a unei observări riguroase şi metodice, în cursul căreia ele pot
fi măsurate. În cadrul operației de modelare a fenomenelor şi proceselor are loc un proces de
simbolizare şi abstractizare a lor în vederea analizării sub aspect cantitativ. Analiza cantitativă
constituie o fază premergătoare analizei calitative. Testarea modelelor construite se realizează
prin intermediul operației de simulare. Pe parcursul tuturor fazelor de construire şi testare a
modelelor, statistica este mereu prezentă în câmpul cercetării ştiințifice fiind solicitată de a
lua decizii pe baza metodelor şi procedeelor pe care le pune la dispoziție.

Modelul construit şi testat vine în ajutorul statisticii să aprofundeze cunoaşterea

fenomenelor şi proceselor.
 Statistica

Capitolul I
Notiuni intoductive

1.1. Obiectul și metoda statisticii

Obiectul de studiu al statisticii îl constituie fenomenele de masă care se caracterizează

prin faptul că:

- se produc într-un număr mare de cazuri;

- rezultă din acţiunea combinată a unui număr mare de factori de influenţă cu diferite grade de
esenţialitate şi intensitate (sunt fenomene complexe);

- au forme individuale de manifestare în timp, în spaţiu sau din punct de vedere organizatoric
(au un grad mare de variabilitate).

Etapele cercetării statistice sunt: observarea statistică, prelucrarea datelor statistice,

analiza şi interpretarea rezultatelor. În fiecare dintre aceste etape trebuie avut permanent
în vedere obiectivul, scopul final al demersului ştiinţific, în funcţie de care se enunţă
problema în termeni statistici şi i se găseşte rezolvarea cu ajutorul metodelor statistice. În
momentul actual, procesul cercetării statistice se caracterizează prin existenţa a două etape:
etapa statisticii descriptive şi etapa statisticii inferenţiale.
Statistica descriptivă reprezintă totalitatea metodelor de culegere, sistematizare,
rezumare şi prezentare a unui set de date despre o colectivitate statistică.
Statistica inferenţială reprezintă totalitatea metodelor ce permit estimarea
caracteristicilor unei colectivităţi numeroase pe baza datelor obţinute în urma studierii unui
eşantion reprezentativ.
Cu alte cuvinte, are loc o extindere, în termeni probabilistici, a rezultatelor obţinute
pentru colectivitatea de sondaj asupra colectivităţii totale. Generalizarea concluziilor de la
eşantion la populaţia statistică are loc în termeni probabilistici cu recunoaşterea şi măsurarea
gradului de incertitudine a rezultatelor precum şi a nesiguranţei predicţiilor.
 Statistica

Noțiuni fundamentale utilizate in statistică

Colectivitatea statistică denumită şi populaţie reprezintă totalitatea

elementelor sau cazurilor individuale de acelaşi fel, formate pe baza
influenţei aceloraşi cauze esenţiale. Colectivitatea statistică constituie
obiectul supus cercetării statistice.

Unitatea statistică reprezintă forma individuală de manifestare a

fenomenelor supuse cercetării.

Caracteristica statistică reprezintă trăsăturile (însuşirile) fenomenelor

studiate.

Datele statistice reprezintă caracterizarea numerică a unităţilor,

grupelor şi colectivităţilor studiate. Mesajul datelor îl constituie
informaţia statistică.

Indicatorii statistici reprezintă expresia numerică a unor categorii

economice sau sociale definite în funcţie de timp, de spaţiu şi de
structură organizatorică.

Frecvenţa absolută reprezintă numărul de apariţii ale unei variante

într-o
colectivitate.

Se numeşte frecvenţă relativă sau greutate specifică, ponderea unei

variante sau a unui grup de variante în totalul elementelor unei
colectivităţi
 Statistica

1.2. Rolul statisticii in economie

 cunoaşterea gradului de dezvoltare a economiei naţionale şi a societăţii

 în general;
 stabilirea obiectivelor şi a direcţiilor de dezvoltare pentru viitor;
 elaborarea programelor de dezvoltare curenta şi de perspectivă;
 fundamentarea măsurilor ce trebuie luate în procesul decizional;
 urmărirea modului în care se realizează obiectivele stabilite;
 popularizarea datelor obţinute;
 realizarea unor comparaţii internaţionale.

Capitolul II
Observarea statisticii

2.1. Scopul observării statistice

Statisticianul este interesat de cunoaşterea situaţiei existente în legătură cu:

 nivelul fenomenului la un moment dat;
 structura fenomenului la un moment dat;
 modificările în dinamică ale fenomenului din punct de vedere al nivelului
 şi al structurii;
 interdependenţa cu alte fenomene.

Observarea statistică este etapa de culegere a informaţiilor referitoare la

aspectele sub care se prezintă fenomenele.

2.2. Principiile care stau la baza observarii statistice

1. Datele culese să fie reale;
2. Datele să se refere la caracteristicile care răspund cel mai bine scopului
3. Observării propus;
4. Culegerea datelor să se realizeze în condiţii obiective, fără preferinţe din
5. Partea cercetătorilor.
 Statistica

2.3. Clasificarea caracteristicilor statistice

Nr. Criterii ale caracteristicii Tipuri Exemple

Crt
.
1. Conținut Caracteristici de timp Luni, trimestre, ani
De spațiu Unitati teritorial-
administrative
Atributive Cifra de afaceri, profit,
ramuri economice,
profesii
2. Exprimare Caracteristici cifră de afaceri, profit,
cantitative costuri
Caracteristici calitative specializare, stare
civilă
3. Numarul variantelor caracteristici sex masculin/ feminin,
alternative produs
acceptat/respins
nealternative cele care admit mai
mult de
două variante
4. Tipul caracteristici cu număr de salariaţi într-
variaţiei variaţie discretă, care o întreprindere, număr
pot de copii în
lua numai anumite familie
valori într-un interval
da
cu variaţie continuă producţie, profit, credit
5. Gradul de caracteristici primare datele iniţiale ale
prelucrare observării
derivate rezultate prin
prelucrare
 Statistica

Capitolul III

Prezentarea datelor statistice

Rezultatele prelucrării datelor obţinute în urma observării se prezintă sub

formă de: tabele, serii şi grafice, în care relaţiile dintre fenomenele studiate apar
într-o succesiune logică corespunzătoare relaţiilor obiective existente între
acestea.

3.1. Tabele statistice

Tabelul statistic reprezintă cea mai adecvată formă de sistematizare şi
prezentarea a unui ansamblu de relaţii cantitative despre fenomenele studiate

3.1.1. Elementele tabelului statistic

Titlul general se trece în partea de sus a tabelului, trebuie să fie scurt, clar, concis, să
atragă atenţia asupra relaţiilor ce trebuie analizate în legătură cu
colectivitatea statistică şi să precizeze caracteristicile de timp şi de spaţiu la care se refera
datele.
Titlurile interioare se înscriu în capetele coloanelor sau ale liniilor şi se referă la
caracteristicile studiate.
Reţeaua tabelului este un ansamblu de linii paralele orizontale şi verticale, care
generează rubricile în care se înscriu ordonat valorile numerice ale indicatorilor statistici.
3.1.2. Reguli pentru întocmirea tabelelor
1. Un tabel se numeşte “tabel statistic”, atunci când toate rubricile generate
2. de reţeaua tabelului sunt completate cu indicatori statistici. Dacă pentru o grupă
3. nu a existat fenomenul, în rubrica corespunzătoare se trece semnul “-“, iar dacă se
4. ştie că fenomenul a existat, dar lipsesc datele se trece semnul “...”.
5. Tabelele trebuie numerotate pentru a fi mai uşor de identificat în text.
6. Este obligatorie precizarea unităţilor de măsură în care se exprimă
7. indicatorii statistici.
8. Pentru a localiza cu uşurinţă datele din tabel este necesară numerotarea
9. liniilor şi a coloanelor.
10. Tabelele statistice trebuie să fie uşor de interpretat, de aceea ele trebuie
11. să cuprindă numai informaţii strict necesare caracterizării statistice a fenomenelor
12. studiate.
13. Notele explicative trebuie să prezinte corect sursa de informaţie sau să
14. atragă atenţia asupra modului de culegere sau prelucrare a datelor.
 Statistica

3.1.3. Tipuri de tabel

1. Tabelul simplu
2. Tabelul pe grupe
3. Tabelul combinat
4. Tabelul cu dublă intrare
5. Tabelul de asociere

3.2. Serii statistice

Seria statistică este o corespondenţă între două şiruri de date statistice: primul şir
reprezintă variaţia caracteristicii de grupare, iar cel de-al doilea şir reprezintă rezultatul
centralizării frecvenţelor de apariţie sau nivelul unei alte caracteristici aflată în corelaţie cu
variabila studiată.

Seriile statistice se pot clasifica astfel:

 Seriile statistice independente (serii unidimensionale) rezultă dintr-o grupare simplă

pe baza unei singure caracteristici de grupare.
 Seriile condiţionate (multidimensionale) rezultă dintr-o grupare combinată după
două sau mai multe caracteristici statistice care se află într-o relaţie de
interdependenţă obiectivă.
 Seriile statistice de timp (dinamice) sunt acel tip de serii în care se prezintă variaţia
unei caracteristici în funcţie de timp.
 Seriile dinamice de intervale (de fluxuri) se caracterizează prin faptul că prezintă
valorile unor caracteristici care constituie rezultatul unui fenomen/proces social-
economic şi care au sens să fie urmărite pe parcursul unui interval de timp,
săptămână, luna, trimestru, an.
 Seriile dinamice de momente (de stocuri) se caracterizează prin faptul că prezintă
valorile unei caracteristici pentru care are sens măsurarea/determinarea nivelului la
un moment dat.
 Seriile statistice de spaţiu (sau teritoriale) rezultă prin centralizarea frecvenţelor sau a
valorilor caracteristicii studiate în funcţie de variaţia teritorial-administrativă.
 Seriile statistice de distribuţie reprezintă o corespondenţa între (I) valorile
(variantele) caracteristicii atributive (calitativă sau numerică) şi (II) frecvenţele
unităţilor la care se înregistrează aceeaşi variantă. In seriile de distribuţie calitative
caracteristica atributivă este exprimată în cuvinte. Exemple: distribuţia pe ramuri a
economiei naţionale, distribuţii pe forme de proprietate, distribuţii pe profesii.
 Seriile de distribuţie în care caracteristica atributivă este exprimată numeric se mai
numesc serii de variaţie.
 Statistica

Bibliografie

Academia.edu

Wikipedia

Statistică internaţională, Editura All-Beck, Bucureşti, 1999.

Statistică, Editura Economică, Bucureşti, 1998.