Universitatea BIOTERRA

Bucuresti
Matematica Aplicata
Statistica si probabilitati
An 1 Semestrul 2

1
Curs nr 1 - Cuprins

1. Importanţa statisticii în universul

realităţii
2. Statistica matematica
3. Elemente caracteristice ale unei
serii statistice
4. Probleme

2
 1. Importanţa statisticii în
universul realităţii

Statistica, o ştiinţă într-o continuă evoluţie, ce atrage în universul ei oameni din

diverse domenii de activitate: economie, sociologie, psihologie, medicină, cultură, sport etc
şi care reuşind să cunoască multitudinea de metode şi tehnici oferite de ea, vor putea să se
confrunte cu diversele probleme complexe ale societăţii noastre.
Importanţa extremă a statisticii în cunoaşterea realităţii este subliniată puternic
de-a lungul timpului de mari statisticieni. T.W. Anderson şi S.L. Sclove menţionau că:
„statistica intră aproape în fiecare fază a vieţii noastre. Buletinul de ştiri poate începe cu
analiza situaţiei economice şi se poate sfârşi cu timpul probabil. Statistica, cu ajutorul unor
mijloace specifice, furnizează baza pentru cercetare în multe domenii ale cunoaşterii, cum
sunt: sociologia, fizica, biologia, ingineria, educaţia, comerţul, medicina şi jurisprudenţa.
Informaţia asupra unui anumit subiect este sintetizată sub formă de numere; o
analiză a acestor numere este făcută cu scopul obţinerii unei înţelegeri mai bune a
fenomenului ce ne interesează. O definiţie a statisticii ar putea fi aceasta: extragerea
semnificaţiei, a sensului din numere.”
3
 Importanta statisticii
 Deosebit de sugestive sunt afirmaţiile lui V. Craiu: „metodele statistice
moderne, bazate pe teoria probabilităţilor, sunt de neînlocuit în fizică şi
biologie, în economie şi sociologie, în medicină şi agricultură, în psihologie
şi educaţie, în industrie şi în administraţia de stat. Astronomul stabileşte
următoarea poziţie a unei comete pe baza metodelor statistice;
cercetătorii din agricultură şi medicină stabilesc dacă o nouă metodă, un
nou tratament este superior, pe baza consideraţiilor statistice; dezvoltarea
sistemului energetic nu poate avea loc fără cunoaşterea datelor statistice
asupra cererii de energie electrică; inginerii găsesc de neînlocuit teoria
selecţiei în controlul calităţii producţiei; administraţia de stat îşi bazează
acţiunile pe date statistice.”
 Dar, statisticienii îl citează şi pe scriitorul englez H.G. Wells care afirma că:

 „în viitorul nu prea îndepărtat, oamenii vor trebui să înveţe statistica aşa
cum învaţă să scrie şi să citească.” Pe măsura curgerii ireversibile a
timpului, observăm că previziunea sa începe să capete contur.

4
 Importanta statisticii
 Însă există şi o severă caracterizare a statisticii efectuată de Benjamin Disroeli
„există trei feluri de minciuni: minciunile, minciunile teribile şi statisticile”.
Această afirmaţie făcută cu mulţi ani în urmă, capătă mai exact o descriere a
multor înşelătorii de care ne ciocnim în viaţa de zi cu zi. Darrell Huff, în plăcuta
sa carte „Cum să minţim cu statistica” nota că: „mincinoşii ştiu aceste trucuri;
oamenii cinstiţi trebuie să le înveţe ca mijloc de autoapărare”.
 Cunoaşterea empirică impune, ca primă etapă, în orice domeniu de activitate,
analiza datelor individuale, pentru a se desprinde, din ansamblul lor, ceea ce
este esenţial şi tipic pentru fenomenul în cauză. Necesitatea obţinerii a cât mai
multor informaţii, ce trebuie înregistrate cu maximă operativitate şi
corectitudine, a condus la o extindere a utilizării metodei sondajului statistic ca
formă a observării parţiale. În unele situaţii, realitatea economico-socială impune
utilizarea sondajului ca singura metodă de investigare statistică, deoarece
cercetarea exhaustivă fie este distructivă (în special în cazul controlului distructiv
al produselor), fie este neeconomică, antrenând consumuri prea mari de resurse
sau costuri nejustificate.
 Principala problemă ce apare în cazul unei cercetări prin sondaj este asigurarea
reprezentativităţii eşantionului. Deci nu putem considera toate concluziile ca fiind
de tip determinist, ele având caracterul unor afirmaţii statistice, deci cu un
anumit nivel de încredere corespunzător probabilităţii de garantare a
rezultatelor.
 Statistica matematica
 Analiza si cunoasterea fenomenelor si proceselor social economice se poate
realiza numai ca urmare a unei observari riguroase si metodice, in cursul careia
ele pot fi masurate. In cadrul operatiei de modelare a fenomenelor si proceselor
are loc un proces de simbolizare si abstractizare a lor in vederea analizarii sub
aspect cantitativ. Analiza cantitativa constituie o faza premergatoare analizei
calitative. Testarea modelelor construite se realizeaza prin intermediul operatiei
de simulare. Pe parcursul tuturor fazelor de construire si testare a modelelor,
statistica este mereu prezenta in campul cercetarii stiintifice fiind solicitata de a
lua decizii pe baza metodelor si procedeelor pe care le pune la dispozitie.
 Modelul construit si testat vine in ajutorul statisticii sa aprofundeze cunoasterea
fenomenelor si proceselor.
 Modelarea matematica a castigat tot mai mult teren, dobandind o importanta
deosebita, odata cu intensificarea aplicarii modelelor statistice. Culegerea si
organizarea datelor rezultate din observari statistice constituie etapa
premergatoare elaborarii unui model. In acest mod, modelul realizat va
reprezenta o macheta a realitatii, alcatuita pe baza datelor din observarea
statistica. Pe buna dreptate, modelarea este considerata o modalitate de
cunoastere a realitatii inconjuratoare.
 Statistica matematica

 Statistica matematica se ocupa de gruparea,

analiza si interpretarea datelor referitoare la un anumit
fenomen precum si cu unele previziuni privind producerea lui
viitoare.
 Populatia statistica este orice multime definita de obiecte de
aceeasi natura. Elementele unei populatii se numesc unitati
statistice sau indivizi. Numarul de elemente care constituie
populatia se numeste volumul populatiei.
 Caracteristica (sau variabila statistica) a populatiei, este
trasatura comuna tuturor unitatilor (indivizilor) populatiei.
Caracteristica poate fi cantitativa sau calitativa.
 Caracteristicile cantitative pot fi discrete (sau discontinue)
daca variabila statistica ia valori finite sau continue daca
variabila poate lua orice valoare dintr-un interval finit sau infinit.
 Statistica matematica

 Numarul tuturor indivizilor unei populatii se

numeste efectivul total al acelei populatii.
 Se numeste frecventa absoluta a unei valori
x a caracteristicii, numarul de unitati ale
populatiei corespunzatoare acestei valori.
 Se numeste frecventa relativa a unei valori
xi a caracteristicii raportul dintre frecventa
absoluta ni a valorii xi si efectivul total al
populatiei.
 Statistica matematica

 Frecventa cumulata a unei valori x a caracteristicii,

se calculeaza insumand frecventele relative, incepand
cu cele corespunzatoare valorilor mai mici sau
incepand cu cele corespunzatoare valorilor mai mari
ale caracteristicii, pana la x inclusiv.
 In primul caz rezulta frecvente cumulate crescator,
respectiv descrescator, in cel de-al doilea caz.
 Frecventele cumulate servesc la exprimarea nivelului
de concentrare intr-o colectivitate si la determinarea
unor indicatori ai tendintei centrale ( mediu de
pozitie).
 Elemente caracteristice ale unei serii statistice
 Media
 Se numeste media caracteristicii x numarul:

 Mediana
Mediana este o valoare astfel incat jumatatea
valorilor ale esantionului sunt mai mici sau egale
cu si cealalta jumate a valorilor sunt mai mari
sau egale cu .
Elemente caracteristice ale unei serii statistice
 Modulul
Prin modulul (sau dominanta) unei serii
statistice se intelege valoarea caracteristicii
corespunzatoare celei mai mari frecvente daca
valorile caracteristicii sunt discrete si valoarea
centrala a clasei corespunzatoare celei mai
mari frecvente daca variabila este continua.
Elemente caracteristice ale unei serii statistice
 Dispersia

 Numarul v se numeste dispersia valorilor esantionului.

 Numarul se numeste abaterea mediei patratelor.
Problema 1
 Un profesor îsi ia din catalogul unei clase notele la matematica pe
semestrul trecut în vederea unor prelucrari statistice. Acestea sunt:
6, 7, 7, 5, 9, 8, 4, 10, 7, 5, 6, 6, 7, 8, 4, 4, 6, 5, 8, 6, 7, 5, 6, 9, 7.
1) Sa se completeze un tabel care contine rubricile: Nota, Frecventa
absoluta, Frecventa relativa, Frecventa Cumulata. Realizati reprezentarea
în batoane si poligonul frecventelor.
2) Folosind datele din tabel precizati:
a. Câti elevi au note mai mici decat 5? Indicati procentul lor.
b. Câti elevi au note între 5 si 7? Indicati procentul lor.
c. Câti elevi au note între 7 si 10? Indicati procentul lor.
d. Reprezentati aceste date printr-o diagrama în forma unui disc, cu
a), b), c) indicate prin sectoare ale cercului.
3) Determinati media aritmetica, mediana, dispersia si abaterea
mediei patratice.
Rezolvare problema 1
 .
Rezolvare problema 1
 2) a. 3 elevi au note sub 5. Acestia
reprezinta 12%.
 b. 10 elevi au note intre 5 si 7. Acestia
reprezinta 40%.
 c. 12 elevi au note intre 7 si 10. Acestia
reprezinta 48%.

15
Rezolvare problema 1
3)
 Media aritmetica =
(4*3+5*4+6*6+7*6+8*3+9*2+10)/25=
6.48
 Mediana = 7
 Dispersia = 2.48 (calculate tabelar)
 Abaterea = 1.57

16
Problema 2
 În cadrul laboratorului de matematica aplicata se
considera aruncarea simultana a doua zaruri de
cate doi elevi si se inregistreaza suma punctelor
obtinute pe cele doua zaruri.
Se arunca zarurile de 30 de ori. Completati un tabel
care contine urmatoarele coloane: Suma obtinuta,
Frecventa absoluta, Frecventa relativa, Frecventa
cumulata crescatoare.
Alcatuiti diagrama in batoane. Calculati media,
dispersia si abaterea mediei patratica.

17
Rezolvare problema 2

18
Rezolvare problema 2

 Media = 7,033333333
 Dispersia = 8,165567
 Abaterea = 2,857545
19
Problema 3
 La examenul de bacalaureat, cei 500 de elevi ai
unui liceu au obtinut la proba de matematica
rezultatele din tabelul alaturat. Sa se alcatuiasca
histograma si poligonul frecventelor. Calculati
media, dispersia si abaterea mediei patratica.

20
Rezolvare problema 3

21