ROMÂNIA

MINISTERUL EDUCAŢIEI NAŢIONALE

UNIVERSITATEA „VASILE ALECSANDRI” DIN BACĂU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE ECONOMICE
Str. Spiru Haret, nr. 8, Bacău, 600114
Tel. ++40-234-542411, tel./ fax ++40-234-516345
www.ub.ro; e-mail: stiinteec@ub.ro
PROGRAMUL DE STUDII: CONTABILITATE, AUDIT ŞI INFORMATICĂ DE GESTIUNE – I.F.

PROIECT LA BAZE DE DATE

AVANSATE

Coordonatori ştiinţifici: Masterand:

Conf. univ. dr. Elena NECHITA Pandichi Vlad
Lect. univ. dr. Simona VÂRLAN GR.642, C.A.I.G I

BACĂU 2015
 CUPRINS

INTRODUCERE .............................................................................................................................................. 3
I. CONCEPTUL DE BAZĂ DE DATE ................................................................................................................. 5
II. PREZENTAREA APLICAŢIEI CONSTRUITE SPECIFICE TEMEI ALESE ........................................................... 8
2.1. EVIDENŢA STUDENŢILOR, ÎNCASĂRILOR ŞI SALARIILOR LA O UNIVERSITATE ................................ 8
2.1.1. Modele prerelaţionale ................................................................................................................. 8
2.1.2. Modelul relational ....................................................................................................................... 9
III. MODELUL RELATIONAL AL BAZEI DE DATE PENTRU EVIDENŢA STUDENŢILOR, ÎNCASĂRILOR ŞI
SALARIILOR LA O UNIVERSITATE ............................................................................................................... 12
BIBLIOGRAFIE .............................................................................................................................................. 17

2
 INTRODUCERE

Astăzi beneficiem de avantajele aduse de bazele de date relaţionale: capacitatea de

stocare, accesare, şi modificare rapidă a datelor pe calculatoarelelow-cost. Totuşi, până la
sfârşitul anilor 1970, bazele de date au stocat cantităţi mari de date într-o structură ierarhică, care
a fost dificil de navigat şi inflexibilă.
Programatorii aveau nevoie să ştie ce doreau clienţii să facă cu datele înainte de a
proiecta baza de date. Adăugarea sau schimbarea modului de analiză a datelor a fost un proces
îndelungat şi costisitor.
În 1970, Edgar "Ted" Codd, un matematician angajat de IBM, a scris un articol care va
schimba toate astea. La acea vreme, nimeni nu şi-a dat seama că teoriile lui Codd vor declanşa o
revoluţie tehnologică la egalitate cu dezvoltarea calculatoarelor personale şi Internet (Coronel, et
al., 2009) Don Chamberlin, coinventor al SQL, cel mai popular limbaj utilizat de sistemele de
baze de date de astăzi, şi-a amintit cum teoriile matematice ale lui Codd nu au fost luate în
seamă. Apoi Ted Codd a organizat un simpozion, iar Chamberlin a ascultat cum Codd a redus
cinci pagini complicate de program la o linie. Simpozionul a convins IBM pentru a finanţa
Sistem R, un proiect de cercetare care a construit o prototip al unei baze de date relaţionale şi
care va duce în cele din urmă la crearea limbajelor SQL şi DB2.
Adevăratele sisteme relaţionale s-au afirmat pe piaţă începând cu anul 1984: sistemul
DB2 (IBM Corp.) funcţionează pe mainframe-urile IBM şi, prin urmare, e portabil pe RS/6000;
Oracle (Oracle Systems) a devenit un sistem de gestiune relaţional portabil pe mai multe
platforme; sistemul RDBMS (AWB) funcţionează pe calculatoarele AT&T 3B; sistemele de
gestiune Informix (Informix Software) şi Sybase (Sybase Inc.) funcţionează în mediul Unix. Mai
multe sisteme de gestiune ale bazelor de date relaţionale (FoxPro, Paradox etc.) au fost elaborate
pentru calculatoarele personale.
Dezvoltarea teoriei bazelor de date relaţionale a căpătat o amploare nemaivăzută în
domeniul aplicării tehnicii de calcul. Au apărut o serie de reviste specializate în domeniul
respectiv. Între elaborările teoretice şi producerea sistemelor comerciale s-a creat un spaţiu de cel
puţin 20 ani.

3
 Acesta e un rar exemplu când necesităţile software considerabil depăşesc capacităţile
hardware. Rezultatele obţinute în teoria relaţională au influenţatesenţial sistemele de gestiune ce
se bazeazăpe celelalte două modele de date: ierarhic şi reţea. Modelul relaţional de date e aplicat
pe larg şi în bazele de date deductive. Pe de altă parte, se observă convergenţa modelului
relaţional şi tehnologiilor orientate pe obiecte.
"Revoluţia relaţională" a introdus mai multe idei valoroase în lumea bazelor de date. Printre
acestea progrese tehnologice şi beneficii ale sistemelor de gestiune ale bazelor de date pot fi
menţionate:
 Tabelele sunt un mijloc simplu de reprezentare a datelor. Ele permit programatorilor şi
utilizatorilor finali să-şi organizeze datele în mod acceptabil. Extinderea modelului relaţional a
confirmat puterea de atracţie a acestei reprezentări.
 SQL este un standard de limbaje de interpelări foarte comod. El e un limbaj
nonprocedural
de manipulare a datelor şi a contribuit mult la creşterea popularităţii sistemelor de gestiune ale
bazelor de date relaţionale.
 Operaţiile orientate pe mulţimi permit programatorilor şi utilizatorilor ordinari să
găsească şi să actualizeze mari colecţii de înregistrări fără a scrie programe speciale.
 Joncţiunile sunt instrumente puternice de asociere a înregistrărilor anterior independente.
Utilizatorii pot crea noi seturi de înregistrări (aşa-numitele tabele virtuale), apelând la joncţiune.
 Interpelările interactive. Căutarea şi prelucrarea datelor în mod dinamic a adus la
utilizarea largă a bazelor de date relaţionale. Gestionarea tabelelor, vizualizarea interactivă şi
îmbunătăţirea interactivă a contribuit ca utilizatorul să-şi dea votul pentru sistemele relaţionale.
 Consistenţa datelor. Sistemele de gestiune relaţionale asigură că nici un utilizator şi nici
o aplicaţie nu pot modifica baza de date, dacă modificarea e în contradicţie cu constrângerile de
integritate.

4
 I. CONCEPTUL DE BAZĂ DE DATE

Apariţia şi dezvoltarea calculatoarelor electronice au condus la amplificarea activităţilor

legate de stocarea, interogarea şi administrarea colecţiilor de date. O colecţie de date reuneşte
date despre o anume clasă de obiecte (reale sau conceptuale).
Folosirea tehnologiilor informaţionale în colectarea, stocarea, procesarea şi transmiterea
colecţiilor de date a impus definirea unor tehnici şi metode de organizare a acestora.
Se cunosc două metode de organizare a colecţiilor de date:
- organizarea în fişiere de date;
- organizarea în baze de date.
Organizarea datelor în fişiere de date este specifică anilor 60‟ şi poate fiutilizată şi astăzi,
îndeosebi în cazul folosirii limbajelor procedurale de programare1, cum ar fi limbajele Cobol,
Fortran, Basic.
Ca limite ale organizării datelor în fişiere menţionăm:
- descrierea datelor se face în fiecare program în care ele sunt utilizate;spunem că datele
sunt dependente de program.
- lipsa unui formalism riguros de definire şi validare a datelor
- menţinerea unei redundanţe ridicate în cadrul colecţiilor de datememorate pe suporturi
tehnice.
- performanţe scazute pentru procesarea datelor îndeosebi cand este necesar să se facă
asocieri între datele memorate în fişiere de date distincte.
Limitele organizării datelor în fişiere şi posibilităţile oferite de noiletehnologii
informaţionale au dus la promovarea metodei de organizare a datelor în baze de date.
Astăzi, cele mai multe dintre activităţile noastre zilnice necesită accesareaşi actualizarea
informaţiei dintr-o bază de date: extragerea unei sume de bani din cortul bancar, rezervarea unei
camere de hotel, cumpărarea unui bilet de avion, împrumutul unei cărţi de la bibliotecă, plata
facturilor de telefon, current electric etc. Toate acestea se pot face rapid şi în siguranţă, pentru că
datele respective sunt bine organizate într-o bază de date şi administrate de un sistem
de gestiune a bazelor de date.
Pentru baza de date2 avem mai multe definiţii:
1
Versiuni recente ale acestor limbaje permit și accesarea datelor organizate în baze de date.

5
  este un ansamblu integrat de înregistrări sau de fişiere legate între ele în mod logic
(Lungu,
et al., 1995). ansamblu structurat de date înregistrate pe suporturi accesibile de calculator pentru
a satisface, chiar simultan, mai mulţi utilizatori de o manieră selectivă şi în timp oportun
(Delobel, Adiba, 1982).
 colecţie de date aflate în interdependenţă, împreună cu descriereadatelor şi a relaţiilor
dintre ele (Pescaru, et al, 1976).
 colecţie de date utilizată într-o organizaţie, colecţie care este automatizată, partajată,
definită riguros (formalizată) şi controlată la nivel central (Everest, 1986).
Faţă de modelul bazat pe fişier, noutatea adusă de organizarea datelor în baze dedate o
constituie existenţa unui fişier de descriere globală al bazei, astfel încât să se poată asigura
independenţa programelor faţă de date. Acest fişier de descriere globală al bazei este denumit
dicţionar de date sau catalog alsistemului. După cum se observă din figura 1.1, lucrul cu fişierele
de date, deci extragerea şi modificarea datelor, se desfăşoară exclusiv prin intermediul
dicţionarului de date în care se găsesc informaţii privitoare la structura datelor şi restricţiile
îndeplinite de acestea.
Termenul de bază de date este folosit de multe ori în mod eronat,confundându-se cu
softul pentru bază de date care este utilizat. În realitate, softul pentru baze de date este numit
sistem de gestiune a bazelor de date(SGBD), iar baza de date este recipientul care conţine
informaţiile, recipient creat şi manipulat prin intermediul SGBD. Conţinutul acestui recipient se
schimbă foarte des, atunci când se lucrează cu baza de date (adăugări, ştergeri şi modificări de
informaţii)

Figura 1.1. Schema de principiu a unei baze de date

2
Termenul database (bază de date în limba engleză) a apărut pentru prima dată în titlul unei conferințe organizate în Santa
Monica, SUA, în 1964: Development and Management of Computer Centered Database.

6
 Adaptare după Fotache, M., 1997
A proiecta o bază de date înseamnă a-i stabili structura, adică elementele componente,
caracteristicile acestora, restricţiile pe care trebuie să le respecte, relaţiile dintre ele.
A construi o bază de date înseamnă a memora (a introduce) datele în baza dedate, după
proiectarea acesteia.
A administra o bază de date înseamnă a asigura: (1) accesul la date al utilizatorilor,în
funcţie de drepturile fiecăruia (funcţia şi importanţa fiecăruia în organizaţia respectivă), (2)
coerenţa bazei de date (recuperarea informaţiei atunci când au loc incidente: întreruperea
alimentării cu curent electric, operaţii contradictorii etc), (3) securitatea datelor stocate etc.
A interoga o bază de date înseamnă a extrage şi a vizualiza datele careîndeplinesc
anumite criterii şi condiţii.
A actualiza o bază de date înseamnă a modifica structura sau informaţiilestocate în baza
de date.
De exemplu, lista cărţilor dintr-o bibliotecă nu este o bază de date, ci un simpluinventar
de obiecte, o listă, un tabel. Dacă la această listă adăugăm lista cititorilor abonaţi la bibliotecă
(eventual şi lista angajaţilor bibliotecii) şi luăm în considerare activităţile specifice bibliotecii
(achiziţionarea de cărţi noi, împrumutul şi restituirea cărţilor de către cititori, eventual
administrarea sarcinilor de serviciu ale angajaţilor), atunci avem de a face cu o bază de date.
În concluzie, faţă de un inventar (un tabel), o bază de date areurmătoarele proprietăţi:
♦ reprezintă un anumit aspect al lumii reale, numit microuniversul bazeide date; orice
modificare care se produce în acest microunivers sereflectă în baza de date (de exemplu:
cumpărarea unui nou DVD învederea închirierii, modificarea diferenţei permise între cursul de
cumpărare şi cel de vânzare al valutei etc);
♦ este o colecţie de date coerentă din punct de vedere logic şi având unînţeles intrinsec
(de exemplu: din baza de date asociată bibliotecii universităţii nu vor face parte cărţile de telefon
sau lista de material didactice din laboratorul de informatică);
♦ este proiectată, construită şi administrată, având permanent în vedere unanumit scop; o
bază de date este destinată utilizării de către un anumit grup de persoane şi permite efectuarea
unui anumit set de operaţii

7
 II. PREZENTAREA APLICAŢIEI CONSTRUITE SPECIFICE TEMEI ALESE
2.1. EVIDENŢA STUDENŢILOR, ÎNCASĂRILOR ŞI SALARIILOR LA O UNIVERSITATE

2.1.1. Modele prerelaţionale

Aceste modele pot fi caracterizate ca modele de moment: au oferit soluţii pentru problemele
vremii lor, dar nu au avut un fundament teoretic puternic şi riguros. Atât în modelul ierarhic, cât
şi în modelul reţea datele erau reprezentate ca mulţimi de înregistrări (în sensul limbajului de
programare Pascal: colecţiide pate de diferite tipuri: Integer, Boolean, Real etc.). Relaţiile dintre
ele erau reprezentate prin legături de tip pointer (adrese de locaţii fizice de memorie)
Înregistrările care formau baza de date erau organizate:
 în modelul ierarhic: ca o mulţime de arbori ;
 în modelul reţea: ca o mulţime de grafuri.
Ambele modele prerelaţionale permiteau accesul la date de-a lungul unor drumuri (căi)
predefinite, explicit stabilite la nivelul programelor de aplicaţii (de şi numele de modele
navigante). Ca urmare, orice modificare a structurii bazei de date antrena modificarea acestor căi
în programele deja scrise.

Figura 1.2 Modelul ierarhic

8
 Figura 1.3 Modelul reţea

2.1.2. Modelul relational

Considerat drept cel mai important eveniment din istoria bazelor de date, apariţia
modelului relaţional s-a produs în iunie 1970, odată cu publicarea – în revista Communications
of the ACM - a articolului fundamental al lui Edgar Frank Codd3 (de la IBM Research
Laboratory): „A Relaţional Model of Data for Large Shared Databanks". În acest articol, autorul
aplica o serie de concepte din algebra relaţională pentru a rezolva problemele legate de stocarea
volumelor mari de date şi enunţa „celebrele" 12 reguli (condiţii) pe care trebuie să le
îndeplinească un SGBD pentru a fi declarat relaţional.
Să amintim însă existenţa unui precursor: modelul bazat pe teoria mulţimilor, propus de
D.L. Childs în articolul său: „Feasability of a Set- Theoretical Data Structure", apărut în 1968.
Cele mai importante prototipuri de sisteme de gestiune a bazelor de date de tip relaţional au fost:
System R, dezvoltat la San Jose Research Laboratory din California spre sfârşitul anilor '70.
Acest model a condus la:
 apariţia unui limbaj structurat de interogare a bazelor de date: SQL.
 producerea mai multor SGBD-uri relaţionale comerciale: DB2 şi SQL/DS de la IBM şi,
respectiv, ORACLE de la Oracle Corporation (în deceniul 9 al secolului trecut).
 INGRES (Interactive Graphics Retrival System), dezvoltat la Universitatea Berkeley din
California.
3
E.F. Codd s-a născut la 23 august 1923 în Portland, Marea Britanie, şi a murit în 18 aprilie 2003, în Florida. A făcut studii de
matematică şi chimie la Oxford şi s-a mutat în Statele Unite, în 1948, pentru a lucra la IBM. A introdus termenul OLAP (OnLine
Analytical Processing) şi a impus modelul relaţional; a avut, de asemenea, contribuţii în domeniul modelelor de calculabilitate
prin lucrările sale privind automatele celulare. A obţinut de două ori Premiul Turing: în 1981 şi 1994.

9
  Peterlee Relaţional Test Vehicle, dezvoltat la IBM UK Centre din Peterlee, Marea
Britanie.
Numărul sistemelor relaţionale comerciale a ajuns acum la câteva sute, dintre care cele mai
cunoscute sunt: DB2 (de la IBM), Ingres II (de la Computer Associates International Inc.),
Oracle 10g (de la Oracle Corporation), MsAccess, FoxPro (de la Microsoft), Paradox, Visual
dBase (de la Borland), Sybase Adapted Server (de la Sybase Inc.). Succesul acestui model
continuă să fie atât de mare încât multe sisteme nerelaţionale oferă acum şi o interfaţă cu
utilizatorii de tip relaţional, indiferent de modelul de date pe care se bazează de fapt.
Informal putem defini model relaţional de date ca pe un model în care:
 datele sunt percepute de utilizatori ca nişte tabele şi numai ca nişte tabele;
 operaţiile disponibile pentru utilizatori (spre exemplu, pentru obţinerea informaţiilor) sunt
operaţii care generează noi tabele pe baza tabelelor vechi: operaţia de selecţie (SELECT) extrage
o submulţime de rânduri dintr-o tabelă, operaţia de proiecţie (PROJECT) extrage o submulţime
de coloane, operaţia de juxtapunere (JOIN) asociază două tabele pe baza valorilor identice pe
care le conţin în anumite coloane, de asemenea identice; or, toate aceste submulţimi rezultate pot
fi privite şi ele însele canişte tabele.
Numele modelului relaţional provine de la conceptul matematic de relaţie. Aşa cum o
funcţie f : {1, 2,...,n} N→ R are mai multe reprezentări convenţionale, dintre care cea mai
comodă este cea de vector, tot astfel relaţia poate avea mai multe reprezentări, una dintre ele
fiind tabela. Din acest motiv, cel puţin la nivel informal, termenii de relaţie şi tabelă pot fi
consideraţi sinonimi.
Printre cele menţionate mai sus amintim si modelele postrelaţionale pe care nu le vom
aborda in detaliu in acest proiect.
A proiecta o bază de date înseamnă a-i stabili structura, adică elementelecomponente,
caracteristicile acestora, restricţiile pe care trebuie să le respecte,
relaţiile dintre ele.
A construi o bază de date înseamnă a memora (a introduce) datele în baza de date, după
proiectarea acesteia.
A administra o bază de date înseamnă a asigura: (1) accesul la date al utilizatorilor, în
funcţie de drepturile fiecăruia (funcţia şi importanţa fiecăruia în organizaţia respectivă), (2)

10
coerenţa bazei de date (recuperarea informaţiei atunci când au loc incidente: întreruperea
alimentării cu curent electric, operaţiicontradictorii etc), (3) securitatea datelor stocate etc.
A interoga o bază de date înseamnă a extrage şi a vizualiza datele care îndeplinesc
anumite criterii şi condiţii.
A actualiza o bază de date înseamnă a modifica structura sau informaţiile stocate în baza
de date.
Sistemul de gestiune al bazei de date (SGBD) reprezintă software-ulpropriu-zis al
acesteia care asigură realizarea următoarelor activităţi:
- definirea structurii bazei de date;
- încărcarea datelor în baza de date;
- accesul la date (interogare, actualizare);
- întreţinerea bazei de date (colectarea şi refolosirea spaţiilor goale, refacerea
bazei de date în cazul unui incident);
- reorganizarea bazei de date (restructurarea şi modificarea strategiei de
acces). SGBDR se defineşte ca fiind un sistem de gestiune care utilizează
organizarea datelor conform modelului relaţional.

11
 III. MODELUL RELATIONAL AL BAZEI DE DATE PENTRU EVIDENŢA
STUDENŢILOR, ÎNCASĂRILOR ŞI SALARIILOR LA O UNIVERSITATE

Aplicaţia a fost construita in Microsoft Access 2013 si are ca scop evidenta studenţilor,
angajatilor (profesorilor), evitenţa încasărilor taxelor de studiu si a plăţii salariilor înt-o
universitate.
Aplicaţia conţine 8 tabele, 14 interogari, 4 formulare şi 9 rapoarte,după cum urmează:
1) tabela “Catalog”, având ca şi cheie primară tuplul „COD_EXAMEN”, şi conţinând notele
obţinute la examenele susţinute de catre studenţii universităţii;
2) tabela “Materii”, având ca şi cheie primară tuplul “COD_DISCIPLINĂ”, şi conţinând
detalii despre materiile predate în universitate, titularii materiilor, gradul didactic al
acestora, semestrul de predare si numărul de credite;
3) tabela “Plan Disciplina”, având ca şi cheie primară tuplul “COD_DISCIPLINĂ”, şi
conţinând detalii despre titularii materiilor si planul de ore de predare pe semestru;
4) tabela “Plan Tarifar” care conţine detalii legate de remunerarea profesorilor (lei/oră) şi
preţul pe restanţă specific codului unic de identificare al materiei; cheia primară este tuplul
COD_DISCIPLINĂ;
5) tabela “Profesori” care conţine detaill despre profesorii universităţii, data angajării şi
funcţia deţinută de către aceştia; cheia primară este tuplul COD_PROFESOR;
6) tabela “Studenţi” care conţine detalii de contact ale studenţilor înscrişi în programele de
studii ale universităţii, programul de studiu ales, detalii despre forma de învăţământ (buget/taxă);
cheia primară este tuplul COD_STUDENT;
7) tabela “Taxe Studenţi” care conţine detalii legate de taxele specifice programelor de
studii
urmate, studenţii care au semnat contractele cu universitatea şi planul tarifar al anului de studiu
pe specializarea aleasă; cheia primară este tuplul COD_TAXĂ, având ca si cheie secundară
tuplul COD_STUDENT;
8) tabela “Universitate” care conţine toate detaliile de mai sus concretizate într-un singur
tabel
de legătură, acesta fiind tabelul principal al aplicaţiei.

12
 9) interogarea 1 – “credite studenţi nepromovaţi”, este o interogare care are ca scop
extragerea
datelor legate de studenţii nepromovaţi, materia nepromovată şi numarul de credite al acestora;
10) interogarea 2 – “credite sutdenţi promovaţi”, deserveşte aceeaşi funcţie ca şi interogarea
de mai sus, exceptie fiind faptul că interogarea va extrage datele referitoare la studenţii care au
promovat examenele;
11) interogările 3 şi 4, denumite “plată profesori sem 1” şi ”plată profesori sem 2” au ca scop
evidenţierea plaţii salariilor angajaţilor;
12) interogările 5, 6, 7 şi 8, denumite “situaţie examen CIG promovaţi”, ”situaţie examen
CIG
nepromovaţi”, ”situaţie examen MK promovaţi”, ”situaţie examen MK nepromovaţi”au ca scop
extragerea datelor referitoare la situaţiile studenţilor promovaţi/nepromovaţi în urma sesiunii de
examniare;
13) interogările 9 şi 10, denumite „Studenţi CIG” şi „Studenţi MK” au ca scop extragerea
datelor legate de studenţii universităţii, pe domeniul de studiu ales;
14) interogarea 11, denumită „Studenţi Buget” are ca scop extragerea datelor legate de
studenţii
care sunt înscrişi la „fară taxă”,
15) interogarea 12, denumită “Studenţi restanţieri/preţ restanţă”, are ca scop extragerea
datelor
referitoare la sudenţii restanţieri si pretul pe care aceştia trebuie să-l plătească în vederea
susţinerii reexaminării;
16) interogările 13 şi 14, denumite „taxe studenţi restante CIG” şi „taxe studenţi restante
MK”
au ca scop evidenţierea datelor referitoare la plata taxelor de către studenţi, pe specializare (suma
plătită şi suma rămasă restantă).
17) formularele 1 şi 2, denumite “catalog studenţi CIG” şi “catalog studenţi MK” înglobează
toţi studenţii, fiind separate pe tipul de specializare, oferind detalii precum – codul unic al
studentului, codul examenului susţinut, nota obţinută, promovat – da/nu, şi media aritmetică;
18) formularele 3 şi 4, denumite „Stat de plată sem 1”, şi „Stat de plată sem 2” oferă detalii
legate de remunerarea angajaţilor;

13
 19) cele 9 rapoarte au ca scop oferirea unei variante printabile a datelor care prezintă un grad
ridicat de interes, precum: Plata profesori semestrul 1 şi 2, studenţii specializării CIG, studenţii
specializării MK, studenţii nepromovaţi şi cei promovaţi, studenţii restanţieri si taxa aferentă
susţinerii reexamniării, taxele restante pe care studenţii de la marketing şi/sau contabilitate le
datorează universităţii conform contractului încheiat între ambele părţi.

Diagrama relaţiilor între tabele se prezintă astfel:

Structura organizaţională a universităţii se prezintă astfel:

14
 PROFESORI

ANUL DE
STUDENTI
STUDII

UNIVERSITATE

CONTABILITATE
DOMENIUL
DE STIUDII

MARKETING

15
 PROFESORI

STUDENTI

UNIVERSITATE

DOMENIUL DE
STUDII

ANUL

16
 BIBLIOGRAFIE

1) Lect.univ.dr. Diana Târnăveanu, Asist.univ.dr. Ileana Hauer, Baze de date. Access 2007,
suport de curs;
2) Boldea M., Boldea C.M. (2010) – Access 2007, Editura Mirton, Timişoara;
3) Dulu Ana, Baze de date: Microsoft Access: Nivel avansat, Ed. Andreco Educational,
București, 2006;
4) Muraru Carmen-Violeta, Nechita Elena, Informatică economică, Ed. Alma Mater, Bacău,
2012;
5) Todoroi Dumitru, Nechita Elena, Crișan Gloria-Cerasela, Baze de date pentru economiști,
Ed. Performantica, Iași, 2005;
6) http://ro.wikipedia.org/wiki/Baz%C4%83_de_date
7) http://www.cs.ubbcluj.ro/~vcioban/Matematica/Anul3/BD/Bd.pdf
8) http://www.feaa.uvt.ro/bi/wp-content/uploads/2012/11/00.pdf

17