PROIECT la disciplina BAZE DE DATE

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Facultatea de Automatica, Calculatoare si Electronica Specializarea Robotica Grupa 10208

PROIECT la disciplina BAZE DE DATE Familia Olteanu

Echipa: Cioc Andrei Coordonator, Prof. Viorel Stoian

Craiova, 2013
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

PROIECT la disciplina BAZE DE DATE

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA Facultatea de Automatica, Calculatoare si Electronica Specializarea Automatica si Informatica Aplicata Grupa 10201

PROIECT la disciplina BAZE DE DATE Familia Olteanu

Echipa: Cioc Andrei Coordonator, Prof. Viorel Stoian

Craiova, 2013
--------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

CUPRINS

CAPITOLUL I. INTRODUCERE

CAPITOLUL II. TEMA DE PROIECT

CAPITOLUL III. SHEMA CONCEPTUALA 3.1. Notiuni teoretice In o pagina se trateaza elemente legate de schema conceptuala. 3.2. Schema conceptuala Se realizeaza schema conceptuala a bazei de date de la Cap. II. CAPITOLUL IV. SCHEMA LOGICA 4.1. Notiuni teoretice In o pagina se trateaza elemente legate de schema logica. 4.2. Schema logica Se realizeaza schema logica a bazei de date de la Cap. II. Capitolul se finalizeaza cu lista tabelelor rezultate(numele tabelelor si numele coloanelor acestora) CAPITOLUL V. NORMALIZAREA BD 5.1. Notiuni teoretice In o pagina se trateaza elemente legate de normalizarea bazelor de date. 5.2. Normalizarea tabelelor bazei de date Se realizeaza normalizarea tabelelor de la pct. 4.2. CAPITOLUL VI. DENORMALIZAREA BD 6.1. Notiuni teoretice In o pagina se trateaza elemente legate de denormalizarea bazelor de date. 6.2. Denormalizarea bazei de date Se analizeaza existenta necesitatii efectuarii denormalizarii. CAPITOLUL VII. SGBD MySQL 7.1. Notiuni teoretice Se vor trata, in min. 4 pagini, elemente referitoare la SGBD MySQL. 7.2. Aplicatii Se vor trata : crearea/desfintarea unui tabel, modificari in tabele, interogari-referitoare la baza de date creata.Ar fi de preferat ca baza de date sa fie implementata pe calculato, dar nu e obligatoriu. CAPITOLUL VIII. CONCLUZII Notatii lasate la latitudinea studentului BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I. INTRODUCERE O baz de date conine toate informaiile necesare despre obiectele ce intervin ntr-o mulime de aplicaii, relaiile logice dintre aceste informaii i tehnicile de prelucrare corespunztoare. n bazele de date are loc o integrare a datelor, n sensul c mai multe fiiere sunt privite n ansamblu, eliminndu -se informaiile redundante. Este permis accesul simultan la aceleai date, situate n acelai loc sau distribuite spaial, a mai multor persoane prin mai multe tipuri de interogri O baz de date poate fi: integrat; partajat.

Prin integrat nelegem c baza de date poate fi gndit ca o unificare de mai multe fiiere de date, distincte i neredundante. Prin partajarea unei baze de date se nelege c bucile individuale de date din baza de date pot fi partajate ntre mai muli utilizatori individuali, fiecare dintre ei putnd avea acces la aceeai bucat de date simultan (sisteme multiutilizator). Modele de baze de date

Exist trei categorii de modele de baze de date: 1. 2. 3. modelul relaional; modelul reea; modelul arborescent (ierarhic).

1.

Modelul relational : Un model relaional de baze de date cuprinde trei componente principale:

structura datelor prin definirea unor domenii (valori atomice) i a relaiilor n (atribute, tupluri, chei primare); integrarea datelor prin impunerea unor restricii; prelucrarea datelor prin operaii din algebra relaional sau calcul relaional.

Modelul relaional se bazeaz pe noiunea matematic de relaie (din teoria mulimilor) definit ca o submulime a produsului cartezian a unei liste finite de mulimi numite domenii. Elementele unei relaii se numesc tupluri (sau ncupluri), iar numrul de domenii din produsul cartezian se numete arietatea relaiei (FOTACHE 1997, 102).

2.

Modelul retea :

Modelul reea este cel mai apropiat de forma de reprezentare a bazelor de date sub forma diagramelor entitaterelaie. Deosebirea const n faptul c toate relaiile ce apar pot fi numai binare i de tipul 1:1 sau 1:N. Aceast restric ie permite reprezentarea grafic a unei baze de date de tip reea sub forma unui graf direcionat numit reea. ntr-o reea, nodurile corespund entitilor i relaiile sunt reprezentate prin sgei ntre noduri (de la tat la fiu) i anume sgei simple dac relaia este de tipul 1:1 i sgei duble dac relaia este de tipul 1:N.

3.

Modelul ierarhic :

Modelul ierarhic (arborescent) este considerat un caz particular al modelului reea, n care diagrama asociat este o pdure (mulime de arbori) i n care toate legturile sunt pe direcia drumului, de la rdcin la nodul fiu din relaie, toate relaiile fiind de tipul 1:N.

Limbaje pentru baze de date : mpreun cu fiecare model de date sunt necesare anumite limbaje pentru a defini schemele de reprezentare i pentru a efectua operaii cu datele memorate n concordan cu schemele. Sunt uzitate astfel, urmtoarele t ipuri de limbaje (DOGARU & 1998, 254): Limbaj de definire a datelor (DDL) este un limbaj pentru definirea schemei conceptuale; Limbaj pentru manipularea datelor (DML); Limbaj pentru memorarea datelor (SDL). Interfee :

Interfeele permit accesul facil la informaiile unei baze de date i o definire mai simpl a aplicailor, care fac posibil utilizarea bazelor de date i de ctre nespecialiti. Interfeele cuprind componente de acces la date, componente de prezentare a datelor, componente de generare a unor aplicaii i alte faciliti cum ar fi posibiliti de utilizare a metodelor statistice, procesoare de texte, programe de lucru tabelar, nuclee de sisteme expert, etc. La acestea se pot aduga diferite posibiliti de testare, de simulare, de prelucrare a informaiei (copieri, sortri, interclasri, etc.), proiectare automat, posibiliti de lucru multimedia i altele.

CAPITOLUL II. TEMA DE PROIECT

FAMILIA OLTEANU

Sa se modeleze prin intermediul unei baze de date urmatorul sistem referitor la familia Olteanu: 1. Familia este compusa din parinti (mama, tata), bunici (bunicii dinspre mama, bunicii dinspre tata), copii (fete si baieti), eventual veri, unchi-matusi. 2. Informatiile referitoare la membrii familiei pot fi : structura familiei, telefoane (fixe si mobile), adrese de e-mail, prieteni, pasiuni, carti preferate, animale preferate, varsta, data nasterii, religie, sex, medic de familie, stare civila, adresa, profesie, grad de pregatire, venit anual fix, venit suplimentar, magazine frecventate si institutii unde lucreaza (care au adresa, orar, telefon, fax etc.) etc. etc. 3. Toti membrii familiei, cu exceptia bunicilor si a celor din generatia lor, au facut sau fac cursurile scolii 55 din oras. 4. 2 dintre membrii familiei sunt cadre didactice la aceasta scoala. 5. La scoala respectiva sunt mai multi profesori care predau fiecare cate 3 discipline : o disciplina fundamentala la cate o clasa de elevi (matematica, fizica, chimie etc.) si cate 2 limbi straine (engleza, franceza, spaniola, italiana, germana, chineza etc) la cate o semigrupa a clasei. Exista situatii cand 2 profesori predau aceeasi limba straina la semigrupe diferite, dar si situatii cand aceiasi elevi (o subgrupa) fac o limba straina cu profesori diferiti (de ex,: in semestre diferite).