Sunteți pe pagina 1din 30

SDRA

FORME PARTICULARE DE INSUFICIENTA


RESPIRATORIE

 SINDROMUL DE DETRESA RESPIRATORIE ACUTA LA ADULT


(SDRA)
 Forma de IR acuta caracterizata:
-clinic : dispnee severa , tahipnee, cianoza si hipoxemie
refractare la O2
-radiologic : infiltrate alveolare difuze,bilateral
-fiziopatologic :↓brusca a compliantei pulmonare
sdr. restr. sever
sunt intrapulmonar dr-stg
HTAP (faze tardive)→ICDr.
SDRA este o forma speciala de EPAN asociat cu multiple
suferinte viscerale date de un proces inflamator difuz ce
afecteaza celulele endoteliale din toate organele.
SINDROMUL DE DETRESA RESP. ACUTA
LA ADULT (SDRA)
CONDITII ASOCIATE CU SDRA
 Soc (septic, hemoragic,cardiogen,etc)
 Infectii (pneumonie virala,pneumonie bacteriana, pneumonii cu gram
negativi,legioneloza,etc.)
 Aspiratie de lichid gastric (pH<2.5)
 Traumatisme (arsuri, contuzie pulmonara, traumatisme cerebrale)
 Inhalare de gaze toxice (oxigen, NH2,NO2, fosgen, smoke)
 Ingestia de medicamente (heroina, barbiturice,thiazide, salicilati,
colchicina, Dextran 40)
 Conditii metabolice (acidocetoza diabetica, uremie)
 Cauze diverse : Pancreatita acuta , embolii grasoase, lichid amniotic,
transfuzii multiple, CID, eclampsie, postcardioversie, post by pass
cardio-pulmonar.
SINDROMUL DE DETRESA RESP. ACUTA
LA ADULT (SDRA)
PATOGENIE SI MODIFICARI STRUCTURALE

 Afectarea pulmonara face parte dintr-un proces inflamator difuz in


care sunt implicate celulele endoteliale capilare din toate organele.

IR acuta progresiva si insuficiente viscerale multiple.

 Suferinta endoteliului cap. si epiteliului alveolar:


-congestie si ↑permeab cap.
-trecerea apei si prot. in interst pulm (edem interstitial )
-rupturi capilare
-extravazare masiva de lichid, fibrina, hematii si leuc in interst
-depasirea capac de drenaj limfatic
-umplerea alveolelor cu lichid bogat in proteine
-revarsarea lichidului in jurul spatiilor aeriene →membrana
hialina.
SINDROMUL DE DETRESA RESP. ACUTA
LA ADULT (SDRA)
PATOGENIE SI MODIFICARI STRUCTURALE

 Afectarea difuza a alveolelor pulm. in trei faze :


-faza exudativa (24-96 ore) : edem alv. si insterst.,congestie
cap.,distrugerea cel alv I,.
formarea membranelor hialine.
-faza proliferativa precoce (3-5 zile ) : ↑nr.cel alv II , impiedica
producerea de surfactant.
infiltrare celulara a septurilor alveolare
organizarea membranelor hialine
producerea microatelectaziilor
- faza proliferativa tardiva (7-10 zile ): fibroza membranelor
hialine a septurilor alveolare si ductelor alveolare.
SINDROMUL DE DETRESA RESP. ACUTA
LA ADULT (SDRA)
FIZIOPATOLOGIE

 Sindrom restrictiv cu reducerea compliantei pulmonare.


scaderea CPT si CRF
 Alveole inundate de edem si colabate
→tulburare severa a raportului VA/Q
→ sunt intrapulmonar dr-stg
 Hipoxemie severa refractara –caracteristica a SDRA
 Hipocapnie la debut datorita reflexelor mecanice si hipoxemiei ce
stimuleaza hiperventilatia
 Hipercapnie ulterior prin pierderea funct. si anat. de capilare pulm. si
scaderea cap de difuziune a CO2
 HTAP fixa prin alterarea parenc. pul. si oblit. vasc. pulm.-ICdr.
 Cantitatea de colagen creste paralel cu inflamatia ducand la fibroza
interstitiala pulmonara.
SINDROMUL DE DETRESA RESP. ACUTA
LA ADULT (SDRA)
CRITERII DE DIAGNOSTIC

Tablou clinic :
-istoric sugestiv pentru cauzele enumerate la etiologie
-debut brusc si progresie rapida
-dispnee intensa cu tahipnee>20 respiratii/minut, respiratie laborioasa
-cianoza refractara la oxigenoterapie
-excluderea: EPA cardiogen, afectarea predominanta a cordului stang,
boli pulmonare cronice
-examenul fizic : raluri crepitante difuz.

Modificari radiologice (confirma diagnosticul):


-infiltrate difuze pulmonare interstitiale (initial) apoi si alveolare
SINDROMUL DE DETRESA RESP. ACUTA
LA ADULT (SDRA)
CRITERII DE DIAGNOSTIC
Explorare respiratorie (confirma diagnosticul )
-PaO2<50mmHg, refractara la oxigenoterapie
-complianta pulmonara <50ml/cm H2O
-hipoxemie refractara la cresterea FiO2 (fraction of inspired oxygen):
-presiune arteriala pulmonara blocata <18-19 mmHg
Date anatomice:
-plamani grei, umezi (>1000g)
-atelaczie
-membrane hialine
-fibroza

Complicatiile SDRA sunt complicatiile sdr. IRA


Mortalitatea : 10-90%.
Recuperarea Respiratorie.
Recuperarea respiratorie

 Recuperarea respiratorie este un


program multidisciplinar de ingrijire a
pacientilor cu afectiuni respiratorii
cronice ce are ca drept scop cresterea
calitatii vietii pacientului prin cresterea
activitatii fizice , reintegrarea in
societate si recastigarea autonomiei.
Scopurile Recuperarii Respiratorii.

 Diminuarea simptomatologiei
 Incurajarea participarii la activitati
fizice si sociale
 Renuntarea la fumatul activ si pasiv
 Schimbarea stilului de viata cu efect
benefic pe termen lung
 Prevenirea invaliditatii respiratorii
 Cresterea calitatii vietii
Elementele recuperarii respiratorii

 Educatia – metode practice pentru


constientizarea afectiunii si cresterea
adaptabilitatii la viata cotidiana

 Exercitiile fizice-antrenamentul ms. mb. inf


si sup pentru tonifiere si cresterea
rezistentei la efort.

 Suportul psihosocial si comportamental


 Suport nutritional
Recuperare respiratorie
Educatia pacientului –teme abordate

 Sistarea fumatului
 Patogenia afectiunii de baza
 Tipuri de respiratie
 Metode de conservare a energiei si self
management
 Terapia medicamentoasa
 Oxigenoterapia
 Factorii iritanti si noxele profesionale
 Managmentul simptomatologiei clinice
 Managmentul exacerbarilor
 Controlul factorilor psihosociali, anxietatea, depresia
si atacurile de panica
 Nutritia.
 Obligatoriu :
(pt integrarea pac in progr. de rec. resp.)
-intelegerea trairilor pac
-recunoasterea comorbiditatilor
-crearea unei zone de confort.

Repetarea programelor de recuperare asigura


beneficiul acestora.
Centrul pentru
controlul
dispneei.
Scaderea
Scaderea anxietatii si
hiperinflatiei depresiei.

Imbunatatirea
Ms.scheletici
Rezultatele recuperarii respiratorii

 REDUCEREA
- simptomelor resp ( dispneea
-simptomatologiei psihologice
-vizitelor la medic
-zilelor de spitalizare
-adresabilitatii la UPU
-exacerbarilor
-dozelor medicamentoase
Rezultatele recuperarii
respiratorii

 IMBUNATATIREA
-activitatii fizice
-tolerantei la efort
- cunostiintelor despre afectiune
- independentei
- controlului simptomatologiei
- calitatii vietii
- supravietuirii.
BIBLIOGRAFIE
1. Acute Respiratory Distress Syndrome Network. Ventilation with lower tidal volumes as compared with traditional tidal
volumes for acute lung injury and the acute respiratory distress syndrome. The Acute Respiratory Distress Syndrome
Network. N Engl J Med. May 4 2000;342(18):1301-8.
2. Ashbaugh DG, Bigelow DB, Petty TL, Levine BE. Acute respiratory distress in adults. Lancet. Aug 12 1967;2(7511):319-
23.
3. Bernard GR, Artigas A, Brigham KL, et al. The American-European Consensus Conference on ARDS. Definitions,
mechanisms, relevant outcomes, and clinical trial coordination. Am J Respir Crit Care Med. Mar 1994;149(3 pt 1):818-
24.
4. Best Evidence] Briel M, Meade M, Mercat A, Brower RG, Talmor D, Walter SD, et al. Higher vs lower positive end-
expiratory pressure in patients with acute lung injury and acute respiratory distress syndrome: systematic review and
meta-analysis. JAMA. Mar 3 2010;303(9):865-73.
5. Best Evidence] Girault C, Briel A, Benichou J, Hellot MF, Dachraoui F, Tamion F, et al. Interface strategy during
noninvasive positive pressure ventilation for hypercapnic acute respiratory failure. Crit Care Med. Jan 2009;37(1):124-
31.
6. Best Evidence] Peek GJ, Elbourne D, Mugford M, Tiruvoipati R, Wilson A, Allen E, et al. Randomised controlled trial and
parallel economic evaluation of conventional ventilatory support versus extracorporeal membrane oxygenation for
severe adult respiratory failure (CESAR). Health Technol Assess. Jul 2010;14(35):1-46.
7. Best Evidence] Peter JV, John P, Graham PL, Moran JL, George IA, Bersten A. Corticosteroids in the prevention and
treatment of acute respiratory distress syndrome (ARDS) in adults: meta-analysis. BMJ. May 3 2008;336(7651):1006-9.
8. Bernard GR, Artigas A, Brigham KL. The American-European Consensus Conference on ARDS. Definitions, mechanisms,
relevant outcomes, and clinical trial coordination. Am J Respir Crit Care Med. Mar 1994;149(3 Pt 1):818-24.
9. Broccard AF. Respiratory acidosis and acute respiratory distress syndrome: time to trade in a bull market?. Crit Care
Med. Jan 2006;34(1):229-31.
10. Caironi P, Carlesso E, Gattinoni L. Radiological imaging in acute lung injury and acute respiratory distress syndrome.
Semin Respir Crit Care Med. Aug 2006;27(4):404-15.
11. Canet E, Osman D, Lambert J, et al. Acute respiratory failure in kidney transplant recipients: a multicenter study. Crit
Care. Mar 8 2011;15(2):R91.
12. Carson SS, Cox CE, Holmes GM, Howard A, Carey TS. The changing epidemiology of mechanical ventilation: a
population-based study. J Intensive Care Med 2006;21:173–182.
13. Connors AF Jr, Dawson NV, Thomas C, et al. Outcomes following acute exacerbation of severe chronic obstructive lung
disease. The SUPPORT investigators (Study to Understand Prognoses and Preferences for Outcomes and Risks of
Treatments). Am J Respir Crit Care Med. Oct 1996;154(4 Pt 1):959-67.
14. DiRusso SM, Nelson LD, Safcsak K, Miller RS. Survival in patients with severe adult respiratory distress syndrome
treated with high-level positive
end-expiratory pressure. Crit Care Med. Sep 1995;23(9):1485-96.
 Easley RB, Fuld MK, Fernandez-Bustamante A, Hoffman EA, Simon BA. Mechanism of hypoxemia in acute lung injury
evaluated by multidetector-row CT. Acad Radiol. Jul 2006;13(7):916-21.
 Helm E, Talakoub O, Grasso F, Engelberts D, Alirezaie J, Kavanagh BP, et al. Use of dynamic CT in acute respiratory distress
syndrome (ARDS) with comparison of positive and negative pressure ventilation. Eur Radiol. Jul 24 2008;
 Johnson TH, Altman AR, McCaffree RD. Radiologic considerations in the adult respiratory distress syndrome treated with
positive end expiratory pressure (PEEP). Clin Chest Med. Jan 1982;3(1):89-100.
 Johnson TH, Tytle TL, Cooke RE. Adult respiratory distress syndrome: radiologic manifestations and course. South Med J.
Sep 1984;77(9):1136-8.
 Keenan SP, Kernerman PD, Cook DJ, et al. Effect of noninvasive positive pressure ventilation on mortality in patients
admitted with acute respiratory failure: a meta-analysis. Crit Care Med. Oct 1997;25(10):1685-92.
 Ketai L, Paul NS, Wong KT. Radiology of severe acute respiratory syndrome (SARS): the emerging pathologic-radiologic
correlates of an emerging disease. J Thorac Imaging. Nov 2006;21(4):276-83.
 Ketai LH, Godwin JD. A new view of pulmonary edema and acute respiratory distress syndrome. J Thorac Imaging. Jul
1998;13(3):147-71.
 Koutsoukou A, Bekos B, Sotiropoulou C, Koulouris NG, Roussos C, Milic-Emili J. Effects of positive end-expiratory pressure on
gas exchange and expiratory flow limitation in adult respiratory distress syndrome. Crit Care Med. Sep 2002;30(9):1941-9.
 Kregenow DA, Rubenfeld GD, Hudson LD, Swenson ER. Hypercapnic acidosis and mortality in acute lung injury. Crit Care
Med. Jan 2006;34(1):1-7.
 Mäurer J, Kendzia A, Gerlach H, et al. Morphological changes in chest radiographs of patients with acute respiratory distress
syndrome (ARDS). Intensive Care Med. Nov 1998;24(11):1152-6.
 McLoud TC, Barash PG, Ravin CE. PEEP: radiographic features and associated complications. AJR Am J Roentgenol. Aug
1977;129(2):209-13.
 Miron Alexandru Bogdan, Pneumologie, Editura Universitara “Carol Davila”, Bucuresti 2008, 410-440.
 Moss M, Mannino DM. Race and gender differences in acute respiratory distress syndrome deaths in the United States: an
analysis of multiple-cause mortality data (1979- 1996). Crit Care Med. Aug 2002;30(8):1679-85.
28. Musch G, Venegas JG. Positron emission tomography imaging of regional lung function. Minerva Anestesiol. Jun
2006;72(6):363-7.
29. Nöbauer-Huhmann IM, Eibenberger K, Schaefer-Prokop C, et al. Changes in lung parenchyma after acute respiratory distress
syndrome (ARDS): assessment with high-resolution computed tomography. Eur Radiol. 2001;11(12):2436-43..
30. Oddo M, Feihl F, Schaller MD, Perret C. Management of mechanical ventilation in acute severe asthma: practical aspects.
Intensive Care Med. Apr 2006;32(4):501-10.
31. Perrin C, D’Ambrosio C, White A, Hill NS. Sleep in restrictive and neuromuscular respiratory disorders. Semin Respir Crit Care
Med 2005;26:117–130. \
32. Richard JC, Le Bars D, Costes N, et al. Alveolar recruitment assessed by positron emission tomography during experimental
acute lung injury. Intensive Care Med. Nov 2006;32(11):1889-94.
33. Santacruz JF, Diaz Guzman Zavala E, Arroliga AC. Update in ARDS management: recent randomized controlled trials that
changed our practice. Cleve Clin J Med. Mar 2006;73(3):217-9, 223-5, 229 passim.
34. shbaugh DG, Bigelow DB, Petty TL. Acute respiratory distress in adults. Lancet. Aug 12 1967;2(7511):319-23.
35. Slieker MG, van Gestel JP, Heijerman HG, Tramper-Stranders GA, van Berkhout FT, van der Ent CK. Outcome of assisted
ventilation for acute respiratory failure in cystic fibrosis. Intensive Care Med. May 2006;32(5):754-8.
36. Spearman CB, Egan DF, Egan J. Fundamentals of respiratory therapy. 4th ed. St Louis, Mo: Mosby; 1982.
37. Tagliabue M, Casella TC, Zincone GE, Fumagalli R, Salvini E. CT and chest radiography in the evaluation of adult respiratory
distress syndrome. Acta Radiol. May 1994;35(3):230-4.
38. Terragni PP, Rosboch GL, Lisi A, et al. How respiratory system mechanics may help in minimising ventilator-induced lung
injury in ARDS patients. Eur Respir J Suppl. Aug 2003;42:15s-21s.
39. Tomiyama N, Müller NL, Johkoh T, et al. Acute respiratory distress syndrome and acute interstitial pneumonia: comparison
of thin-section CT findings. J Comput Assist Tomogr. Jan-Feb 2001;25(1):28-33.
40. Wheeler AP, Carroll FE, Bernard GR. Radiographic issues in adult respiratory distress syndrome. New Horiz. Nov
1993;1(4):471-7.

S-ar putea să vă placă și