SALARIUL ÎN

ROMÂNIA
Salariul-caracteristici generale
◦ Preț al factorului muncă, se formează pe piața muncii.
◦ Piața muncii poate fi definită ca ,,loc de întâlnire, în spațiu și timp, pe total și pe structură,
a cererii de muncă cu oferta de muncă”
◦ Cererea de muncă volumul de muncă pe care angajatorii sunt dispuşi să o achiziționeze
la diferite niveluri ale salariului, pentru a-și desfășura în orice domeniu din cadrul
economiei naționale, exprimându-se prin numărul de locuri de muncă oferite de ei.
◦ Oferta de muncă reprezintă cantitatea de muncă pe care populația activă, disponibilă de
muncă, dorește să o presteze, la diferite niveluri ale salariului, exprimându-se prin cererea
de locuri de muncă.
◦ Pentru angajator, salariul este un cost, iar pentru angajat un venit.
 Formele salariului
◦ Salariul brut- obligația bănească a angajatorului
◦ Salariul net- , suma pe care o încasează efectiv
salariatul, după ce se scade din salariul brut
reținerile obligatorii legale
◦ Salariul direct exprimă remuneraţia efectivă
primită de salariat corespunzător cu cantitatea de
muncă prestată şi cu efectele ei;
◦ Salariul indirect – acea fracţiune a salariului –
cost, care este plătită familiei salariatului în
funcţie de alte criterii decât consumul efectiv de
muncă.
◦ Salariul de bază, acea formă a salariului – venit,
care, teoretic, se determină în funcţie de salariul
minim real.
◦ Salariul colectiv -sumele atribuite tuturor
angajaților unei firme ca stimulant pentru obținerea
unor rezultate economico-financiare foarte bune,
◦ Salariul minim (garantat) – salariul fixat pe cale
legală pentru a garanta salariaţilor un venit care să
corespundă minimului de subzistenţă
◦ Salariul social -venituri adiționale, necorelate cu
rezultatele muncii salariaților,
◦ Salariul nominal- suma de bani primita de salariat
in funcție de munca prestată
◦ Salariul real-cantitatea de bunuri și servicii care se
poate cumpăra cu salariul nominal
Mărimea și dinamica
Salariul are două limite
◦ limita minimă a salariului se situează la
nivelul costurilor forţei de muncă, nivel ce
corespunde unei anumite dezvoltări
economico sociale a ţării. Utilizatorul de
forţă de muncă se orientează către aceasta.
◦ limita maximă ar putea fi considerată
mărimea întregului venit net realizat din
activitatea economică. Optica este agreată
de salariaţi
Individul alternează două tendinţe
contradictorii
◦ efectul de substituire munca
suplimentară, are loc substituirea timpului
liber cu muncă suplimentară în scopul
creşterii puterii de cumpărare a
salariatului.
◦ efectul de venit constă în procesul invers
de înlocuire a timpului de muncă cu timp
liber, atunci când salariul atinge o mărime
care permite posesorului forţei de muncă
să aibă condiţii de viaţă apropiate de
aspiraţiile sale
Formele de salarizare
◦ ansamblul principiilor și metodelor prin care se determină mărimea salariului individului
◦ salarizarea în regie sau după timpul lucrat, salariul este un produs dintre timpul lucrat și tariful stabilit pe
unitate de timp. avantajele: reducerea efortului și cheltuielilor cu evidența muncii și a salarizării; crește
certitudinea salariului ce urmează a se obține. Iar dezavantaje: reducerea grijii pentru economia de timp,
scaderea calității muncii prestate și nu cointeresează la randament;
◦ salarizarea în acord sau cu bucata; se determină înmulțind cantitatea de bunuri realizate sau numărul de
operațiuni executate cu tariful fixat pe unitate de produs sau pe operațiune; avantaje: leagă nivelul salariului
de rezultatele muncii, stimulează randamentul muncii; dezavantaje: necesitatea precizării evidenței prezenței
și rezultatelor muncii și poate duce la sporirea accidentelor de munca.
• în acord direct, tariful aplicat pe bucată sau pe operațiune executată este constant;
• în acord progresiv, când tariful practicat crește progresiv, pe măsura creșterii rezultatelor, pe tranșe stabilite
prin contractul de muncă.
• în acord global, când salariul se stabilește ca o mărime globală pentru o formație de lucru, reprezentând
manopera pentru executarea unei lucrări, fiecărui membru revenindu-i o parte proporțională cu aportul său.
◦ Salarizare mixtă- care îmbină salarizarea în regie cu cea în acord
STUDIU DE CAZ- ANALIZA
CREȘTERII SALARIULUI
REAL ÎN ULTIMII 5 ANI AI
ROMÂNIEI
 Piața muncii din România
Ocuparea forţei de muncă în România rămâne una dintre zonele cele mai tensionate ale tranziţiei. Principala tendinţă
care se manifestă în ultimii 18 ani în ceea ce priveşte volumul ocupării forţei de muncă este continua sa reducere.
În contextul evoluţiilor de pe piaţa forţei de muncă, al declinului ocupării, s-au produs o serie de deplasări structurale.
În prezent, structura populaţiei civile ocupate, pe sectoare ale economiei este anacronică, riscantă, reflectând
concomitent:
◦ procesul de dezindustrializare şi reograrizare a ocupării;
◦ capacitatea modestă a sectorului servicii de a absorbi şi reţine o parte importantă a populaţiei disponibilizate din
industrie
◦ riscul pseudo-terţializării ocupării, cu efecte negative asupra unui trai decent
Aceste tendinţe exercită o puternică influenţă asupra relaţiei dintre cererea de forţă de muncă şi oferta sistemului de
educaţie şi formare profesională.
Reducerea volumului ocupării forţei de muncă este acompaniată de apariţia şi extinderea şomajului, rata șomajului
5% în 2020 este de 5% , în creștere cu 1,1 puncte procentuale față de anul precedent, conform datelor de la Institutul
Național de Statistică. În 2020, populația active a României a fost de 8,97 milioane de persoane, dintre care 8,52
milioane erau persoane ocupate, iar 452.000 erau șomeri.
 Salariul brut în românia
DATA Salariul Act Procent Rata Salariul Diferența
minim brut modificare creștere inflației INS corectat cu lei
INS

1.01.2021 2300lei HG4/ 3.14% 7,50% 2128 lei -173

13.01.2021
1.01.2020 2230 lei HG 935/ 7,21% 2,10% 2183 lei -47
16.12.2019
1.01.2019 2080 lei HG 937/ 9,47% 3,80% 2001 lei -79
07.12.2018
1.01.2018 1900 lei HG 845/ 31,03% 4,60% 1813 lei -87
29.11.2017
1.02.2017 1450% HG1/ 16,00% 1,30% 1431 lei -19
06.01.2017
În anul 2019 a intrat în viguare și salariul
minim diferențiat, raportat la studii
superioare. OUG 937/2018 stabilește că cei
care au studii superioare și au o vechime de
cel puțin un an în domeniul prestat vor avea
un salariu minim brut pe economie de 2350
lei lunar, pentru un program normal de lucru
de 167,333 ore în medie pe lună,
reprezentând 14,044 lei/oră.
De asemenea, cei care lucrează în domeniul
construcțiilor vor avea un salariu minim brut
de 3000 de lei, conform OUG 114/2018.
Salariul a cunoscut cea mai mare creștere în
anul 2018, de 31,03% , de la 1450 de lei brut
la 1900 de lei, ceea ce reprezintă o evoluție
semnificativă în ceea ce privește venitul unui
salariat.
Dacă ținem cont însă și de inflație, care atinge
cote maxime în anul 2021, cu un procent de
7,50%, evoluția salariului minim s-a dovedit
a fi insuficientă: salariații au fost nevoiți să
scoată an de an mai mulți bani din buzunar
pentru îndeplinirea acelorași nevoi, așa încât
termenul de „economisire” nu poate fi încă
utilizat de salariații încadrați la nivelul minim
brut.
 Salariul net în România
Data Salariul minim net
1.01.2021 1386 lei
1.01.2020 1346 lei/ 1413 lei (studii superioare)
1.01.2019 1263 lei/ 1413(studii superioare)/ 2362 (construcții)
1.01.2018 1162 lei
1.02.2017 1065 lei

Salariul minim pe economie a avut o evoluţie ascendentă în ultimii ani. Faţă de 1065 lei în anul 2017, el
a ajuns, în prezent, la 1386 lei. România are cel mai redus salariu minim raportat la puterea de
cumpărare din toate cele 28 de state membre ale Uniunii Europene
Salariul minim în România, în anul 2021 a fost echivalentul a 283 de euro, ceea ce ne clasează pe
penultimul loc, după Bulgaria care are un slariu minim ce nu depășește 222 euro net. Cele mai mari
niveluri se înregistreaza în Irlanda (1.509 de euro) și Luxemburg (1.738 de euro).
 Impozitarea salarială
Pornind de la salariul minim brut pe economie de 2300, aferent anului 2021, luând în
considerare taxele și impozitele impuse (contribuție obligatorie, necondiționată și fără
contraprestație la suportarea sarcinii publice), salariul net se calculează după tabelele de mai jos.
Astefel, pentru un salariu minim brut de 2300 lei, angajatorii suportă o sumă de 1352 lei, iar
salariatul primește suma de 1386 de lei, luând în calcul actualul nivel al contribuțiilor.
ANGAJAT RON ANGAJATOR RON
SALARIUL BRUT 2300 Contribuție Asigurătoare pentru Muncă (CAM) 2,25% 52
Asigurări sociale 575
(CAS) 25% Salariu Complet 2352
Asigurări Sociale de 230 TOTAL TAXE RON
Sănătate (CASS) 10%
Deducere Personală 405 Angajatul plătește statului 914

Impozit pe Venit (IV) 109 Angajatorul plătește statului 52

10%
Total taxe încasate de stat 966
SALARIUL NET 1386
 Salariul minim în prezent
◦ În ceea ce privește evoluția salariului minim in anul curent, 2022, prin Hotărârea Guvernului 1071/2021,
publicată în octombrie 2021, s-a decis ca ,,Începând cu data de 1 ianuarie 2022, salariul de bază minim
brut pe țară garantat în plată (…) se stabilește în bani, fără a include sporuri și alte adaosuri, la suma de
2550 lei lunar, pentru un program normal de lucru în medie de 167,333 ore pe lună, reprezentând 15,239
lei/oră” art.1. Aceasta înseamnă creșterea cu 250 de lei a salariului minim brut lunar, exprimată în procente
cu 10,86%, față de nivelul acestuia în anul precedent.
◦ Pe de altă parte, guvernul a decis să renunțe la salariul minim pe economie pentru angajații pe funcții
pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul
studiilor absolvite. Acesta a fost ,,înghețat” până ce poate fi depășit de salariul minim pe țară. Schimbarea
intră în vigoare tot de la 1 ianuarie 2022, potrivit aceleași hotărâri a guvernului, care nu conține nicio
prevedre referitoare la vreun salariu minim diferențiat.
◦ Referitor la salariul minim diferențiat pentru domeniul construcțiilor, acesta rămâne tot la 3000 de lei brut,
întrucât nu au apărut discuții în spațiul public despre o eventuală majorare.
◦ Astfel, circa 1,97 de milioane de salariați vor câștiga salarii de 2550 lei brut lunar în 2022, estimează
executivul.
 Evoluția salariului minim
Salariile medii includ atât salariul brut/net, cât și soprurile și indemnizațiile acordate ca procent din salariu
sau în sume fixe, alte adaosuri la salarii potrivit legii.
Valorile cele mai mari s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de
servicii informatice), ce au atins valori de 8578 lei, iar cele mai mici în hoteluri și restaurante, unde se
înregistrează valori de 1929 lei.

Câștigul salarial mediu net lunar pe total economie în 2017-2021 (lei/salariat)

AN Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Auh Sept Oct Nov Dec

2021 3395 3365 3547 3561 3492 3541 3545 3487 3517 3544 3645 -
2020 3189 3202 3294 3182 3179 3298 3372 3275 3321 3343 3511 3620
2019 2936 2933 3075 3115 3101 3142 3119 3044 3082 3116 3179 3340
2018 2484 2487 2704 2713 2704 2721 2708 2669 2688 2720 2792 2957
2017 2300 2236 2342 2366 2363 2380 2391 2364 2376 2392 2464 2629
 Câștigul salarial mediu brut lunar pe total economie în 2017-2021 (lei/salariat)

AN Ian Feb Mart Apr Mai Iun Iul Aug Sept Oct Nov Dec
2021 5549 5497 5785 5804 5695 5779 4780 5688 5732 5773 5944 -
2020 5225 5243 5386 5201 5188 5369 5468 5337 5414 5452 5565 5909
2019 4837 4819 5050 5105 5078 5127 5091 4981 5041 5090 5196 5565
2018 4143 4128 4488 4512 4494 4527 4510 4449 4482 4532 5658 4938
2017 3168 3108 3256 3291 3288 3313 3329 3290 3305 3327 3430 3662
• în luna octombrie 2019, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 5.090 lei, cu 49 lei (+1,0%) mai mare
decat în luna septembrie 2019. Câștigul salarial mediu nominal net a fost de 3.116 lei, în creștere față de luna
precedenta cu 34 lei (+1,1%) și cu 14,6% comparativ cu octombrie 2018.
• avansul anual este de doua ori mai mare decât ritmul de creștere al salariului minim. Mai mult, salariul mediu
net este de 2,46 mai mare decât cel minim, în acest moment, în Romania (era 2,1 in 2017).
• Comparativ cu luna iunie 2020, salariul mediu net a înregistrat o creștere de 7,4%. În ceea ce privește
salariul mediu brut, acesta a fost 5779 lei, cu 84 lei (+1,5%) mai mare decât în luna mai 2021.
• În luna iunie 2021, în majoritatea domeniilor de activitate, salariul mediu net a crescut datorită acordării de
prime ocazionale şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, creșterile
câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de
contracte /proiecte)
 În sectorul bugetar s-au înregistrat ușoare creșteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu de luna
mai 2021, în învățământ (o creștere de 0,5%), respectiv în administrație publică ( o majorare de 0,1%). În
sistemul de stat, în domenii ca sănătate şi asistență socială, salariul mediu net a scăzut comparativ cu luna
precedentă, cu 2%.
Efectele creșterii salariilor
◦ creșterea datorilor la stat, iar dacă nu se anunță din timp sau avansul este prea brusc, companiile nu au cum să se
pregătească, iar acest lucru ar putea duce la concedieri sau la trecerea la plata ,,la negru”. Aceștia au fost nevoiți să
aloce un buget mai mare de la an la an pentru achitarea salariilor nete către salariațăi, dar și pentru contribuțiile sociale
și impozitul pe salarii datorat Bugetului de Stat.
◦ creșterea contribuției pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât aceasta se raportează la salariul minim
◦ creşterea bazei de calcul al CAS în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente/drepturi de
proprietate intelectuală, întrucât venitul la care contribuabilii plătesc contribuţia de 25% trebuie să fie cel puţin egal cu
nivelul a 12 salarii minime brute pe ţară în anul 2022.
◦ creşterea contribuţiilor sociale datorate de persoanele fizice care au venituri extrasalariale peste plafonul de 12 salarii
minime brute în anul 2022.
◦ creşterea contribuţiilor sociale plătite de persoanele fizice care au doar venituri extrasalariale care sunt situate sub
plafonul de 12 salarii minime brute în anul 2022 şi care optează să se asigure la sistemul asigurărilor sociale şi la
sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
◦ creşterea contribuţiilor sociale pentru persoanele fără venituri care optează să se asigure la sistemul asigurărilor
sociale şi la sistemul asigurărilor sociale de sănătate.
 Salariul mediu pe județe
◦ La nivelul celor mai mari orașe din țară se regăsesc cele mai ridicate valori ale salariului mediu,
întrucât salariul crește direct proporțional cu nivelul de dezvoltare al fiecărei regiuni/ oraș. Cea
mai mare valoare este înregistrată în București, de 4562 lei, Cluj cu 4183 lei și Timiș cu 3802 lei.
Însă, deși nivelul salariilor medii sunt mai mari în aceste orașe comparativ cu restul, și costul de
trai este pe măsură. De asemenea, cele mai mici valori ale salariului mediu se regăsesc în orașe
precum Teleorman unde acesta atinge valoarea minimă de 2624 lei, după care urmează
Maramureș cu 2635 de lei și harghita cu 2660 lei.
◦ Faptul că există diferențe regionale în ceea ce privește salariul mediu nu reprezintă un caz singular
pentru Romania, în unele cazuri, diferențele de salariu între regiuni fiind cu mult mai mari. Acest
fapt este datorat în principal gradului de dezvoltare economică a regiunii în sine, precum și a
ramurii economice preponderente în zona respectivă. De exemplu, zonele puternic industrializate
sunt favorizate salarial față de zonele predominant agricole.
Repartiția salariului mediu pe județe în
anul 2021
 Câștigurile salariale pe sexe
◦ În general, în România, bărbații câștigă cu 18,7% mai mult decât femeile.
◦ băbații câștigă în medie cu aproximativ 1000 de lei mai mult decât femeile. Asta înseamnă că în majoritatea activităților
economice, bărbații au fost mai bine plătiți decât femeile.
◦ Principalele motive pentru care femeile sunt plătite mai slab decât bărbații ar putea fi părerile preconcepute ale
angajatorului față de femei, pe care le consideră forța de munca inferioară si/sau previziunile angajatorului referitoare la
productivitatea probabilă a candidatului femeie, întrucât prestanța acesteia ar putea fi întreruptă de căsățtorie, nașterea și
îngrijirea copiilor.
ÎNTREBĂRI
1. Ce reprezintă salariu pentru angajat, respectiv pentru angajator?
2. Care sunt formele de salarizare?
3. Care este tendința principală a evoluției salariului real în România?
4. La ce valoare a ajuns salariul minim brut în prezent și cu cât a crescut față de
anul precedent?
5. Credeți că este suficientă creșterea salariilor având în vedere rata inflației?
SFÂRȘIT
MULȚUMESC PENTRU ATENȚIE