In teoria si practica economica, salariul ocupa un loc deosebit de important pentru ca realizeaza

remunerarea celui mai activ factor de productie forta de munca.

In multe tari ale lumii, in vocabularul oricarui om exista un cuvant foarte apreciat derivat de la sare si care
se numeste salariu (salarium - latina), care la origine a insemnat o plata suplimentara data soldatilor romani
pentru a cumpara sare.
Salariul este o forma de venit. Formarea sa are loc in cadrul unor relatii complexe prilejuite de angajarea,
utilizarea si plata muncii ca factor de produc
Pornind de la ceea ce este logic si rational in diferite teorii si la diferiti autori, se poate concluziona ca
substanta salariului o reprezinta partea din venitul national care se creeaza in procesul folosirii fortei de
munca, distribuita in mod direct salariatilor, mai ales sub forma baneasca (uneori insa si sub forma naturala),
astfel incat acestia sa duca o viata normala ai carei parametri formati in decursul timpului in virtutea unor
legi obiective si a unor traditii care evolueaza continuu. Pentru caracterizarea vietii normale in literatura si
practica economica s-au folosit mai multe concepte: nivel de trai, calitatea vietii si bunastarea.
Formele de salarizare
Acestea sunt modalitati prin care se determina marimea si dinamica salariilor individuale. Formele de
salarizare realizeaza legatura intre marimea produsului muncii, partea ce revine salariatilor si activitatea
depusa de ei. In esenta exista trei forme de salarizare:
- in regie sau dupa timpul lucrat(pe unitate de timp);
- in acord;
- mixta.
Fiecare forma de salarizare reflecta conditiile de pe piata muncii, realizand intr-un mod specific legatura intre
participarea la munca, produsul muncii si salariul.
Salarizarea in regie asigura remunerarea salariului dupa timpul lucrat, fara sa se precizeze expres cantitatea
de munca pe care salariatul trebuie sa o depuna in unitatea de timp, dar subintelegandu-se ca un minim de
munca trebuie depus intrucat, altfel, nu si-ar putea indeplini obligatiile. In cadrul acestei forme fiecarui
salariat i se stabileste ce are de facut si raspunderile ce ii revin tinand seama de calificarea pe care o are si
de locul pe care il ocupa in diviziunea muncii din unitatea respectiva. Unitatea economica renunta la
salariatul care nu depune munca minima scontata in timpul pentru care este remunerat.
Marimea totala a salariului este determinata de timpul lucrat si de salariul pe unitatea de timp. Se practica in
activitatile in care calitatea are o importanta deosebita, unde lipsa de omogenitate a lucrarilor face dificila
aprecierea muncii necesare pentru fiecare lucrare si unde lucrarile sunt foarte variate de la un moment la
altul.
Salarizarea in acord consta in remunerarea pe baza timpului necesar pentru executarea unei opoeratii,
activitati, unor produse, fara ca durata timpului necesar pentru efectuarea muncii respective sa fie fixata in
mod expres. Aceasta pare sa fie o forma de salarizare preferabila celei in regie pentru ca:
- releva mai bine legatura dintre marimea salariului si munca depusa de salariat;
-

tinde sa sporeasca productivitatea salariatului;

- diminueaza cheltuielile intreprinderii, prin renuntarea la supraveghetori necesari in cazul salarizarii in regie.
Ultimele doua motive releva de ce aceasta forma de salarizare este preferabila pentru unitatile economice,
iar prima este mai convenabila pentru salariati.
Salarizarea mixta consta intr-o remunerare stabila(fixa) pe unitatea de timp, de regula pe o zi de munca, ce
se acorda in functie de indeplinirea unor conditii tehnice, tehnologice de organizare, fiecare conditie avand un
tarif, dupa importanta pe care o reprezinta pentru volumul si calitatea productiei, astfel incat marimea
salariului devine variabila ca in cazul salarizarii in acord. Aceasta forma de salarizare este foarte raspandita in
industria constructiilor de masini.

Drepturi cuvenite personalului

Salariile platite personalului muncitor pot fi:
- salarii de baza formate din sumele calculate dupa cantitatea si calitatea muncii prestate in unitate
pentru timpul efectiv lucrat.
-

categorii de sporuri spor de vechime, spor de toxicitate, etc.

1. Salariul de baza
Reprezinta suma de bani platita pentru a obtine serviciul factorului de munca. Acest salariu de baza este
stabilit in contractul de munca colectiv sau individual si reprezinta suma de bani corespunzatoare muncii
prestate si totodata calificarii fiecaruia.
Salariul de baza pentru personalul de conducere: sef birou, sef serviciu, director si director general,
adjuncti si asimilatii acestora, sunt cele corespunzatoare functiei de executie sau treptei profesionale, la care
se adauga o indemnizatie de conducere care face parte din salariul de baza, diferentiata in raport cu
raspunderea functiei de conducere indeplinite si cu marimea unitatilor si subunitatilor. Indemnizatia de
conducere face parte din salariul de baza si in cazul in care functia de conducere este indeplinita la o alta
unitate decat cea la care s-a stabilit functia.
Exceptie de la cele aratate in paragrafele de mai sus fac salariile personalului din unitatile bugetare
si regiile autonome, acestea fiind hotarate printr-un act normativ de catre Guvern(pentru bugetari) sau in
urma unor contracte la nivel national(pentru Regii Autonome).

2. Indexari si compensari
Marimea salariului este supusa permanent unor procese obiecive contradictorii de diferentiere si
apropiere egalizare. Din punct de vedere al posesorului fortei de munca, diferentele au la baza mai intai
calitatile extrem de diferite, de la individ la individ, ale fortei de munca, la care se adauga: caracterul muncii:
grea sau usoara, de zi sau de noapte, mediu toxic sau nu, etc. Productivitatea muncii. Diferentele
determinate de caracterul si insemnatatea muncii au rolul de a pune de acord munca depusa cu marimea
salariului. De aceea la o munca egala depusa in aceleasi conditii este firesc sa se obtina un salariu egal.
Diferentele izvorate din calitatile diferite de la un individ la altul, ale fortei de munca, nu se pot
egaliza in conditiile aceleeasi calificari, aceste diferente se restrang dar nu dispar, determinand o anumita
apropiere intre marimea salariilor

Sporuri, adaosuri, premii

Persoanele salariate, potrivit legii beneficiaza, la functia de baza de un spor de vechime in munca de
pana la 25% calculat la salariul de baza, corespunzator timpului efectiv lucrat in program normal de lucru.
Pentru personalul incadrat in munca, dupa aplicarea legii, conducerea unitatii poate aproba luarea in
consideratie pentru acordarea sporului de vechime in munca a perioadelor lucrate in alte sectoare de
activitate, daca vechimea respectiva se apreciaza ca fiind utila realizarii sarcinilor si atributiilor ce-i revin.
Sporul corespunzator vechimii in munca calculat potrivit legii se plateste incepand de la data de 1 a lunii
urmatoare celei in care s-a implinit vechimea in munca.
Pensionarii pentru limita de varsta care se reangajeaza in munca potrivit legii, beneficiaza de sporul
de vechime in munca, dobandit dupa data pensionarii.
In raport cu conditiile in care se desfasoara activitatea, pot fia cordate urmatoarele categorii de
sporuri:
a)
Pentru conditii periculoase sau vatamatoare, un spor de pana la 15% din salariul de baza,
corespunzator timpului lucrat la locul de munca respectiv. Locurile de munca, categoriile de personal,
marimea concreta a sporului si conditiile de acordare se stabilesc prin regulament elaborat de Ministerul
Sanatatii si Ministerul Muncii si Protectiei Sociale;
b)
Pentru activitatile care solicita o incordare psihica foarte ridicata sau se desfasoara in conditii de
munca deosebita, un spor de pana la 15% din salariul de baza;
c)

Pentru conditii grele de munca un spor de pana la 15%;

d)
Salariatii care lucreaza potrivit contractului individual de munca , in mediul rural numai in zone
izolate sau unde atragerea personalului se face cu greutate, beneficiaza de un spor de pana la 20% din
salariul de baza;
Orele prestate peste durata normala a timpului de lucru de catre personalul incadrat in functii de executie se
compenseaza cu timpul liber corespunzator. Daca munca astfel prestata nu a putut fi compensata cu timpul
liber corespunzator, orele suplimentare se vor salariza cu un spor din salariu de baza astfel:

- 75% din salariul de baza pentru primele doua ore de depasire a duratei normale a zilei de lucru;
- 100% din salariul de baza pentru orele urmatoare.
Cu spor de 100% se platesc si orele lucrate in zilele de repaus saptamanal sau in celelalte zile in care in
conformitate cu reglementarile in vigoare nu se lucreaza.
Munca peste durata normala a timpului de lucru poate fi prestata si sporurile prevazute se pot plati numai
daca efectuarea orelor suplimentare a fost dispusa de conducatorul societatii respective, fara a se depasi 120
ore anual. In cazuri cu totul deosebite se poate aproba efectuarea orelor suplimentare si peste acest plafon,
dar nu mai mult de 360 ore anual. Aprobarea efectuarii orelor suplimentare se face cu consultarea
sindicatelor.
La locurile de munca la care durata normala a timpului de lucru a fost redusa, potrivit legii sub 8 ore pe zi
depasirea programului de lucru astfel aprobat se poate face numai temporar, in situatii cu totul deosebite,
fiind obligatorie compensarea cu timpul liber corespunzator.
Potrivit reglementarilor in vigoare plata orelor suplimentare nu se aplica acolo unde se utilizeaza plata cu ora
sau cumul de functii in aceeasi unitate.
Personalul care potrivit programului normal de lucru isi desfasoara activitatea in timpul noptii, intre orele
22.00 si 6.00 beneficiaza pentru orele de lucrate in acest interval, de un spor de 25% din salariul de baza ,
daca timpul astfel lucrat reprezinta cel putin jumatate din programul normal de lucru.
Pentru indeplinirea unor sarcini, activitati si responsabilitati suplimentare functiei de baza personalul
beneficiaza de un spor stabilit in suma fixa, care se adauga la salariul de baza, plata muncii se face pe baza
de tarife sau sume fixe, care nu fac parte din salariul de baza.
Unitatile pot constitui un fond de premiere lunar prin aplicarea unei cote de pana la 2% asupra fondului de
salarii prevazut in bugetul de venituri si cheltuieli al acestora. Din acest fond, consiliul de administratie sau
alte organe similare de conducere ale unitatilor pot acorda premii in cursul anului salariatilor care au realizat
sau au participat direct la obtinerea unor rezultate in activitate, apreciate ca valoroase. Sumele neconsumate
din acest fond pot fi utilizate in lunile urmatoare, in cadrul aceluiasi an financiar.
Pentru activitatea desfasurata, personalul poate beneficia la sfarsitul anului calendaristic de un premiu anual
de pana la un salariu mediu lunar de baza, realizat pentru anul in care se face plata.
Consiliul de administratie sau, dupa caz, organele de conducere similare pot reduce sau anula premiul anual
in cazul salariatilor care in cursul anului au desfasurat o activitate profesionala slaba sau necorespunzatoare
ori au avut abateri pentru care au fost sanctionati disciplinar.
Unitatile care realizeaza prin efort propriu venituri suplimentare, fata de cele prevazute initial la elaborarea
bugetului de cheltuieli si venituri proprii prin activitati cum ar fi: valoarea unor prestatii proprii catre terti
executate pe baza de contracte cu persoane juridice sau fizice din tara sau din strainatate pot acorda premii
speciale personalului care a contribuit la aceasta in limita de 30% din totalul veniturilor nete realizate
suplimentar