CUPRINS

1.PREZENTAREA INTEPRINDERII
2.BAZA DE EVALUARE

3.SCURT INSTORIC

4.PRODUSE SI SERVICII

2.Contabilitatea decontarilor cu
personalul, asigurarile sociale si
protectia sociala
1.CONSIDERATII GENERALE

2.DOCUMENTE DE EVIDENTA PRIMARA

3.CONTRIBUTIA INDIVIDUALA DE ASIGURARI SOCIALE

4.CONTRIBUTIA LA CONSTITUIREA FONDULUI DE SOMAJ

5.IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARII

6.CONTABILITATEA CREANTELOR LEGATE DE PERSONAL

7.DREPTURI DE PERSONAL

8.CONTABILITATEA CONTRIBUTIILOR DATORATE CATRE SATAT

CALCULATE PE BAZA SALARIILOR

9.CONTRIBUTIIA DE ASIGURARI SOCIALE

10.CONTRIBUTIA ANGAJATORILOR LA BUGETUL ASIGURARILOR PENTRU

SOMAJ

11.ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

1.PREZENTAREA INTEPRINDERII

1. Prezentarea inteprinderii evaluate.Compania este prezentă în România din

anul 2005 prin Kaufland RomâniaS.C.S. (Kaufland România). Primul magazin
Kaufland s-a deschis în București, înapropiere de cartierul Colentina, iar apoi
compania s-a extins în toate județeleRomâniei, ajungând la 112 magazine
pana la sfârșitul lunii februarie 2017.Kaufland se numără printre cele mai
mari companii de retail din Europa, cu peste 1.270 de magazine în 8 țări. În
România deține o rețea de 127 de magazine și peste 15.000 de angajați. În
2019, Kaufland România a primit pentru a treia oară certificarea Best Buy
Award, care atestă că este lanțul de magazine cu cel mai bun raport calitate
– preț de pe piața locală.În 2020 a obținut pentru al cincilea an consecutiv
certificarea „Angajator de Top” în România și pentru a doua dată titlul de
„Angajator de Top” în Europa,devenind singura companie din retailul
românesc care a atins acest record.Kaufland este prezent în România din
anul 2005, și avut în anul 2011 afaceri de 1,3 miliarde euro la nivel local, fiind
cel mai mare lanț de hipermarketuri,după valoarea vânzărilor. Strategia
companiei este diferită de cea a competitorilor săi direcți: Kaufland este
primul lanț de hipermarketuri care a intrat în orașele mici din România, cu
25.000-40.000 de locuitori,în condițiile în care competitorii săi ocolesc
localitățile cu mai puțin de 100.000 de oameni.În februarie 2008,Kaufland
România avea circa 5.650 de angajați, la sediul central,în cele 31 de
magazine, precum și la sediul logistic situat în Parcul Industrial Ploiești.
În anul 2014, compania ajunsese a treia în topul angajatorilor privați din
România, după Petrom și Dacia, cu un total de 13.500 de salariați.

2. Baza de evaluare
Denumirea societatii : KAUFLAND ROMANIA SCS
Cod Fiscal : 15991149
Cod Registrul Comertului : J40/17052/2003
Anul infiintarii : 2003
Adresa : Bucuresti, Sector 2, Str. Barbu Vacarescu, nr. 120-144C
Telefon : 037-209.09.71
Email : office@kaufland.ro
Website : https://kaufland.ro
Cod CAEN : 4711
Scopul evaluarii si utilizarea raportului de evaluare.Scopul evaluării este
acela de a determina valoarea de piaţă în vederea informării clientului
asupra acesteia.Obiectul prezentului raport il constituie evaluarea societatii
comerciale KAUFLAND ROMANIA SCS pe baza standardelor de evaluare
adoptate de catre Asociatia Nationala a Evaluatorilor Autorizati din Romania.
Domeniul de activitate : Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu
vanzare predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun
Descriere activitate : Aceasta clasa include :
- vanzarea cu amanuntul a unei largi palete de produse, din care
predominante sunt produsele alimentare, bauturile sau tutunul
- activitati ale magazinelor generale care au, in afara de principalele lor
vanzari de produse alimentare, bauturi sau tutun, alte cateva tipuri de
marfuri, cum ar fi imbracaminte, mobila, articole electrocasnice, articole de
fierarie, cosmetice, etc

3. Scurt istoric:
2013 : Kaufland România inițiază un proiect de CSR de mare amploare,
„Ajutăm împreună”, având ca beneficiari peste 14.000 de copii, înscriși la 79
de grădinițe din sistemul de învățământ public, din 64 de orașe.
2014 : Kaufland România a deschis magazinul cu numărul 100 din România.
2015 : Kaufland România sărbătorește 10 ani de activitate în România. Cu
această ocazie, lansează campania “Din toată inima pentru România”, pentru
a-și exprima aprecierea față de frumusețea și tradițiile românești și pentru a
promova produse locale.
2016 : Kaufland extinde în România mărcile proprii K-Bio și K-take it
veggie,special pentru toți cei care vor să aibă un mod de viață sănătos. În
plus, în parteneriat cu Renovatio, Kaufland a lansat prima rețea publică de
stații de alimentare a mașinilor electrice din România.Tot în 2016, s-a
încheiat cu succes programul Olimpiadele K, peste 100 de școli fiind
premiate. În cursa pentru premiile în valoare de 2.250.000 de euro au intrat
1200 de instituții de învățământ provenind din peste 900 de localități, iar
departajarea s-a făcut în ordinea punctajului obținut ca urmare a activităților
realizate.2016 a fost anul în care Kaufland România a lansat aplicația Scan
and Play care oferă posibilitatea clienților să își scaneze singuri produsele și
apoi să plătească la o casă special amenajată.
2017 : Se lansează marca proprie Vreau din România. În același timp, începe
procesul de modernizare a tuturor magazinelor Kaufland. Tot în 2017,
Kaufland a fost partenerul strateg al asociației Habitat for Humanity și al
proiectului Big Build. Astfel, Kaufland a participat, în orașul Bacău, la
construirea a 36 de case în 5 zile. De aceste case beneficiază 36 de familii cu
venituri mici.
4. Produse si servicii
- Produse locale
- Produse de panificație proaspete
- Produse de curatare sustenabile
- Agricultura ecologica
- Bunastarea animalelor
- Produse vegetariene si vegane
- Produse ecologice
Kaufland este printre puținele companii din România care au în ofertă mai
mult de 50% produse autohtone. De exemplu,100% din produsele de
panificație,peste 90% din categoriile de ouă și peste 60% din produsele pe
bază de miere sunt produse în România. De asemenea, în ultimii 3 ani, a
crescut cu 50% numărul de produse lactate de proveniență locală.Gama de
produse comercializate în magazinele Kaufland include până la 22.000 de
produse (produse la nivel regional, mărci proprii și mărci exclusive).Scopul
este să ofere clienților o experiență echitabilă la cumpărături, prin gama
diversificată de produse, prin calitate și prospețime, la prețuri rezonabile.
Fiind o companie de retail, acordă o atenție deosebită selecției responsabile
a gamei de produse alimentare și a produselor de bază, promovând
sustenabilitatea și produsele locale. Gama de produse ecologice și provenite
din agricultura tradițională se află într-o creștere permanentă, la fel ca și
selecția extinsă de produse regionale pentru care există cerere pe plan
local.Kaufland România include peste 70 de mărci proprii, în mare parte
produse alimentare (conserve, lactate, produse de panificație, carne
procesată, băuturi, dulciuri etc.) și produse nealimentare (electrocasnice,
îngrijirea casei și produse din hârtie, papetărie). Kaufland vinde mărcile
proprii: K-Classic, K-Baby, Exquisit, K-Bio, K-take-it-Veggie, Switch On, Cultura
Vini etc., a căror filozofie este că toți oamenii trebuie să câștige un maxim de
valoare din banii pe care îi cheltuiesc la cumpărături.

2.Contabilitatea decontarilor cu
personalul, asigurarile sociale si protectia
sociala

1.CONSIDERATII GENERALE

Decontarile cu personalul au ca obiect calculul, inregistrarea la cheltuieli si

decontarea salariilor cuvenite angajatilor. Structural, salariile sunt formate
din salariul de baza cuvenit angajatilor, sporurile si adaosurile pentru conditii
deosebite de munca si pentru rezultatele obtinute.In afara drepturilor
pentru munca prestata (salarii) salariatii beneficiaza si de alte drepturi de
personal acordate in baza normelor legale si a contractelor colective de
munca cum sunt: indemnizatii pentru concediul de odihna, stimulente si
premii de orice fel care se platesc din fondul de salarii, indemnizatii de
asigurari sociale suportate de unitati din fondul de salarii sau din bugetul
asigurarilor sociale, alte drepturi de personal.
Reflectarea decontarilor drepturilor de personal pentru salariile cuvenite
acestuia se realizeaza prin intermediul contului 421 “Personal – remuneratii
datorate”, care se crediteaza cu obligatia fata de salariati la nivelul fondului
de salarii brute si se debiteaza cu retinerile din salarii, salariile nete achitate
personalului si sumele neridicate de personal in termenul legal.Soldul
creditor al contului indica remuneratiile datorate personalului.Drepturile
acordate salariatilor sub forma de avantaje in natura (salarii in natura) fac
parte din salariul brut impozabil, ceea ce face ca si aceasta componenta a
salariului sa fie supusa impozitarii. De aceea, la contabilizarea avantajelor in
natura datorate personalului, acestea vor trebui evaluate si incluse in
cheltuielile cu salariile personalului prin creditarea contului ce reflecta
obligatia fata de personal, respectiv contul 421 “Personal – remuneratii
datorate”.

2.DOCUMENTE DE EVIDENTA PRIMARA

Statul de salarii serveste ca:

document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor,

precum si al contributiei privind protectia sociala si al altor datorii;

document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Se intocmeste in doua exemplare, lunar, pe sectii, ateliere, servicii,

etc., de catre compartimentul care are aceasta atributie, pe baza
documentelor de evidenta a muncii si a timpului lucrat efectiv, a
documentelor de centralizare a salariilor individuale pentru muncitorii
salarizati in acord etc., pe baza fiselor de evidenta a salariului, a
evidentei si a documentelor privind retinerile legale, a listelor de
avans chenzinal, concediilor de odihna, certificatelor medicale si se
semneaza pentru confirmarea exactitatii calculelor de catre persoana
care determina salariul cuvenit si intocmeste statul de salarii.

Coloanele libere din partea de retineri a statelor de salarii urmeaza a fi

completate cu alte feluri de retineri legale decat cele nominalizate in
formular, ca de exemplu, “Depuneri CEC” pentru retinerile pe baza de
consimtamant conform dispozitiilor legale.

Pentru centralizarea la nivelul unitatii a salariilor si a elementelor

componente ale acestora, inclusiv a retinerilor, se utilizeaza aceleasi
formulare de state de salarii.

Platile facute in cursul lunii, cum sunt: avansul chenzinal, lichidarile,

indemnizatiile de concediu etc. se includ in statele salariilor, pentru a
cuprinde astfel intreaga suma a salariilor calculate si toate retinerile legale
din perioada de decontare respectiva.

Unitatile pot sa-si stabileasca, daca necesitatile interne o cer, o alta macheta
a formularului, dar care sa contina informatiile necesare unui eventual
control.

Statele de salarii circula:la persoanele autorizate sa exercite controlul

financiar preventiv si sa aprobe plata (exemplarul 1);

la casieria unitatii pentru efectuarea platii sumelor cuvenite (exemplarul 1);

la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului

de casa, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1 impreuna cu
exemplarul 1 al borderoului de salarii neridicate);
la compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2 impreuna
cu exemplarul 2 al borderoului de salarii neridicate si “Drepturi banesti –
Chenzina a II-a”, care va servi la acordarea vizei atunci cand se solicita plata
salariilor neridicate).

Statele de salarii se arhiveaza:

la compartimentul financiar-contabil, separat de celelalte acte justificative de

plati (exemplarul 1);

la compartimentul care a intocmit statele de salarii (exemplarul 2).

Lista de avans chenzinal serveste ca:

document pentru calculul drepturilor banesti cuvenite salariatilor ca avansuri

chenzinale;
document pentru retinerea prin statele de salarii a avansurilor chenzinale
platite;

document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Se intocmeste lunar, de catre compartimentul care are aceasta atributie, pe

baza documentelor de evidenta a muncii, a timpului lucrat efectiv, a
certificatelor medicale prezentate si se semneaza pentru confirmarea
exactitatii calculelor de persoana care a calculat avansurile chenzinale si a
intocmit lista.

Lista de avans chenzinal circula:

la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe

plata (exemplarul 1);

la casieria unitatii cu “Drepturi banesti – Chenzina I“, pentru efectuarea platii

avansurilor cuvenite (exemplarul 1);

la compartimentul financiar - contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului

de casa, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1);

la compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la intocmirea

statelor de salarii la sfarsitul lunii (exemplarul 2).

Lista de avans chenzinal se arhiveaza:

la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului

de casa (exemplarul 1);

la compartimentul care a intocmit lista de avans (exemplarul 2).

Lista de indemnizatii pentru concediul de odihna serveste ca:

document pentru stabilirea drepturilor privind indemnizatiile cuvenite

salariatilor pe timpul efectuarii concediului de odihna;

document justificativ de inregistrare in contabilitate.

Se intocmeste in doua exemplare, pe masura plecarii personalului in

concediu de odihna, de compartimentul care are aceasta atributie, pe baza
datelor din fisa de evidenta a salariilor, si se semneaza pentru confirmarea
realitatii datelor si exactitatii calculelor de persoana care a calculat
indemnizatiile si a intocmit lista.

Lista de indemnizatii pentru concediul de odihna circula:

la persoanele autorizate sa exercite controlul financiar preventiv si sa aprobe

plata (exemplarul 1);

la casieria unitatii impreuna cu “Drepturi banesti – Chenzina a II-a”, pentru

efectuarea platii (exempalrul 1);

la compartimentul financiar-contabil, ca anexa la exemplarul 2 al registrului

de casa, pentru inregistrarea in contabilitate (exemplarul 1);

la compartimentul care a intocmit lista de avans pentru a servi la intocmirea

statelor de salarii la sfarsitul lunii (exemplarul 2).

Lista de indemnizatii pentru concediul de odihna se arhiveaza:

la compartimentul financiar-contabil (exemplarul 1);

la compartimentul care a intocmit lista (exemplarul 2).

Contabilitatea datoriilor in legatura cu personalul.

Obligatiile salariatilor generate de plata salariilor care devin retineri din

salarii sunt:
Contributia individuala de asigurari sociale;

Contributia la constituirea fondului de somaj;

Contributia la constituirea fondului pentru asigurarile sociale de sanatate;

Impozitul pe veniturile din salarii.

3.CONTRIBUTIA INDIVIDUALA DE ASIGURARI SOCIALE

Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita, in conditiile

Legii nr. 19/2000, prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari
sociale, denumit sistemul public.

In sistemul public sunt asigurate, in conditiile Legii nr. 19/2000, persoanele

fizice, denumite asigurati.

Asiguratii pot fi cetateni romani, cetateni ai altor state sau apatrizi, pe

perioada in care au, conform legii, domiciliul sau resedinta in Romania.

Asiguratii au obligatia sa plateasca contributia de asigurari sociale si au

dreptul sa beneficieze de prestatii de asigurari sociale, conform Legii nr.
19/2000.

Calculul si plata contributiei de asigurari sociale, datorata de asigurati si de

angajatorii acestora, se fac lunar de catre angajatori.

Contributia individuala de asigurari sociale, datorata de asigurati reprezinta o

treime din cota de contributie de asigurari sociale, stabilita anual pentru
conditii normale de munca, adica 9,5% .
Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul
asiguratilor o constituie salariile individuale brute realizate lunar, inclusiv
sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin contractul colectiv de
munca.

Contributia individuala de asigurari sociale, datorata de asigurati se retine

integral din salariu brut lunar al asiguratului si se vireaza lunar de angajator
la casa teritoriala de pensii in raza careia se afla sediul acestuia.

Pentru inegistrarea operatiunilor privind contributia individuala de asigurari

sociale a salariatilor se folosesc urmatoarele conturi:

421 “Personal – remuneratii datorate” (P)

4311/02 “Contributia individuala la asigurarile sociale” (P)

5121 “Conturi la banci in lei” (A/P)

Exemplu :

1) Constituirea obligatiei de plata in suma de 58500 lei:

421 = 4311/02 58500

“Personal – remunereatii “Contributia individuala la

datorate” asigurari sociale”

2) Virarea obligatiei de plata:

4311/02 = 5121 58500

“Contributia individuala la “Conturi la banci in lei”

asigurari sociale”

4.CONTRIBUTIA LA CONSTITUIREA FONDULUI DE SOMAJ

In sistemul asigurarilor pentru somaj, in conditiile Legii nr. 76/2002,

persoanele asigurate in baza unui contract de asigurare pentru somaj, au
obligatia de a plati lunar o contributie la bugetul asigurarilor pentru somaj, in
cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza lunar brut al salariatului.

Termenul de plata a contributiilor la bugetul asigurarilor pentru somaj este,

dupa caz, de cel mult 5 zile de la:

data stabilita pentru plata drepturilor salariale sau a drepturilor membrilor

cooperatori pe luna in curs, in cazul angajatorilor care efectueaza plata
acestor drepturi o singura data pe luna;

data stabilita pentru plata chenzinei a doua, in cazul angajatorilor care

efectueaza plata drepturilor chenzinal;

data stabilita prin contractul de asigurare pentru somaj.

Pentru neplata contributiilor datorate la termenele prevazute mai sus se

aplica majorari de intarziere potrivit reglementarilor legale privind executarea
creantelor bugetare.

Pentru inregistrarea operatiunilor privind contributia salariatilor la

constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj se folosesc conturile:

421 “Personal – remuneratii datorate” (P);

4372 “Contributia personalului la fondul de somaj” (P);

5121 “Conturi la banci in lei” (A/P).

Exemplu:

1) Constituirea obligatiei de plata in suma de 50.000 lei:

421 = 4372 50.000

“Personal – remuneratii “Contributia personalului la

datorate” fondul de somaj”

2) Virarea obligatiei de plata:

4372 = 5121 50.000

“Contributia personalului la “Conturi la banci in lei”

fondul de somaj”

Contributia la constituirea fondului pentru asigurarile sociale de sanatate.

Constituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate se face din

contributia asiguratilor, din contributia persoanelor fizice si juridice care
angajeaza personal salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din
alte surse.

Administrarea Fondului de asigurari sociale de sanatate se face prin Casa

Nationala de Asigurari de Sanatate si prin Casele de asigurari de sanatate
judetene si a municipiului Bucuresti.

Casa Nationala de Asigurari de Sanatate avizeaza proiectele de acte

normative care au incidenta asupra constituirii si utilizarii fondurilor sociale
de sanatate, potrivit Legii nr. 145/1997.
Sunt supuse in mod obligatoriu asigurarii, urmatoarele categorii de
persoane:

Cetatenii romani cu domiciliul in tara;

Cetatenii straini si apatrizi care au resedinta in Romania.

Calitatea de asigurat a salariatilor se dobandeste din ziua incheierii

contractului individual de munca al salariatului si se pastreaza pe toata
durata acestuia si se dovedeste cu carnetul de asigurari sociale de sanatate.
Obligatia virarii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate revine
celui care angajeaza persoane salariate.

Are calitatea de asigurat, fara plata contributiei pentru asigurarile sociale de

sanatate, persoana aflata in una din urmatoarele situatii, pe durata acesteia:

satisface serviciul militar in termen;

se afla in concediu medical, in concediu pentru sarcina si lehuzie sau in

concediu medical pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani;

executa o pedeapsa privativa de libertate sau arest preventiv;

face parte dintr-o familie care beneficiaza de ajutor social, potrivit Legii nr.
67/1995
privind ajutorul social.
In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiilor datorate fondului
de asigurari sociale de sanatate Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, prin
casele de asigurari de sanatate judetene, respectiv a municipiului Bucuresti,
precum si Casa Asigurarilor de Sanatate a Apararii, Ordinei Publice,
Sigurantei Nationale si Autoritatii Judecatoresti si Casa de Asigurari de
Sanatate a Transporturilor procedeaza la aplicarea masurilor de executare
silita pentru incasarea sumelor cuvenite bugetului asigurarilor sociale de
sanatate si a majorarilor de intarziere, potrivit procedurii instituite prin O.G.
nr. 11/1996 privind executarea creantelor bugetare, aprobata prin Legea nr.
108/1996, cu modificarile ulterioare, ale carei dispozitii se aplica, in mod
corespunzator.
Persoana asigurata are obligatia platii unei contributii banesti lunare pentru
asigurarile sociale de sanatate .

Cuantumul contributiei banesti lunare a persoanei asigurate se stabileste,

incepand cu data de 1 ianuarie 2003, sub forma unei cote de 6,5 %, care se
aplica astfel:

asupra veniturilor salariale brute, in cazul asiguratilor care au calitatea de

angajat; in categoria veniturilor salariale brute se includ si indemnizatiile
cuvenite, portivit legii, pentru ingrijirea copilului pana la varsta de 2 ani,
precum si indemnizatiile acordate, in conditiile legii, personalului care
lucreaza in sectorul productiei, de aparare, pe perioada de intrerupere a
activitatii;

asupra veniturilor impozabile, in cazul asiguratilor care lucreaza pe baza de

conventie civila;

asupra veniturilor impozabile ale liber - profesionistilor;

asupra venitului agricol anual, stabilit potrivit normelor de venit prevazute in

hotararea Guvernului, pentru persoanele fizice care nu au calitatea de
angajat;

asupra drepturilor de pensie, pensie suplimentara, ajutor de somaj, ajutor

de integrare profesionala si alocatie de sprijin; incepand cu data de 1
ianuarie 2003 aceste drepturi se majoreaza cu suma corespunzatoare
majorarii contributiei de la 4% la 7%.

Pentru inregistrarea operatiunilor privind contributia lunara la constituirea

fondului de asigurari sociale de sanatate de 6,5% suportata de persoana
asigurata, se folosesc urmatoarele conturi:

421 “Personal – remuneratii datorate” (P);

4311/04 “Contributia angajatilor la fondul de asigurari sociale de sanatate”

(P);
5121 “Conturi la banci in lei” (A/P).

Exemplu:

1) Constituirea obligatiei de plata in suma de 350.000 lei:

421 = 4311/04 350.000

”Personal – remuneratii “Contributia angajatilor la

datorate” fondul de asigurari sociale

de sanatate”

2) Virarea obligatiei de plata:

4311/04 = 5121 350.000

“Contributia angajatilor la “Conturi la banci in lei”

fondul de asigurari sociale

de sanatate”

5.IMPOZITUL PE VENITUL DIN SALARII

Sunt considerate venituri din salarii, denumite in continuare salarii, toate

veniturile in bani si/sau in natura, obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o
activitate in baza unui contract individual de munca, indiferent de perioada la
care se refera, de denumirea veniturilor sau de forma sub care ele se acorda,
inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca, de maternitate
si pentru concediul de ingrijire a copilului in varsta de pana la 2 ani (O.G.
nr.7/2001, art.22).
Sunt asimilate salariilor in vederea impunerii:

indemnizatiile din activitati desfasurate ca urmare a unei functii de demnitate

publica, stabilite potrivit legii;

drepturile de solda lunara, indemnizatiile, primele, premiile, sporurile si alte

drepturi ale cadrelor militare, acordate potrivit legii;

indemnizatia lunara bruta, precum si suma din profitul net, cuvenite

administratorilor la companii/societati nationale, societati comerciale la care
statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar,
precum si la regiile autonome;

sumele primite de membrii fondatori ai societatilor comerciale constituite prin

subscriptie publica;

veniturile realizate din incadrarea in munca ca urmare a incheierii unei conventii

civile de prestari de servicii;

sumele primite de reprezentantii in adunarea generala a actionarilor, in consiliul

de administratie si in comisia de cenzori;

sumele primite de reprezentantii in organisme tripartite, conform legii;

indemnizatia lunara a asociatului unic, la nivelul valorii inscrise in declaratia de

asigurari sociale;

alte drepturi si indemnizatii de natura salariala.

Venitul brut din salarii reprezinta suma veniturilor realizate de salariat pe fiecare
loc de realizare a venitului.

Venitul net din salarii se determina prin deducerea din venitul brut a
urmatoarelor cheltuieli, dupa caz:
contributiile obligatorii datorate, potrivit legii, pentru protectia sociala a
somerilor, pentru asigurarile sociale de sanatate, contributia individuala de
asigurari sociale, precum si alte contributii obligatorii stabilite prin lege, dupa
caz;

cota de 15% din deducerea personala de baza, acordata cu titlu de cheltuieli

profesionale, o data cu deducerea personala de baza la acelasi loc de munca.

Beneficiarii de venituri din salarii datoreaza un impozit lunar reprezentand plati

anticipate, care se calculeaza si se retine la sursa de catre platitorii de venituri.

Impozitul lunar se determina astfel:

la locul unde se afla functia de baza, prin aplicarea baremului lunar asupra bazei
de calcul determinate ca diferenta intre venitul net din salarii aferent unei luni si
deducerile personale acordate pentru luna respectiva;

pentru veniturile obtinute in celelalte cazuri, prin aplicarea baremului lunar

asupra bazei de calcul determinate ca diferenta intre venitul brut si contributia
la asigurarile sociale de sanatate, pe fiecare loc de realizare a acestuia.

In cazul salariilor sau diferentelor de salarii stabilite in baza unor hotarari

judecatoresti ramase definitive si irevocabile, beneficiarii de astfel de venituri
datoreaza un impozit final care se calculeaza si se retine la sursa de catre
platitorii de venituri, prin aplicarea unei cote de 20% asupra bazei de calcul
determinate ca diferenta intre venitul brut si contributiile obligatorii prevazute
de lege, si nu se calculeaza cu celelalte drepturi salariale ale lunii in care se
platesc.

Sumele reprezentand prime de vacanta acordate pe langa indemnizatia

concediului de odihna, potrivit prevederilor contractelor de munca sau ale unor
legi speciale, in limita salariului de baza din luna anterioara plecarii in concediu,
se impoziteaza separat de celelalte drepturi salariale ale lunii in care se platesc,
prin aplicarea baremului lunar asupra bazei de calcul determinate ca diferenta
intre venitul brut si contributia la asigurarile sociale de sanatate.

In cazul veniturilor incasate in avans in cursul anului pentru plata indemnizatiilor

de concediu de odihna, acestea se cuprind in baza de calcul a lunilor la care se
refera si se cumuleaza cu celelalte drepturi primite in luna respectiva.

Incepand cu anul fiscal 2002 baremul anual, respectiv lunar, pentu calculul
platilor anticipate cu titlu de impozit se stabileste luandu-se in calcul 1/2 din rata
inflatiei prognozate pentru anul respectiv, aplicata la baremul de impunere
construit pe baza ratei inflatiei realizate pe perioada ianuarie – octombrie si a
prognozei pe lunile noiembrie – decembrie ale anului precedent. Aceste
baremuri se aproba prin ordin al ministrului finantelor publice.

Incepand cu anul fiscal 2002, baremul anual pentru calculul impozitului pe

venitul anual global impozabil se stabileste prin ordin al ministrului finantelor
publice, pe baza baremului anual, corectat cu variatia ratei inflatiei realizate fata
de cea prognozata pe perioada impozabila.

Platitorii de salarii si de venituri asimilate salariilor au obligatia de a calcula si de

a retine impozitul aferent veniturilor fiecarei luni, la data efectuarii platii acestor
venituri, precum si de a-l vira la bugetul de stat pana la data de 25 inclusiv a lunii
urmatoare.

Calculul impozitului pe veniturile din salarii se face pe baza informatiilor

cuprinse in fisa fiscala.

Platitorii de venituri au obligatia sa solicite organului fiscal, pe baza de cerere,

pana la data de 30 noiembrie a fiecarui an pentru anul urmator, formularul
tipizat al fiselor fiscale pentru salariati si pentru persoanele fizice care obtin
venituri asimilate salariilor.

Fisa fiscala va fi completata de platitorul de venituri cu datele personale ale

contribuabilului, mentiunile referitoare la deducerile personale, veniturile din
salarii obtinute si impozitul obtinut si virat in cursul anului, precum si rezultatul
regularizarii impozitului platit pe venitul anual sub forma de salarii. Pana la
completarea fisei fiscale cu datele personale necesare acordarii deducerilor
personale suplimentare salariatii vor beneficia de deducerea personala de baza,
urmand ca angajatorii sa efectueze regularizarea veniturilor salariale.

Platitorul de venituri are obligatia sa completeze formularele pe intreaga durata

de efectuare a platii salariilor, sa recalculeze si sa regularizeze anual impozitul pe
salarii.

Platitorul este obligat sa pastreze fisa fiscala pe intreaga durata a angajarii si sa

transmita organului fiscal competent si angajatului, sub semnatura, cate o copie
pentru fiecare an, pana in ultima zi a lunii februarie a anului curent, pentru anul
fiscal expirat.

Datele personale din fisele fiscale se vor completa pe baza de documente

justificative. Deducerile suplimentare pentru persoanele aflate in intretinere se
acorda, pe baza de declaratie pe proprie raspundere a contribuabilului, insotita
de documentrul justificativ.

Platitorii de venituri de natura salariala au obligatia sa determine venitul anual

impozabil din salarii si sa stabileasca diferenta dintre impozitul calculat la
nivelului anului, si cel calculat si retinut lunar anticipat in cursul anului fiscal,
pana in ultima zi lucratoare a lunii februarie a anului fiscal urmator, precum si sa
efectueze regularizarea acestor diferente in termen de 90 de zile de la aceasta
data, pentru persoanele fizice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:

au fost angajati permanenti ai platitorului in cursul anului, cu functie de baza;

nu au alte surse de venit care sa cuprinda venitul anual global impozabil.

Diferentele de impozit rezultate din operatiunile de regularizare influenteaza

obligatia de plata pentru bugetul de stat al impozitului pe venitul din salarii, a
angajatorului, pentru luna in care are loc regularizarea rezultand impozitul de
virat pentru luna viitoare.

Sumele reprezentand deduceri personale cuvenite, dar neacordate in cursul

anului fiscal de catre angajatori, precum si deduceri personale acordate, dar
necuvenite, se regularizeaza cu ocazia stabilirii impozitului anual pe venit.

Pentru determinarea impozitului lunar pe veniturile din salariile realizate in anul

2002, se stabileste urmatorul barem lunar:

Prin venituri realizate in anul 2002 se intelege orice suma primita sub fforma de
salarii incepand cu luna ianuarie 2002.

Baza de calcul a venitului supus impozitului se calculeaza prin rotunjire la 1000

lei in favoarea contribuabilului.
Incepand cu data de 1 ianuarie 2002 sumele fixe prevazute in O.G. nr. 7/2001 al
caror cuantum nu a fost precizat pentru acest an, se stabilesc dupa cum
urmeaza: deducerea personala de baza este de 1.600.000 lei pe luna.

Baremul anual pentru stabilirea impozitului reprezentand plati anticipate cu

titlul de impozit pentru anul fiscal 2002, este urmatorul:

Pentru inregistrarea operatiunilor privind impozitul pe salarii se folosesc

urmatoarele conturi:

421 “Personal – remuneratii datorate” (P);

444 “Impozit pe salarii” (P);

5121 “Conturi la banci in lei” (A/P).

Exemplu:

1) Constituirea obligatiei de plata in suma de 465.000 lei:

421 = 444 465.000

“Personal – remuneratii “Impozitul pe salarii”

datorate”

2) Virarea obligatiei de plata:

444 = 5121 465.000

“Impozitul pe salarii” “Conturi la banci in lei”

In afara retinerilor din salarii prezentate, care sunt obligatii de plata pentru
salariati, se mai pot face retineri din salarii datorate tertilor sub forma de chirii,
rate, popriri sau alte retineri din salariu.
Retinerile din salariile personalului reprezentand chirii, rate, popriri sau alte
obligatii opozabile salariatilor si datorate tertilor se efectueaza ca urmare a
existentei unor relatii contractuale sau a unor titluri executorii.

Pentru inregistrarea operatiunilor privind alte retineri din salarii se folosesc

urmatoarele conturi:

421 “Personal –remuneratii datorate” (P);

427 “Retineri din salarii datorate tertilor” (P).

Exemplu:

1) Constituirea obligatiei de plata in suma de 320.000 lei:

421 = 427 320.000

“Personal – remuneratii “Retineri din salarii datorate

datorate” tertilor”

6.CONTABILITATEA CREANTELOR LEGATE DE PERSONAL

Drepturile de personal reprezinta drepturile banesti si in natura cuvenite personalului

(salariatilor) pentru munca prestata sau acordate ca urmare a calitatii de salariat.

In actualul context socio-economic din tara noastra, o noua legislatie a muncii este
in formare.

Marimea drepturilor de personal aferente muncii prestate (salariile) se stabileste prin

negocieri colective sau, dupa caz, individuale intre persoanele juridice sau fizice
care angajeaza (patronat) si salariati sau reprezentanti ai acestora (sindicate).

Salariul reprezinta dreptul cuvenit personalului ca plata a muncii. Salariile acordate

personalului constituie pentru titularul de patrimoniu care efectueaza plata o
cheltuiala de exploatare, la nivelul salariilor brute impozabile (fond de salarii brut).
Salariul brut impozabil cuprinde salariul brut de baza la care se adauga sporurile,
indemnizatiile si alte adaosuri de acest fel, compensarile si indexarile primite ca
urmare a cresterii preturilor si tarifelor, avantaje in natura (salariul in natura),
diminuate cu contributia personalului pentru asigurarile sociale si la fondul de somaj
si alte elemente prevazute de lege.

Indexarea reprezinta suma rezultata din aplicarea unui procent la salariul de baza;
compensarea reprezinta o suma fixa ce se acorda indiferent de marimea salariului.

Avantajele in natura (salariul in natura) reprezinta o parte a remuneratiei care nu

este varsata sub forma baneasca, ci sub forma de bunuri si servicii (de exemplu
acordarea unei locuinte de serviciu, acordarea de servicii de transport, primirea unei
parti din salariu sub forma unor produse etc.).

Pentru timpul efectiv lucrat:

- salariul

7.DREPTURI DE PERSONAL

Evaluarea avantajelor in natura (produse si servicii acordate ca plata in natura)

se face conform legislatiei in vigoare “la pretul de vanzare practicat de unitate
pentru produsele din productia proprie si la pretul de aprovizionare, pentru alte
produse, iar in cazul serviciilor, pe baza tarifelor pentru aceste servicii. Preturile
si tarifele sunt cele practicate la data efectuarii platii in natura”.

Salariul brut impozabil diminuat cu retinerile din salariu reprezinta salariul net
de plata.

Reflectarea decontarii drepturilor de personal pentru salariile cuvenite acestuia

se realizeaza prin intermediul contului 421 “Personal – remuneratii datorate”,
care se crediteaza cu obligatia fata de salariati la nivelul fondului de salarii brute
si se debiteaza cu retinerile din salarii, salariile neachitate personalului si sumele
neridicate de personal in termenul legal.

Soldul creditor al contului indica remuneratiile datorate personalului.

Drepturile acordate salariatilor sub forma de avantaje in natura (salarii in

natura) fac parte din salariul brut impozabil, ceea ce face ca si aceasta
componenta a salariului sa fie supusa impozitarii. De aceea, la contabilizarea
avantajelor in natura datorate personalului, acestea vor trebui evaluate si
incluse in cheltuielile cu salariile personalului prin creditarea contului ce reflecta
obligatia fata de personal, respectiv contul 421 “Personal – remuneratii
datorate”.

Pretul sau tariful la care sunt evaluate aceste bunuri si servicii include si taxa pe
valoarea adaugata, daca este cazul.

Pentru contabilizarea acordarii avantajelor in natura (plata efectiva) pot exista

urmatoarele variante: debitarea contului 421 “Personal – remuneratii datorate”
si creditarea unuia dintre urmatoarele conturi:

fie un cont de cheltuieli, in cazul acordarii de avantaje in natura care provin din
cumparari;

fie un cont de venituri din exploatare, in cazul acordarii de avantaje in natura

care provin din productie proprie.

Contabilizarea decontarilor sumelor reprezentand indemnizatii pentru concediul

de odihna, stimulente si premii de orice fel platite la fondul de salarii,
indemnizatiile de asigurari sociale suportate din fondul de salarii si alte drepturi
de personal suportate de intreprindere se face ca si in cazul drepturilor
reprezentand salarii, prin intermediului contului 421 “Personal – remuneratii
datorate”.

In categoria “alte drepturi de personal” se includ drepturile materiale cuvenite

salariatilor, altele decat cele pentru munca efectiv prestata (salarii).

Contabilizarea acestor drepturi de personal se face diferit dupa cum acestea

sunt suportate de intreprindere, din fondul de salarii sau sunt suportate din
bugetul asigurarilor sociale de stat.

Conform legislatiei in vigoare, indemnizatiile pentru incapacitate temporara de

munca, pentru prevenirea imbolnavirilor, refacerea si intarirea sanatatii se
suporta atat din fondul de salarii cat si din bugetul asigurarilor sociale.

Astfel, indemnizatiile pentru plata concediilor medicale in caz de incapacitate

temporara de munca, prevenirea imbolnavirilor, intarirea si refacerea sanatatii
se suporta astfel:
de catre angajator, in functie de numarul de angajati avut la data ivirii
incapacitatii temporare de munca, astfel:

-pana la 20 de angajati, din prima zi pana in a 7-a zi de incapacitate temporara

de munca;

-intre 21-100 de angajati, din prima zi pana in a 12-a zi de incapacitate

temporara de munca;

-peste 100 de angajati, din prima zi pana in a 17-a zi de incapacitate temporara

de munca.

de bugetul asigurarilor sociale de stat, incepand cu ziua urmatoare celor

suportate de angajator si pana la data incetarii incapacitatii temporare de
munca sau pensionarii.

Indemnizatiile temporare de munca, cauzate de boli profesionale sau accidente

de munca, se suporta din prima zi de incapacitate de munca si pana la data
incetarii acesteia sau pensionarii din fondurile persoanei juridice sau fizice la
care salariatii isi desfasoara activitatea.

Indemnizatiile de maternitate se suporta integral din bugetul

asigurarilor sociale de stat pe o perioada de 126 de zile calendaristice.

Indemnizatiile pentru cresterea copilului pana la implinirea varstei de 2 ani, iar

in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani cat si
indemnizatiile pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani, iar in
cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea
varstei de 18 ani se suporta integral din bugetul asigurarilor de stat.

Calculul acestor drepturi reprezentand indemnizatii de asigurari sociale

suportate din fondul de salarii al intreprinderii se face dupa aceeasi metodologie
ca si pentru indemnizatiile care se suporta din fondurile de asigurari sociale de
stat.

Baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale se determina ca medie a

veniturilor lunare din ultimele 6 luni, pe baza carora s-a achitat contributia
individuala de asigurari sociale in lunile respective.
Drepturile de personal suportate de la bugetul asigurarilor sociale sunt
reflectate in contul 423 “Personal – ajutoare materiale datorate” care se
crediteaza cu sumele brute datorate personalului pe baza statelor de plata
reprezentand indemnizatii suportate din bugetul asigurarilor sociale, prin debitul
contului 431 “Asigurari sociale” (se diminueaza obligatia fata de asigurarile
sociale pentru contributia unitatii la asigurarile sociale cu sumele platite in
contul acestora).

In debitul contului 423 “Personal – ajutoare materiale datorate” se inregistreaza

retinerile din aceste indemnizatii, sumele nete platite si sumele neridicate in
termenul legal.

Soldul creditor al contului 423 “Personal – ajutoare materiale datorate”

reprezinta sumele datorate salariatilor sub forma de indemnizatii suportate din
bugetul asigurarilor sociale.

In categoria 'alte drepturi de personal' se mai include si acordarea tichetelor de

masa.

Salariatii incadrati pe baza unui contract individual de munca pot primi o

alocatie de hrana, acordata sub forma tichetelor de masa, suportata integral pe
costuri, de angajator.

Tichetele de masa se acorda in baza Legii nr. 142/1998 privind acordarea

tichetelor de masa, in limita prevederilor bugetului de stat sau, dupa caz, ale
bugetelor locale, pentru unitatile din sectorul bugetar, si in limita bugetelor de
venituri si cheltuieli aprobate, potrivit legii, pentru celelalte categorii de
angajatori.

Potrivit legii, angajatorul poate acorda salariatilor lunar, in ultima decada a

fiecarei luni pentru perioada urmatoare, un numar de tichete de masa
corespunzator numarului de zile lucratoare din luna pentru care se face
distribuirea.

Valoarea nominala a unui tichet este de 45.000 lei, valoare ce se va indexa

semestrial cu indicele preturilor de consum, inregistrat la marfurile alimentare,
comunicat de Comisia Nationala de Statistica. Incepand cu data de 1 septembrie
2002 valoarea nominala a unui tichet va fi de 50.000 lei.

Salariatul poate utiliza, lunar, un numar de tichete de masa cel mult egal cu
numarul de zile in care este prezent la lucru in unitate, tichetele neutilizate
urmand a fi restituite angajatorului la finele fiecarei luni, precum si la incetarea
contractului individual de munca.

Legea conditionand numarul de tichete de masa ce pot fi utilizate lunar, de

numarul de zile cat salariatul este prezent la lucru in unitate, rezulta ca atunci
cand acesta isi desfasoara activitatea in afara unitatii (cum este cazul, de
exemplu, a celor aflati in delegatie in interesul serviciului), nu are dreptul, pe
perioada respectiva la tichete de masa, primind in schimb diurna de deplasare.

Tichetele de masa pot fi utilizate numai pentru achitarea mesei sau pentru
achizitionarea de produse alimentare.

Tichetele sunt nominale, avand inscris numele si prenumele salariatului care

este in drept sa utilizeze tichetul.

Legea a limitat numarul de tichete ce poate fi utilizat intr-o zi. Astfel, salariatul
poate utiliza intr-o zi maximum doua tichete de masa. Prin exceptie, in cazul in
care activitatea se desfasoara la puncte de lucru situate in afara localitatilor
unde aprovizionarea cu produse alimentare nu se poate face zilnic, se poate
utiliza intr-o zi numarul de tichete corespunzator perioadei in care salariatul se
afla la punctul respectiv.

Pentru a se putea controla modul de respectare a acestei limitari, pe tichetul de

masa se inscrie data si unitatea la care tichetul de masa a fost utilizat.

In cazurile in care suma corespunzatoare produselor alimentare solicitate de

salariat este mai mica decat valoarea nominala a tichetelor de masa, se
considera ca tichetul a fost utilizat integral, fiind interzis a se acorda un rest de
bani la tichetul de masa.

Aceasta masura, care favorizeaza pe comerciant, caruia ii ramane restul, a

urmarit sa nu se poata incasa de catre salariat contravaloarea tichetului de masa
si, ca urmare, acesta sa fie obligat sa ia masa sau sa achizitioneze produse
alimentare.

Atunci cand valoarea produselor alimentare achizitionate depaseste valoarea

nominala a tichetului de masa, diferenta se achita de salariat la preluarea
produselor, legea neinterzicand acest lucru.

Sumele corespunzatoare tichetelor de masa acordate de angajator, in limitele

valorii nominale prevazute de lege, sunt deductibile la calculul impozitului pe
profit si nu se iau in calcul la stabilirea obligatiilor angajatorului ce se determina
in raport cu venitul salarial, cum ar fi contributiile la fondul de asigurari sociale,
fondul de somaj sau fondul de asigurari sociale de sanatate.

Pentru salariat, aceste sume sunt scutite de plata impozitului pe venitul sub
forma de salariu si nu se iau in calcul la stabilirea contributiilor acestuia la
asigurarile sociale, la fondul de somaj sau la fondul pentru asigurarile sociale de
sanatate.

Este evident insa si faptul ca aceste sume nu se iau in calcul la stabilirea

drepturilor salariatului care se determina in raport cu venitul salarial, cum ar fi
ajutorul de somaj si contributia la asigurari sociale.

Acordarea tichetelor de masa nu reprezinta o obligatie pentru angajator, tinand

seama ca acestea conduc la un efort financiar destul de mare, care nu poate fi
suportat de toate unitatile.

Pentru diminuarea acestui efort, cei ce angajeaza pot stabili, impreuna cu

reprezentantii salariatilor, ca in prima etapa sa beneficieze de tichete de masa
numai anumite categorii de salariati, cum ar fi, de exemplu, cei ce depun un
efort fizic mai mare sau cei cu venituri mai mici.

De asemenea, ar putea fi avuta in vedere si solutia ca aceste tichete sa se acorde

la inceput numai pentru un anumit numar de zile din luna, de exemplu, sa se
acorde un tichet de masa pentru doua zile lucrate.

Cheltuielile cu personalul si decontarea drepturilor cuvenite salariatilor,

determina urmatoarele inregistrari contabile:

1) Inregistrarea avansului banesc acordat salariatilor:

425 = 5311 2.000.000

'Avansuri acordate 'Casa in lei'

personalului'

2) Contabilizarea salariilor datorate personalului pe luna expirata:

641 = 421 5.000.000

'Cheltuieli cu remuneratiile 'Personal - remuneratii

personalului' datorate'

3) Inregistrarea sumelor reprezentand indemnizatii de asigurari sociale datorate

personalului si suportate din bugetul asigurarilor sociale:

431 = 423 1.200.000

'Asigurari sociale' 'Personal - ajutoare

materiale datorate'

4) Plata indemnizatiilor nete de asigurari sociale:

423 = 5311 800.000

'Personal - ajutoare 'Casa in lei'

materiale datorate'

8.CONTABILITATEA CONTRIBUTIILOR DATORATE CATRE SATAT CALCULATE PE

BAZA SALARIILOR

Obligatiile societatii comerciale generate de plata salariilor sunt urmatoarele:

Contributia de asigurari sociale (C.A.S.);

Contributia la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj;

Contributia la constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate;

Contributia la constituirea fondului special de solidaritate sociala pentru persoanele
cu handicap;

Comisionul datorat inspectoratului teritorial de munca pentru pastrarea si

completarea carnetelor de munca sau verificarea si certificarea legalitatii
inregistrarilor efectuate de agentii economici.

9.CONTRIBUTIIA DE ASIGURARI SOCIALE

Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita, in conditiile Legii nr.
19/2000, prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, denumit
sistemul public.

Angajatorul este obligat sa depuna in fiecare luna, la termenul stabilit de C.N.P.A.S.,

declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre
bugetul asigurarilor sociale de stat. Declaratia se depune la casa teritoriala de
pensii, in raza careia se afla sediul angajatorului.

Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si obligatiilor de plata catre

bugetul asigurarilor sociale de stat constituie titlu de creanta si devine titlu
executoriu la data la care creanta bugetara este scadenta conform legii.

In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venit de inlocuire pentru

pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale, ca urmare a batranetii,
invaliditatii, accidentelor, bolii, maternitatii sau decesului, denumite riscuri
asigurate.

10.CONTRIBUTIA ANGAJATORILOR LA BUGETUL ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ

Dreptul la asigurari sociale este garantat de stat si se exercita, in conditiile Legii nr.
19/2000, prin sistemul public de pensii si alte drepturi de asigurari sociale, denumit
sistemul public.

Angajatorul este obligat sa depuna in fiecare luna, la termenul stabilit de C.N.P.A.S.,

declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si a obligatiilor de plata catre
bugetul asigurarilor sociale de stat. Declaratia se depune la casa teritoriala de
pensii, in raza careia se afla sediul angajatorului.
Declaratia privind evidenta nominala a asiguratilor si obligatiilor de plata catre
bugetul asigurarilor sociale de stat constituie titlu de creanta si devine titlu
executoriu la data la care creanta bugetara este scadenta conform legii.

In sistemul public prestatiile de asigurari sociale reprezinta venit de inlocuire pentru

pierderea totala sau partiala a veniturilor profesionale, ca urmare a batranetii,
invaliditatii, accidentelor, bolii, maternitatii sau decesului, denumite riscuri
asigurate.Prestatiile de asigurari sociale se acorda sub forma de: pensii,
indemnizatii, ajutoare, alte tipuri de prestatii prevazute de lege, corelative cu
obligatiile privind plata contributiei de asigurari sociale.

In sistemul public asiguratii nu pot beneficia concomitent de doua sau mai multe
prestatii de asigurari sociale pentru acelasi risc asigurat, cu exceptia celor pentru
prevenirea imbolnavirilor si recuperarea capacitatii de munca.

Constituie stagiu de cotizare perioadele in care persoanele au platit contributii de

asigurari sociale in sistemul public din Romania, precum si in alte tari, in conditiile
stabilite prin acordurile sau conventiile internationale la care Romania este parte.

Evidenta drepturilor si obligatiilor de asigurari sociale in sistemul public se

realizeaza pe baza codului personal de asigurari sociale.

Codul personal de asigurari sociale si modalitatile de atribuire a acestuia se

stabilesc de C.N.P.A.S.

Fiecarui asigurat in sistemul public i se atribuie un singur cod personal de asigurari

sociale.

In sistemul public sunt contribuabili, dupa caz:

a) asiguratii care datoreaza contributii individuale de asigurari sociale;

b) angajatorii;

c) persoanele juridice la care isi desfasoara activitatea asiguratii care nu sunt

salariati;
d) Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala care administreaza bugetul
Fondului pentru plata ajutorului de somaj;

e) persoane care incheie un contract de asigurare.

Cotele de contributii de asigurari sociale sunt diferentiate in functie de locurile de

munca: normale, deosebite sau speciale.

Cotele de contributii de asigurari sociale se aproba anual prin legea bugetului

asigurarilor sociale de stat.

Contributia pentru asigurarile sociale de stat se stabileste diferentiat, astfel:

34,5% pentru conditii speciale de munca;

29,5% pentru conditii deosebite de munca;

24,5% pentru conditii normale de munca.

In sensul Legii nr. 19/2000, locurile de munca in conditii deosebite reprezinta acele
locuri care, in mod permanent sau in anumite perioade, pot afecta esential
capacitatea de munca a asiguratilor datorita gradului mare de expunere la risc.

Criteriile si metodologia de incadrare a locurilor de munca in conditii deosebite se

stabilesc prin hotarare a Guvernului, pe baza propunerii comune a Ministerului
Muncii si Protectiei Sociale si a Ministerului Sanatatii. Aceasta hotarare a Guvernului
se adopta in termen de 3 luni de la publicarea Legii nr. 19/2000.

Locurile de munca in conditii deosebite se stabilesc prin contractul colectiv de

munca sau, in cazul in care nu se incheie contracte colective de munca, prin decizia
organului de conducere legal constituit, cu respectarea criteriilor si metodologiei de
incadrare.

Avizul inspectoratului teritorial de munca este obligatoriu pentru incadrarea locurilor

de munca in conditii deosebite.

Baza lunara de calcul, la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale,

o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de salariati.

Baza lunara de calcul nu poate fi mai mare decat produsul dintre numarul mediu al
asiguratilor din luna pentru care se calculeaza contributia si valoarea
corespunzatoare a trei salarii medii brute lunare pe economie.

In conditiile depasirii plafonului de mai sus in cazul angajatorilor care datoreaza

contributii asupra unui fond total de salarii realizat in conditii diferite de munca, baza
de calcul la care se datoreaza contributia de asigurari sociale, corespunzatoare
fiecarei conditii de munca, se stabileste proportional cu ponderea, in fondul total de
salarii a drepturilor salariale realizate in fiecare dintre conditiile de munca.

Sumele reprezentand prestatii de asigurari sociale, care se platesc de angajator

asiguratilor potrivit prevederilor Legii nr. 19/2000, in contul asigurarilor sociale, se
retin de acesta din contributiile de asigurari sociale datorate pentru luna respectiva.

Angajatorul calculeaza si vireaza lunar contributia de asigurari sociale pe care o

datoreaza bugetului asigurarilor sociale de stat, impreuna cu contributiile individuale
retinute de la asigurati.

In cazul in care contributia lunara de asigurari sociale achitata de contribuabili este

mai mare decat contributia datorata, suma platita in plus se regularizeaza ulterior,
conform procedurilor stabilite de C.N.P.A.S.

Termenele de plata a contributiei de asigurari sociale sunt:

data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs, in cazul angajatorilor
care efectueaza plata drepturilor salariale lunar, dar nu mai tarziu de data de 20 a
lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata;

data stabilita pentru plata chenzinei a 2-a, in cazul angajatorilor ce efectueaza plata
drepturilor salariale chenzinal, dar nu mai tarziu de data de 20 a lunii urmatoare celei
pentru care se datoreaza plata;
Angajatorii, indiferent de forma de proprietate, vor depune in banca, o data cu
documentatia pentru plata salariilor si a altor venituri ale asiguratilor, si
documentele pentru plata contributiei datorate bugetului asigurarilor sociale de stat,
platile efectuandu-se simultan, sub control bancar.

In cazul neachitarii la termen, potrivit legii, a contributiei datorate bugetului de stat,

casele teritoriale de pensii vor proceda la aplicarea masurilor de executare silita
pentru incasarea sumelor cuvenite, conform dispozitiilor legale privind executarea
creantelor bugetare.

Neplata contributiei de asigurari sociale la termenele prevazute mai sus genereaza

plata unor majorari calculate pentru fiecare zi de intarziere, pana la data achitarii
sumei datorate inclusiv.

Cota majorarilor de intarziere, se stabileste potrivit reglementarilor privind

executarea creantelor bugetare.

Sumele reprezentand majorarile de intarziere se fac venit la bugetul asigurarilor

sociale de stat.

Calculul majorarilor de intarziere, evidentierea in contabilitate si urmarirea platii

acestora se fac de catre angajator sau, dupa caz, de institutia care efectueaza plata
ajutorului de somaj.

Neretinerea si nevarsarea de catre angajatori a contributiei individuale de asigurari

sociale constituie stopaj la sursa si genereaza plata unor penalitati potrivit
reglementarilor legale in vigoare.

Pentru inregistrarea operatiunilor privind C.A.S. se folosesc conturile:

4311/01 “ Contributia unitatii la asigurarile sociale” (P);

6451 “ Cheltuieli privind contributia unitatii la asigurarile sociale” (A);

5121 “ Conturi la banci in lei” (A/P).

Exemplu:

1) Inregistrarea in contabilitate a obligatiei de plata a contributiei de asigurari

sociale (C.A.S.), cu sumele datorate, calculate conform legii in suma de 1.500.000
lei:

6451 = 4311/01 1.500.000

“Cheltuieli privind “Contributia unitatii la

contributia unitatii la asigurarile sociale”

asigurarile sociale”

2) Inregistrarea in contabilitate a platii contributiei de asigurari sociale la termenul

scadent, legal stabilit:

4311/01 = 5121 1.500.000

“Contributia unitatii la “Conturi la banci in lei”

asigurari sociale”

3) Inregistrarea in contabilitate a majorarilor de intarziere calculate pentru neplata

contributiilor datorate la termenele scadente, cu valoarea majorarilor calculate in
sump de 120.000 lei:

6711 = 447 120.000

“Despagubiri, amenzi “Fonduri speciale – taxe si

si penalitati” varsaminte asimilate”

10.CONTRIBUTIA ANGAJATORILOR LA BUGETUL ASIGURARILOR PENTRU SOMAJ

In sistemul asigurarilor pentru somaj sunt asigurati, in conditiile Legii nr. 76 din 16
ianuarie 2002, publicata in M.O. nr. 103 din 6 februarie 2002, persoanele fizice,
denumite asigurati.

Asiguratii au obligatia sa plateasca contributiile de asigurari pentru somaj si au

dreptul sa beneficieze de indemnizatie de somaj, conform Legii nr. 76/2002.

Angajatorii au obligatia de a plati lunar o contributie in bugetul asigurarilor pentru

somaj, in cota de 5%, aplicata asupra fondului total de salarii brute lunare realizate
de asigurati, in termen de 20 de zile calendaristice de la expirarea lunii pentru care
se datoreaza contributia.

Angajatorii au obligatia de a retine si de a vira lunar contributia individuala la

bugetul asigurarilor pentru somaj, in cota de 1%, aplicata asupra salariului de baza
lunar brut.

Pentru inregistrarea operatiunilor privind contributia agentilor economici la

constituirea fondului pentru plata ajutorului de somaj se folosesc conturile:

4371 “Contributia unitatii la fondul de somaj” (P);

6452 “Cheltuieli privind contributia unitatii pentru ajutorul de somaj” (A);

5121 “Conturi la banci in lei” (A/P).

Exemplu:

1) Constituirea obligatiei de plata in suma de 250.000 lei:

6452 = 4371 250.000

“Cheltuieli privind contributia “Contributia unitatii la

unitatii pentru ajutorul de fondul de somaj”

somaj”

2) Virarea obligatiei:

4371 = 5121 250.000

“Contributia unitatii la “Conturi la banci in lei”

fondul de somaj”

11.ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

Constituirea fondurilor de asigurari sociale de sanatate se face din contributia

asiguratilor, din contributia persoanelor fizice si juridice care angajeaza personal
salariat, din subventii de la bugetul de stat, precum si din alte surse.

Persoanele fizice sau juridice care angajeaza personal salariat au obligatia sa retina
si sa vireze casei de asigurari de sanatate teritoriale contributia pentru sanatate
datorata pentru asigurarea sanatatii personalului din unitatea respectiva; acestea au
obligatia sa anunte casei de asigurari de sanatate orice schimbare care are loc in
nivelul veniturilor.

Persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat au obligatia platii

contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate de 7%, raportat la fondul de
salarii.

Pentru pensionari, pentru beneficiarii ajutorului de somaj precum si pentru

persoanele care lucreaza pe baza de conventii civile, contributia pentru asigurarile
sociale de sanatate se retine, o data cu plata drepturilor banesti asupra carora se
calculeaza, de catre cei care efectueaza plata acestor drepturi. Contributia pentru
asigurarile sociale de sanatate se vireaza casei de asigurari de sanatate la care este
arondata persoana in cauza.
Angajatorii care au obligatia platii contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate
, potrivit prevederilor Legii nr.145/1997, si care nu o respecta datoreaza majorari
pentru perioada de intarziere, egala cu majorarile aferente pentru intarzierea
achitarii impozitelor.

Daca datoria nu se achita in termen de o luna de la data scadenta, casa de asigurari

de sanatate va introduce dispozitie de incasare silita.

Pentru inregistrarea operatiunilor privind contributia agentilor economici la

constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate se folosesc conturile:

4311/03 'Contributia unitatii la asigurarile sociale de sanatate' (P);

6451 'Cheltuieli privind contributia unitatii la fondul de asigurari sociale' (A);

5121 'Conturi la banci in lei' (A/P).

Exemplu:

1) Contributia lunara la constituirea fondului de asigurari sociale de sanatate de 7%

suportata de persoanele fizice si juridice care angajeaza personal salariat in suma
de 350.000 lei:

6451 = 4311/03 350.000

'Cheltuieli privind contributia 'Contributia unitatii la

unitatii la fondul de asigurari asigurarile sociale de

sociale' sanatate'

2) Virarea obligatiei:
4311/03 = 5121 350.000

'Contributia unitatii la 'Conturi la banci in lei'

asigurarile sociale de sanatate'

4. Comisionul datorat Inspectoratului Teritorial de Munca pentru pastrarea si

completarea carnetelor de munca sau verificarea si certificarea legalitatii
inregistrarilor efectuate de agentii economici.

Pentru prestarea serviciilor prevazute in Legea nr. 130/1999 inspectoratele

teritoriale de munca percep un comision, stabilit dupa cum urmeaza:

0,75% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le pastreaza si le completeaza

carnetele de munca;

0,25% din fondul lunar de salarii, angajatorilor carora le presteaza servicii, constand
in verificarea si certificarea legalitatii inregistrarilor efectuate de catre acestia.

Plata comisionului se va efectua pana la sfarsitul lunii urmatoare celei pentru care
este datorat.

Pentru pastrarea si completarea carnetelor de munca ale persoanelor care au

incheiat contracte de asigurare, directiile generale de munca si protectie sociala vor
percepe un comision de 0,75% calculat la venitul asigurat prevazut in contractul de
asigurare.

Sumele reprezentand comisionul datorat inspectoratelor teritoriale de munca se

pastreaza la trezoreria statului si sunt purtatoare de dobanda.

Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 10.000.000 lei la

20.000.000 lei urmatoarele fapte:

refuzul angajatorului de a permite intrarea in incinta unitatii a organelor de control

ori de a pune la dispozitia acestora documentele solicitate;
neintocmirea sau intocmirea defectuoasa a registrelor de evidenta a persoanelor
care presteaza activitatea in baza unei conventii civile de prestari de servicii.

Constatarea si sanctionarea contraventiilor prevazute de Legea nr. 130/1999 se fac

de catre inspectorii de munca.

Pentru inregistrarea in contabilitate a operatiunilor privind comisionul datorat

Inspectoratului Teritorial de Munca se folosesc conturile:

635 'Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate' (A);

447 'Fonduri speciale - taxe si varsaminte asimilate' (P);

5121 'Conturi la banci in lei' (A/P).

Exemplu:

1) Se constituie obligatia de plata in suma de 12.500 lei (0,25% din fondul de salarii
lunar):

635 = 447 12.500

'Cheltuieli cu alte impozite, taxe 'Fonduri speciale - taxe

si varsaminte asimilate' si varsaminte asimilate'

2) Virarea obligatiei de plata:

447 = 5121 12.500

'Fonduri speciale - taxe 'Conturi la banci in lei'