Cuprins:

ARGUMENT..............................................................................................
PREZENTAREA ÎNTEPRINDERII..................................................................
1. STRUCTURA DATORIILOR ŞI CREANŢELOR PRIVIND
PERSONALUL ŞI BUGETELE DE ASIGURĂRI ŞI PROTECŢIE SOCIALE .........
1.1. CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE CĂTRE ANGAJATORI ................
1.1.1. Fondul de salarii .....................................................................................................
1.1.2. Contribuţia unităţii la asigurările sociale (CAS) ....................................................
1.1.3. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj(CFS) .........................................................
1.1.4. Contribuţia entitaţii la fondul de asigurări de sănătate (CASS) .............................
1.1.5. Contribuţia pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate
1.1.6. Contribuţia pentru accidente de muncă şi boli profesionale ..................................
1.1.7. Comisionul datorat Casei Naţionale de Pensii .......................................................
1.1.8. Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale ............................................
1.1.9. Contribuţia pentru persoanele cu handicap neîncadrate ........................................
1.2. REŢINERI DIN SALARII SUPORTATE DE CĂTRE ANGAJAŢI .........................
1.2.1. Contribuţia personalului la asigurările sociale .......................................................
1.2.2. Contribuţia personalului la fondul de şomaj ..........................................................
1.2.3. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de asigurări de sănătate ............
1.2.4. Impozitul pe salarii ................................................................................................
1.2.5. Alte reţineri datorate terţilor ..................................................................................
1.3. CONCEDIILE ŞI INDEMNIZAŢIILE DE ASIGURĂRI SOCIALE DE
SĂNĂTATE ................................................................................................................
1.3.1. Concediul şi indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă .....................
1.3.2. Idemnizaţia pentru maternitate ..............................................................................
1.3.3. Concediul şi indemnizaţia de risc maternal ...........................................................
1.3.4. Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav ................................
1.3.5. Indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de
muncă .....................................................................................................................
1.3.6. Concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului ............................................
1.3.7. Cuantumul ajutorul de deces ..................................................................................
1.3.8. Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează ..................................................
1.3.9. Alte concedii plătite ...............................................................................................
 ARGUMENT

Noţiunea de resursă umană se referă la persoanele ce pot desfăşura diferite activităţi prin
creativitate, capacitate de iniţiativă, abilităţi, deprinderi etc. în schimbul unui salariu. În cadrul
unei întreprinderi, atât personalul, cât şi angajatorul trebuie să suporte anumite cheltuieli privind
personalul, asigurările şi protecţia socială.
În cadrul unei unităţi patrimoniale, operaţiile de decontare ce se creează în legătură cu
personalul sunt generate munca prestată şi care este remunerată sub forma drepturilor salariale
individuale.
Alegerea acestui subiect m-a ajutat sa îmi îmbunătăţesc cunoştiinţele legate de resursele
umane, iar lucrarea m-a ajutat să am o viziune de ansamblu asupra mijloacelor de folosire a
potenţialului uman. Totodată m-a ajutat sa înteleg funcţionarea conturilor legate de decontările cu
personalul precum şi aprofundarea înregistrărilor contabile specifice acestora.
Pe parcursul proiectului am dezbatut pe larg problema salarizarii, din punct de vedere al
salariatului, dar si al angajatorului precum cheltuielile salariale suportate de catre angajator,
retinerile din salarii suportate de catre angajati, respectiv concediile si indemnizatiile de asigurari
sociale de sanatate. O alta tema dezbatuta in proiect este cea a determinarii salariului impozabil
si a impoitului pe venitul din salarii.
Evidenta salariilor este reprezentata de o serie de documente pe care le-am evidentiat in
aceasta lucrare, precum si conturile utilizate pentru determinarea lor. Un ultim aspect al lucrarii
teoretice il prezinta operatiile privind decontarile cu personalul si cu bugetele de sigurari si
protectie sociala precum: calcularea cheltuielilor si retinerilor salariale, intocmirea si
inregistrarea statelor de salarii, parciciparea personalului la profit, drepturile de personal
neridicate, avantajele in anatura acordate salariatilor si alte create in legatura cu personalul.

PREZENTAREA ÎNTEPRINDERII

1. Prezentarea inteprinderii evaluate.Compania este prezentă în România din anul 2005 prin
Kaufland RomâniaS.C.S. (Kaufland România). Primul magazin Kaufland s-a deschis în
București, înapropiere de cartierul Colentina, iar apoi compania s-a extins în toate
județeleRomâniei, ajungând la 112 magazine pana la sfârșitul lunii februarie 2017.Kaufland se
numără printre cele mai mari companii de retail din Europa, cu peste 1.270 de magazine în 8 țări.
În România deține o rețea de 127 de magazine și peste 15.000 de angajați. În 2019, Kaufland
România a primit pentru a treia oară certificarea Best Buy Award, care atestă că este lanțul de
magazine cu cel mai bun raport calitate – preț de pe piața locală.În 2020 a obținut pentru al
cincilea an consecutiv certificarea „Angajator de Top” în România și pentru a doua dată titlul de
„Angajator de Top” în Europa,devenind singura companie din retailul românesc care a atins acest
record.Kaufland este prezent în România din anul 2005, și avut în anul 2011 afaceri de 1,3
miliarde euro la nivel local, fiind cel mai mare lanț de hipermarketuri,după valoarea vânzărilor.
Strategia companiei este diferită de cea a competitorilor săi direcți: Kaufland este primul lanț de
hipermarketuri care a intrat în orașele mici din România, cu 25.000-40.000 de locuitori,în
condițiile în care competitorii săi ocolesc localitățile cu mai puțin de 100.000 de oameni.În
februarie 2008,Kaufland România avea circa 5.650 de angajați, la sediul central,în cele 31 de
magazine, precum și la sediul logistic situat în Parcul Industrial Ploiești. În anul 2014,
compania ajunsese a treia în topul angajatorilor privați din România, după Petrom și Dacia, cu un
total de 13.500 de salariați.

2. Baza de evaluare
Denumirea societatii : KAUFLAND ROMANIA SCS
Cod Fiscal : 15991149
Cod Registrul Comertului : J40/17052/2003
Anul infiintarii : 2003
Adresa : Bucuresti, Sector 2, Str. Barbu Vacarescu, nr. 120-144C
Telefon : 037-209.09.71
Email : office@kaufland.ro
Website : https://kaufland.ro
Cod CAEN : 4711
Scopul evaluarii si utilizarea raportului de evaluare.Scopul evaluării este acela de a
determina valoarea de piaţă în vederea informării clientului asupra acesteia.Obiectul prezentului
raport il constituie evaluarea societatii comerciale KAUFLAND ROMANIA SCS pe baza
standardelor de evaluare adoptate de catre Asociatia Nationala a Evaluatorilor Autorizati din
Romania.

Domeniul de activitate : Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu vanzare

predominanta de produse alimentare, bauturi si tutun
Descriere activitate : Aceasta clasa include :
- vanzarea cu amanuntul a unei largi palete de produse, din care predominante sunt produsele
alimentare, bauturile sau tutunul
- activitati ale magazinelor generale care au, in afara de principalele lor vanzari de produse
alimentare, bauturi sau tutun, alte cateva tipuri de marfuri, cum ar fi imbracaminte, mobila,
articole electrocasnice, articole de fierarie, cosmetice, etc

3. Scurt istoric:
2013 : Kaufland România inițiază un proiect de CSR de mare amploare, „Ajutăm împreună”,
având ca beneficiari peste 14.000 de copii, înscriși la 79 de grădinițe din sistemul de învățământ
public, din 64 de orașe.
2014 : Kaufland România a deschis magazinul cu numărul 100 din România.
2015 : Kaufland România sărbătorește 10 ani de activitate în România. Cu această ocazie,
lansează campania “Din toată inima pentru România”, pentru a-și exprima aprecierea față de
frumusețea și tradițiile românești și pentru a promova produse locale.
2016 : Kaufland extinde în România mărcile proprii K-Bio și K-take it veggie,special pentru toți
cei care vor să aibă un mod de viață sănătos. În plus, în parteneriat cu Renovatio, Kaufland a
lansat prima rețea publică de stații de alimentare a mașinilor electrice din România.Tot în 2016,
s-a încheiat cu succes programul Olimpiadele K, peste 100 de școli fiind premiate. În cursa
pentru premiile în valoare de 2.250.000 de euro au intrat 1200 de instituții de învățământ
provenind din peste 900 de localități, iar departajarea s-a făcut în ordinea punctajului obținut ca
urmare a activităților realizate.2016 a fost anul în care Kaufland România a lansat aplicația Scan
and Play care oferă posibilitatea clienților să își scaneze singuri produsele și apoi să plătească la
o casă special amenajată.
2017 : Se lansează marca proprie Vreau din România. În același timp, începe procesul de
modernizare a tuturor magazinelor Kaufland. Tot în 2017, Kaufland a fost partenerul strateg al
asociației Habitat for Humanity și al proiectului Big Build. Astfel, Kaufland a participat, în
orașul Bacău, la construirea a 36 de case în 5 zile. De aceste case beneficiază 36 de familii cu
venituri mici.
4. Produse si servicii
- Produse locale
- Produse de panificație proaspete
- Produse de curatare sustenabile
- Agricultura ecologica
- Bunastarea animalelor
- Produse vegetariene si vegane
- Produse ecologice
Kaufland este printre puținele companii din România care au în ofertă mai mult de 50%
produse autohtone. De exemplu,100% din produsele de panificație,peste 90% din categoriile de
ouă și peste 60% din produsele pe bază de miere sunt produse în România. De asemenea, în
ultimii 3 ani, a crescut cu 50% numărul de produse lactate de proveniență locală.Gama de
produse comercializate în magazinele Kaufland include până la 22.000 de produse (produse la
nivel regional, mărci proprii și mărci exclusive).Scopul este să ofere clienților o experiență
echitabilă la cumpărături, prin gama diversificată de produse, prin calitate și prospețime, la
prețuri rezonabile. Fiind o companie de retail, acordă o atenție deosebită selecției responsabile a
gamei de produse alimentare și a produselor de bază, promovând sustenabilitatea și produsele
locale. Gama de produse ecologice și provenite din agricultura tradițională se află într-o creștere
permanentă, la fel ca și selecția extinsă de produse regionale pentru care există cerere pe plan
local.Kaufland România include peste 70 de mărci proprii, în mare parte produse alimentare
(conserve, lactate, produse de panificație, carne procesată, băuturi, dulciuri etc.) și produse
nealimentare (electrocasnice, îngrijirea casei și produse din hârtie, papetărie). Kaufland vinde
mărcile proprii: K-Classic, K-Baby, Exquisit, K-Bio, K-take-it-Veggie, Switch On, Cultura Vini
etc., a căror filozofie este că toți oamenii trebuie să câștige un maxim de valoare din banii pe care
îi cheltuiesc la cumpărături.

CONTABILITATEA DECONTĂRILOR CU
PERSONALUL ŞI CU BUGETELE DE
ASIGURĂRI ŞI PROTECŢIE SOCIALĂ

1. STRUCTURA DATORIILOR ŞI CREANŢELOR PRIVIND

PERSONALUL ŞI BUGETELE DE ASIGURĂRI ŞI PROTECŢIE SOCIALE

Alături de resursele materiale, forţa de muncă reprezintă un factor principal în producerea de

bunuri şi prestarea de servicii din cadrul unităţilor economice. În schimbul muncii depuse,
personalul angajat primeşte un salariu, care se stabileşte prin negocieri între angajator şi salariaţi,
reprezentaţi de sindicate. În urma negocierilor se incheie contracte colective şi individuale de
muncă, prin care personalul se obligă să efectueze activităţile prevăzute în contract, iar
angajatorul se obligă să-i remunereze pentru munca prestată. Atât enităţile care au salariaţi cu
contract de muncă, cât şi angajaţii respectivi trebuie să suporte anumite cheltuieli privind
personalul, asigurările şi protecţia socială.

1.1. CHELTUIELI SALARIALE SUPORTATE DE CĂTRE ANGAJATORI

1.1.1. Fondul de salarii – reprezintă totalitatea salariilor brute suportate de angajator. Salariul
brut cuprinde urmatoarele elemente:

a) Salariul de încradare – care se stabileşte prin negocieri colective sau individuale între
patronat şi salariaţi sau reprezentanţii acestora.

b) Sporurile şi adaosurile – se acordă pentru:

♦ vechime în muncă ;
♦ condiţii de muncă grele, periculoase, nocive, penibile, lucru în timpul nopţii;
♦ folosirea limbilor străine în timpul serviciului;
♦ exercitarea de funcţii suplimentare;
♦ plată pentru munca suplimentară;
♦ cota-parte din profit care se repartizează salariaţilor;
♦ indemnizaţiile pentru conducere.

c) Indexările – reprezintă suma rezultată din aplicarea unor procente la salariul de bază, ca
urmare a creşterii preţurilor;

d)Indemnizaţiile pentru concediile de odihnă

Pentru un an de muncă se acordă concediul de odihnă astfel:
♦ până la 5 ani vechime în muncă: 18 zile lucrătoare;
♦ între 5 şi 15 ani vechime: 21 zile lucrătoare;
♦ peste 15 ani vechime: 25 zile lucrătoare;
Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel: numărul de zile lucrătoare din concediu x salariul
mediu zilnic;
Salariul mediu zilnic se calculează astfel: (salariul de bază + sporul de vechime + indemnizaţia
de conducere): numărul de zile lucrătoare din luna respectivă. Indemnizaţiile se achită cu cel
puţin 5 zile înaintea plecării în concediu.

e) Indemnizaţiile pentru incapacitatea temporară de muncă plătite din fondul de salarii;

f) Avantaje în natură – constituie o parte a salariului stabilită sub formă de bunuri sau servicii.

1.1.2. Contribuţia unităţii la asigurările sociale (CAS) – care, în funcţie de ramura de

activitate, se calculează în următoarele cote, luându-se ca bază de calcul fondul de salarii
realizat:
 ♦ 20,8% pentru condiţii normale de muncă;
♦ 25,8% pentru condiţii deosebite de muncă;
♦ 30,8% pentru condiţii speciale de muncă;

1.1.3. Contribuţia unităţii la fondul de şomaj(CFS) – care se calculează în cotă de 0,5% din
fondul brut de salarii.

1.1.4. Contribuţia entitaţii la fondul de asigurări de sănătate (CASS) – calculată în cotă de

5,2% din fondul de salarii realizat.

1.1.5. Contribuţia pentru concediile şi indemnizaţiile de asigurări sociale de sănătate –

calculată în cotă de 0,85% din fondul de salarii realizat, din care se vor suporta indemnizaţiile de
asigurări sociale de sănătate. Baza lunară a acestei contribuţii nu poate fi mai mare decât
produsul dintre numărul salariaţiilor şi valoarea corespunzătoare a 12 salarii minime brute pe ţară
garantate in plată.

1.1.6. Contribuţia pentru accidente de muncă si boli profesionale – se datoreaza de catre

angajatori, in cote stabilite de la 0,15% la 0,85%, in functie de clasa de risc in care se incatreaza
activitatea economica principala.

1.1.7. Comisionul datorat Casei Naţionale de Pensii – calculat astfel: 0,75% din fondul de
salarii realizat pentru completarea carnetelor de muncă sau 0,25% din fondul de salarii realizat
pentru verificarea şi certificarea legalităţii înregistrărilor;
Intreprinderile cu capital de stat sau privat pot efectua anual, în limita unei cote de până la 2%
aplicată asupra fondului de salarii realizat anual, cheltuieli sociale care sunt deductibile fiscal,
având ca destinaţii principale:

• Funcţionarea corespunzătoare a unor activităţi sau unităţi aflate în administrarea

intreprinderilor, cum ar fi: grădiniţe, creşe, dispensare, cabinete medicale, muzee,
biblioteci, cantine, baze sportive, cluburi, cămine de nefamilişti, şcoli;
• Acoperirea parţială a cheltuielilor ocazionale de procurare a unor daruri pentru copiii
salariaţilor;
• Acoperirea parţială a cheltuielilor ocazionale de transportul salariaţilor la şi de la locul de
muncă;
• Acoperirea parţiala a cheltuielilor privind biletele de tratament şi odihnă pentru salariaţii
proprii şi pentru membrii de familie ai acestora;
 • Acordarea de ajutoare unor salariaţi care au suferit pierderi în gospodăriile proprii, ca
urmare a unor calamităţi naturale;
• Acordarea de ajutoare pentru înmormântarea sau pentru acoperirea unei parţi din cheltuieli
în cazul unor boli grave sau incurabile.

1.1.8. Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale – se calculează în cotă de 0,25%
aplicată asupra fondului total de salarii brute lunare realizate de salariaţi.

1.1.9. Contribuţia pentru persoanele cu handicap neîncadrate – angajatorii care au cel puţin
50 de salariaţi au obligaţia de a angaja personal cu handicap într-un procent de cel puţin 4% din
numărul total de salariaţi. Dacă nu se fac angajări de persoane cu handicap, se poate opta pentru
îndeplinirea uneia dintre următoarele obligaţii:
• Să se plătească lunar către bugetul de stat o sumă reprezentând 50% din salariul de bază
minim brut pe ţară înmulţit cu numărul de locuri de muncă în care nu s-au angajat personae
cu handicap;
• Să se achiziţioneze produse sau servicii de la entităţile protejate autorizate, pe bază de
parteneriat, în suma echivalentă cu suma datorată la bugetul de stat prevazută la punctual
anterior.

1.2. REŢINERI DIN SALARII SUPORTATE DE CĂTRE ANGAJAŢI

Angajatorii au obligaţia legală de a reţine din salariile datorate personalului angajat cu contract
de muncă următoarele sume:

1.2.1. Contribuţia personalului la asigurările sociale – se calculează în cota de 10,5% din

salariul brut, în care se includ salariul de bază şi sporurile cu caracter permanent; baza de calcul
nu poate depaşi cinci salarii medii brute pe economie;

1.2.2. Contribuţia personalului la fondul de şomaj – se calculează în cota de 0,5% asupra

venitului brut realizat lunar;

1.2.3. Contribuţia angajaţilor pentru asigurările sociale de asigurări de sănătate – care se

calculează în cota de 5,5% din salariul brut;

1.2.4. Impozitul pe salarii – stabilit în cota unica, de 16%, avand ca baza de calcul salariul
impozabil;
1.2.5. Alte reţineri datorate terţilor: rate, chirii, imputaţii, amenzi, popriri, pensii alimentare
etc; aceste reţineri se efectuează numai pe baza unor titluri executorii sau ca urmare a unor relaţii
contractuale;
Achitarea drepturilor salariale se face, de regulă, astel:
♦ avansul (chenzia I), după data de 15 a lunii curente, în cotă de 40-45% din salariul de
încadrare;
♦ restul de plată (chenzina a II-a), după data de unu a lunii urmatoare

1.3. CONCEDIILE ŞI INDEMNIZAŢIILE DE ASIGURARI SOCIALE DE SANATATE

Potrivit reglementărilor actuale, salariaţii pot benificia de urmatoarele drepturi privind asigurările
sociale:

1.3.1. Concediul si indemnizaţia pentru incapacitate temporară de muncă – se suporta dupa

cum urmeaza:
♦ de catre angajator, din prima zi până în a 5-a zi de incapacitate temporară de muncă;
♦ din bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate, începând cu ziua
urmatoare celor suportate de angajator;

Durata maximă de acordare este de 183 de zile pe an, cu următoarele excepţii:

♦ un an în ultimii doi ani, pentru tuberculoză pulmonară şi extrapulmonară şi pentru
boli cardiovasculare;
♦ un an şi jumatate în ultimii doi ani, pentru tuberculoză pulmonară operată, meningeală,
peritoneală, urogenitală, pentru SIDA şi cancer.

Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel: salariul mediu din ultimele 6 luni x 75% x numărul
de zile lucratoare din concediu;
Salariul mediu din ultimele 6 luni se calculează astfel: (suma salariilor brute lunare din ultimele
6 luni) : (numarul total de zile lucratoare din cele 6 luni);
Pentru boli profesionale, accidente de muncă, tuberculoză, SIDA, cancer şi boli
infectocontagioase din grupa A, procentul este de 100%.

1.3.2. Idemnizaţia pentru maternitate – se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de
sănatate.
Durata concediului este de 126 de zile calendaristice, din care 63 de zile înainte de naştere
(concediu de sarcină) şi 63 de zile după naştere (concediu de lehuzie), concedii care se pot
compensa între ele.

Indemnizaţia se acordă şi în cazul în care copilul se naşte mort sau moare după naştere.
Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel: salariul mediu din ultimele 6 luni x 85% x numărul
de zile lucrătoare din concediu;

1.3.3. Concediul şi indemnizaţia de risc maternal. Pentru protecţia mamei şi a copilului se

poate acorda, la cererea salariatei, un concediu de risc maternal, care are o durată maximă de 120
de zile calendaristice.
Indemnizaţia se calculează in cotă de 75% din media veniturilor lunare din ultimele 10 luni.
Concediul şi indemnizaţia de risc maternal se acordă fară condiţie de stagiu de cotizare.
1.3.4. Concediul şi indemnizaţia pentru îngrijirea copilului bolnav – se suportă integral din
bugetul asigurărilor sociale de sănătate.
Indemnizaţia se acordă pentru îngrijirea copilului bolnav până la vârsta de 7 ani şi pentru
îngrijirea copilului cu handicap până la vârsta de 18 ani.
Durata concediului este de maximum 45 zile calendaristice pe an, cu excepţia cazurilor privind
bolile contagioase, intervenţiile chirurgicale, imobilizările în gips, când durata este stabilită de
către medicul de familie.
Cuantumul indemnizaţiei se stabileşte astfel: salariul mediu din ultimele 6 luni x 85% x numărul
de zile lucrătoare din concediu.

1.3.5. Indemnizaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă.

În acest scop, salariaţii pot beneficia de următoarele tipuri de indemnizaţii:

• Indemnizaţie pentru reducerea timpului de lucru cu o pătrime din durata normală – se

acordă salariaţilor dacă, din motive de sănătate, nu mai pot realiza durata normală de
muncă;
• Indemnizaţie de carantină – se acordă asiguraţilor cărora li se interzice continuarea
activităţii din cauza unor boli contagioase;
• Tratament balnear –se desfăşoară în conformitate cu programul de recuperare întocmit de
către medicul curant, cu avizul medicului expert al asigurărilor sociale;

Aceste indemnizări se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat.

Cuantumul indemnizaţiilor pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi recuperarea capacităţii de muncă
se stabileşte astfel:
 ♦ pentru cazurile a) : diferenţa dintre media veniturilor brute din ultimele 6 luni şi venitul
brut lunar obţinut în noile condiţii;
♦ pentru cazul b): (salariul mediu din ultimele 6 luni: numărul de zile lucrătoare din luna în
care se acordă concediul) x 75% x numărul de zile lucrătoare din concediu;

1.3.6. Concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului. Beneficiază de concediu şi

îndemnizaţie pentru creşterea copilului:
• Oricare dintre părinţii copilului;
• Persoana care a adoptat copilul;
• Persoana care a fost numită tutore;
Beneficiază de indemnizaţia pentru creşterea copilului, persoanele care, în ultimul an anterior
datei naşterii copilului, au realizat timp de 12 luni venituri profesionale supuse impozitului pe
venit.
Se asimilează stagiul de cotizare şi perioadele în care s-a beneficiat de indemnizaţii de şomaj
sau de asigurări sociale, precum şi perioadele în care s-au urmat cursurile de zi ale
invăţământului universitar, dacă acestea s-au absolvit cu examen de licenţă sau de diplomă.

Concediul şi indemnizaţia pentru creşterea copilului se acordă pentru fiecare dintre primele 3
naşteri sau pentru primii 3 copii aflaţi în îngrijire.

Dacă în perioada concediului de îngrijire a copilului, persoanele beneficiază de venituri

profesionale supuse impozitului pe venit, plata indemnizaţiei se suspendă, dar se acordă o
indemnizaţie în sumă de 100 lei.
Indemnizaţiile se suportă integral din bugetul asigurărilor sociale de stat şi se plătesc de către
primării.

1.3.7. Cuantumul ajutorul de deces se acordă astfel:

• In cazul asiguratului, 1.702 lei;
• In cazul unui membru de familie al asiguratului, 851 lei.

1.3.8. Zilele de sărbătoare legală în care nu se lucrează sunt:

• 1 şi 2 ianuarie;
• Prima şi a doua zi de Paşte;
• 1 Mai;
• Prima şi a doua zi de Rusalii
• 15 August;
 • 1 Decembrie;
• Prima şi a doua zi de Crăciun;
• 2 zile pentru fiecare dintre cele două sărbători religioase anuale, declarate astfel de cultele
religioase legale, altele decât cele creştine, pentru persoanele aparţinând acestor culte.

1.3.9. Alte concedii plătite:

Condiţii de acordare Numărul de zile

Căsătoria salariatului 5 zile calendaristice
Naşterea sau căsătoria unui copil al
3 zile calendaristice
salariatului
Decesul soţului/soţiei sau al unei rude până
3 zile calendaristice
gradul II