Departamentul Transporturi

Tema 10.
Salarizarea personalului

Cursul: Managementul
resurselor umane
Cuprins:
10.1. Cadrul organizatoric şi mecanismele
sistemelor de salarizare
10.2. Forme de salarizare:
10.2.1. În regie (după timpul lucrat);
10.2.2. În acord;
10.2.3. Mixtă.
10.3. Sistemul de sporuri şi premii
10.4. Administrarea salarizării. Fondul de
salarii:
10.4.1. Calcularea salariului net
10.4.2. Calcularea fondului de salarii
10.5. Politica de salarizare
Definirea termenului de salarizare

Definiție:
 Salariul este modalitatea de
recompensare care asigură
cea mai mare parte din
venitul salariatului (70–
80%), şi în calcularea lui se
ţine cont de:
 postul pe care îl ocupă
angajatul,
 nivelul performanţelor,
 calitatea muncii, vechime,
 condiţii de muncă.
 10.1. Cadrul organizatoric şi mecanismele
sistemelor de salarizare
 Salarizarea personalului constituie activitatea care
vizează stabilirea drepturilor băneşti ale salariaţilor,
convenite la încheierea contractului colectiv de muncă
(sau individual) potrivit cadrului legislativ şi efectuarea
plăţii sumelor cuvenite.
 Pentru angajat (ca proprietar al forţei de muncă)
reprezintă venit pentru consum şi acumulare personală;
 Pentru patron (ca proprietar de capital material şi
financiar) este un element de cost pentru producţie.
 De aici şi tensiunea continuă în raport cu percepţia
salariului: angajatul urmăreşte continuu majorarea
salariului, iar patronul minimizarea acestuia.
10.1.1. Rolul şi funcţiile salariului
 echilibrul în raportul cerere-ofertă pe piaţa forţei
de muncă;
 pârghie a stabilităţii macroeconomice;
 instrument de influenţare a schimbului în
economie;
 mecanism de ajustare a relaţiei dintre salarii şi
productivitatea muncii.
10.1.2. Substanţa salariului

Salariul real - cantitatea

de bunuri şi servicii ce
poate fi cumpărată cu
salariul nominal.

Salariul nominal - suma

de bani primită.
10.1.3. Structura salariului:
Salariul brut Salariul net
 cuprinde totalitatea  partea din salar de-i
veniturilor obţinute revine după
de salariat, reţinerea prevăzută
prin lege (impozit,
fondul social).
10.1.3. Modul de stabilire şi plată a
salariului:
 Sistemul de salarizare, pe a cărui bază se
determină salariile salariaţilor, se stabileşte prin:
 lege sau prin alte acte normative,
 în corespundere cu forma juridică de organizare a
unităţii,
 cu modul de finanţare şi cu caracterul activităţii
acesteia.
10.1.3. Modul de stabilire şi plată a
salariului (continuare)
 Formele şi condiţiile de salarizare, precum şi
mărimea salariilor în întreprinderile cu
autonomie financiară, se stabilesc prin:
 negocieri colective sau,
 după caz, individuale între angajator şi salariaţi
sau reprezentanţii acestora,
• în funcţie de posibilităţile financiare ale
angajatorilor, şi se fixează în contractele colective
şi în cele individuale de muncă.
 10.1.4. Sisteme de salarizare
Sistemul tarifar Sistemul netarifar
 Sistemul tarifar de salarizare  Sistemele netarifare de
reprezintă totalitatea salarizare reprezintă
normativelor care determină
modalităţi de diferenţiere a
diferenţierea salariului, în
funcţie de cantitatea, calitatea
salariilor în dependenţă de
şi condiţiile de muncă, şi performanţele individuale
include: şi/sau colective şi funcţia
 reţelele tarifare, deţinută de salariat.
 salariile tarifare, coeficienţii  Sistemul netarifar de
tarifari, salarizare se stabileşte în
 grilele de salarii ale funcţiei contractul colectiv de muncă
 îndrumarele tarifare de la nivel de unitate.
calificare.
10.1. 4.Sisteme de salarizare
(continuare)

Sistemul tarifar Sistemul netarifar

 În sectorul real  Criteriile şi normele de
evaluare a performanţelor
reţeaua tarifară se profesionale individuale
stabileşte, prin ale salariatului se stabilesc
de către angajator, prin
negociere, la nivel negociere cu
ramural – în reprezentanţii salariaţilor.
Aprecierea
convenţia colectivă performanţelor
şi la nivel de unitate profesionale individuale
– în contractul ale salariatului se
efectuează de către
colectiv de muncă. angajator.
10.1.4.Sisteme de salarizare
Sistemul tarifar
 Reţeaua tarifară la nivel
ramural sau la nivel de
unitate se stabileşte
pentru muncitori sau
pentru toate categoriile
de salariaţi (muncitori,
funcţionari
administrativi, specialişti
şi personal cu funcţii de
conducere) în baza
categoriilor de calificare
sau a altor criterii.
(continuare)
Sistemul netarifar
 Stabilirea cuantumului
salariului pentru fiecare
salariat în cadrul
sistemelor netarifare de
salarizare se efectuează
de către angajator.
 Drept limită minimă şi
garanţie a statului
serveşte cuantumul
minim garantat al
salariului în sectorul
real.
10.1.5. Formele de plată a salariului:
 Salariul se plăteşte în monedă naţională (lei).
 Cu acordul scris al salariatului, se permite plata
salariului prin instituţiile bancare sau oficiile
poştale, cu achitarea serviciilor respective din
contul angajatorului. Modul de plată a salariului
prin instituţiile bancare sau oficiile poştale se
stabileşte de Guvern, în comun cu Banca
Naţională a Moldovei.
 Plata salariului în natură este interzisă.
10.2. Forme de salarizare:
10.2.1. în regie;

10.2.2. în acord;

10.2.3. mixtă.
10.2.1. Salarizarea în regie
 Asigură remunerarea după timpul lucrat, fără a
preciza exact cantitatea de muncă pe care trebuie
să o efectueze într-o anumită unitate de timp.
 Este stabilit un minimum de muncă, se stabilesc
sarcini şi răspunderi.
 Mărimea totală a salariului este determinată de
timpul lucrat şi de salariul pe unitatea de timp.
 De exemplu, 40 de ore pe săptămînă şi 8 ore pe
zi, 5 zile în săptămînă.
10.2.1. Salarizarea în regie
(continuare)
Salarizarea în regie prezintă însă o serie de
dezavantaje şi anume:
 oferă puţine stimulente pentru a produce
suplimentar;
 necesită supraveghere strictă şi continuă din
partea conducătorilor locurilor de muncă;
 deficienţele în ceea ce privesc condiţiile de muncă
şi lipsurile materiale ce pot să afecteze activitatea
rămân de multe ori nesesizate la nivelul
conducerii.
 10.2.2. Salarizarea în acord
Avantaje Dezavantaje
 Constă în remunerarea  Este însă contestată
pe operaţii, activităţi, pentru că ar sacrifica
produse, fără a se fixa elementele de calitate şi
strict durata timpului ar duce la oboseală.
de muncă. Această
formă relevă:
 legătura dintre salariu şi
efort;
 sporeşte productivitatea;
 Diminuează cheltuielile
de supraveghere.

 De exemplu, minim trei curse pe lună de x km.

 10.2.2. Salarizarea în acord
(continuare)
Acordul poate fi:
A. Individual - asigură cea mai bună stimulare în vederea
creşterii productivităţii, câştigurile individuale ale
angajaţilor depinzând de performanţele fiecăruia la locul
de muncă.
 Sunt afectate însă negativ comunicarea şi activităţile
comune la nivelul grupului de muncă.
 10.2.2. Salarizarea în acord
(continuare)
B. Colectiv - este o formă de salarizare ce încearcă
să atenueze dezavantajele ce apar la salarizarea în
acord individual, când angajaţii manifestă o
rezistenţă naturală atunci când sunt solicitaţi să-şi
ajute colegii săi să execute lucrări neprevăzute,
pentru care nu sunt plătiţi suplimentar.
 Cele mai bune rezultate se obţin în cadrul
colectivelor de mici dimensiuni; în cadrul celor
numeroase, individul nu mai are o viziune clară
asupra propriei dimensiuni şi încearcă să se
sustragă de la obligaţiile comune.
10.2.2. Salarizarea în acord
(continuare)
C. Global - permite ca şi personalul
administrativ sau auxiliar să beneficieze de
sporuri salariale ca şi cel direct productiv.
• Cel mai cunoscut sistem de salarizare în acord
global este Bedaux, care prevede ca dintr-un
procent de depăşire a normei, 0,75% să
primească salariaţii direct productivi, iar
restul de 0,25% revine celor administrativi sau
auxiliari.
 10.2. 3. Salarizarea mixtă
 Constă într-o remunerare stabilă (fixă) pe unitate
de timp (zi de muncă), ce se acordă în funcţie de
îndeplinirea unor condiţii tehnice, tehnologice, de
organizare etc.
 Fiecare condiţie presupune un tarif, după
importanţa pe care o prezintă pentru volumul şi
calitatea producţiei.
 10.3. Sistemul de sporuri şi premii
 Sporuri la salariu– acordate pentru condiţii
nocive de muncă, pentru munca în afara
programului normal, pentru supraefort, pentru
stagiul de muncă mare al angajatului etc.);
 Prime – sunt acordate angajaţilor în mod
diferenţiat, pentru realizări deosebite;
 Comisioane – sume calculate în procente din
vânzări sau încasări;
 Participarea la profit – sumele obţinute de
către angajaţi ca procente din profit, în funcţie de
contribuţia la rezultatele întreprinderii.
 10.4. Administrarea salarizării. Fondul
de salarii
Factori interni
 nivelul costurilor de muncă
faţă de costul de producţie
(total);
 elemente de bază pentru
definirea felurilor şi
modalităţilor de calificare şi
măsura în care productivitatea
pe salariat exercită influenţe
asupra randamentului
întreprinderii;
 elemente de corelaţie şi gradul
de adaptabilitate al procesului
de producţie la metodele de
salarizare şi la caracterul
stimulativ al acestora.
Factori externi
 gradul de competitivitate
specific întreprinderii;
 nivelul profitului şi
influenţa exercitată
asupra poziţiei financiare
a întreprinderii;
 relaţia stabilită între
volumul de afaceri şi
utilizarea forţei de muncă;
 perspectiva de dezvoltare
şi creşterea profitabilităţii.
 10.4.1. Calcularea salariului net

Suma Suma
Salariu contri- impozi-
Salariul net brut buţiilor tului pe
sociale venit
 10.4.1. Calcularea salariului net
Contribuţii sociale achitate de Contribuţii sociale şi impozite
întreprindere reţinute din salariul
angajatului
Asigurarea medicală 4,5% Asigurarea medicală 4,5%

Fondul social 23% Fondul social 6%

Impozit pe venit reţinut din

salariu:
7% pentru suma de 2595 lei
18% pentru suma mai mare de
2595 lei

N.B.! Cotele pentru contribuţiilor sociale şi de impozitare este e stabilită

anula de Legea Bugetului de Stat pentru anul în curs.
 Exemplu de calculare a salariului net
Tipul de impozit: Calcularea:
Calcularea sumei impozitului pe venit 4000 lei – 2470 lei = 1530 lei
reţinut din salariu 2470 lei x 7%(0,07) = 172,90 lei
1530 lei x 18% (0,18) = 275,4 lei
172,90 + 245,4 = 448,3 lei (suma
impozitului care va fi reţinută)
Calcularea fondului social achitat de 4000 x 6% (0,06) = 240 lei
angajat 6%
Calcularea asigurării medicale achitate de 4000 x 4,5% (0,045)=180 lei
angajat 4,5%
Salariul net al angajatului care îl pune în 4000 – (448,3 lei impozit + 240 lei
buzunar fondul social + 180 lei asigurarea
medicală) = 4000 – 868,3 (suma
achitată statului) = 3131,7 lei
Calcularea fondului social achitat de 4000 x 23% (0,23) = 940 lei
angajator 23%
Calcularea asigurării medicale achitate de 4000 x 4,5 % (0,045) = 180 lei
angajat 4,5%
Suma plăţilor sociale achitate de 940 + 180 = 1120 lei
întreprindere
Total cheltuieli salariale ale întreprinderii 4000 + 1100 = 5120 lei
 10.4.2. Calcularea fondului de
salarii

Nr. lunilor din

Fondul de Nr. de Salarizarea perioada
salarii personal medie lunară planificată
Exemplu de calculare a fondului de
salarii
 O întreprindere de transport are 8 angajaţi cu
următoarele salarii:
Funcţia Nr. de Salariul
persoane lunar, lei
Director 1 4400
Manager în transport 1 4000
Contabil 1 1500
Mecanic 1 3500
Şoferi 3 3200
Paznic 1 3000
 Exemplu de calculare a fondului de
salarii (continuare)
 Calcularea fondului de salarizare anual
planificat:
 1. Salariul mediu lunar a unui angajat:

1 4400  1  4000  11500  1  3500  3  3200  1 3000 26000

Sl    3250 lei
8 8

 2. Fondul de salarizare va constitui:

Fs lunar  8pers.  3250lei/pers.luna  26000 lei

Fs anual  8pers.  3250lei/pers.luna 12luni  312000 lei

Exemplu de calculare a fondului de
salarii (continuare)
3. Calcularea contribuţiilor sociale
a. Contribuţii la asigurări sociale (CAS) care în anul
2014 constituie 23% din salariul calculat angajaţilor:
CASlunar  26000  0,23(23%)  5980lei
CASanual  312000  0,23(23%)  71760lei
b. Contribuţii la asigurări medicale (CAM) achitate de
antreprenor constituie 4,5% din salariul calculat
angajaţilor:

CAM lunar  26000  0,045(4,5%)  1170lei

CAM anual  312000  0,045(4,5%)  14040lei
Exemplu de calculare a fondului de
salarii (continuare)
 4. Cheltuielile totale legate de salarizare:

lunare
Chsalariale  26000  5980  1170  33150lei
anuale
Chsalariale  312000  71760  14040  397800lei

 Total cheltuieli: 397800 lei

 10.5. Politica de salarizare
Politica de salarizare urmăreşte:
 să asigure o corelare raţională între creşterea
productivităţii muncii şi cea a masei salariale;
 să se constituie ca instrument de alocare şi
reocupare a forţei de muncă (prin flexibilizarea
salariilor);
 să creeze condiţii pentru creşterea laturii
stimulatorii a salariului în planul competitivităţii şi
performanţei;
 să dezvolte interesul agenţilor economici pentru
recompensarea participării la muncă.