VENITURI ALE FACTORILOR DE PRODUCTIE

Salariul-venitul fundamental

Delimitatri conceptuale privind salariul

-venit ce recompenseaza munca(clasicii economiei politice)
-suma de bani prin care se asigura srictul necesar pentru intretinerea salariatuluisi a familiei
sale(teoria clasica)
-venitul prin care se emunereaza munca salariata in intreprinderi si administratii
-pretul unei munci inchiriate si utilizitate de un intreprinzator, de un agent economic pe baza
unui contract de munca(CMI)

Tipuri de salariu

Salariul de baza
-salariu ce se stabileste unui agent in raport cu postul pe care este incadrat, precum si cu alte
caracteristici profesionale ale acestuia( nivelul calificarii, vechimea in munca)
-se determina in functie de salariu minim real.(Tarif orar negociat X nr. Orre lucru)

Salariul de baza=salariul tarifar intrucat pe baza acestuia se stabileste taroful pe plata pe

unitate de masura a sarcinii de munca( pe unitatea de timp, pe unitatea specifica de masura a
rezultatelor muncii – bucati, kg, tone etc. )

-adaosul la salariu-reprezinta suma ce se acorda peste salariul de baza in functie de rezultatele

individuale sau collective( inclusi ale firmei) obtinute.
a.indemnizatii
b.sporuri
c.alte adaosuri

Adaosurile la salariu

a.Indemnizatiile reprezinta sume de bani acordate pentru:

-functii de conducere
-membrii organismelor collective de conducere:consilii de administratie, contabii de cenzori,
consilii judetene
b.Sporurile la salariu- o sumaa fixa sau proportionala cu salariul de bza, care se acorda:
-in functie de conditiile. De munca
-in functie de vechime in. unca

Ex.de sporuri:
-spor de fidelitate
-spor de confidentialitare
-spor de loialitate

Alte adaosuri la salariu

-premiul(prima)-suma de bani acordata ca stimulant individual sau colectiv, ocazionat de

realizari deosebite
-al 13-lea salariului-suma de bani de natura premiului annual ce se acorda unei organizatii de
catre organismal autorizat competent
-participarea la profit a anganjatilor-se acorda o parte din profitul net, annual, in urma obtinerii
acestuia. Se practica in societatile comerciale

Salariul nominal-suma de bani primita de un salariat din partea angajatorului,pentru activitatea

depus inrt-un anumit interval de timp

Nivelul salariului nominal – functie de:

-raport cerere – oferta de forta de minca
-politica statului
-priceperea individului
-varsta si vechime
-importanta efortului depus
-nivelul lui de instruire
-tipul slujbei
-rezultatele firmei
-productivitatea muncii
-implicarea sindicatului; conjunctura economica s.a.

Forme de salariului

Salariul brut consta din sumele ce exprima salariul de baza si toate adaosurile salariale

Salariul net – reprezinta diferenta intre salariul brut si cheltuielile deductibile( contributii
obligatorii si cheltuieli prefesionale acordate numai la locul unde se afla functia de baza a
salariului).

Salariul colectiv – rezultat al intelegerilor desfasurate la nivelul angajatilor economici, ca urmare

a influentei mai multor elemente: disponibilitatea manifestata de firme; veniturile anterioare
obtinute de ele; puterea sindicatelor; raportul de forte intre patronal si sindicate

Salariul real reprezinta cantitatea de bunuri si servicii pe care lucratorul si le poate procura cu
salarilul niminal net incasat. (reflecta puterea de cumparare a salariului nominal)
Marimea salariului real depinde de:
-salariul nominal – directa proportionalitate
-preturile marfurilor, tarifele pentru servicii, impozitele, taxele – invers proportionale
-puterea de cumparare a banilor: deprecizarea valorilor banesti – inflatia – reducerea
veniturilor reale
SR=SN/P

Castigul salariului – reprezinta salariul cuvenit si platit salariatului dupa retinerea de catre
angajator a contributiilor obligatorii, a impozitului pe salarii(10%) sima altor retineri

Marimea salariului apare in contractual de munca si are doua limite

A.Limita inferipara a salariului este corelata cu costul fortei de munca fiind stabilita de lege de
catre stat, avand denumirea de salariu minim pe economie
Salarul minim pe economie asigura un trai decent, apreciat prin indicatori cum sunt: marimea
PNB raportata la un locuitor; cheltuielile medii efectuaue intr-un an

Limita maxima a salariului este data de marimea venitului national obtinut intr-o perioada de
timp; practice, pentru firme, acest plafon = nivelul Wmg*

In perioadele de criza, statul poate sa apeleze la “inghetarea” salariilor pentru a opri

propagarea efectelor negative in economie.

Salariul minim(garantat)- salariul fixat pe cale legala cu scopul de a garanta salariatilor din
categoriile defavorizate sau cu venituri mici un nivel minim al veniturilor care sa corespunda
minimului de subzistenta, minim determinat in raport cu mediul social dat.

Salariul social – reprezinta acea parte ce revine salariatului prin redistribuirea veniturilor
-se constuieste pe seama cheltuielilor sociale curente, care au ca obiect protejarea salariatilor
contra bolilor

16.12
Marimea si dinamica salariului

Efectul de substitutie al salariului – inlocuirea unei parti mai mari sau mai mici din timpul liber al
salariului cu timp de munca;
 Munca suplimentara are drept rezultatt un venit mai mare, dar si cresterea dificultatilor
de refacere a fortei de munca
 Substituirea timpului liber cu munca suplimentara se face cu scopul cresterii puterii de
cumparare a salariului.
Efectul de venit – se inregistreaza in momentul in care persoana care munceste, multumita de
salariul primit si de venotul current – va opta pentru tot maim ult timp liber.

Diferenta salariilor – are la baza calitatiilr extrem de variate ale muncii

Apropierea (tentinta de egalizare) intre salarii – generate de:

-ridicarea generala a calificarii
-sporirea complexitatii muncii
-egalizarea conditiilor de piata/ conditiiilor din economie etc

Formele de salarizare

Salarizarea in regie asigura remunerarea salariatului dupa timpul lucrat, fara a se preciza, in
contractual de munca, cantitatea de munca pe care el trebuie sa o efectueze in unitatea de
timp (ora, saptamana, luna).
 Avantaje:
 -reduce efprtul si cheltuielile cu evidenta muncii si a salarizarii;
 Usor de inteles de catre salariati;
 Creste certitudinea salariului ce urmeaza a se obtine.
 Dezavantaje:
 reduce grija pentru econimie de timp
 nu cointereseaza la randament
 scade calitatea mucii prestate

Salarizarea in accord consta in stabilirea drepturior in bani ale persoanei, pe operatiuni, pe

activitati desfasurate, pe numar de bunuri produse. Durata timpului de munca pentru
efectuarea unei operatiunii, a unui bun, nu este fixate in contract
Avantaje:
-leaga nivelul salariului de rezultatele muncii nemijlocit,
-stimuleaza randamentul muncii,
-poate lua in considereare randamentul sub multiplele sale forme:timp, materie prima, produse
finite etc
Dezavantaje:
-necesita precizarea sarcinii de munca adecvata normei de productie
-necesita o evidenta a prezentei si a rezultatului muncii:
-poate duce la sporirea accidentelor de munca.

Salarizarea mixta se caracterizeaza printr-o remunerare stabilita pe unitatea de timp (de regula,
pe o zi de munca), suma ce se acorda insa in functie de indeplinirea unor conditii tehnice,
tehnologice, de organizare etc. ,iar fiecare conditie este cuantificata printr-un tarif.

Factori care influenteaza marimea si dinamica salariului:

1.Valoarea diferitelor componente ale fortei de munca:
-calificarea
-valoarea mijlocelor de subzistenta si a serviciilor necesare traiului lucratorului si a familiei sale,
care la randul lor depend de: gradul de civilizatie, mod de viata, conditii naturale etc.
2.Intensificarea muncii – un volum mai mare demunca prestart de aceeasi reusursa, in acelasi
interval de timp produce mai multa valoare, va duce la mai multi bani si implicit la salarii mai
mari.
3.Productivitatea munciii – la intensitate egala, pe unitate de timp, se poate obtine foarte
diferit sub actiunea a o serie de factorii: dotare, organizare, calificare etc.

O politica eficienta in domeniul salarizarii:

 trebuie sa se inscribe in plotica de ansamblu a intreprinderii;
 sa raspunda cerintelor ( obiectivelor) generale a cresterii eficientei activitatii
desfasurate;
 sa asigure accentuarea cointeresarii salariatiilor nu numai pentru realizarea de
performante individuale, ci in deosebi pentru un aport sporit la performanta globala a
intreprinderii pe trmen mediu sau lung.

4,3 milioane de angajati ( 3,1 mil. sectorul privat in privat – 1,2 mil. sectorul de stat)
3,1 mil. salariati din privat sustin 15 mil. de bugetari, copii, pensionari si asociati social

Directii de imbunatatire a salariului

Corectarea vizeaza cresterea sigurantei posesorului resurselor de munca in confruntarea sa cu

utilizatorii si cu detinatorii de capital
Masuri de corectare:
 atenuarea disparitatilor prea mari de salarii,
 indexarea la inflatie
 acordarea diferentelor sporuri etc.

Participarea consta in posibilitatea ca salariatii sa participle la impartirea beneficiilor obtinute

de inrerindere
Solcializarea presupune un numar de criterii pentru determinarea unor surplusuri peste
Sindicatul reprezinta o asociatie de lucratori, care negociaza cu angajatoii salariile si conditiile
de munca
Este o organizatie constituita in scopul aparari si promovarii intereselor sociale ale angajatlor
dar si a drepturilor prevazute de legislatia muncii.

13.01
Dobânda și rata dobânzii

Obiective:
-noțiunea de dobândă;
-forme ale dobânzii în economie de piață;
-mărimea și rata dobânzii;
-factori care influenteaza cresterea/ sacderea ratei dobanzii.

Dobanda
 In orice operatie de creditare se mai folosesc uramtorii termini:
-scadenta
-rate scadente
-perioada de gratie
-dobanda

Teorii cu privier la dobanda

Dobanda in sens restrains- este un excedent ce revine proprietarului capitalului dat cu

imprumut din venitul capitaului imprumutat ca rasplata pentru cedarea dreptului de folosinta a
numerarului pe o perioada determinate.

Dobanda este deci venitul adus celui care da cu imprumut incasat de la cel ce ia un imprumut si
platit de acesta din urma pentru achizitionarea utilitati unei sume de bani pe o perioada
determinate.

Dobanda in sens larg- surplus ce revine proprietarului oricarui capital utilizat in conditii
normale. “Dobanda este pretul specific platit pentru a teria mare categorie de factori de
productie – capitalul – P.Samuelson”.

Cresterea mai rapida a costului de preocupare a resurselor decat a venitului obtinut din
plasamente determina inregistrarea de pierderi – apare astfel riscul de insolvabilitate a bancii in
cauza.

Banca este intermediarul care, pe o parte, “cumpara” bani(depozitele), suportand un cost sub
forma dobanzii platite(passive), iar pe de alta parte, “vinde”, plaseaza banii adunatii sub forma
creditelor acordate obtinand venituri sub forma dobanzilor incasate (active).

Forme ale dobanzii

Dobanda fixa este stabilita in contractual de credit si este valabil pe intreaga durata a creditului.
Dobanda variabila se modifica periodic in functie de presiunile inflationale si de evolutia
nivelului dobanzii pe piata.

Alte forme ale dobanzii

 Dobanda de piata monetara care se aplica imprumuturilor pe termen scurt,
imprumuturi contractate inte banci, respective intre bancile comerciale si banca de
emisie;
 Dobanda bancara de baza, care se practica pentru remunerarea certificatelor de depozit
sau pentru bunurile de trezorerie;
 Dobanda aplicata intreprinderilor de catre banci si de alte institutii financiare; ea cinsta
din dobanda bancara de baza la care se adauga un agio, (plusul stabilit in functie de tipul
de credit si de siguranta ecinomica a debitorului);
 Dobanzi corelate ca marite pentru <<remunerarea diferitelor forme de plasament pe
termen scurt si mediu, dobanzi pentru depozitele la vedere si la termen constituit la
banci, la casele de economii;
 Dobanzi pe piata obligatiunilor, tipice pentru plasamentele pe termen lung;
 Dividentul sau alte forme de remunerare procentuala pentru actiunile detinute la
societatile pe actiuni.

Formele principale de calcul ale dobanzii

Dobanda simpla reprezinta suma incasata pentru inchirierea serviciului adus de un

capital in conditiile in care dobanda nu se incaseaza; este farte rar folosita
D=d*C, unde
D= rata dobanzii (anuale);
c= suma creditului.

Dobanda compusa- suma respectiva presupune capitalizarea dobanzii, ceea ce inseamna

ca se calculeaza dobanda la dobanda reprezinta suma ce revine proprietarului dupa n
ani.
D=C(1+d)^n-C

Rata dobanzii

Rata dobanzii sau marimea relativa a dobanzii este raportul procentual intre masa
dobanzii (anuale) si capitalul utilizat in conditi normale

Rd=D/Capital *100
(pretuș plati pentru folosirea sumei de 100 de unitati monetare pe termen de un an).
In tarile cu economie de piata consolidata, rata dobanzii este considerata acea rata
fixata de banca in conditii medii date, care apoi serveste ca termen de referinta pentru
calcularea celorlalte rate in jurul celui de baza.

Factorii de influenta a ratei dobanzii

Factorii de sacdere a ratei dobanzii, pe termen lung:

-cresterea generala a economineiilor ( a ofertei de bunuri);
 -scaderea relativa a productivitati capitalului, inovatiile fiind mai mult sau mai putin
generalizate;
-masurile antiinflactioniste adoptate si promovate de guvern;
-sporirea gradului de autofinantare a intreprinderilor
Factori de crestere a ratei dobanzii:
-sporirea costurilor serviciilor, inclusiv a celor bancare;
-emigrarea capitalurilor floatante si a banilor fierbinti;
-marile descoperiri si investitii,
-aparitia de noi nevoi care sporesc inclinatia spre investitii
-razboaie si bulvesarile sale
-creste rata inflatiei

Rata anuala a dobanzii- factori de influenta

-termenul pentru care se acorda creditul
-activitatea creditata – credite de consum/credite pentru investitii
-bonitatea debitorului
-istoricul debitorului
-rata inflatiei

Oferta de fonduri este influentata de:

-disponibiliatile banesti ale persoanelor fizice si juridice;
-guvernul afecteaza oferta de fonduri, fie marind-o, fie micsorand-o
-investitorii straini

Cererea de fonduri de imprumut depinde de:

-persoanele fizice
-persoanele juridice
-guvernul
-investitorii straini cauta cele mai ieftine surse de fonduri

20.01

Rata dobanzii BNR

1. Rata dobanzii de politica minetara reprezinta rata dobanzii utilizata pentru
principalele operatiuni de piata monetara ale BNR
2. Rata dobanzii de referinta – rata medie a dobanzii la care BNR atrage depozite de pe
piata interbancare in cursul uneim luni.
 Poate lua forma unui indice monetar de referinta (Robor, Euribor, Libor, etc.), a ratei
dobanzii la titlurile de stat sau a unei rate intense a dobanzii.
Rata dobanzii de referinta= rata dobanzii de politica monetara
 Dobanda anuala efectiva(D.A.E.)

DAE definitie: un procent anual ce reflecta toate costurile suportate de solitant in cazul
in care se decide sa contractezw un credit.
Dobanda anuala+comisioanele bancii (comisionul de analiza a dosarului, comisionulde
acordare, gestiune sau administarea, costul asigurarii etc.)

PIATA MUNCII

 Piata munci este spatiul economic in care se incheie tranzactii intre detinatorii de
capital, in calitate de CUMPARATORI (cerere/angajatori) si posesorii de forta de munca,
in calitate de VANZATORI (oferta/viitori angajati).
 Piata muncii se mai numceste si piata fortei de munca.
 Piata muncii este piata care combina cererea si oferta de forta de munca pentru a
determina rata de remunerare si alte conditii de munca pentru care atat angajatorii cat
si persoanele aflate in cautarea uniu loc de munca sunt pregatiti sa incheie un contract
de munca.

Dimensiunea factorului Munca

Dimensiunea CANTITATIVA a factorului munca se refera la volumul de munca de o anumita

natura intr-un proces de productie;
 Volumul de munca poate fi cuantoficat in:
- Numarul de ore de munca
- Numarul de locuri de munca
- Numarul lucratorilor necesari
- Cantitativ, munca este dependenta de popultatie si factorii demografici.
Dimensiunea CALITATIVA a factorului de munca se refera la:
 specializarea profesionala a fiecarui prestator de munca
 gradul sau de calificare
 eperienta in productie
 nivelul sau de productivitate etc.

CLASIFICAREA POPULATEI

CATEGORI DE POPULATIE :
- POPULATIE AVTIVA
-POPULATIE OCUPATA
- SOMERI
- POPULATIE INACTIVA: ELEVI, STUDENTI, PENSIONARI, COPII
Cererea de munca
Cererea de munca este nevoia salariata care se formeaza la un moment dat in economiaa de
piata.
In cererea de munca nu se includ munciile realizate de persoanele nesalariate
Cerea de munca se exprima prin numarul locurilor de munca
Partea de cerere a pietiei muncii este reprezentata de: angajatorii existenti si viitori
angajatori,care a dori sa angazejeze mai mult personal sau alt personal ce va lucra pentru ei in
schimbul platilor salariale si/sau alte beneficii acordate de angajatori: transport, cazare, ingrijire
medicala, plati in natura.

Resursele de forta de munca

Populatia activa disponibila este compusa din persoanele care exercita o profesie/ meserie sau
sunt in cautarea unui loc de munca.

Oferta de munca

Partea de OFERTA a PIETEI MUNCII este constituita din toate PERSOANELE care ar dori sa
munceasca pentru alte persoane, intreprinderi, institutii publice pentru a obtine in schimb
salarii sau alte beneficcii.
Cuprinde tot potentialul de forta de munca

Dinamica pieței muncii

Este determinata de:

- Cererea forței de munca rămâne neschimbata pe durate de scurt timp;
- Oferta de forța de munca se formează intr-un timp îndelungat (perioada lunga de studii)
- Mobilitatea forței de munca este relativ redusa;
- Confruntarea cererii cu ofertă influențează dinamica salariala
- Piața muncii presupune negocierea permanenta intre deținătorii ofertei de munca si cei
ai cererii de munca sub aspect: cantitativ, calitativ, structural.
- Forta de munca se structureaza pe varste, gen, grade de calificare, categorii socio-
profesionale, zone geografice, oportunitati de ocupare.

Factorii care influenteaza piata muncii:

- Progresul tehnologic
- Productivitatea muncii
- Dinamica demografica
- Caracteristicile culturale si comportamentale
- Nivel de calificare
- Productia si capitalul
- Durata muncii
- Factorii socio-economici si deografici
Functiile indeplinite de piata muncii

Functia productiva
Functia sociala
Functia distributiva
Functia formativa si educativa

Presiuni asupra pietei muncii generate de criza

Restrangerea cererii
Presiune inflationista – negocieri salariale
Cresterea somajului ( restrangere activitate economica + fluxuri migratorii de revenire)
Rigiditatea ocuparii si a salariilor