Universitatea Spiru Haret Facultatea de Management Brasov Specialiarea Management

Contabilitatea salariilor in cadrul societatii C.E.T.A. S.A

Titular disciplina:
Lect.univ.drd.GRIDEANU NICOLETA

Student:
Viorel NEGRAIA

Anul III Galati 2010

CUPRINS

Pag. Capitolul 1 : Prezentarea societatii C.E.T.A. S.A. 1 Capitolul 2 : Consideratii teoretice privind salarizarea. 2 1) Notiune de salariu...2 2)Sistemul de salarizare...2 3)Modalitati de salarizare4 4)Indexarea si compensarea salariilor..5 5)Plata salariilor...5 6)Timpul de munca..6 Capitolul 3 : Cadru legislativ privind salarizarea.........10 1)Impozitul pe salarii.10 2)Asigurarile sociale..10 3)Asigurari de sanatate..17 4)Fondul de somaj.17 5)Fondul de risc sau accidente..18 Capitolul 4 : Contabilitatea salariilor si a obligatiilor fata de Bugetul de stat, local si bugetul asigurarilor sociale Consideratii generale18 1)Legislatia in vigoare18 2)Conturi utilizate in contabilitatea salariilor.20 3)Exemple de inregistrari...29 Capitolul 5 : Aplicatie practica Exemplu 1..31 Exemplu 2..32 Bibliografie...33

CAPITOLUL 1 : PREZENTAREA SOCIETATII C.E.T.A. S.A.

Societatea C.E.T.A. S.A. (Compania de expeditii si transport auto) a fost infiintata la 27 august 1996 in baza legilor si hotararilor judecatoresti respective. Sediul societatii este in Bucuresti Str. Preciziei Nr. 24 Sector 6. Aceasta in conformitate cu scopul si obiectul de activitate dispune de agentii in diferite localitati din Romania: Constanta, Arad, Satu Mare, Pitesti, Albita, Bors, etc. Scopul consta ca prin prestarea de lucrari si servicii sa obtina profit. Obiectivul de activitate : -expeditii si transporturi in trafic intern si international pe cale ferata si auto, naval , fluvial si aerian. -intermedieri de afaceri in domeniul transporturilor, pe baza de comision. -actvitate de comisionar vamal. Capitalul social initial a fost fixat in suma de 2000000 lei impartit in 40 actiuni la purtator in valoare de 50000 lei fiecare. Cifra de afaceri a fost estimata in jurul sumei de 7000000 lei pe an, acesta atingand valori si mai mari de-a lungul timpului pentru care intreaga societate a fost rasplatita, recompensa constand in diferite premii, cat si recunoasterea potentialului de munca al societatii. C.E.T.A. S.A. din 1996 si pana in prezent a evoluat, a prosperat depasind alte firme cu potential mult mai mare ca al ei. Este un fruntas in domeniul sau cat si un adversar de temut pentru celelalte societai concurente. Ultima sa achizitie si poate cea mai importanta este Certificatul de calitate ISO 9002 recunoscut atat pe plan intern cat si extern. Toate acestea nu ar fi fost posibile fara un personal de exceptie, bine instruit si calificat, care a facut tot posibilul pentru bunastarea societatii. Astfel CETA SA numara 100 angajati la sediul central si alti 200 in toata tara. Toti acesti oameni bine coordonati au infiintat o puternica societate de transporturi deschisa insa noilor tehnologii.

CAPITOLUL 2 : CONSIDERATII TEORETICE PRIVIND SALARIZAREA

Cuvintul "SALARIU" provine din latinescul "SALARIUM" care desemna, la origine, ratie de sare alocata unui soldat .Ulterior el a fost utilizat pentru a denumi pretul platit cetatenilor liberi care prestau altor persoane diferite activitati. 1) Notiunea de salariu Salariul este pretul muncii prestate, exprimat in bani. Atunci cind munca se desfasoara pentru sine este o munca independenta si produce venit, iar in situatia in care se realizeaza pentru o terta persoana, este munca dependenta si produce salariu. Conform art.1 din CONVENTIA NR 95/1949 a ORGANIZATIEI INTERNATIONALE A MUNCII, salariul, indiferent de denumirea sa remuneratie, retributie, etc-reprezinta suma de bani data de patron salariatului, in temeiul unui contract individual de munca, pentru munca efectuata sau serviciile prestate. Conform art.1 alineat 1din Legea salarizarii nr 14/1991"pentru munca prestata in conditiile prevazute in contractul individual de munca ,fiecare persoana are dreptul la un salariu in bani, convenit la incheierea contractului de munca ". Dreptul la salariu, respectiv, dreptul la munca, reprezinta o prerogativa fundamentala a individului cuprinsa in "Declaratia Universala a Drepturilor Omului"care prevede ca:" oricine munceste are dreptul la un salariu echitabil si suficient care sa-i asigure lui si familiei sale, o existenta conforma cu demnitatea umana". 2) Sistemul de salarizare a. Principiile sistemului de salarizare sunt: * La munca egala salariu egal * Salarizarea se diferentiaza dupa nivelul studiilor * Salarizarea se diferentiaza in raport cu functia indeplinita * Salarizarea se diferentiaza dupa cantitatea si calitatea muncii * Salarizarea se diferentiaza in raport de conditiile de munca * Caracterul confidential al salariului

b. Formele de salarizare sunt : * Salarizarea in functie de rezultatele muncii (in acord ). In acest sistem, salariul este legat direct de munca prestata, masurata dupa reguli prestabilite.In varianta cea mai utilizata salariul depinde de munca individuala (acord individual). Intr-o alta varianta, se ia in considerare munca unui grup pentru a calcul o suma de bani, ce va fi repartizata apoi intre membrii grupului (acord colectiv). *Salarizarea dupa timp (in regie). Cand situatia nu permite aplicarea cu succes a unui sistem de salarizare in functie de rezultate, salarizarea se face dupa timp.Exista mai multe variante ale acestui sistem, menite sa stimuleze lucratorii in munca lor. Prima consta in acordarea salariului in functie de o norma precisa de randament (este sistemul salariului fix la un anumit randament). Cea de-a doua consta in a lega salarizarea de evolutia muncii prestate (este sistemul notatiei personalului). *Salarizarea pe baza de tarife sau cote procentuale. Aceasta forma de salarizare se aplica personalului din sectoarele de achizitii, desfaceri sau prestari de servicii. 3) Modalitati de salarizare *Salarizarea personalului societatilor comerciale si al regiilor autonome, altele decit cele cu specific deosebit. Sistemul si formele de salarizare,precum si salariile individuale in cazul personalului societatilor comerciale si al regiilor autonome, altele decit cele cu specific deosebit se stabilesc prin contractele de munca (colective si individuale). Legea nu determina criteriile si nici nu stabileste conditiile in care sa se faca negocierea salariilor. Partile sunt libere sa aleaga orice sistem posibil,fiind tinute doar sa respecte o singura dispozitie imperativa-masura de protectie a personalului -care se refera la salariul minim brut pe tara. * Salarizarea personalului regiilor autonome cu specific deosebit . Salariile personalului regiilor autonome cu specific deosebit, nominalizate de Guvern, se stabilesc in acelasi mod ca la unitatile bugetare. Salariile personalului din cadrul regiilor autonome cu specific deosebit cuprind : - salariul de baza - sporuri la salariul de baza - premii pentru rezultate deosebite obtinute in activitatea individuala * Salarizarea personalului din unitatile bugetare.

Spre deosebire de salariile personalului organelor puterii legislative, execurive si judecatoresti-care se stabilesc prin lege, salariile personalului unitatilor bugetare se stabilesc prin hotarire a Guvernului, ca si salariile din regiile autonome cu specific deosebit. Salariile personalului din regiile autonome cu specific deosebit, precum si ale celui din organele puterii executive si judecatoresti si cele ale personalului din unitatile bugetare cuprind : - salariul de baza - sporuri la salariul de baza - premii pentru rezultatele deosebite obtinute in activitatea individuala, precum si un premiu anual pentru contributia la realizarile pe ansamblul unitatii; - premii speciale stabilite in raport cu valoare sau cu importanta realizarilor obtinute. 4) Indexarea si compensarea salariilor a. Indexarea salariilor Pentru a suplini cresterea costului vietii in majoritatea tarilor cu economie de piata a fost instituit un sistem de indexare a salariilor. Prin intermediul sau se realizeaza corelatia dintre salarii si preturi, dintre salarii si costul vietii, dintre salarii si productivitate, dintre salarii si venitul national, dintre salarii si cresterea economica. Functia principala a indexarii este "prevenirea eroziunii puterii de cumparare", atenuarea efectelor inflatiei asupra nivelului de trai. b. Compensarea salariilor. Compensarea reprezinta suma de bani cu care se majoreaza salariile individuale, ca urmare a cresterii preturilor de consum si a tarifelor la produsele si serviciile la care se retrage subventia. 5) Plata salariilor Conditii privind plata salariilor . Obligatia principala a angajatorului este cea de plata a salariului. Prin contractul colectiv de munca la nivel national pe anul 1998 s-a prevazut ca plata salariilor se face,la datele care se stabilesc prin contractul colectiv de munca la nivelul unitatii sau institutiei. In mod obisnuit, salariile se platesc de doua ori pe luna, adica chenzinal. Salaririul se plateste in bani totusi ca exceptie la unitatile producatoare de produse agrcole, o parte din salariu se poate plati si in natura; aceasta insa
6

nu poate depasi 30% din salariu. De regula, salariile se stabilesc si se platesc in lei. Este posibila insa ca exceptie, salarizarea in valuta, in baza unor dispozitii speciale. Plata se face numai titularului drepturilor de salarizare,ori persoanei imputernicite de acesta. In primul rind, toate drepturile banesti cuvenite salariatiilor se platesc inainte oricaror obligatii banesti ale unitatii, stabilinduse astel caracterul lor de creanta privilgiata. 6) Timpul de munca a. Definitie - Timpul de munca reprezinta durata stabilita, intr-o zi, luna, in care este obligatorie efectuarea muncii, in cadrul contractului individual de munca. Timpul de munca poate fi impartit in doua categorii : timpul care se incadreaza in programul de lucru sau durata normala a muncii si timpul peste programul de lucru sau peste durata normala a muncii. Durata normala a muncii este stabilita pentru munca desfasurata in timpul zilei sau pentru aceea prestata in timpul noptii. Durata normala a zilei de lucru este, in medie de cel mult 8 ore. Durata normala a timpului de lucru se realizeaza prin saptamina.de lucru de 5 zile, ea reprezinta, deci, 40 de ore pe saptamina. In anumite conditii, ziua de lucru poate fi sub 8 ore, si ca urmare, saptamina sub 40 de ore. Timpul de munca peste programul de lucru poate fi constituit din : ore suplimentare ; timpul care datorita specificului muncii nu se poate incadra in programul normal de lucru; orele prestate peste programul de lucru in scopul asigurarii serviciului pe unitate. b. Organizarea timpului de munca. Modul de organizare a timpului de munca, precum si evidenta salariatilor in unitate se stabilesc prin regulamentul de ordine interioara. Acesta prevede : - ora de incepere si cea de sfirsit a programului de lucru, - organizarea lucrului, - referiri la pauza de masa - zilele de repaus saptaminal - timpul de odihna Clauzele privind organizarea timpului de munca, concretizate in regulamentul de ordine interioara, sunt cuprinse in contractul colectiv de munca
7

c. Organizarea lucrului * Ziua de munca de 8 ore. Stabilirea zilei de munca de 8 ore, deci a saptaminii de 40 de ore, constituie regula de aplicare generala. * Ziua de munca sub 8 ore. Aceasta situatie apare in cazul anumitor categorii de personal carora trebuie sa li se asigure o protectie speciala sau cind procesul de productie se desfasoara in conditii deosebite. * Munca in timpul noptii.Se considera munca in timpul noptii aceea care se presteaza in intervalul cuprins intre orele 22-6, cu posibilitatea abaterii, in cazuri justificate, cu o ora in minus sau in plus fata de aceste limite. Este interzisa folosirea la munca in timpul noptii a tinerilor sub virsta de 18 ani, a femeilor gravide incepind cu luna a sasea si a celor care alapteaza. * Timpul de munca in unele activitatii cu conditii specifice. In baza prevederilor unor acte normative speciale, durata zilei de munca poate fi mai mare, in constructii, in industria forestiera, in agricultura, precum si in alte activitati cu conditii specifice, fara ca aceasta sa poata depasi, in medie-lunar, trimestrial, semestrial sau anual, dupa caz-durata normala a zilei de munca.. * Munca in tura continua ,turnus si alte forme specifice. Munca in schimburi sau in ture implica un serviciu succesiv si, totodata, alternativ, astfel incit, concomitent cu satisfacerea cerintelor procesului de productie sa se tina seama si de asigurarea conditiilor corespunzatoare de lucru pentru intreg personalul salariat. In cazurile in care procesul de productie este neintrerupt, munca se organizeaza in tura continua. Desfasurarea activitatii in mod neintrerupt caracterizeaza si munca in turnus, cu deosebire ca, in acest caz, schimburile sunt inegale. * Orele suplimentare-sunt orele prestate peste programul normal de lucru si care se compenseaza cu timp liber corespunzator. Daca munca astfel prestata nu a putut fi compensata cu timp liber corespunzator, orele suplimentare se vor salariza cu un spor din salariul de baza.

d. Timpul de odihna. * Formele timpului de odihna, altele decit concediul de odihna, sunt : - Pauza pentru masa. In cursul programului de lucru se acorda o pauza pentru masa de cel mult 1/2 de ora, care nu se include in durata timpului de munca ; in unitatile in care nu se poate intrerupe lucrul se va da posibilitatea ca masa sa fie luata in timpulu serviciului. - Timpul de odihna intre doua zile de munca. Intre sfirsitul programului de lucru dintr-o zi si inceputul programului de lucru din ziua urmatoare trebuie sa existe, de regula, un interval de cel putin 12 ore consecutive. - Repausul saptaminal. Salariatul are dreptul, in fiecare saptamina, la un repaus de cel putin 24 ore consecutive, care se acorda, de regula, duminica. In cazurile in care procesul de productie nu poate fi intrerupt sau specificul serviciului impune desfasurarea muncii si in ziua de duminica,conducerea unitatii, cu acordul salariatilor stabileste o alta zi din saptamina, ca zi de repaus,cu conditia ca cel putin o data in 2 luni fiecarei persoane sa i se asigure ziua de repaus saptaminal, duminica. - Zilele de sarbatori legale si alte zile in care nu se lucreaza. Prin legea nr.75/1996 s-au stabilit aceste zile : 1 si 2 ianuarie; prima si a doua zi de Pasti; 1 mai; 1 decembrie; 25 si 26 decembrie; doua zile pentru fiecare dintre doua sarbatori religioase anuale, declarate astfel de cultele religioase, legale altele decit cele crestine, pentru persoanele apartinind acestora. * Concediul de odihna Salariatii au dreptul in fiecare an calendaristic, la un concediu de odihna platit, cu o durata minima de 18 zile lucratoare, iar pentru tinerii de pina la 18 ani, de 24 de zile lucratoare. Pentru salariatii din administratia publica din organele de justitie si procuratura si din alte organe de stat, durata minima a concediului de odihna este de 21 zile lucratoare. - Efectuarea concediului de odihna. Dobindirea dreptului la concediul anual de odihna si efectuarea concediului sunt doua notiuni care nu trebuie sa fie confundate. Dobindirea dreptului la concediu de odihna este concomitenta cu incadrare in munca, iar durata lui-in cadrul duratei totale, stabilite de legeeste direct dependenta de timpul in care se preseaza munca in anul calendaristic respectiv. - Programarea concediului de odihna se face la sfirsitul anului pentru anul urmator de catre conducerea unitatii, cu consultarea reprezentantilor salariatilor.

- Indemnizatia pentru concediul de odihna. Pentru perioada concediului de odihna salariatii au dreptul la o indemnizatie care nu poate fi mai mica decit salariul de baza, sporul de vechime si indemnizatia pentru functia de conducere, luate impreuna. - Notiunea de "alte concedii". In timp ce concediul de odihna si concediile acordate in cadrul asigurarilor sociale sunt totdeauna platite, celelalte concedii pot fi cu plata si fara plata. In afara concediului de odihna, salariatii au dreptul la zile libere, platite, in cazul unor evenimente familiale deosebite (casatoria salariatului, nasterea sau casatoria unui copil, decesul sotului sau al unei rude de pina la gradul 2 al salariatului), iar pentru rezolvarea unor situatii personale, la concedii fara plata. * Obligatiile de plata ale firmei: CAS 30% (asupra fondului de salarii) Contributia agentului comercial la asigurarile sociale 7% Contributia agentului comercial la fondul de somaj 5% Contributia agentului comercial la fondul special de risc si accident pentru protectia persoanelor handicapate= fond de solidaritate 3% Comisionul datorat Dir. Teritoriale de Munca si Protectie Sociala 0.250.75 Contributia agentului comercial la fondul special pentru invatamant 2%(la salariul brut)

10

CAPITOLUL 3 : CADRUL LEGISLATIV PRIVIND SALARIZAREA 1) Impozitul pe salarii potrivit Legii nr.32/1991 privind impozitul pe salarii veniturile sub forma de salarii si alte drepturi realizate de persoanele fizice romane sau straine pe teritoriul Romaniei, sunt supuse impozitarii. Se considera salarii, salariile platite in bani si in natura si cuprinde totalitatea sumelor primite in cursul unei luni, care sunt formate din : - salariul realizat - sporurile - indemnizatiile - recompensele - sumele platite din asigurarile sociale - sumele platite pentru concediul de odihna - compensari. Nu se cuprind in venitul lunar impozabil : - sumele platite cu ocazia mutarii sau transferarii - sumele platite in perioada preavizului - ajutoarele sociale - pensiile - alocatiile - masa gratuita - castigurile in natura care constituie subventii. Sunt scutite de la plata impozitului pe salarii urmatoarele persoane : - corespondentii de presa straini pentru salariile pe care le primesc, cu conditia reciprocitatii - bursele elevilor si studentilor - veteranii de razboi - vaduvele de razboi si veterani - urmasii eroilor martiri ai Revolutiei din 1989 - militarii in termen, elevi, studenti - invalizii de gradul I si II, conform certificatelor eliberate Impozitul pe salarii se calculeaza de platitorii acestora, se retine lunar si se vireaza la a II-a chenzina. Nevirarea in termen a impozitului implica aplicarea unor majorari de 0,3% pe zi.
11

Potrivit H.G. nr.1397/20.12.2000, venitul realizat de persoanele angajate cu carte de munca se diminueaza cu o suma fixa neimpozabila care este de 372.000 lei. Incepand cu luna ianuarie 1999, transele de venit impozabil sunt urmatoarele:
pana la 1.259.000 lei 1.259.001 3.090.000 lei 3.090.001 4.921.000lei 4.921.001 6.867.000 Peste 6.867.001 18% 226.620 + 23% peste 1.259.000 lei 647.750 + 28% peste 4.921.000 lei 1.060.430 + 34% peste 6.867.000 lei 1.822.000 + 40% peste 6.867.000 lei

Conform Legii nr.189/1998 si Normelor Metodologice privind virarea impozitului pe salarii, defalcat la Bugetul de Stat si Bugetele Locale, aprobat prin Ordinul nr.30/1999 al Ministerului de Finante impozitul pe salarii calculat, datorat si retinut se vireaza astfel : - 50% la Bugetul de Stat - 40% la Bugetul Local - 10% la Bugetul Local Judetean Pentru Municipiul Bucuresti, se vireaza 50% in contul Consiliului Municipiului Bucuresti. Potrivit Ordonantei de Urgenta nr.11/1999, privind acordarea de facilitati fiscale, platitorii de impozite pe salarii, profit, etc. beneficiaza de reducerea obligatiilor aferente anului cu 1/12 din fiecare obligatie daca in cursul anului obligatiile au fost virate la scadenta. Reducerea se calculeaza si se acorda in urma verificarilor efectuate de catre organele fiscale, dupa depunerea bilantului annual. Reducerea se acorda contribuabililor care au efectuat plata obligatiilor cu o intarziere de cel mult 10 zile, de 3 (trei) ori in cursul anului 1999. In anul 2000, contribuabili care s-au incadrat in acest termen, beneficiaza de o bonificatie de 5% lunar din sumele datorate. Conform H.G. nr.296/1999, incepand cu luna mai 1999, salariul brut minim obligatoriu pe tara este de 1.000.000 lei. Pentru persoanele fizice pentru care se platesc salarii in baza incheierii de conventii civile, impozitarea se face in baza impozitarii veniturilor realizate de alte persoane, altele

12

decat cele angajate pe baza de contract de munca cu aplicare de la 01 ianuarie 1998. Transele de venit si impozitele aferente sunt :
pana la 1.259.000 lei 1.259.001 3.090.000 lei 3.090.001 4.921.000 lei 4.921.001 6.867.000 lei Peste 6.687.001 lei 18 % 226.620 + 23% peste 500.000 lei 647.750 + 28% peste 1.500.000 lei 1.060.430 + 34% peste 2.500.000 lei 1.822.000 + 40% peste 6.867.000 lei

2) Asigurarile sociale in Romania sunt reglementate prin Decretul Consiliului de Stat nr. 389/1972, modificat prin Legea nr.49/1992 si completat prin Ordonanta de Urgenta nr.2/1999. Art.5 ,,in sistemul public sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii: I persoanele care desfasoara activitati pe baza contractului de munca; II persoanele care isi desfasoara activitatea in functii elective sau care sunt numite in cadrul autoritatii executive, legislative si judecatoresti, pe durata mandatului, precum si membrii cooperatori dintr-o organizatie a cooperatiei mestesugaresti, ale caror drepturi si obligatiisunt asimilate, in conditiile prezentei legi, cu ale persoanelor prezazute la pc. I; III persoanele care beneficieaza de ajutorul de somaj, ajutor de integritate profesionala sau alocatie de spijin, ce se suporta din bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj, in conditiile legii, denumite inca someri;; IV persoanele care realizeaza un venit brut real calendaristic, echivalent cu cel putin trei salarii brute pe economie, si care se afla in una dintre situatiile urmatoare: a) asociat unic, asociati, comanditari sau actionari; b) administratori sau manageri; c) membrii ai asociatiei familiare; d) persoane autorizate sa desfasoare activitati independente; e) persoane angajate in institutii internationale; f) proprietari de bunuri si/sau arendasi de suprafete agricole; g) persoane care desfasoara activitati agricole in cadrul gospodariilor individuale sau activitati private in domeniul forestier; h) membrii ai societatilor agricole;

13

i) persoane care desfasoara activitati in unitatile de cult recunoscute potrivit legii; j) persoane care realizeaza prin cumul venituri brute pe an calendaristic, echivalente cu cel putin trei salarii medii brute pe economie, si care se regasesc in doua sau mai multe situatii prevazute la pc.IV; k) persoane care desfasoara activitati exclusiv pe baza de conventii civile de prestari de servicii si care realizeaza un venit brut pe an calendaristic echivalent cu cel putin trei salarii medii brute pe economie. In baza legii: Legea 19/2000, Ordonanta 41/2000, Legea 77/2000, Ordin al Ministerului Muncii si Protectiei Sociale 315/2000. l) Contributia de asigurari sociale (C.A.S.) se stabileste astfel : - 40% din castigul brut pentru salariatii din grupa I - 35% din castigul brut pentru salariatii din grupa II - 30% din castigul brut pentru salariatii din grupa III - 15% din salariul brut pentru personalul casnic angajat de persoane fizice. Cap.III art.18: ,,(1) In sistemul public sunt contribuabili, dupa caz: a) asiguratii care datoreaza contribuatii individuale de asigurari sociale; b) angajatorii; c) persoane jurudice la care isi desfasoara activitati asiguratii prevazuti la art.5 alin.(1) pc.II siIV, asimilat in conditiile prezentei legi angaajtorului; d) Agentia Nationala de Ocupare si Formare Profesionala care administreaza bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj; e) Persoane prevazute la art.5 alin. (2), care incheie contract de asigurare. Cap.III Art. 29 Teremnele de plata a contributiei de asigurari sociale sunt: a) data stabilita pentru plata drepturilor salariale pe luna in curs, in cazul angajatorilor care efectueaza plata drepturilor salariale lunar, dar nu ami tarziu de data de 20 ale lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata; b) data stabilita pentru plata chenzinei a doua, in cazul angajatorilor ce efectueaza plata chenzinal, dar nu mai tarziu
14

de data de 20 ale lunii urmatoare celei pentru care se stabileste plata; c) pana la sfarsitul lunii, pentru luna in curs, in cazul asiguratilor prevazuti la art.5 alin (1) pc. IV lit.a), b), c) si e); d) cel mai tarziu pana la datele fixate prin declaratie sau prin contractul de asigurare, in cazul asiguratilor prevazuti la art.5 alin (1) pc. IV lit. f), g), h), I) si alin (2); e) pana la data de 20 ale lunii urmatoare celei pentru care se efectueaza plata drepturilor ce se suporta de bugetul Fondului pentru plata ajutorului de somaj, in cazul asiguratilor prevazuti la art.5 alin.(1) pc. III; f) data prevazuta in conventia civila de prestari de servicii pentru plata sumelor celor angajati exclusiv pe baza de conventie civila de prestari de servicii, dar nu mai tarziu de data de 20 ale lunii urmatoare celei pentru care se datoreaza plata. Art. 34 Asiguratii care fac dovada ca nu se mai regasesc in situatiile pentru care asigurarea este obligatorie, potrivit art5. Alin.(1) pc.IV si V, trebuie sa depuna la casele teritoriale de pensii, in termen de 30 de zile de la modificarea situatiei, formularul-tip de retragere a declaratiei de asigurare. Se beneficiaza de o reduce de 7% din suma datorata daca plata se face in cel mult 3 zile de la data scadentei. Pentru neplata in termenul de 3 (trei) zile lucratoare, se percep majorari de 10% din suma datorata, daca intarzierea este de pana la 30 zile si 15% pentru fiecare luna sau fractiune de luna intarziere. Cap III Art. 23 (1) Baza lunara de calcul a contributiei individuale de asigurari sociale in cazul asiguratilor o constituie: a)salariile individuale brute, realizate lunar, inclusiv sporurile si adaosurile, reglementate prin lege sau prin cantractul coelctiv de munca, si/sau veniturile asiguratilor prevazuti la art.5 alin.(1) pc.I, II si IV; b) venitul lunar asigurat, prevazut in declaratia sau contractul de asigurare, care nu poate fi mai mic de o patrime din salariul brut lunar pe economie. Art. 24 (1)Baza lunara de calcul, la care angajatorul datoreaza contributia de asigurari sociale, o constituie fondul total de salarii brute lunare realizate de asiguratii prevazuti la art.5 alin. (!) pc. I si
15

II, precum si veniturile brute lunare realizate de asiguratii prevazuti la art.5 alin.(1) pc.IV. Art. 26 (1) Contributia de asigurari sociale nu se datoreaza asupra sumelor reprezentand: a) prestatii de asigurari sociale care se suporta din fondul asigurarilor sociale sau din fondurile angajatorului care se platesc direct de aceasta, potrivit prezentei legi; b) drepturile platite potrivit dispozitiilor legale, in cazul desfacerii contractelor individuale de munca sau al incetarii calitatii de membru cooperator; c) diurnele de deplasare, detasare si indemnizatiile de transfer, drepturile de autor d) sumeel obtinute in baza unei conventii civile din prestari de servicii sau executari de lucrari de catre persoane care au incheiate contracte individuale de munca e) sumele reprezentand participarea salariatilor la profit f) premii si alte drepturi exceptate prin legi speciale. In baza legii: Legea 3/1997, Ordonanta 31/1998 m) Pensia suplimentara - incepand cu contributia personalului angajat pentru pensie suplimentara este de 5% calculata asupra sumelor incasate drept salarii de baza, la care se adauga toate sporurile si indemnizatiile ce se platesc. n) Indemnizatiile pentru incapacitatea temporara de munca determinate de : Boala sau accidente - se acorda indemnizatie in cazul in care angajatul nu isi poate indeplini obligatiile de munca. Indemnizatia pentru plata concediului medical pentru primele 10 zile lucratoare se suporta de angajator, iar pentru urmatoarele zile din bugetul asigurarilor sociale, respectiv se retine din C.A.S. Cap. V Art. 99 (1) Baza de calcul a indemnizatiilor de asigurari sociale se determina ca medie a vaniturilor lunare din ultimile 6 luni, pe baza carora s-a stabilit contributia individuala de asigurari sociale in lunile respective, conform prevederilor din art.23 (3) Pentru calculul indemnizatiilor de asigurari sociale se utilizeaza numarul de zile lucratoare din luna in care se acorda concediul medical sau, dupa caz, se solicita alte drepturi de asigurari sociale.

16

(4) La stabilirea numarului de zile lucratoare din luna in care se acorda dreptul de asigurari sociale se au in vedere prevederile legale cu privire la zilele de sarbatori legale in care nu se lucreaza. Cuantumurile indemnizatiei se stabilesc din salariul tarifar si sporul de vechime, in functie de vechimea in munca astfel: - pana la 2 ani - 50% - de la 2 5 ani - 65% - de la 5 8 ani - 75% peste 8 ani - 85% Pentru incapacitatea de munca provocata de accidente de munca, boli profesionale, T.B.C. si alte boli contagioase, indemnizatia este de 100% din salariul tarifar si sporul de vechime. Sarcina si lehuzie - cuantumurile calculate la salariul tarifar si sporul de vechime in functie de vechimea in munca sunt : pana la 6 luni - 50% - de la 6 12 luni - 65% - peste 12 luni - 85% - 94% pentru salariatele ce nasc al treilea copil si urmatorii, indiferent de vechime. 3) Asigurarile de sanatate in Romania sunt reglementate prin Legea nr.145/1997 Legea asigurarilor de sanatate, completata cu Ordonanta de Urgenta nr.30/1998, Ordinul Ministerului Sanatatii nr.754/1998. Conform Normelor privind modul de incasare a contributiilor la fondul asigurarilor sociale de sanatate, incepand cu anul 1999 se constituie fondurile de asigurari de sanatate astfel : a) Contributia angajatorului reprezentand o cota de 7% calculata la fondul de salarii venitul brut realizat, inclusiv sumele platite din fondul de salarii pentru concedii medicale. b) Contributia asiguratilor reprezentand o cota de 7% aplicata : - asupra veniturilor salariale brute, realizate lunar de angajati. Aceasta se inscrie intr-o coloana distincta in statul de plata. - asupra veniturilor realizate de persoane fizice ce lucreaza pe baza de conventii civile, inclusiv membrii Consiliilor de Administratie, cenzori, consilieri.
17

- asupra venitului impozabil realizat de liberii profesionisti. - asupra venitului agricol impozabil. - asupra drepturilor de pensii. - asupra ajutorului de somaj. Contributia de 7% a angajatilor se retine din impozitul pe salarii, virarea facandu-se odata cu plata drepturilor salariale. 4) Fondul de somaj se constituie, conform legii nr.7/08.01.1991, din : a) Contributia angajatorului reprezinta o cota de 5%, calculata asupra fondului de salarii realizat brut, suportata de societate si inclusa pe costuri. b) Contributia angajatului o cota de 1% din salariul de baza lunar, retinuta numai angajatilor cu contract individual de munca. 5) Fondul de risc si accidente conform Ordinului nr.82/1997, al Secretariatului de Stat pentru Handicapati. Prin care agentii economici au obligatia ca de la 01 ianuarie 1997 sa verse la Fondul de risc si accidente o cota de 1% aplicata asupra fondului de salarii realizat. Sumele se vireaza odata cu plata salariilor.

18

CAPITOLUL 4 : CONTABILITATEA SALARIILOR SI A OBLIGATIILOR FATA DE BUGETUL DE STAT LOCAL SI BUGETUL ASIGURARILOR SOCIALE - CONSIDERATII GENERALE 1) Legislatia in vigoare Contabilitatea este reglementata in Romania prin Legea 82/1991"Legea contabilitatii".Aplicarea acestuia s-a efectuat cu 1 ianuarie 1994reglementare realizata prin HG nr. 704/1993 - Hotarire pentru aprobarea unor masuri de executarea a legii contabilitatii nr 82/91. In mod practic, contabilitatea este condusa dupa "Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii nr82/1991 potrivit careia tuturor societatilor comerciale, regii autonome, organizatiile coop. Mestesugaresti, B.N.R., institutii publice, asociatii etc le revine obligatia conducerii contabilitatii proprii conform acestui regulament. Persoanele fizice si juridice au obligatia sa asigure in conditiile legii.-intocmirea documentelor justificative pentru toate operatiile. - inregistrarea in contabilitate a operatiunilor patrimoniale - investirea patrimoniului - intocmirea bilantului contabil Regisrtrul jurnal, registrul inventar si cartea mare impreuna cu documentele justificative ,precum si bilantul contabil,intocmit potrivit normelor stabilite constituie documente oficiale ptr exercitarea controlului asupra operatiunilor patrimoniale efectuate si pot fi admise ca proba in justitie. Contabilitatea decontarilor cu personalul conform art. 79 din Regulament, cuprinde drepturile salariale, sporurile, adaosurile, premiile din fondul de salarii, indemnizatiile ptr concediu de odihna precum si cele pentru incapacitatea temporara de munca platita din fd de salarii si alte drepturi in bani si natura datorate de unitate, peronalului pentru munca depusa. In contabilitate se inregistreaza distinct alte drepturi si avantaje care potrivit reglementarilor nu se suporta din fondul de salarii (masa calda, alimentatie, antidot), stimulentele din profitul net realizat si avansurile spre decintare. Drepturile neridicate in termen de 3 zile se inregistreaza intr-un cont distinct pe persoane . Retinerile din salarii pentru cumparari in rate, chirii si alte obligatii ale salariatilor datorate tertilor (popriri, pensii) se fac numai in baza titlurilor executorii. Sumele datorate si neachitate personalului (concediul de odihna si alte drepturi) respectiv eventualele sume ce urmeaza a fi incasate de la

19

societate, aferente exercitiului in curs se inregistreaza la finele acestuia ca alte datorii si creante in legatura cu personalul. Contabilitatea decontarilor cu asigurarile sociale cf art 80 din Regulament, cuprinde obligatiile unitatii pt contributia la asigurari sociale (CAS) si la constituirea fondului pentru ajutorul de somaj, precum si contributia personalului pentru pensie suplimentara si pentru ajutorul de somaj. In cadrul obligatiilor fata de bugetul de stat si local se cuprind impozitul pe salarii si impozitul pe venitul realizat de persoanele angajate pe baza de conventie civila. Impozitul suplimentar datorat de unitate in cazul depasirii fondului de salarii admisibil, determinat in raport de gradul de depasire a acestuia, se inregistreaza separat in contabilitate. Potrivit art. din Legea nr. 82/91,si art. 17 din Regulament, contabilitatea se conduce in partida dubla si trebuie sa asigure : - inregistrarea cronologica si sistematica in contabilitate a tuturor operatiunilor, in mod simultan in debitul unor conturi si creditul altor conturi. - stabilirea totalului sumelor debitoare si creditoare precum si a soldului final a fiecarui cont. - intocmirea lunara a balantei de verificare - prezentarea sistematica patrimoniului si a rezultatelor obtinute, respectiv a activului si pasivului, a veniturilor si cheltuielilor precum si contul de pofit si pierdere. In temeiul art. 4 din Legea nr. 82/1991 Ministerul Finantelor a emis planul de conturi general, modelele registrelor contabile si a jurnalelor folosite in contabilitate precum si modelul de bilant contabil. 2) Conturi utilizate in contabilitatea salariilor In contabilitatea salariilor din planul de conturi se utilizeaza : CLASA 42 - PERSONAL SI CONTURI ASIMILATE - 421 Personal remuneratii datorate - 423 Personal ajutoare materiale datorate - 425Avansuri acordate personalului - 426 Drepturi personal neridicate - 427 Retineri din remuneratii datorate - 428 Alte datorii si creante in legatura cu personalul.

20

CLASA 43 ASIGURARI SOCIALE,PROTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE. - 4311 Contributia unitatii la asigurarile sociale - 4312 Contributia personalului pentru pensie suplimentara - 4371 Contrib personal la fondul de somaj - 438 Alte datorii si creante sociale CLASA 44 BUGETUL STATULUI,FONDURI SOCIALE - 444 Impozitul pe salarii CLASA 64 CHELTUIELI CU PERSONALUL - 641 Cheltuieli cu remuneratiile personalului - 6451 Cheltuieli privind CAS - ul - 6452 Cheltuieli privind contributia unitatii la somaj - 6458 Alte cheltuieli privind asigurarile sociale. CONTUL 421" PERSONAL - REMUNERATII DATORATE" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu personalul pentru salariile cuvenite acestuia in bani sau in natura,inclusiv a adaosurilor si premiilor achiate din fondul de salarii. Contul 421 Personal - remuneratii datorate" este un cont de pasiv. In creditul contului 421 Personal - remuneratii datorate" se inregistreaza : - salariile si alte drepturi cuvenite personalului (641). In debitul contului 421 "Personal-remuneratii datorate" se inregistreaza: - retineri din salarii reprezentind : avansuri, sume opozabile salariatilor datorate datorate tertilor, contributia pentru pensia suplimentara, contributia pentru ajutorul de somaj, impozitul pe salarii, precum si alte retineri datorate unitatii (425,427,428,431,437,444); - sumele neridicate de personal in termen legal(426); - salariile nete achitate personalului (531). Soldul contului reprezinta sumele datorate salariatilor. CONTUL 423" PERSONAL AJUTOARE MATERIALE Cu ajutorul acestui cont se tine avidenta ajutoarelor de boala pentru incapacitate temporara de munca, a celor pentru ingrijirea copilului, a ajutoarelor de deces si a altor ajutoare acordate. Contul 423 "Personal-ajutoare materiale datorate" este un cont de pasiv.
21

In creditul contului 423 Personal - ajutoare materiale datorate se inregistreaza: - sumele datorate personalului, reprezentind ajutoare materiale suportate din contributia unitatii pentru asigurari sociale, precum si cele acordate, potrivit legii, pentru protectia sociala (431,645). In debitul contului 423 Personal-ajutoare materiale datorate" se inregistreaza: - sumele platite(531); - retinerile reprezentind : avansurile acordate, sume datorate unitatii sau tertilor, contributia pentru pensia suplimentara si pentru ajutorul de somaj si impozitul datorat (425,427,428,431,437,444); - sumele neridicate (426). Soldul contului reprezinta sumele datorate salariatilor. CONTUL 424"PARTICIPAREA PERSONALULUI LA PROFIT" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta stimulentelor cuvenite personalului din profit. Contul 424 "Participarea personalului la profit" este un cont de pasiv. In creditul contului 424" Participarea personalului la profit" se inregistreaza : - sumele alocate din fondul de participare la profit (112). In debitul contuluicontului 424" Participarea personalului la profit "se inregistreaza: - sumele achitate salariatilor(531); - sumele neridicate de personal(426); - impozitul retinut(444) Soldul contului reprezinta sumele datorate personalului. CONTUL 425"AVANSURI ACORDATE PERSONALULUI" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta avansurilor acordate personalului. Contul 425 "Avansuri acordate personalulu"este un cont de activ. In debitul contului 425 "Avansuri acordate personalului se inregistreaza: - avansurile platite personalului conform contractului de munca(531); - avansurile neridicate(426).

22

In creditul contului 425"Avansuri acordate personalului "se inregistreaza : - sumele retinute pe statele de salarii sau de ajutoare materiale reprezentind avansuri acordate (421,423). Soldul contului reprezinta avansurile platite. CONTUL 426 "DREPTURI DE PERSONAL NERIDICATE" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta drepturilor de personal,neridicate in termenul legal. Contul 4262"Drepturi de personal neridicate"este un cont de pasiv. In creditul contului 4262"Drepturi de personal neridicate"se inregistreaza ; - sumele datorate personalului, neridicate in termen, reprezentind salarii, sporuri, adaosuri, alocatii de stat pentru copii, stimulente din profit, ajutoare de boala si alte drepturi (421,423,424,425). In debitul contului 426 "Drepturi de personal neridicate "se inregistreaza : - sumele achitate personalului (531); - drepturile de personal neridicate, prescrise, datorate bugetului statului potrivit legii, sau inregistrate ca venituri exceptionale aferente perioadei (448, 771). Soldul contului reprezinta drepturi de personal neridicate. CONTUL 427"RETINERI DIN REMUNERATII DATORATE TERTILOR" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta retinerilor si popririlor din remuneratii datorate tertilor. Contul 427 "Retineri din remuneratii datorate tertilor"este un cont de pasiv. In creditul contului 427 "Retineri din remuneratii datorate tertilor" se inregistreaza; - sumele retinute de la salariati ,datorate tertilor,reprezentind chirii, cumparari cu plata in rate si alte obligatii fata de terti(421,423). In debitul contului 427 "Retineri din remuneratii datorate tertilor" se inregistreaza: - sumele achitate tertilor,reprezentind retineri sau popriri din salarii (512,531). Soldul contului reprezinta sumele retinute de la salariati, datorate tertilor.
23

CONTUL 428 "ALTE DATORII SI CREANTE IN LEGATURA CU PERSONALUL" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu salariatii la incheierea exercitiului financiar pentru a permite inregistrarea cheltuielilor si veniturilor aferente exercitiului financiar expira, precumsi a altor creante si datorii in raporturile cu personalul.. Contul 428 "Alte datorii si creante in legatura cu personalul "este un cont bifunctional. In creditul contului 428 "Alte datorii si creante in legatura cu personalul" se inregistreaza: - sumele datorate salariatilor,pentru care nu s-au intocmit state de plata, determinate de activitatea exercitiului financiar care urmeaza sa se incheie, inclusiv indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate pina la incheierea exercitiului financiar(641); - sumele datorate personalului sub forma de ajutoare(438); - sumele incasate de la salariati, evidentiate anterior in acest cont(531). In debitul contului 428 "Alte datorii si creante in legatura cu personalul"se inregistreaza : - sumele achitate personalului, evidentiate anterior in acest cont(531); - sumele datorate de personal, reprezentind chirii si consumuri, care se fac venit la unitate,precum si eventualele sume datorate privind debite, remuneratii, avansuri nejustificate, sporuri sau adaosuri necuvenite, ajutoare de boala necuvenite (542,758,706,4427,438). Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate salariatilor, iar soldul debitor, sumele datorate de salariati.

24

GRUPA 43"ASIGURARI SOCIALE,PROCTECTIA SOCIALA SI CONTURI ASIMILATE" Din grupa 43 "Asigurari sociale ,protectia sociala si conturi asimilate" fac parte: CONTUL 431 "ASIGURARI SOCIALE" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor privind contributia unitatii la asigurarile sociale, precum si contributia personalului pentru pensia suplimentara. Contul 431 "Asigurari sociale" este un cont de pasiv. In creditul contului 431"Asigurari sociale" se inregistreaza: - contributia unitatii la asigurarile sociale (645); - contributia personalului pentru pensia suplimentara (421,423). In debitul contului 431"Asigurari sociale 2se inregistreaza: - contributia unitatii la asigurarile sociale (645); - contributia personalului pentru pensia suplimentara (421,423). In debitul contului 431 "Asigurari sociale"se inregistreaza : - sumele virate asigurarilor sociale(512); - sumele datorate personalului ce se suporta din asigurari sociale(423); - sume datorate fondului special pentru sanatate(447). Soldul contului reprezinta sumele datorate asigurarilor sociale. CONTUL 437 "AJUTOR DE SOMAJ" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor privind ajutorul de somaj datorat de unitate, precum si de salariati potrivit legii. Contul 437 "Ajutor de somaj" este un cont de pasiv. In creditul contului 437"Ajutor de somaj"se inregistreaza : - sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj(645); - sumele datorate de catre personal pentru constituirea fondului de somaj(421,423). In debitul contului 437 "Ajutor de somaj"se inregistreaza: - sumele virate reprezentind contributia unitatii si a personalului pentru constituirea fondului de somaj(421,423). In debitul contului 437 "Ajutor de somaj" se inregistreaza: - sumele virate reprezentind contributia unitatii si a personalului pentru constituirea fondului de somaj(512); - sumele acordate salariatilor,potrivit legii,din fondul de ajutor de somaj (531,512). Soldul contului reprezinta sumele datorate de unitate pentru constituirea fondului de somaj.
25

CONTUL 438"ALTE DATORII SI CREANTE SOCIALE" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta datoriilor de achitat sau a creantelor de incasat in contul asigurarilor sociale aferente exercitiului financiar in curs, precum si plata acestora. Contul 438 "Alte datorii si creante sociale"este un cont bifunctional. In creditul contului 438 "Alte datorii si creante sociale" se inregistreaza: - sumele reprezentind ajutoare materiale achitate in plus personalului (428). In debitul contului 438 "Alte datorii si creante sociale" se inregistreaza: - sumele datorate personalului, sub forma de ajutoare(428); - sumele virate asigurarilor sociale reflectate ca alte datorii si creante sociale (512); Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate bugetului asigurarilor sociale, iar soldul debitor, sumele ce urmeaza a se incasa de la bugetul asigurarilor sociale. GRUPA 44 "BUGETUL STATULUI, FONDURI SPECIALE SICONTURI ASIMILATE" Din grupa 44 "Bugetul statului, fonduri speciale si conturi asimilate" fac parte: CONTUL 441 "IMPOZITUL PE PROFIT" Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu bugetul statului privind impozitul pe profit. Contul 441 "Impozitul pe profit" este un cont bifunctional. In creditul contului 441 "Impozitul pe profit"se inregistreaza: - sumele datorate de unitate catre bugetul statului, reprezentind impozitul pe profit (691). In debitul contului 441 "Impozitul pe profit" se inregistreaza: - sumele virate la bugetul statului,reprezentind impozitul pe profit(512). Soldul creditor al contului reprezinta sumele datorate de unitate, iar soldul debitor, sumele varsate in plus. CONTUL 444 -IMPOZITUL PE SALARII Cu ajutorul contului se tine evidenta impozitului pe salarii si a altor drepturi datorate bugetului.

26

Contul 444 este cont de pasiv. In creditul contului 444 impozitul pe salarii se inregistreaza : - sumele datorate bugetului de stat reprezentind impozit pe salarii retinut din drepturile banesti cuvenite salariatilor potrivit legii (421,423,424) - sumele retinute de unitate reprezentind impozit datorat de catre colaboratori unitatii pt platile efectuate de catre acestia (401) - sumele datorate bugetului reprezentind impozit suplimentar datorat de unitate pentru depasire (631). In debitul contului 444 se inregistreaza : -sumele virate la buget reprezentind impozit pe salarii si alte drepturi (5121) Sodul creditor reprezinta sumele datorate la buget. CONTUL 447 FONDURI SPECIALE TAXE SI VARSAMINTE Cu ajutorul contului se tine evidenta datoriilor si varsamintelor efectuate catre alte organisme publice, cum sint: - contributia unitatii pentru constituirea fondului special pentru agricultura a fondului special pentru sanatate si a fondului pentru risc si accidente precum si alte varsaminte asimilate. Contul 447 este cont de pasiv. In creditul contului se inregistreaza datoriile si varsamintele de efectuat conform prevederilor legale catre alte organisme publice(431,635) In debitul contului 447 se inregistreaza: - platile efectuate catre organismele publice privind taxele si varsamintele asimilate datorate acestora (5121) Soldul creditor se prezinta sumele datorate de unitate catre organismele publice.

CONTURI DE CHELTUIELI
CONTUL 621 CHELTUIELI CU COLABORATORII. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor cu colaboratori. In debitul contului se inregistreaza : - sumele datorate colaboratorilor pentru prestarile efectuate(401,471)

27

CONTUL 641 CHELTUIELILE CU REMUNETATIILE PERSONALULUI Cu ajutorul contului se tine evidenta cheltuielilor efectuate cu remuneratiile personalului. In debitul contului se inregistreaza : - valoarea remuneratiilor si a altor drepturi cuvenite personalului(421) drepturile de personal ptr care s-au intocmit statele de plate, aferente exercitiului financiar incheiat(428). Contul 645 CHELTUIELI PRIVIND ASIGURARILE SOCIALE Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta cheltuielilor privind asigurarilor si protectia sociala. In debitul contului se inregistreaza: - sumele acordate personalului ptr protectia sociala (423) - contrivutia unitatii la asigurarile sociale (4311) - contributia unitatii la fd somaj (4371) - contributia unitatii la fd de sanatate (4313) CONTUL 631 CHELTUIELI CU IMPOZITUL PE SALARII Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta chelt cu impozitul suplimentar datarat, potrivit legii, bugetul statului pentru depasire fondului de salarii. In debitul contului se inregistreaza - sumele datorate potrivit legii impozitul suplimentar datorat bugetului statului(444).

28

3) Exemple de inregistrari La S.C. CETA SA se inregistreaza decontarile cu salariatii la inchiderea exercitiului, precum si alte creante si datorii in raporturile cu personalul: a) sumele datorate salariatilor,pentru care nu s-au intocmit state de plata, determinate de activitatea exercitiului care urmeaza sa se inchda sunt de 12.000.000 lei: 641 = 4281 12.000.000 cheltuieli cu remuneratiile alte datorii in legatura personalului cu personalul b) indemnizatiile pentru concediile de odihna neefectuate pana la nchiderea exercitiului, sunt in suma de 3.500.000.lei: 641 = 4281 3.500.000 celtuieli cu remuneratiile alte datorii in legatura personalului cu personalul c) sumele datorate personalului, sub forma de ajutoare din contul asigurarilor sociale, sunt de 8.000.000 lei: 4381 = 4281 8.000.000 alte datorii sociale alte datorii in legatura cu personalul d) sumele incasate de la salariati, evidentiate anterior in contul 4282, sunt de 4.000.000 lei: 5311 = 4282 4.000.000 casa in lei alte creante in legatura cu personalul e) sumele achitate personalului :23.500.000 lei: 4281 = 5311 23.500.000 alte datorii in legatura casa in lei cu personalul f) sumele reprezentand ajutoarele materiale acordate in plus personalului, sunt de 7.5000.000 lei: 4282 = 4382 7.500.000 alte creante in legatura alte crante sociale cu personalul

29

g) sumele virate saigurarilor sociale reflectate ca alte datorii si creante sociale, sunt de 5.000.000 lei: 4381 = 5121 5.000.000 alte datorii sociale conturi la banci in lei h) sumele datorate de personal, reprezentand avansuri nejustificate la inchiderea exercitiului, sunt de 2.500.000 lei: 4282 = 542 2.500.000 alte creante in legatura avansuri de trezorerie cu personalul i) sumele daturate de personal reprezentand: -consumuri efectuate pentru acesta si care se fac venituri ale unitatii: 10.000.000, T.V.A. 19% -chirii care se fac venituri ale unitatiii 5.000.000, T.V.A. 19% 4282 = % 17.850.000 alte creante in legatur cu personalul 708 10.000.000 venituri din activitati diverse 706 5.000.000 venituri din redevente, locatii de gestiune si chirii 4427 2.850.000 T.V.A. colectata

30

CAPITOLUL 5: APLICATIE PRACTICA Exemplu de calcul al salariilor Ex. 1 03.319=Agentie Albita luna 7/2000 Salariat :Diaconu Adrian Functia: sef agentie Salariu de baza: 1.400.000 Ore lucrate:168 Salariu realizat: 1,3 x 1.400.000 1.820.000 Spor noapte: 64 ore 1.400.000 x 64 (ore lucrate) x 25% (spor de noapte) = 133.333 168 ore Venit brut : Pensie: 1.400.000 x 5% Somaj: 1.400.000 x 1% ASS: 1.400.000 x 7% Cheltuieli profesionale: Venit net Deducerea personala de baza: Deducere personala suplimentara (doi copii): 926.00 x 0,32 x2= Salariu net: Retineri: Total retineri : Rest de plata: 1.953.333 70.000 14.000 136.733 138.900 1.593.700 926.000 667.700 1.732.600 15.000 235.733 1.717.600

31

Ex. 2 03.318=Agentie Constanta Salariat :Biliboaca Andreea Functia: comisionar in vama Salariu de baza: Avans acordat (40% x 2.700.000)= Avans chenzinal Ore lucrate:136 Salariu realizat: 1,194 x 2.185.715 Concediu medical : 4 zile 2.700.000 x 4 (CO) x 50% (in functie de vechime) = 21zile Venit brut : Pensie: 2.185.715 x 5% Somaj: 2.185.715 x 1% ASS: 2.185.715 x 7% Cheltuieli profesionale: Venit net Deducerea personala de baza: Baza impozitului: 2.609.743-2.383.304-926.000= Impozit: 190.980+023%(1.457.304-1.061.001)= Salariu net: Avansuri: Retineri: Total retineri : Rest de plata:

luna 7/2000

2.700.000 1.080.000 750.000 1.820.000 257.143

2.866.886 125.000 27.000 182.682 138.900 2.383.304 926.000 1.457.304 282.130 2.240.074 750.000 15.000 1.391.812 1.475.074

32

BIBLIOGRAFIE

Prof. Univ. SANDA GHIMPU Prof. Univ. ALEXANDRU TICLEA

DREPTUL MUNCII- Editura SANSA S.R.L., Bucuresti 1997, Editia a III a CONTABILITATE

IOAN MOROSAN

GENERALA

33