Piaţa muncii este una din principalele componente ale economiei de piaţă ală turi

de piaţa bunurilor şi piaţa capitalului.

Piaţa muncii se referă la forţa de muncă .si cuprinde activită ţile de angajare şi de
ofertă a forţei de muncă în vederea realiză rii unei activită ţi, precum şi procesul de
determinare a retribuţiei celui care urmează să o îndeplinească .
În plus, termenul se referă şi la modul în care evoluează salariile ori la mobilitatea
lucră torilor între diferite ocupaţii şi între diferiţi angajatori.
Noţiune de salariu. Principiile generale ale sistemului de salarizare
Din punct de vedere etimologic, salariul provine de la latinescul „salarium” care
indică „sumă de bani pentru cumpă rarea să rii, dată soldaților, slujbașilor; soldă ” .
Cuvâ ntul salariu e de obicei folosit atunci câ nd plata se face regulat (să ptă mâ nal,
lunar sau la fiecare jumă tate de lună ). Câ nd plata se face la fiecare jumă tate de lună
(la 15 zile), salariul se numește chenzină (în limba franceză „quinze” înseamnă
cincisprezece)

Salariu este privit sub două aspecte: nominal şi real.

Salariul nominal reprezintă suma de bani pe care angajatul o primeşte în
schimbul muncii prestate. Depinde de preţul forţei de muncă , evoluţia situaţiei
economice, politica de salarizare.

Salariul real reprezintă cantitatea de bunuri şi servicii pe care angajaţii le pot

procura cu salariul nominal (salariul nominal/indicele preţurilor de consum).

Pentru a pune în relaţie câ t mai directă rezultatele, cantitative şi calitative, ale

muncii cu veniturile, in practică sunt folosite trei forme principale de
salarizare: în regie, în acord, pe bază de cote procentuale.
Salarizarea în regie sau după timpul de lucru se practică în acele unită ţi sau
pentru acele categorii de salariaţi unde rezultatele muncii nu sunt pe deplin
comensurabile: învă ţă mâ nt. să nă tate, justiţie, apă rare naţională , administraţie etc.
Venitul se determină , aici, ca un produs între tariful orar şi numă rul de ore
prestate. Fiecă rui lucră tor îi sunt fixate, in mod individual, printr-o fişă a postului,
sarcinile şi responsabilită ţile ce-i revin. În funcţie de modul cum şi le
îndeplineşte, salariatul poate primi şi eventuale recompense (premii, gradaţii,
gratificaţii etc.) sau,dacă este cazul, eventualele sancţiuni sau diminuă ri de salariu.
Salarizarea în acord se practică la firmele a că ror activitate este relativ omogenă
iar rezultatele muncii sunt pe deplin mă surabile. Acordul ia forma unei înţelegri
între cele două pă rţi: firma, pe de o parte, care are lucră ri de executat şi o
formaţiune de lucru, pe de alta parte, care se angajează ca într-un anumit interval
de timp să execute lucrarea la parametrii cantitativi şi
calitativi descrişi. Tariful se fixează pe unitate fizică de lucrare executată (bucată ,
metru patrat, metru cub, piesă , ansamblu, subansamblu etc.).
Salarizarea în cote procentuale se practică , îndeosebi, în unită ţile comerciale.
Pentru a fi stimulaţi în promovarea imaginii şi vâ nzarea mă rfurilor şi serviciilor,
lucră torii acestor unită ţi sunt salarizaţi în cote procentuale aplicate valorii
vâ nză rilor.
Fiecare din cele trei forme uzuale de salarizare îşi are avantajele şi dezavantajele
ei. De multe ori, aceeaşi firmă , în virtutea autonomiei sale funcţionale, poate
proceda la o combinare de elemente aparţinâ nd a două sau chiar trei forme de
salarizare. Poate practica, altfel spus, o salarizare mixtă.

În orice ţară cu o economie concurenţială rolul statului în domeniul salarizării

constă în:

Stabilirea unei legislaţii adecvate etapei de dezvoltare a societă ţii, care să

reglementeze la nivel macroeconomic problemele salariză rii personalului
Asigurarea cu salarii a angajaţilor din sfera bugetară
Asigurarea protecţiei sociale pentru unele categorii speciale de personal (şomeri,
pensionari, studenţi etc.)
Indexarea salariului, ţinînd seama de ritmul inflaţiei

Structura fondului de salarii

Fondul de remunerare al orică rei întreprinderi constă din 2 pă rţi:

Garantată – fondul de salarii introdus în costul de producţie

Negarantată – se plă teşte din profitul ră mas la dispoziţia întreprinderii.

Salariul lunar al angajaţilor indiferent de categoria tarifară constă din:

Salariu tarifar – retribuirea muncii angajaţilor în dependenţă de cantitatea efectiv

produsă pentru forma în acord şi timpul efectiv lucrat în regie.

Salariu de bază=salariu tarifar+partea variabilă (sporuri-acord progresiv, prime –

acord cu prime, regie cu prime, adaosuri stabilite de legislaţia muncii şi
întreprindere). Proporţia raţională dintre salariu tarifar şi partea variabilă poate fi
50/50, 60/40, 70/30.
Adaosurile şi premiile la salariu sunt două noţiuni diferite.

Adaosul la salariu reprezintă suma plă tită salariatului pentru a-l atrage şi menţine
la locul unei munci ce se desfă şoară în condiţii nefavorabile sau pentru prestarea
muncii în situaţii speciale. Fiecare întreprindere stabileşte de comun acord cu
sindicate propriul sistem de adaosuri, precum şi mă rimea acestora calculată în
procente faţă de salariul tarifar sau sume fixe:

Retribuirea muncii suplimentare (peste orele de program) – în cazul retribuirii

muncii în regie munca suplimentară pentru primele 2 ore se retribuie în mă rime
de cel puţin 1,5 salarii tarifare (salarii lunare) stabilite salariatului pe unitate de
timp, iar pentru orele urmă toare – cel puţin în mă rime dublă .
În zilele de odihnă şi cele de să rbă toare – se plă teşte dublu;
Retribuirea muncii de noapte (22.00-06.00) – se stabileşte un adaos în mă rime de
cel puţin 0,5 din salariul tarifar (de funcţie) pe unitate de timp stabilit salariatului;
În caz de neîndeplinire a normei de producţie din vina angajatorului retribuirea se
face pentru munca efectiv prestată de salariat, dar nu mai puţin decît în mă rimea
unui salariu mediu al salariatului calculat pentru aceeaşi perioadă de timp;
Sporurile pentru cumularea de profesii sau pentru îndeplinirea obligaţiunilor de
muncă ale salariatului temporar absent nu poate fi mai mic decâ t 50% din salariu
tarifar (al funcţiei).
Celelalte tipuri de adaosuri se indică în Codul Muncii şi Contractul colectiv de
muncă al întreprinderii.

Premiile reprezintă suplimente la salariu ce se acordă salariaţilor pentru

realizarea unor performanţe deosebite.

Salariu suplimentar – retribuirea personalului pentru timpul nelucrat şi include

plata pentru concedii, orele pentru îndeplinirea misiunilor de stat, orele de lucru
remunerate ale adolescenţilor, mamelor cu copii pâ nă la 3 ani, compensaţiile unice
sau periodice, care au drept scop protecţia socială a personalului şi nu depind de
mă rimea salariului tarifar.

Salariu total=salariu de bază+salariu suplimentar.

Salariu brut total callculat
Salariul net Salariu brut- impozitele/retinerile
Plata impozitelor si taxelor datorate statului este o obligatie a tuturor cetatenilor
unei tari.
Impozitul pe venit 7%, daca venitul nu depaseste annual 25200lei, 18%
Contribuţia la fondul de asigurări sociale 6%
Contribuţiile la asigurarea medicala 3,5%
Cota sindicala 1%

Stabilirea salariului minim pe economia naţională .

Salariu minim pe economie este fixat de guvern, poate fi indexat sau mă rit odată cu
modificarea indicelui preţului sau din alte cauze. Acesta serveşte drept bază
pentru calculul salariilor celorlalte categorii şi trebuie să îndeplinească funcţia de
protecţie socială a pă turilor social vulnerabile.

Salariu Minim
Conform HOTĂ RÎRE Nr. 165 din 09.03.2010
cu privire la cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real
Începînd cu 1 mai 2012, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real (la
întreprinderi, organizaţii, instituţii cu autonomie financiară , indiferent de tipul de
proprietate şi forma de organizare juridică , se stabileşte în mă rime de 7,70 lei pe
oră sau 1300 lei pe lună, calculat pentru un program complet de lucru de 169 ore
în medie pe lună .
Ţara noastră are cel mai mic salariu minim din Europa şi se află pe primul
loc în clasamentul statelor cu cele mai mici remuneraţii-limită .

Topul a fost realizat de Federaţia Angajatorilor din Europa, care au luat în

calcul 32 de state. Ţara noastră depă şeşte, la capitolul salarii mici, atâ t ţă rile din
spaţiul CSI, câ t şi pe cele din Uniunea Europeană .

În Moldova, salariul minim pe economie este de 1.300 de lei, echivalentul a

80 de euro, fiind cel mai mic din regiune. Ţara noastră este urmată de Belarus - cu
90 de euro, şi Ucraina - cu 95 de euro. Federaţia Rusă este pe locul 4 în acest
clasament. Ruşii câ ştigă , de asemenea, sume mici - de doar 113 euro

Salariul minim din Moldova este de două ori mai mic decâ t cel din Bulgaria,
unde este de aproape 150 de euro, în timp ce în Româ nia retribuţiile lunare sunt
de peste 160 de euro. Faţă de Lituania, salariile din ţara noastră sunt de trei ori
mai mici. Acolo, salariul minim este de 231 de euro.

Cele mai mari salarii minime sunt în Luxemburg - peste 1.800 de euro, suma
fiind de 25 de ori mai mare decâ t în Moldova. Faţă de Belgia şi Olanda este 20 de
ori mai mic, belgienii avâ nd remuneraţii-limită de aproape 1.500 de euro, iar
olandezii de peste 1.400 de euro.

Salariul mediu pe economie în Moldova

Surse din cadrul Biroului Naţional de Statistică au comunicat că , în acelaşi timp, în
RM salariul mediu este 3550 lei
RepublicaMoldova are cel mai mic salariu mediu din Europa, de 230 USD/lunar.
Ţara noastră este devansată de Ucraina cu un salariu de 332 USD şi Belarus cu un
salariu mediu de361 USD, potrivit unui studiu ucrainean.

În ţă rile din regiune, Federaţia Rusă şi Româ nia, salariul mediu pe economie s-a
cifrat la 805 USD, lunar, poziţia 33 şi respectiv cu 706 USD, locul 35.

Datele clasamentului relevă că cele mai mari salarii medii le-au avut angajaţii din
Elveţia - 7110 USD urmaţi de cei din Danemarca şi Norvegia cu câ te 7110 şi
respectiv 6628 USD, lunar.

Totodată , cel mai mare salariu mediu în Moldova a fost remarcat, în mod
tradiţional, la angajaţii din sectorul financiar-bancar, constituind 6715,7 lei
la întreprinderile de alimentare cu energie termică , electrică , gaze şi apă , 5077,5
companiile imobiliare – 4360,9 lei
sectorul public 4560,5 lei,
în societă ţile de transport şi comunicaţii – 4084,9 lei
cel mai mic salariu mediu official Pe lîngă pescari, a fost în agricultură şi
silvicultură – 2046,9 lei în afacerile cu hoteluri şi restaurante – 2492,6 lei
în comerţ - 2929,8 lei

1. Codul muncii nr. 154 din 28.03.2003, Monitorul Oficial, nr. 159-162 din
29.07.2003.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=326757

2. Legea salariză rii nr. 847 din 14.02.2002, Monitorul Oficial, nr. 50 din
11.04.2002.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=312886

3. Legea nr. 355 din 23.12.2005 cu privire la sistemul de salarizare în sectorul

bugetar, Monitorul Oficial, nr. 35 din 03.03.2006.
http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=315367
Retribuţia pentru concedii se calculează pe baza salariului mediu zilnic şi
duratei concediului (zile).
Pentru calcularea salariului mediu se stabilesc două perioade de referinţă :
ultimele 12 luni calendaristice – pentru lucră torii din unită ţile agricole şi pentru
lucratorii, al că ror timp de lucru nu se supune evidenţei (nu este normat). Salariul
mediu pe o zi se determină prin împă rţirea sumei salariului anual la 12 luni şi la
29,4 zile (numă rul mediu de zile calendaristice în lună , cu excepţia zilelor de
să rbă toare nelucră toare indicate în articolul 111 al Codului Muncii)
ultimele trei luni calendaristice de lucru – în celelalte cazuri. Salariul mediu pe
o zi se determină prin împă rţirea salariului pe 3 luni la numă rul zilelor
calendaristice ale acestei perioade, cu excepţia zilelor de să rbă toare nelucră toare.
La calcularea concediului în zile calendaristice salariul mediu pe zi se determină
prin împărţirea sumei salariului pe perioada de referinţă la numărul zilelor
calendaristice din această perioadă , cu excepţia zilelor de să rbă toare stabilite de
legislaţie. Pentru lucratorii care în perioada de decontare nu au lucrat toate zilele
cuvenite conform calendarului să ptă mînii de lucru de cinci sau şase zile lucră toare,
zilele lucrate se aduc la zile calendaristice cu aplicarea coeficienţilor egali cu 1,4 şi,
respectiv, 1,17.
Exemplul
În decembrie 2008 unui angajat al întreprinderii i s-a acordat concediu legal de
odihnă pe o perioadă de 28 de zile calendaristice. Salariul angajatului pentru
ultimele 3 luni calendaristice a alcătuit 2 548 lei, iar numărul total de zile lucrătoare
– 53,conform graficului săptămînii lucrătoare de 5 zile, respectiv în lunile:
septembrie – 850 lei/17 zile;
octombrie – 865 lei/20 zile;
decembrie – 833 lei/16 zile.
Pentru a determina suma îndemnizaţiei de concediul ce i se cuvine
salariatuluitrebuie de parcurs urmă toarele etape:
se determină salariul mediu pe o zi lucrătoare în felul următor:
(850+865+833)/(17+20+16) = 48,08 lei
salariul mediu pe o zi lucrătoare se transformă în salariul mediul pe o zi
calendaristică:
48,08 x 53 zile lucră toare/92 zile calendaristice = 27,70 lei
se determină mărimea îndemnizaţiei de concediu:
27,70 x 28 zile calendaristice = 775,6 lei