OPERATUNI DE INCASARI SI PLATI FARA NUMERAR Cap1.

INSTRUMENTE DE PLATA

Instrumenele de plati sunt monedele propriu zise si anumite documente bancare operationale pe suport hartie, magnetic sau electronic, care functioneaza pe baza unor tehnicii specifice de operare, circuite si securizare in vederea transferului de fonduri de la ordonator la beneficiar. Aceste instrumente sunt emise de banca centrala (moneda efectiva) si bancile comerciale (moneda scripturala) cu aprobarea bancii centrale pentru a se asigura o forma standardizata si un continut economic si juridic care sa permita transferul de fonduri in deplina siguranta si delimitarea responsabilitatilor participantilor la transferul bancar. Aceste instrumente se pot folosi si de entitatile non bancare ca posta, firmele de decontari sau cele pentru operatiuni cu titluri, autorizate expres de banca centrala pentru a opera in domeniul transferurilor de fonduri. Instrumentele de plati se impart in doua mari categorii: instrumente cu numerar si instrumente fara numerar. Instrumentele de plata cu numerar sunt reprezentate prin moneda metalica si bancnote (moneda de hartie) si reprezinta cea mai veche forma de circulatie monetara. Pentru a indeplini functia de instrument de plata, moneda metalica si bancnotele numerarul in termeni bancari necesita un complex de tehnici si reglementari cu caracter normativ emise de banca centrala si bancile comercile. Instrumentele de plata fara numerar sunt documente standardizate care contin instructiuni de plata date de platitor bancii sale pentru transferul fondurilor catre banca beneficiarului. Pe baza instrumentului de plata se fac inregistrari in conturile partenerilor de la bancile lor care atesta diminuarea respectiv majorarea creantelor monetare asupra bancilor. Instrumentele de plata folosite in tranzactii sunt urmatoarele: ordinul de plata, cambia, cecul, biletul la ordin, cardul. Mijloacele de plat fr numerar, respectiv instrumentele de plat (transfer credit, debitare direct, card de plat, cec, cambie i bilet la ordin), permit transferul fondurilor deinute n conturi deschise la instituii de credit sau la Trezoreria Statului, n baza primirii unei instruciuni de plat. Efectuarea unei pli fr numerar prin transfer de fonduri de la pltitor la beneficiar implic o serie de operaiuni bancare care, n prezent, sunt permise doar instituiilor autorizate i supravegheate prudenial (respectiv instituiilor de credit) i Trezoreriei Statului. Principalele etape ale unei pli fr numerar sunt urmtoarele:

Faza tranzacional cuprinde iniierea, validarea i transmiterea unei instruciuni de plat. n funcie de tipul de instrument, instruciunea de plat poate fi iniiat de debitor (spre exemplu, n cazul transferului credit), sau de beneficiar (spre exemplu, n cazul debitrii directe). n aceasta

faz au loc o serie de operaiuni, care vizeaz n principal verificarea identitii prilor implicate n tranzacie, a autenticitii instrumentului de plat utilizat i a integritii datelor aferente tranzaciei. n faza de compensare i decontare, instituiile (instituiile de credit i Trezoreria Statului) schimb ntre ele creanele rezultate din plile fr numerar, prin intermediul sistemului de pli pentru pli de mic valoare i volum mare, i deconteaz soldurile nete ale acestor creane prin intermediul sistemului ReGIS.

1.1 Cecul
Aparitia cecului
Denumirea cec a aprut n Anglia medieval. Istoricii atribuie lui Thomas Gresham meritul de a fi introdus n 1557 primul cec bancar, care la sfritul secolului XVII funciona ca i cecul actual . Strmoii cecului modern au o vrst mult mai mare, fiind folosii de egipteni, apoi de greci. n perioada postbelic a avut loc o dezvoltare puternic a cecului, dar dup 1990 fenomenul a marcat o tendin de descretere determinat de concurena altor instrumente de plat mai puin costisitoare: viramentul bancar i cardul.

Parti implicate
Cecul este un instrument de plata care pune in legatura, in procesul crearii sale trei persoane: Tragatorul este persoana care creeaza instrumentul (emite cecul), el fiind titularul contului bancar. Trasul este intotdeauna banca la care tragatorul are un cont bancar deschis. Trasul va plati cecul prezentat numai daca tragatorul are disponibil suficient in contul sau. Beneficiarul este persoana care va primi banii. Aceasta persoana poatesa fie o terta persoana sau insusi tragatorul. Instrumentul este creat de tragator care, in baza unui depozit constituit la banca, da un ordin necondiionat acesteia (trasul) sa plateasca o suma determinata unei terte parti (sau insusi tragatorului), aflate in pozitia de beneficiar. Ca urmare, in circuitul cecului, cele trei persoane puse in legatura prin cec efectueaza toate operatiunile legate de acest instrument in nume propriu: tragatorul emite cecul, proprietarul legitim il incaseaza, iar trasul il plateste. Pentru ca tragatorul sa poate emite cecuri, banca trebuie sa-i elibereze clientului sau un carnet de cec care contine formulare de cecuri in alb. Proprietarul carnetului de cecuri completeaza formularul, il semneaza sI preda beneficiarului care il va prezenta, la r`ndul sau, bancii sale pentru incasare.

Tipuri de cecuri:
A. Dup modul n care este trecut beneficiarul: a) nominative situaie n care beneficiarul este trecut n mod expres i cecul se achit numai acestuia, sunt transmise de obicei prin cesiune;

b) la purttor caz n care nu se menioneaz expres numele beneficiarului, cecul putnd fi ncasat de orice persoan care l deine, c) la ordin se menioneaz numele beneficiarului i meniunea la ordin care d dreptul acestuia s transmit cecul altei persoane prin gir.

B. Dup modul de ncasare: cecuri barate- utilizate pentru plata ntr-un cont bancar al beneficiarului, (reprezint cecuri de virament - neputnd fi pltite n numerar), i n cazul cecului documentar, atunci cnd trgtorul condiioneaz plata de prezentarea anumitor documente la banc. Bararea poate fi: general nu sunt meniuni ntre cele 2 linii paralele i atunci banca nu poate plti dect unei bnci sau unui client al su i poate circula prin andosare, special atunci cnd se scrie denumirea bncii unde se efectueaz plata. cecuri nebarate i n cazul acestor cecuri se poate plti n numerar la ghieul bncii, sau n cont fr nici o restricie. Exemplu de cec special cecul certificat este cecul care poart el specificarea expres a existenei provizionului la banca tras. Cecul de cltorie cec cu valoare fix imprimat pe formularul cecului. El este emis de bnci i vndut clienilor pentru a nlesni lichiditile n cltorii, pentru a nlocui cash-ul n deplasrile n strintate. Protecia acestui tip de cec se asigur prin semntur.

Transmiterea unui cec

Posibilitatile de circulatie ale unui cec sunt: a) Simpla remitere este cazul cecului la purtator care in momentul emiterii, nu indica expres beneficiarul sau poarta mentiunea la purtator. Acest cec, urmeaza a fi platit fie persoanei desemnate ca beneficiar, fie detinatorului instrumentului. b) Cesiunea de creanta ordinara - in cazul in care un cec este emis pe numele unei anumite persoane si contine mentiunea nu la ordin. Inacest caz, numai persoana nominalizata poate sa -l incaseze. c) Girarea - operatiunea prin care se transmit, o data cu remiterea si toate drepturile rezultate din cec. Girarea reprezinta o mentiune facuta pe verso-ul cecului in favoarea oricui, inclusiv in favoarea tragatorului.

Schema circulatiei unui cec (exemplu)

SC Atlas SRL cumpara de la magazinul SC Star SRL produse electronice in suma de 5.000.000 lei. SC Atlas SRL detine un cont curent deschis la Banca X SA, in timp ce SC Star SRL detine un cont curent deschis la Banca Y SA.

In baza disponibilului din contul sau curent, Banca X SA ii elibereaza SC Atlas SRL un carnet de cecuri. In momentul in care reprezentantul SC Atlas SRL cumpara marfurile, el completeaza cu toate datele necesare, precum si cu suma care reprezinta echivalentul valoric al produselor electronice cumparate, o fila din carnetul de cec, pe care o semneaza si pe care o inm`neaza reprezentantului magazinului. Din acel moment, SC Atlas SRL a devenit tragatorul, Banca X SA trasul, iar SC Star beneficiarul. SC Star SRL prezinta cecul Bancii Y SA si il transmite Bancii X SA pentru a fii incasat. Banca X SA achita cecul Bancii Y SA. In felul acesta, se stinge obligatia de plata a SC Atlas SRL fata de SC Star SRL.

Rolul bancilor In momentul in care clientii unei banci (tragatorii) emit cecuri, acestea trebuie sa fie prezentate la banca (banca platitoare) pentru a fi incasate. Banca are obligatia de a plati cecul in favoarea clientilor sai in conditiile urmatoare: clientul are suficiente fonduri disponibile in contul sau; cecul a fost tras corect si semnat de catre client (tragator); nu exista nici un alt motiv legal pentru ca banca sa nu efectueze plata. Beneficiarul bancii are obligatia de a colecta cecurile de la propriii saI clienti pentru incasare. Banca va remite cecurile spre plata.

Plata unui cec

Cecul este platibil numai la vedere, adica la prezentarea acestuia la banca. Prezentarea cecului dupa expirarea termenului legal are ca efect pierderea dreptului legal de actiune impotriva girantilor anteriori in cazul in care cecul nu ar fi platit. Legea cecului stipuleaza ca, toate persoanele care in orice calitate s-au obligat prin cec (tragator, giranti), sunt responsabile solidar in ceea ce priveste plata cecului respectiv, cu toate ca obligatiile au fost asumate in momente diferite.

Mecanismul platii prin cec Mecanismul platii prin cec este diferit in functie de tipul de cec si anume:

cecuri primite de beneficiar direct de la tragator si care poarta numele de cecuri personale, cecuri trase de banci asupra altor banci denumite cecuri bancare sau cecuri de calatorie. Mecanismul cecului personal Mecanismul cecului personal presupune cateva etape si anume: - titularul unui cont la o banca aflat in situatia de a face o plata completeaza fila de cec cu suma si numele beneficiarului. - cecul este transmis direct beneficiarului de catre tragator, beneficiarul aflat in posesia filei de cec se prezinta la ghiseul bancii spre incasarea acestuia. - banca beneficiarului executa plata prin preluarea filei de cec si remiterea acesteia bancii trase care debiteaza contul tragatorului si achita bancii platitoare valoarea cecului. In urma acestei operatiuni, banca beneficiarului face plata catre acesta. Mecanismul platii prin cecuri bancare In acest caz, tertul ordonator are un disponibil la banca si ii transmite acestuia ordinul sa traga un cec asupra bancii beneficiarului. Banca tragatoare (numita si banca ordonatorului) trage un cec beneficiarului si il transmite acestuia, simultan debiteaza contul ordonatorului cu valoarea cecului emis si transmite suma de bani bancii beneficiarului. Beneficiarul cecului se prezinta la banca trasa si incaseaza contravaloarea cecului emis de banca tragatoare. Mecanismul platii prin cecul de calatorie Achizitionarea unui cec de calatorie se poate face in 2 moduri: fie prin cumpararea unui cec de calatorie prin achitarea cash a sumei inscrise pe el, prin constituirea unui cont la banca comerciala care vinde cecul, care e utilizat in vederea acoperirii cecului de calatorie (cecul e utilizat in strainatate, urmand ca sumele cheltuite sa fie decontate din contul respectiv, acesta fiind si purtator de dobanda .Eurocecurile sunt cecuri cu limita de suma dar nu au valoare imprimata si sunt vandute sub forma unui carnet de cecuri in alb. Beneficiarii completeaza suma , aceasta fiind trasa din contul deschis la banca mentionata pe cec. Eurocecurile au atasate o carte de garantie cu elemente care asigura bancii platitoare garantia de a recupera banii de la banca emitenta. Cecurile VISA sunt mai recente, si spre deosebire de eurocecuri beneficiarul nu le achita in totalitate de la inceput, iar cand primeste carnetul, achita doar o parte iar diferenta neachitata este preluata din contul sau cand cecurile sunt primite de la bancile platitoare. O varianta a cecului de calatorie este si tichetul de credit sau cartea de credit care sunt documente cu format convenit anterior ce contin datele de identificare ale posesorului.

Avantajele oferite de cartile de credit ar fi: prin reteaua electronica existenta creata intre banci se pot realiza decontari foarte rapid si fara utilizarea cash-ului, transformarea instantanee a monedei nationale intr-o valuta, ofera protectie impotriva furturilor, pentru suma depusa se primeste dobanda la vedere

Girarea cecului
Girarea instrumentului reprezinta operatiunea prin care se transmit, o data cu remiterea si toate drepturile rezultate din cec. Girarea reprezinta o mentiune facuta pe verso-ul cecului in favoarea oricui, inclusiv in favoarea tragatorului. Noul beneficiar poate, la r`ndul sau, sa gireze cecul. In literatura de specialitate englezeasca, sunt cunoscute doua tipuri de girare: 1. Girarea in alb: in cazul in care nu este indicata nici o persoana la girare. O astfel de girare in alb poate transforma ordinul cecului intr-un cec la purtator; 2. Girarea speciala: este cazul in care cel care gireaza cecul specifica si persoana in favoarea careia este girat cecul

1.2 Cambia
Terminologic, cambia i are originea n latinescul cambium, care era o varietate a contractului permutatio, desemnat pentru schimbul de bani contra bani, prin care anticii, avnd o moned dat, doreau s o schimbe ntr-o alt moned (ceea ce ar corespunde astzi sintagmei schimb valutar).

Cambia instrument de plat

ntr-o etap n care activitatea comercial suferea datorit caracterului rudimentar al comunicaiilor, insecuritii transportului, dar i diversitii monedelor de plat, cambia a cunoscut o nou evoluie.

Partile cambiei
Comerciantul din statul A, n urma afacerilor ncheiate n statul B, putea s dobndeasc o serie de creane fa de comercianii din statul B (de exemplu s fi vndut o cantitate de marf pe care cumprtorul s se oblige s o plteasc la o dat ulterioar predrii mrfii). Rentors n statul B pentru alte afaceri, n-ar fi fost posibil cumva ca acel comerciant s se angajeze s-i plteasc propriile datorii folosindu-se de creana ce o avea mpotriva cumprtorului pentru care scadena plii nu se mplinise (care n dreptul cambial corespunde raportului fundamental ce st la baza emiterii cambiei)? Mecanismul ce face posibil legtura ntre creane i datorii este urmtorul: comerciantul din statul A (numit trgtor) n loc s-i plteasc n moneda din statul B, propriile datorii fa de un creditor personal din statul B (numit beneficiar, iar raportul juridic dintre beneficiar i trgtor se numete valoare furnizat) va invita s plteasc n locul lui pe cumprtorul-debitor al plii preului (numit tras). Operaiunea juridic va mbrca urmtoarea form: comerciantul din statul A (numit trgtor) redacteaz (trage) o cambie (nscris) pe care, predndu-l unei persoane numit beneficiar, d dreptul acesteia din urm s obin plata unei sume de bani de la tras, la data consemnat n titlu. Acesta este profilul cambiei din zilele noastre. Avantajele operaiunii juridice prezentate sunt colosale: trgtorul nu mai trebuia s efectueze schimbul de moned pentru c trasul pltea beneficiarului n aceeai moned, respectiv a statului B; trgtorul nu mai trebuia s transporte moneda necesar plilor dintr-un stat n altul; beneficiarul urmrea la plat un comerciant (pe tras) de pe teritoriul pe care el nsui domicilia, deci putea apela pentru eventualele constrngeri la instanele naionale. Rmneau ns o serie de inconveniente ce nu puteau fi, la acea dat, depite, i anume: ce se ntmpla dac trasul refuza s plteasc; de ce n-ar fi posibil ca beneficiarul, pn la scaden, s transmit cambia unor alte persoane, proprii creditori, stingndu-i astfel datoriile fr o plat n numerar. Pentru a fi sigur de plata trasului, beneficiarul trebuia s aib aceleai drepturi cu ale transmitorului-trgtor. Dou ar fi aspectele ce se impun a fi analizate pentru a nelege importana circulaiei

cambiei: 1) pe de o parte c transmiterea titlului (cambiei) presupune existena unui interval de timp suficient de lung ntre momentul tragerii cambiei i cel al scadenei

Caracterele cambiei
Pentru a ntri statutul juridic al deintorului titlului, legea a consacrat caracterul comercial, de o rigoare accentuat, literal, autonom i abstract al obligaiei cambialeObligaia va fi comercial indiferent care este natura raportului fundamental care l-a determinat pe semnatar s se oblige cambial, deci chiar cnd acesta este un necomerciant; va fi caracterizat de un rigorism accentuat al executrii, n sensul c este exclus stipularea vreunui termen de graie (nu este permis amnarea scadenei; dac termenul de plat este, s presupunem, 01.10.2001, acesta nu poate fi prelungit), constatarea refuzului de acceptare sau de plat al debitorului (precizam anterior c trasul nu devine obligat cambial dect prin acceptarea cambiei) se face n form solemn (adresarea protestului), iar exercitarea regresului (cnd trasul acceptant, debitor direct, nu pltete, devin obligai s plteasc debitorii indireci: trgtorul, avalitii lui, giranii anteriori sau avalitii lor, iar aciunea ndreptat mpotriva acestora poart denumirea de aciune n regres) se face printr-o procedur simplificat. Caracterul literal rezid n aceea c existena i ntinderea obligaiei sunt fixate numai prin meniunile inserate n titlu. Reamintim c nsi dobndirea calitii de semnatar presupune manifestarea voinei de a se angaja cambial (prin depunerea semnturii pe titlu ca: tras-acceptant, beneficiar, girant, giratar sau avalist.Aadar, cambia se prezint ca un titlu complet. Dac lipsete vreuna dintre meniunile considerate eseniale, obligaia cambial nu poate fi salvat prin recurgerea la alte documente, chiar dac n nsui titlul cambial se face trimitere la acestea. Adoptnd o definiie pur formal, vom considera cambia ca fiind titlul care, predate (remis) de ctre trgtorul beneficiarului, confer acestuia din urm, sau aceluia la al crui ordin a fost emis, dreptul de a face s se plteasc, la o dat determinat, o anumit sum de bani sau, dup Vivante este un titlu de credit formal i complet, coninnd obligaiunea de a plti, fr contraprestaiune, o sum de bani, la scaden i n locul care sunt menionate n ea.

Validitatea cambiei. Meniuni obligatorii

Validitatea cambiei, respective producerea efactelor dorite, se realizeaza in urmatoarele conditii: Efecturea obligatiunilor cambiale de catre personae fizice si juridice care au calitatea de comerciant; Forma scrisa, sub semnatura privata; Cuprinderea tuturor mentiunilor obligatorii si a unor clause facultative Cambia, ca nscris prin care o persoan, numit trgtor sau emitent, d dispoziie altei persoane, numit tras, s plteasc la scaden o sum de bani unei a treia persoane, numit beneficiar, sau la ordinul acesteia, conine urmtoarele meniuni obligatorii:

 denumirea de cambie; ordinul necondiionat de plat a unei sume determinate; indicarea numelui trasului; indicarea scadenei; indicarea locului de plat; indicarea numelui beneficiarului; indicarea datei i locului emiterii; semntura trgtorului.

Transmiterea cambiei prin gir

Girul este un act juridic prin care posesorul cambiei, numit girant, transmite altei persoane, numit giratar, toate drepturile izvornd din titlu. Girul se menioneaz pe dosul cambiei (de unde i denumirea de andosare) sau pe un nscris separat numit allonge prin folosirea formulei Pltii lui sau Pltii la ordinul lui . Aceast meniune trebuie urmat de semntura girantului i de dat, precum i de predarea (remiterea titlului). n funcie de obiectul transmiterii: girul translativ (incluznd transmiterea drepturilor i a garaniilor decurgnd din cambie, legitimarea i garania acceptrii i a plii); girul netranslativ. Girul translativ produce efectul de a investi pe giratar cu un drept propriu i autonom, deci noul titular dobndete drepturi mai mari dect antecesorul su (n sensul c excepiile opozabile acestuia nu pot fi valorificate fa de cel dinti. Girul netranslativ poate fi: pignorativ (constituie n favoarea girantului un drept de gaj asupra creanei cambiale prin inserarea clauzei valoare n garanie sau valoare n gaj); pentru procur (pentru ncasare) mputernicete pe giratar s ncaseze n numele girantului, suma nscris n titlu.

Plata prin cambie

Plata cambiei se face cand este inaintata la plata fie trasului, fie bancii la care a fost domiciliata (deoarece cambia circula de la un posesor la altul, sub diverse conditii, "lantul" de circulatie al acesteia nu intereseaza decat in cazul aparitiei de operatii specifice sau litigii). Cambia cu

scadenta la o zi fixa sau la un termen de la data emisiunii trebuie prezentata la plata in ziua scadentei sau in una din cele doua zile lucratoare care urmeaza scadentei iar cambia sadenta la vedere poate fi platibila la prezentare, dar nu mai tarziu de termenul de prescriere (legal sau precizat expres). Tragatorul poate stipula ca o cambie platibila la vedere nu trebuie sa fie prezentata spre plata inaintea unei anumite date, termenul de prezentare curgand de la aceasta data. In urma efectuarii operatiei de plata, trasul care plateste are dreptul sa pretinda de la beneficiar trata cu mentiunea "achitat", semnata de acesta. De asemeni, daca trasul vrea sa faca o plata partiala, beneficiarul nu poate refuza plata, fiind obligat sa mentioneze pe trata suma primita si sa dea chitanta trasului asupra efectuarii acestei plati partiale.

1.3 Biletul la ordin

Este un instrument de transfer credit, prin care o persoana numita emitent, se obliga sa plateasca la o anumita data, o anumita suma de bani fixata, care este datorata unei persoane numita beneficiar. Spre deosebire de cambie, in biletul de ordin nu figureaza numele trasului, deoarece tragatorul si trasul se identifica cu persoana emitentului. Tot spre deosebire de cambie, care este creata la initiativa creditorului, biletul la ordin este creat la initiativa debitorului. Biletul la ordin este o promisiune de a plati si nu un mandat de plata. Poate fi transmis prin gir si poate fi garantat prin aval. Obligatiile rezultand dintr-un bilet la ordin se supun acelorasi reguli generale ca si cele rezultand dintr-o cambie, insa acceptarea biletului la ordin nu se admite, deoarece emitentul are aceleasi obligatii ca si cel care accepta o cambie. In calitate de instrument de plata a datoriilor comerciale biletul la ordin este utilizat mai ales de marile intreprinderi. Deoarece biletul la ordin este uneori transmis cu intarziere in vederea mobilizarii creditelor, beneficiarii lor prefera sa se deconteze cu clientii prin intermediul cambiilor.

Elementele biletului la ordin:

denumirea de bilet la ordin promisiunea de plat pur, simpl i necondiionat, scadena e o dat cert, unic i posibil, atunci cnd nu e trecut e considerat la vedere, locul unde se face plata, atunci cnd acesta nu e specificat este considerat locul unde s-a ntocmit respectivul bilet, numele i adresa beneficiarului, data i locul emiterii, semntura emitentului autograf.

Circulaia biletului la ordin

ntre Firma 1 i Firma 2 se ncheie un contract, de o anumit valoare, pt. un anumit obiectiv; Firma 1 n calitate de debitor (emitent) emite biletul la ordin n favoarea Firmei 2 n calitate de creditor (beneficiar); La scaden, Firma 2 prezint biletul la ordin pentru plat Firmei 1; Firma 1 achit biletul la ordin i i stinge datoria pe care o avea la Firma 2.

Scadena poate fi ca i n cazul cambiei de pn la 90 de zile. Spre deosebire de cambie, angajamentul de plat este iniiat de debitor, mecanismul fiind relativ mai simplu (sunt doar dou pri implicate). La fel ca i cambia sau cecul, i biletul la ordin poate fi transmis prin gir (andosare) sau poate fi scontat nainte de scaden la o ter banc.

1.4 Ordinul de plat

Ordinul de plata este dispoziia dat de o persoan (denumit ordonator) unei bnci, de a plti o sum determinat n favoarea altei persoane (denumit beneficiar) n vederea stingerii unei obligaii bneti provenind dintr-o relaie direct existent ntre ordonator i beneficiar . Aa cum rezult din definiie i din practica utilizrii sale ordinul de plat se caracterizeaz prin: relaia de plat este declanat ca urmare a unei obligaii asumate sau datorii preexistente, ce urmeaz a se stinge o dat cu onorarea O.P.; operaiunea este pornit la iniiativa pltitorului (ordonatorului). El este cel care stabilete regulile dup care operaiunea urmeaz sa se deruleze. Din acest motiv, in materie de O.P. diversitatea tehnica este deosebit de larg; revocabilitatea este o trstura fundamentala a O.P. Aceasta consta in faptul ca ordonatorul i poate retrage sau modifica instruciunile de plat date bncii, cu condiia ca ordinul sau iniial sa nu fi fost executat prin plata in favoarea beneficiarului. Revocarea O.P. nu atrage dup sine nici un fel de consecine, drepturi sau obligaii pentru prile implicate;

provizionul (depozitul) bancar este absolut obligatoriu in cazul O.P. Acesta presupune obligaia ordonatorului ca o data cu emiterea O.P. sa creeze bncii i sursa de fonduri necesare, fie p rin blocarea sumei respective din contul sau bancar, fie prin depunerea ei in vederea executrii plii sau prin credit bancar acordat de banca in acest scop in contul ordonatorului. Pe filiera

bancara, nu este obligatoriu transferul anticipat al fondurilor, momentul acestui transfer depinznd de nelegerea dintre cele doua bnci ce intervin in operaiune; din puncte de vedere al modalitilor de ncasare (determinate firete de instruciunile ordonatorului O.P poate fi: - simplu, ncasarea sa nefiind condiionat de prezentarea vreunui document sau explicaie cu privire la scopul plii (excluznd cazul ca se cere o chitana). Acest tip de O.P. se aseamn cu cecul; - documentar, ncasarea sa fiind determinata de obligaia beneficiarului de a prezenta anumite documente (facturi, dovada plii unor chirii, a unor cheltuieli de transport etc.) indicate de ordonator in O.P. Prile implicate in derularea unui O.P., de regula sunt: - ordonatorul, cel care iniiaz operaiunea; el este cel care pltete, stabilete condiiile plii, constituie provizionul bancar in vederea plii; poate revoca in orice clipa plata pana in momentul derulrii ei; - beneficiarul este cel in favoarea cruia se face plata; trebuie sa se conformeze condiiilor prevzute in O.P.; pn n momentul plii nu are certitudinea ncasrii sumei; - bncile care intervin in derularea operaiunii au simplul rol de prestatoare de servicii. Singurele rspunderi ale bncilor sunt legate de manipularea corecta a valorilor ncredinate ( fonduri bneti i documente) i sa solicite beneficiarului prezentarea documentelor aa cum s a prevzut de ordonatorul plii (in cazul O.P. documentar). Aceste bnci n practica denumite: banca ordonatoare, cea la care ordonatorul da dispoziie privind efectuarea plii prin O.P. i la care constituie depozitul, i banca pltitoare, cea la ghieele creia se achita suma beneficiarului pltii i care solicita anticipat sau ulterior de la banca ordonatoare suma ce urmeaz sa o plteasc sau a pltit-o. Derularea unei operaiuni de O.P. presupune existenta unui document, formular, de regula tipizat, denumit ordin de plata. Acesta este pus la dispoziie de bnci clienilor lor. Elementele pe care le surprinde un O.P. sunt: numele i adresa ordonatorului (persoana fizica sau juridica care da O.P.) (eventual i numrul contului bancar), numele i adresa beneficiarului (eventual i numrul contului), denumirea i adresa bncii ordonatoare, data (ziua, luna, anul) emiterii O.P., ordinul de a plti (prin formula: va rog sa pltii, vei plti), suma in cifre i litere cu indicarea valutei in care se va face plata, motivul plii, in cazul O.P. documentar se indica documentele care trebuie prezentate de beneficiarul plii, modul de plat: letric, telegrafic, SWIFT (pentru plti in cont sau cecuri, valuta efectiva), semnaturile autorizate ale bncii ordonatoare sau ale persoanei autorizate de firma ordonatoare .

1.5 Cardul bancar

Cardul bancar reprezinta o inovatie revolutionara care a putut fi aplicata in practica datorita progreselor deosebite din domeniul informatic si electronic. Rolul sau este acela de a facilita schimbul de fonduri prin tehnici electronice intre partenerii de afaceri cu ajutorul bancilor. Cardul a intrat definitiv in familia instrumentelor de plata atunci cand si-a dovedit eficienta, pretul echipamentelor si retelei au devenit accesibile atat bancilor, cat si populatiei. Din punct de vedere istoric, cardul a aparut in anul 1946, la New York, cand o banca specializata in creditul de consum lanseaza pe piata un produs nou Charge It, care consta in emiterea unui bon valoric numit script, pe baza caruia clientii puteau efectua

cumparaturi de la comerciantii Cardul de plastic apare tot in SUA, firma Diners Club, iar apoi a Cardurile de plastic s-au extins perfectionat atat tehnologic cat si plata preferat de populatie.

care au acceptat acest nou sistem de decontare. era conceput pentru consum si calatorii si a fost emis de fost preluat de banci pentru creditul de consum. repede, s-au diversificat intr-o gama larga si s-au ca proceduri de lucru, astfel devenind instrumentul de

Cardul este definit ca un instrument de plata electronica, respectiv un suport de informatie standardizat, securizat si individualizat, care permite detinatorului sau sa utilizeze disponibilitatile banesti proprii dintr-un cont (...) in limita unui plafon stabilit prealabil, deschis de emitent in favoarea detinatorului cardului (...). Operatiunile pe care detinatorul unui card le poate efectua sunt urmatoarele : - Retragerea de numerar, respectiv incarcarea sau descarcarea unitatilor valorice; - Plata bunurilor si/sau a serviciilor achizitionate/prestate de comerciantii acceptanti si plata obligatiilor catre autoritatile administratiei publice; - Transferuri de fonduri intre conturi. Asemanator cu cecul, cardul nu este moneda in sine, ci doar un instrument electronic care mijloceste transferul de moneda de la debitor la creditor. Avantajul cardului in detrimentul cecului consta in aceea ca prin intermediul cardului sau se pot face un numar nelimitat de tranzactii, pe cand cu un cec se putea face una singura. ELEMENTELE COMPONENTE Cardul contine elemente se securizare si de individualizare incorporate menite sa asigure unele caracteristici obligatorii : - Suport fizic din material paltic si dimensiune standard; - Aversul care contine numarul cardului in cifre arabe, numele si prenumele posesorului, data expirarii valabilitatii, sigla proprietarului de marca, sigla emintentului, o holograma, etc. - Reversul contine o banda magnetica cu cel putin trei piste si semnatura posesorului; - Pentru a se asigura operabilitatea, emitentii trebuie sa foloseasca standardele Europay, Mastercard, VISA. Cardurile sunt de doua feluri : - carduri cu banda magnetica; - carduri cu microprocesor. Cardurile cu banda magnetica sunt cele care au pe verso o banda magnetica prin care se realizeaza procesul de citire si de transmitere prin linie telefonica a datelor. La centrul de autorizare exista un cititor de carduri care introduce automat in retea informatiile cuprinse in banda. In acest fel, viteza de procesare este destul de mare si se inlatura inconvenientul intarzierii tranzactiei.

Cardurile cu cip arata ca oricare alt card bancar traditional, care suplimentar la banda magnetica (pe verso-ul cardului), este dotat si cu un microprocesor incorporat (pe fata cardului). Spre deosebire de cardurile traditionale cu banda magnetica, cardurile cu cip pot oferi numeroase avantaje - securitate, functionalitate si longevitate. Tehnologia cip inseamna tranzactii mai sigure si o gama larga de servicii suplimentare pe acelasi card aplicatii de loialitate, de identificare a detinatorului, bonusuri.

Modalitile internaionale de plat

Incasso-ul documentar Acreditivul documentar

Riscurile implicate de derularea afacerilor n plan internaional a condus n timp la dezvoltarea unor modaliti de plat mai complexe i mai sigure pentru toate prile implicate n operaiune. Cele mai utilizate modaliti de plat sunt incasoo documen tar sau acreditivul documentar. n foarte multe cazuri aceste dou modaliti sunt utilizate n combinaie cu unul sau mai multe instrumente de plat analizate anterior (n special cambii).

2.1 Incasoo documentar

Incasso documentar i incasso simplu intr n categoria plii documentare, n sensul c prin vehicularea documentelor de ctre bnci, importatorul efectueaz plata nu contra marf ci contra documentelor comerciale - factura, documente de transport, de proprietate care atest livrarea mrfii conform condiiilor contractului, sau financiare cambii, bilet la ordin, cec, chitane, etc - utilizate pentru a obine sume de bani. Incasso const n ordinul dat de exportator bncii sale de a ncasa contravaloarea unei tranzacii comerciale i de a o vira n contul su contra unui set de documente negociat iniial. n aceast operaiune bncile implicate nu i asum nici un risc comercial, singura lor responsabilitate constnd n manipularea setului de documente.

Mecanismul derulrii incasso-ului documentar este, succint, urmtorul: la livrarea mrfii conform contractului comercial internaional prin care partenerii au convenit la plata prin incasso documentar, exportatorul intr n posesia documentelor care atest ndeplinirea obligaiilor contractuale, de regul: factur, document de transport, poli de asigurare, certificat de calitate i adesea i una sau mai multe cambii. setul de documente nsoit de ordinul de plat ncasare la incasso este prezentat bnci i exportatorului (banc remitent) care, dup ce verific corectitudinea ntocmirii documentelor, le remite bncii importatorului, nsoite de un document propriu incasso documentar - n cadrul cruia preia (i traduce) ntocmai instruciunile primite de la exportator (ordonator) n ordinul de ncasare / plat; banca importatorului (banca prezentatoare) avizeaz importatorul n legtur cu sosirea documentelor i, n funcie de instruciunile primite n incasso documentar, le remite importatorului contra plat, sau contra acceptrii cambiei;

 pe baza avizului de efectuare a plii banca importatorului crediteaz contul bncii exportatorului i l debiteaz pe cel al importatorului cu suma reprezentnd contravaloarea mrfurilor livrate; la primirea banilor, banca remitent notific exportatorul de ncasarea exportului i i crediteaz contul. Incasso-ul este o modalitate de plat ce asigur ntr-o anumit msur protecia intereselor ambelor pri implicate n tranzacie: cumprtorul nainte de a efectua plata are posibilitatea verificrii documentelor comerciale pentru a avea certitudinea c vnztorul i -a ndeplinit obligaiile asumate i a livrat marfa n condiiile i termenele stabilite prin contract. Vnztorul are sigurana c importatorul nu va intra n posesia mrfii fr s o plteasc, pentru c banca i va elibera documentele necesare numai dup ce le va achita. Cu toate acestea, incasso-ul nu prezint nici o garanie pentru vnztor privind plata (imediat sau diferat) a documentelor de ctre cumprtor, existnd o singur obligaie de plat: a importatorului asumat prin contractul comercial. Exportatorul livreaz marfa fr a avea garania c importatorul va onora documentele. El se asigur n principiu de un singur risc: acela ca importatorul s obin titlul de proprietate asupra mrfii fr s efectueze plata; rmn ns o serie de riscuri care pot surveni ntre momentul expedierii mrfii i cel al ncasrii contravalorii ei: riscul ntrzierii la plat (importatorul renun la preluarea mrfii) i ca o consecin a ntrzierii sau neefecturii plii; riscul diminurii ncasrii direct prin scderea preului mrfii (ca urmare a deteriorii ei sau la presiunea importatorului) i indirect prin efectuarea de ctre exportator a unor cheltuieli suplimentare (cu stocarea, protecia, returnarea sau redirijarea mrfii ctre o alt destinaie) sau plata unor dobnzi (n cazul n care s -a apelat la refinanarea operaiunii comerciale); riscul pierderii mrfii (cnd este expediat direct pe adresa unui cumprtor de reacredin care i-o nsuete, o nstrineaz i refuz plata sau cnd, prin depirea unor perioade sau costuri de stocare este confiscat i scoas la licitaie de autoriti sau de creditorii respectivi). n practic aceste neajunsuri pot fi nlturate sau diminuate prin: a. utilizarea cambiilor avalizate de o banc; b. solicitarea unei garanii bancare nainte de efectuarea exportului; c. solicitarea unui avans care s acopere eventualele cheltuieli cu depozitarea, returnarea sau reorientarea mrfii n caz de refuz al plii; d. ntocmirea documentelor de expediie i asigurare a mrfii ntr-o form negociabil; e. vinculaie (expedierea mrfii pe adresa unui ter, eliberarea ei fcndu -se pe baza unei dovezi de efectuare a plii). Cu toate acestea, este evident c n cadrul acestei modaliti de plat avantajele sunt n principal de partea importatorului, ntreaga operaiune de incasso desfurndu -se la ordinul, pe riscurile i rspunderea De aici i ponderea modest a incasso -ului documentar n ansamblul

plilor cu strintatea (la noi 1015%), ntr-o msur mult mai mare fiind utilizat n relaiile de pli necomerciale.

2.2 Acreditivul documentar

Acreditivul a fost utilizat nc de la nceputul secolului al XIX-lea n marile centre financiare ale vremii Paris, Amsterdam, Londra. n negoul cu Extremul Orient, prezentnd elementele de structur regsite i astzi n practica n materie: caracterul documentar, fermitatea angajamentului bancar, sigurana oferit partenerilor i n bun parte chiar formalismul. ntr-o accepiune modern despre acreditivul documentar se poate discuta ns, doar dup primul rzboi mondial, cnd, dup crearea Camerei de Comer Internaional de la Paris n 1920 au debutat i primele ncercri de elaborare a unor reguli uniforme n materie de acreditiv documentar, pentru facilitarea plilor internaionale i implicit pentru dezvoltarea schimburilor internaionale. Primele Reguli i uzane uniforme privitoare la acreditivul documentar au fost adoptate n 1933 dar au fost privite cu reticen de multe ri printre care SUA i Marea Britanie. Dup al doilea rzboi mondial, ns, SUA devenind primul exportator de ctre rile europene interesate n punerea sistemului de pli internaionale pe baze ct mai riguroase i sigure i sprijinind adoptarea textului revizuit n 1951.

acreditivul documentar reprezint orice aranjament asumat de o banc emitent ce acioneaz la cererea i dup instruciunile unui client ordonator sau n numele su propriu cu privire la efectuarea unei pli ctre un ter sau la ordinul acestuia (beneficiarul), de a accepta i plti efecte de comer (cambii) trase de ctre beneficiar asupra sa sau asupra ordonatorului, de a autoriza o alt banc s efectueze o asemenea plat sau s accepte i s plteasc asemenea cambii sau de a autoriza o alt banc s negocieze astfel de efecte de comer contra unui set specific de documente, cu condiia ca acestea s fie conforme cu termenii i condiiile acreditivului. Acreditivele, prin natura lor, sunt tranzacii separate de contractele de vnzri sau alte contracte care pot sta la baza lor, iar bncile nu sunt n nici un fel obligate sau interesate de asemenea contracte, chiar dac vreo referire la asemenea contracte este inclus n acreditiv. n derularea plii prin acreditiv documentar sunt implicate trei pri principale, care au denumiri consacrate. Acestea sunt: a. Ordonator acreditiv documentar n relaia contractual este importatorul, beneficiarul unei prestaii sau serviciu. El este cel care iniiaz relaia de AD, prin instruciunile pe care le d bncii sale de a plti exportatorul, instruciuni cuprinse n ordinul de deschidere a AD, unde precizeaz toate condiiile de termene i documente potrivit crora banca s efectueze plata. b. Beneficiar acreditiv documentar n relaia contractual este exportatorul, prestatorul de servicii. El este cel n favoarea cruia banca importatorului s-a angajat la plat i care, ndeplinind condiiile de termene i documente cuprinse n textul AD, ncaseaz banii. c. Banca Emitent este banca care, la solicitarea importatorului, ordonatorul AD, i asum n scris angajamentul de plat n anumite condiii de termene i documente, n favoarea

exportatorului, beneficiarul AD. Prin angajamentul de plat asumat n scris, Banca Emitent este principala angajat n relaia de AD. Acest angajament de plat ea l poate realiza: - direct, n sensul ca ea nsi s efectueze plata. n acest caz, ea ndeplinete att rolul de banc emitent, ct i de banc pltitoare; - indirect, n sensul c desemneaz o alt banc s efectueze plata. Aceast banc desemnat s efectueze plata n numele ei se numete banc pltitoare sau dup caz, negociatoare. d. O alt banc, denumit i banca corespondent, situat, de regul, n ara exportatorului, este banca prin care banca emitent transmite textul acreditiv documentar spre a fi comunicat beneficiarului AD, exportatorul. n funcie de modul n care se efectueaz plata i de tipul de acreditiv ales de parteneri pentru efectuarea acesteia, banca corespondent poate ndeplini funcia de: Banc notificatoare sau avizatoare: n cazul n care plata documentelor are loc la banca emitent sau plata e domiciliat la o ter banc, banca notificatoare ndeplinete rolul unui simplu intermediar, manipulator de documente. Ea anun exportatorul de des chiderea AD, primete de la exportator documentele i le transmite bncii pltitoare. Ea primete un comision de notificare / preluare de documente. Dup forma lor acreditivele pot fi revocabile i irevocabile neconfirmate sau confirmate. Acreditivul revocabil poate fi modificat sau anulat de banca emitent n orice moment, fr nici o avizare prealabil a beneficiarului. De exemplu, un exportator avizat de deschiderea unui AD, i pregtete marfa pentru expediie i, pe acest interval primete fr o avizare prealabil , modificarea sau anularea acreditiv documentar primit iniial in acest punct de vedere i ca urmare a riscurilor pe care le incumb, acreditiv documentar revocabil este foarte rar utilizat. Dreptul de revocare, anulare sau modificare se stinge n momentul n care plata a fost fcut, iar dup efectuarea acesteia, banca emitent este obligat s ramburseze banii bncii pltitoare, nemaiputnd aduce nici o modificare.

Acreditivul irevocabil presupune angajamentul ferm al bncii emitente de a efectua plata n favoarea beneficiarului, cu condiia ca documentele prezentate de acesta s fie strict conforme cu termenii AD. Un acreditiv documentar irevocabil nu poate fi modificat sau anulat de ordonator fr acordul bncii emitente, bncii confirmatoare i al beneficiarului i semnific pentru beneficiar o certitudine privind plata. In cazul acreditiv documentar irevocabile neconfirmate banca emitent i asum ntreaga responsabilitate privitoare la plat. In cazul n care domicilierea plii este la alt banc dect cea desemnat, aceast precizare nu constituie nici un angajament pentru aceasta s plteasc. Banca desemnat este obligat s comunice expres beneficiarului acceptul su de a efectua plata, n caz contrar ea nefiind obligat la aceasta.