Intrebari SRF

1. Care sunt regulile generale de evaluare? Dați exemple de valori de intrare în gestiune.

Trei reguli generale de evaluare:

A. evaluarea la data intrării în entitate;

B. evaluarea la inventar şi prezentarea elementelor în bilanţ;

C. evaluarea la data ieşirii din entitate.

2. Definiți noțiunea de valoare contabilă.

Evaluarea la data intrării în entitate sau valoarea de intrare, denumită valoare contabilă, se
efectuează pe baza costului istoric, de origine sau de intrare, care reprezintă valoarea reală a
bunurilor la data reflectării lor în contabilitate.

3. Cum se evaluează la bilanț creanțele și datoriile unei entități?

La data bilanţului se efectuează, în mod distinct, evaluarea creanţelor şi a datoriilor exprimate în

valută şi a celor exprimate în lei în funcţie de cursul unei valute luându-se în calcul cursul de schimb
valutar comunicat de BNR pentru închiderea exerciţiului financiar. În bilanţ se prezintă creanţele
astfel evaluate, diminuate cu ajustările pentru pierdere de valoare.

4. Definiți noțiunea de valoare de inventar.

Operaţiunea de evaluare se face cu prilejul inventarierii anuale a elementelor de natura activelor,

datoriilor şi capitalurilor proprii, iar rezultatele ce se obţin sunt denumite valoare de inventar.

5. Cum se înregistrează în contabilitate creșterea de valoare a unei imobilizări corporale rezultată

ca urmare a reevaluării știind că se află la prima reevaluare.

Creşterea valorii - Notă de contabilitate

Majorarea amortizării cumulate - Notă de contabilitate

6. Ce metode se pot utiliza pentru determinarea valorii la bilanț a stocurilor?

7. Definiți noțiunea de valoare realizabilă netă.

Valoarea realizabilă netă reprezintă preţul de vânzare estimat în cazul desfăşurării normale a
activităţii, minus costurile estimate pentru finalizarea bunului, atunci când este cazul, şi costurile
estimate necesare vânzării.

8. Expuneți cum se pot defini situațiile financiare anuale.

Situaţiile financiare anuale reprezintă finalizarea activităţilor de natură contabilă desfăşurate în

cursul exerciţiului şi asigură publicarea sau comunicarea către cei interesaţi a informaţiilor ce se
obţin pe baza datelor pe care aceste activităţi le oferă.

„situaţiile financiare reprezintă documentele contabile de sinteză prin care sunt comunicate
informaţii comune necesare majorităţii utilizatorilor”.

9. Care sunt componentele situațiilor financiare anuale prescurtate depuse de entitățile mici? Dar
de către microentități?

• bilanţ prescurtat;

• cont de profit şi pierdere;

• note explicative la situaţiile financiare anuale.

În termen de 150 de zile de la sfârşitul anului calendaristic să depună la unităţile teritoriale

financiare, pentru scopuri contabile, un set de patru formulare, denumite „Raportări anuale
încheiate la 31 decembrie”. - microentitati

10. Ce operațiuni de regularizare obligatorii se efectuează la finalul fiecărei luni în ceea ce privește
conturile de rezultat?

11. Prin ce formulă contabilă se efectuează descărcarea de gestiune a mărfurilor vândute în

situația în care evidența se ține la preț de vânzare cu amănuntul?

Se înregistrează prin creditarea contului 371 „Mărfuri“, prin corespondenţă cu debitul conturilor:

- 607 „Cheltuieli privind mărfurile“, pentru preţul de cumpărare aferent mărfurilor vândute şi celor
ieşite din gestiune pe alte căi;

- 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri“, pentru rabatul sau adaosul comercial aferent mărfurilor
vândute sau, altfel spus, cu rabatul sau adaosul comercial realizat de unitate;

- 4428 „TVA neexigibilă“, cu taxa corespunzătoare mărfurilor vândute.

12. Expuneți operațiunile de regularizare de TVA.

Această operaţie constă în compararea rulajului sau soldului creditor al contului 4427 „TVA
colectată“ cu rulajul sau soldul debitor al contului 4426 „TVA deductibilă“, putând rezulta TVA de
plată sau de recuperat, după cum primul element este mai mare şi respectiv mai mic
- TVA colectată este mai mare decât TVA deductibilă:

4427 „TVA colectată“ = % 4426 „TVA deductibilă“ 4423 „TVA de plată“

- TVA colectată este mai mică decât TVA deductibilă:

% = 4426

4427 TVA deductibila

„TVA colectată“

4424

„TVA de recuperat“

13. Care sunt momentele la care unitățile care își organizează contabilitate proprie au obligația să
efectueze inventarierea?

Unităţile care îşi organizează contabilitate proprie „au obligaţia să efectueze inventarierea
elementelor de activ, datoriilor şi capitalurilor proprii deţinute, la începutul activităţii, cel puţin o
dată în cursul exerciţiului financiar pe parcursul funcţionării lor, în cazul fuziunii sau încetării
activităţii, precum şi în următoarele situaţii”16 :

• la cererea organelor de control;

• ori de câte ori sunt indicii că există lipsuri sau plusuri în gestiune care nu pot fi stabilite cert decât
prin inventariere;

• în cazul predării-primirii gestiunii;

• cu prilejul reorganizării gestiunilor;

• ca urmare a calamităţilor naturale ş.a.

14. Definiți conceptul de inventariere și precizați care este documentul în care se consemnează
rezultatele inventarierii.

Prin inventariere se înţelege ansamblul operaţiilor care permit constatarea existenţei tuturor
elementelor de natura activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, cantitativ - valoric sau numai
valoric, după caz, gestionate de entitate sau aflate în păstrarea acesteia la data la care aceasta se
efectuează.

Registrul inventar, grupate pe conturi.

15. Enumerați câteva condiții necesare desfășurării inventarierii potrivit prevederilor legale.

- numirea prin decizie scrisă atât a componenţei comisiei sau comisiilor de inventariere, din care pot
face parte doar salariaţi ai entităţii sau, după caz, administratorul acesteia, cât şi a perioadei în care
se va desfăşura aceasta;
- elaborarea în formă scrisă a procedurilor adaptate specificului activităţii şi prelucrarea acestora
membrilor comisiilor de inventariere;

- organizarea depozitării bunurilor grupate pe sorto-tipo dimensiuni, codificarea acestora şi

întocmirea etichetelor de raft;

- ţinerea la zi a evidenţei tehnico-operative la gestiuni şi a celei contabile şi efectuarea confruntării

datelor din aceste evidenţe;

- participarea întregii comisii de inventariere la lucrările de inventariere;

- asigurarea participării la identificarea bunurilor inventariate (calitate, preţ, sort ş.a.) a unor
specialişti din entitate sau din afara acesteia;

- dotarea comisiei de inventariere cu mijloace tehnice de calcul şi de sigilare a spaţiilor ce privesc

inventarierea;

- asigurarea securităţii uşilor, ferestrelor, porţilor etc. de la magazine, depozite, gestiuni etc.

16. Ce măsuri organizatorice trebuie să ia comisia de inventariere înainte de începerea procesului

de inventariere?

a. Astfel, o primă măsură constă în luarea unei declaraţii scrise persoanei care gestionează bunurile
ce urmează a fi inventariate

b. O altă măsură organizatorică se referă la identificarea tuturor locurilor (încăperilor) în care se află
bunuri ce urmează a fi inventariate.

c. Pentru fiecare spaţiu de depozitare se asigură închiderea şi sigilarea, în prezenţa gestionarului, ori
de câte ori se întrerupe inventarierea şi se părăseşte gestiunea.

d. Fişele de magazie se barează şi semnează la ultima operaţie pe care o conţin, menţionându-se

data la care s-a efectuat inventarierea.

e. Numerarul existent în gestiune se verifică, se înscrie în monetar şi se depune la casierie etc

17. Care este ordinea operațiilor de înregistrare a rezultatelor inventarierii în contabilitate?

– efectuarea şi înregistrarea în contabilitate a compensărilor legale;

– stabilirea plusurilor definitive (finale) şi înregistrarea lor în contabilitate, după efectuarea

compensărilor legale;

– determinarea şi înregistrarea lipsurilor neimputabile şi a pierderilor din calamităţi;

– imputarea în sarcina celor vinovaţi a lipsurilor provenite din vina unor salariaţi sau a terţilor;

– înregistrarea lipsurilor în curs de clarificare;

– constituirea ajustărilor pentru depreciere ori înregistrarea unor amortizări suplimentare, acolo
unde este cazul, cu menţionarea cauzelor care au determinat asemenea deprecieri etc.
18. Ce rezultate se pot obține în urma soluționării compensărilor?

− plusuri cantitativ–valorice, atunci când cantitatea plusurilor supuse compensării este mai mare
decât cea a minusurilor care se compensează;

− plusuri valorice, în cazul în care cantitatea în plus a fost epuizată prin compensare, dar valoarea
plusului nu a fost utilizată integral datorită preţurilor unitare mai mari comparativ cu cele aferente
minusurilor compensate;

− minusuri cantitativ–valorice, atunci când cantitatea totală în minus este mai mare decât cantitatea
plusurilor admise pentru compensare;

− minusuri valorice, când cantitatea minusului a fost compensată de cantitatea în plus, dar valoarea
minusului a fost mai mare datorită ordinii de compensare şi în speţă de începere a acesteia cu
sorturile cu preţul cel mai scăzut.

19. Cum se înregistrează în contabilitate plusul în gestiunea de instalații tehnice și amortizarea

aferentă suplimentară?

în creditul contului 4754 „Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” şi debitul conturilor

corespunzătoare categoriilor de elemente în cauză şi anume:

213 „Instalaţii tehnice şi mijloace de transport;

Pentru imobilizările corporale amortizabile este necesar să se înregistreze, în plus, cota parte
aferentă amortizării, în lunile următoare constatării plusului de inventar, debitându-se contul 4754
„Plusuri de inventar de natura imobilizărilor” prin creditul contului 7584 „Venituri din subvenţii
pentru investiţii”. Concomitent se debitează contul 6811 „Cheltuieli de exploatare privind
amortizarea imobilizărilor”, prin creditul contului 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”.

20. Cum se înregistrează în contabilitate plusul în gestiunea de materiale de natura obiectelor de

inventar? Dar în gestiunea de produse finite?

Plus de echipament de lucru, de 400 lei - Proces verbal de inv

Corectare rulaje - Notă de contabilitate

381 = 608

608 = 608

Plus de produse finite din producţie proprie

345 = 711

21. Cum se înregistrează în contabilitate plusul în gestiunea de mărfuri când evidența se ține la
preț de vânzare cu amănuntul?

- în cazul în care evidenţa mărfurilor este organizată la preţul de vânzare cu amănuntul sau alt preţ
de vânzare care conţine şi TVA aferentă neexigibilă, se impune folosirea, pe lângă conturile de
mărfuri şi cheltuieli, şi a conturilor 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri” şi 4428 „TVA neexigibilă”.
22. Cum se înregistrează în contabilitate lipsurile din calamități naturale în gestiunea de mobilier,
aparatură birotică pentru care exista amortizare înregistrată?

Lipsurile neimputabile şi pierderile din calamităţi constatate la imobilizări corporale se reflectă în

creditul conturilor cu simbolurile 212, 213, 214, 215, 216 şi 217 la valoarea de intrare în entitate,
prin debitul conturilor: 281 „Amortizări privind imobilizările corporale”, pentru amortizarea
înregistrată anterior în contabilitate, şi 6583 „Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de
capital”, respectiv 6587 „Cheltuieli privind calamităţile şi alte evenimente similare”, cu valoarea
neamortizată.

23. Cum se înregistrează în contabilitate lipsurile neimputabile în gestiunea de semifabricate? Dar

lipsurile din calamități naturale?

Lipsurile neimputabile la semifabricate, produse finite, produse reziduale şi produse agricole se

înregistrează în creditul conturilor aferente de gestiune (341, 345, 346 şi 347), prin debitul contului
711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”, la valoarea de evidenţă. Prin intermediul
acestui cont de venituri se înregistrează şi diferenţele de preţ aferente, în debit sau în credit, după
cum sunt în plus sau în minus. Pentru pierderile din calamităţi se face numai înregistrarea de
majorare a cheltuielilor extraordinare (6587) şi de scădere a gestiunilor în cauză (341, 345, 346, 347)
pentru costul efectiv de producţie.

24. Cum se înregistrează în contabilitate lipsurile neimputabile în gestiunea de mărfuri la preț cu

amănuntul? Dar lipsurile din calamități naturale?

în cazul evidenţei gestiunilor de mărfuri la un alt preţ decât cel de vânzare cu amănuntul,
înregistrarea în contabilitate a lipsurilor neimputabile şi a pierderilor din calamităţi se efectuează în
mod similar cu cele prezentate la materii prime şi materiale consumabile, deci fără să mai intervină
conturile 378 „Diferenţe de preţ la mărfuri”, pentru adaosul comercial, şi 4428 „TVA neexigibilă”,
pentru TVA aferentă.

25. Cum se înregistrează imputarea unor lipsuri din vina unui angajat? Dar din vina unor terți?

Înregistrarea lipsurilor imputabile ocazionează, într-o primă etapă, includerea în cheltuieli a costului
lor efectiv de achiziţie sau a altei valori, ca în cazul minusurilor neimputabile, utilizându-se conturile
de cheltuieli corespunzătoare categoriilor de bunuri din care fac parte minusurile respective.

În cea de-a doua etapă se înregistrează operaţia de imputare propriu-zisă a valorii de înlocuire, deci
a costului de achiziţie al unui bun cu caracteristici şi grad de uzură similare celui lipsă în gestiune, la
data producerii pagubei, inclusiv TVA aferentă, atunci când este cazul, debitându-se contul 4282
„Alte creanţe în legătură cu personalul” sau 461 „Debitori diverşi”, după cum minusul în cauză
provine din vina unor salariaţi ai entităţii sau din vina terţilor, care pot fi persoane fizice sau juridice.
În ambele situaţii se creditează conturile 7588 „Alte venituri din exploatare” şi 4427 „TVA colectată”,
pentru costul de achiziţie sau altă valoare de imputare şi, respectiv, TVA aferentă. Debitele care nu
se mai pot încasa de la terţi ca urmare a insolvabilităţii acestora se înregistrează în debitul contul 654
„Pierderi din creanţe şi debitori diverşi”, prin creditul contului 461 „Debitori diverşi”, astfel cum se
exemplifică în continuare.

26. Cum se înregistrează lipsurile în gestiunea de materii prime pentru care la momentul
constatării nu se cunosc cauzele? Dar soluționarea lor ca fiind din calamități naturale?

Lipsurile neimputabile şi pierderile din calamităţi constatate la materii prime şi materiale

consumabile se oglindesc în creditul conturilor de valori materiale în cauză (301 şi 302), la preţul de
înregistrare, prin debitul conturilor de cheltuieli (601 şi 602). În debitul sau creditul acestor conturi
de cheltuieli, prin corespondenţă cu contul 308 „Diferenţe de preţ la materii prime şi materiale”, se
înregistrează cota proporţională din diferenţele în plus sau în minus aferente lipsurilor sau
pierderilor în cauză. Pentru diferenţele în minus este permisă şi înregistrarea contabilă ca în cazul
celor în plus, însă cu sume în roşu. Pentru pierderile din calamităţi se face numai înregistrarea de
majorare a cheltuielilor extraordinare (6587) şi de scădere a gestiunilor în cauză (301 şi 302), pentru
costul efectiv de achiziţie.

27. Cum se înregistrează lipsurile în gestiunea de produse agricole pentru care la momentul
constatării nu se cunosc cauzele? Dar soluționarea lor ca fiind din vina unui terț?

Lipsurile neimputabile la semifabricate, produse finite, produse reziduale şi produse agricole se

înregistrează în creditul conturilor aferente de gestiune (341, 345, 346 şi 347), prin debitul contului
711 „Venituri aferente costurilor stocurilor de produse”, la valoarea de evidenţă. Prin intermediul
acestui cont de venituri se înregistrează şi diferenţele de preţ aferente, în debit sau în credit, după
cum sunt în plus sau în minus.

28. Definiți conceptul de balanță de verificare și expuneți câteva obiective la care aceasta
contribuie în contabilitatea unei entități.

Balanţa de verificare generală provizorie sau, altfel spus, balanţa de verificare intermediară şi,
implicit, balanţa de verificare generală definitivă contribuie la realizarea mai multor obiective, dintre
care se prezintă cele mai importante.

29. Prezentați succint modalitatea de determinare a rezultatului exercițiului.

În scopul determinării acestui rezultat se compară veniturile şi cheltuielile înregistrate până la

sfârşitul perioadei de gestiune pentru care se efectuează calculul, operaţiune care se realizează prin
intermediul contului bifuncţional 121 ”Profit sau pierdere”. Acest cont se creditează cu veniturile
oglindite în conturile din clasa a 7-a ”Conturi de venituri” şi se debitează cu cheltuielile reflectate în
conturile din clasa a 6-a ”Conturi de cheltuieli”. Soldul reprezintă rezultatul exerciţiului, profit sau
pierdere, după cum este creditor şi, respectiv, debitor. Operaţiile de închidere a conturilor de
venituri şi a celor de cheltuieli, din considerente de analiză şi raportare, se efectuează pe total şi pe
categorii de activităţi şi anume: exploatare şi financiară, ceea ce permite determinarea rezultatului
exerciţiului, de asemenea, pe total şi pe fiecare activitate amintită.

30. Cum se înregistrează în contabilitate profitul, respectiv pierderea a cărui repartizare/acoperire

a fost amânată pentru exercițiile următoare?

- profitul a cărui repartizare a fost amânată pentru exerciţiile următoare se înregistrează potrivit
formulei contabile:

121 = 1171

- Pierderea înregistrată la sfârşitul exerciţiului financiar recent încheiat, de către oricare din
categoriile de agenţi economici la care ne-am referit, se înregistrează după aprobarea situaţiilor
financiare anuale, astfel:

1171 = 121