1

Grile- control de gestiune

1. Într-o întreprindere, profesorul Robert N. Anthony propune organizarea

controlului pe trei nivele. Legătura dintre nivelul strategic şi cel de execuție
este realizat de:
a) controlul de gestiune;
b) controlul operațional;
c) controlul strategic.

2. La nivelul unei întreprinderi conform profesorului Robert N. Anthony, se impune

organizarea controlului pe nivele manageriale și temporale, respectiv:
a) Control strategic, control de gestiune, control operațional
b) Control faptic, control documentar
c) Control general, control parțial

3. Care afirmație este corectă:

a) Controlul operațional este procesul ce constă în stabilirea și schimbarea obiectivelor
organizației, precum și definirea resurselor necesare pentru a atinge acese obiective
b) Controlul strategic este procesul prin care se asigură că sarcinile specifice sunt
efectuate în mod eficace și eficient
c) Controlul de gestiune este procesul prin care managerii se asigură că resursele sunt
obținute și utilizate în mod eficace și eficient în realizarea obiectivelor organizației.

4. Întocmirea sistemului de bugete se realizează:

a) întotdeauna începând de la nivelurile ierarhice superioare, fiind aplicat apoi
principiul descentralizării (abordarea descendentă);
b) întotdeauna pornind de la propunerile operaționalilor, urmând ca acestea să fie
discutate şi aprobate de superiori (abordarea ascendentă);
c) având în vedere structura şi gradul de centralizare, fiecare întreprindere îşi va
stabili modul de elaborare şi negociere a bugetelor, aplicând o metodă sau alta
din cele prezentate sau combinații dintre cele două.

5. În procesul de elaborare a bugetelor intervin o multitudine de factori interni

sau externi, de care trebuie să se țină seama în definirea planurilor și
obiectivelor. Referitor la factorii interni, care afirmație este corectă:
a) Sunt în marea lor majoritate controlabili și se referă la obiectivele de risc,
abilitățilee manageriale, stilul managerial, inovarea produselor, etc.
b) Sunt în marea lor majoritate necontrolabili și privesc aspecte legate de
industria țării, economie, politică, cultură, demografie, tehnologie,
disponibilitatea resurselor, etc.
 2

c) Sunt în marea lor majoritate controlabili și privesc aspecte legate de industria

țării, economie, politică, cultură, demografie, tehnologie, disponibilitatea
resurselor, etc.

6. Având în vedere perioada de timp pentru care sunt proiectate, bugetele

pot fi:
a) bugete previzionale, bugete ale exercițiului, bugete operaționale;
b) bugete impuse, bugete negociate;
c) bugete comerciale, bugete ale activității de exploatare, bugete de costuri,
bugete de rezultate.

7. Având în vedere practica fiecărei întreprinderi de elaborare a bugetelor,

acestea pot fi:
a) bugete comerciale, bugete ale activității de exploatare, bugete de costuri,
bugete de rezultate;
b) bugete impuse, bugete negociate;
c) bugete determinante, bugete rezultante.

8. Având în vedere obiectul activității bugetelor, acestea pot fi:

a) bugete previzionale, bugete ale exercițiului, bugete operaționale;
b) bugete determinante, bugete rezultante;
c) bugete comerciale, bugete ale activității de exploatare, bugete de costuri,
bugete de rezultate.

9. Crietriul după care bugetele se clasifică în bugete comerciale, bugete ale

activității de exploatare, bugete de costuri și bugete de rezultate, este:
a) Având în vedere funcțiile bugetelor în gestiunea întreprinderii
b) După perioada de timp pentru care sunt proiectate
c) După obiectul activității bugetelor

10. Având în vedere funcțiile bugetelor în gestiunea întreprinderii, se disting:

a) Bugete impuse, bugete negociate
b) Bugete determinante, bugete rezultante
c) Bugete comerciale, bugete ale activității de exploatare, bugete de costuri,
bugete de rezultate

11. Criteriul după care bugetele se clasifică în bugete impuse și bugete negociate, este:
a) Având în vedere practicile de constituire a bugetelor
b) După obiectul activității bugetelor
c) După perioada de timp pentru care sunt proiectate

12. Cheltuielile cu materiile prime și materialele directe se determină pe baza:

a) Cheltuielilor fixe și variabile de regie
 3

b) Timpului normat pe unitatea de produs, precum și a tarifului de salarizare pe unitatea

de produs
c) Normelor de consum pe feluri de materii prime și materiale, separat pentru fiecare
produs și pe locuri de cheltuieli, precum și a prețurilor unitare ale materiilor prime și
materialelor directe

13. Totalul cheltuielilor cu materiile prime și materiale directe, la nivelul unui produs,
se stabilește:
a) Prin însumarea cheltuielilor fixe și variabile de regie
b) Prin ponderarea timpului normat cu tariful de salarizare, precum și cu cantitatea de
produse prevăzută a se fabrica
c) Prin ponderarea normelor de consum cu prețurile unitare, precum și cu cantitatea de
produse prevăzută a se fabrica.

14. Costurile calculate prin bugete sunt:

a) costuri antecalculate sau standard;
b) costuri efective;
c) variantele de răspuns a) şi b).

15. Abaterile de la costurile standard pentru materii prime şi materiale directe pot fi:
a) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament;
b) abateri de la eficiența muncii, abateri din variația tarifului de salarizare;
c) abateri de cantitate, abateri de preț.

16. Abaterile de la costurile standard pentru manoperă pot fi:

a) abateri de cantitate, abateri de preț;
b) abateri de la eficiența muncii, abateri din variația tarifului de salarizare;
c) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament.

17. Abaterile de la cheltuielile de regie standard pot fi:

a) abateri de cantitate, abateri de preț;
b) abateri de la eficiența muncii, abateri din variația tarifului de salarizare;
c) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament.

18. Prin relația de calcul „Preț de vânzare concurențial – Marja aşteptată” se

determină:
a) costul admisibil;
b) costul țintă;
c) costul estimat.
 4

19. Ştiind că, în cazul metodei Target-costing, costul țintă se determină după relația
„preț de vânzare concurențial – marja aşteptată”, să se identifice singurul element
pe care întreprinderea nu îl poate controla:
a) costul țintă;
b) marja aşteptată;
c) prețul de vânzare.

20. Conceptele fundamentale pe care se bazează metoda Just-In-Time sunt:

a) simplitate, calitatea procesului, perfecționarea mediului de lucru, eliminarea /
reducerea activităților care nu adaugă valoare produsului;
b) complexitatea proceselor, un nivel permanent ridicat al stocurilor;
c) bunurile trebuie produse chiar şi atunci când nu sunt necesare, neimplicarea
personalului la creşterea eficienței şi calității proceselor.

21. Situația care cuprinde informații globale, agregate, ce descriu evoluția marilor
orientări strategice al întreprinderii, reprezintă:
a) tablouri de bord întocmite la nivel de compartimente.
b) tablourile de bord întocmite pe activități;
c) tabloul de bord elaborat la nivel de întreprindere;

22. Având în vedere sfera de cuprindere, tablourile de bord pot fi:

a) tablouri de bord de strategie; tablouri de bord financiare; tablouri de bord de gestiune;
tablouri de bord de exploatare.
b) tablouri de bord globale, tablouri de bord parțiale;
c) tablouri de bord pe feluri de activități ale întreprinderii.

23. După natura proceselor de muncă derulate, tablourile de bord pot fi:
a) tablouri de bord de strategie; tablouri de bord financiare; tablouri de bord de
gestiune; tablouri de bord de exploatare.
b) tablouri de bord globale, tablouri de bord parțiale;
c) tablouri de bord pe feluri de activități ale întreprinderii
 5

24. Aranjaţi în ordie cronologică etapele procesului de desfăşurare a controlului:

1) Constatarea, determinarea sau măsurarea situaţiei reale;

2) Compararea sau confruntarea situaţiei reale cu cea ideală;

3) Stabilirea normelor, a standardelor, a activităţii, operaţiunilor sau gestiunii controlate;

4) Etapa precizării sau studierii toleranţelor admise;

5) Formularea concluziilor

a) 3,4,1,2,5
b) 4,3,1,2,5
c) 2,1,3,4,5

25. Precizaţi în ce situaţie apare un cost de subactivitate.

a) Dacă, nivelul activităţii scade comparativ cu cel normal, costul de producţie obţinut va
fi mai scăzut decât cheltuielile reale ale unităţii patrimoniale
b) Dacă, nivelul activităţii crește comparativ cu cel normal, costul de producţie obţinut va
fi mai mare decât cheltuielile reale ale unităţii patrimoniale.
c) Dacă, nivelul activităţii rămâne neschimbat, dar costul de producţie obţinut va fi mai
scăzut decât cheltuielile reale ale unităţii patrimoniale.

1.După câmpul de acțiune al controlului, adică în funcție de nivelurile de decizie și de acțiune care
intervin într-o întreprindere se pot întalni trei forme de control:
a) strategic,de gestiune,operațional;
b) de gestiune, variabil, operațional;
c) strategic, operațional, financiar;
d) financiar, de gestiune, variabil.

2.Controlul strategic:

a) se ocupă de procesele și mijloacele ce permit managerilor să-și fixeze și ajusteze opțiunile strategice
b) permite managementului întreprinderii sa se asigure daca deciziile de pilotaj (ale căror consecințe
apar la cel mult un an), luate in diferite entități ale firmei sunt coerente între ele și că, pe termen scurt,
acestea pot concura la îndeplinirea obiectivelor strategice.
c) constă în asigurarea faptului că operațiile elementare se deruleaza conform regulilor prestabilite și
vizeaza activitățile de producție, activitățile administrative
d) fiind un control orientat către interiorul întreprinderii
 6

3. Care din elementele de mai jos nu reprezintă un instrument de informare utilizat de manageri în
vederea elaborării unui sistem de control de gestiune?

a) informațiile privind planurile pe termen scurt;

b) statistici extracontabile, cre privesc de regula operatiile curente;
c) contabilitatea financiara si analizele financiare;
d) contabilitatea de gestiune.

4.Care din obiectivul de mai jos nu trebuie sa-l îndeplineasca controlul de gestiune?

a) asigurarea întocmirii unor scenarii compatibile cu constrângerile financiare ale întreprinderii,

b) impunerea respectării anumitor reguli și proceduri de bună gestionare a întregului patrimoniu
c) evaluarea si informarea asupra riscurilor in functie de care se propun alocarilede resurse, participand
activ la gestionarea acestora
d) nedeterminarea în permanentă a luării măsurilor corective prin controlul actelor de pilotaj.

5.Modul de organizare și de realizare a controlului de gestiune într-o organizație economică depinde

de:
a) amplasarea sediului;
b) marimea firmei si specificul activitatii;
c) necompetenta echipei manageriale;
d) dispersia geografică.

6.Exercitarea controlului de gestiune se face de profesioniști încadrați în funcția de:

a) expert contabil;
b) director financiar;
c) controller;
d) contabil.

7.În cadrul îintreprinderii,controllerul trebuie să asigure:

a) înnoirea obiectivelor și metodelor de conducere;
b) punerea la dispoziția responsabililor a instrumentelor adecvate gestiunii;
c) rapoarte privind situațiile financiare;
d) nu au nici o obligație.

8.Costul reprezintă:
a) venitul tuturor produselor;
b) o cheltuială sau o sumă de cheltuieli determinate de un loc de activitate, un produs (produs, lucrare
sau serviciu) și o perioadă de gestiune;
c) o cheltuială rezultată dintr-o perioadă de gestiune;
d) o cheltuială sau o sumă de cheltuieli determinate de un loc de activitate și un produs.
 7

9. În funcție de volumul producției, costurile se grupează în:

a) costuri directe și indirecte;
b) costuri variabile și fixe;
c) costuri prestabilite și efective;
d) costuri de achiziție, producție și prelucrare.

10. Costurile variabile de fabricație cuprind trei elemente principale:

a) salarii indirecte, amortizări, cheltuieli de pază și pompieri;
b) materiale indirecte, asigurări, costuri variabile operaționale;
c) material directe, salarii directe,costuri variabile operaționale;
d) nici o variantă corectă.

11. Instrumente clasice ale controlului de gestiune se referă la:

a) costuri, standarde și prețuri de cesiune externă;
b) bugete și rapoarte;
c) prețuri de cesiune internă și centre de responsabilitate;
d) costuri, standarde, bugete și rapoarte, prețuri de cesiune internă și centre de responsabilitate.

12. Care din următoarele elemente nu reprezintă o caracteristică a informației cost?

a) oportunitatea;
b) flexibilitatea;
c) fiabilitatea;
d) relevanța.

13. O informație este fiabilă atunci când:

a) nu conține erori sau elemente care să conducă la interpretări eronate;
b) are elemente care conduc la interpretări eronate;
c) coțtine erori, însa utilizatorul are încredere în ea;
d) ea este disponibilă la momentul deciziei.

14. Pentru controlul de gestiune un cost este relevant dacă:

a) el se referă la termenele la care informația cost trebuie să ajungă la cunoștinta managerului;
b) nu influențează deciziile utilizatorilor;
c) el este aplicabil unei anumite decizii, în sensul că are legatură cu orice opțiune a managerului;
d) nu conține erori sau elemente care să conducă la interpretări eronate.

15. Factorii care influențeaza natura mediului în care evoluează întreprinderea sunt:
a) volumul producției,rentabilitatea, nivelul tehnologic;
b) volumul producției, volumul vânzărilor,nivelul tehnologic;
c) nivelul tehnologic,salariile, volumul producției;
 8

d) volumul vânzarilor, productivitatea, cifra de afaceri.

16.Care din următoarele dezavantaje nu se atribuie costurilor complete?

a) nevoia de baze de repartizare
b) oportunitatea
c) includerea de informații nerelevante pentru procesul decizional
d) abordează procesul decizional legat de piață.

17. Care din aceste etape nu este o etapă de aplicare a metodei direct costing?
a) separarea costurilor variabile de cele fixe;
b) individualizarea costurilor variabile pe produse;
c) calculul costurilor fixe totale;
d) calculul rezultatului pe produs și a rezultatului global la nivelul unității patrimoniale.

18.Punctul critic reprezintă:

a) scăderea procentuală a cifrei de afaceri pentru că unitatea patrimonială să ajungă în punctul de
echilibru;
b) acel volum de activitate pentu care veniturile sunt egale cu cheltuielile;
c) procentul din cifra de afaceri necesar pentru acoperirea costurilor și obținerea unui profit;
d) acel volum de activitate pentu care veniturile nu sunt egale cu cheltuielile.

19. Care este avantajul metodei costurilor directe?

a) evidețiază produsele care au o contribuție de acoperire unitară mai mare;
b) simplifică calculația costurilor;
c) furnizează informțtii pertinente și facilitează analizele comparative în timp și spațiu;
d) renunță la lucrările de repartizare a cheltuielilor de producție indirecte care pot denatura costul
complet.

20. Costul standard al materialelor directe nu ține seama de:

a) tendințele de preț pentru anul de buget comparativ cu anul current;
b) programul de transfer, schimbare a furnizorilor;
c) programul de crestere a productivității muncii;
d) programul de transfer a fabricației.

21. Abaterilor reprezintă:

a) depașiri sau economiii in raport cu costurile standard;
b) standarde valorice;
c) costuri planificate;
d) depasiri economice.
 9

22. In functie de forma de exprimare distingem urmatoarele tipuri de standarde:

a) standarde curente și de bază;
b) standarde fizice și valorice;
c) standarde ideale,normale și reale;
d) standarde valorice și de baza.

23. În funcție de scopul urmărit distingem următoarele standarde:

a) standarde fizice și valorice;
b)standarde ideale,normale și reale.
c) standarde curente și reale.
d)standarde curente și de bază.

24. În cazul cheltuielilor de regie se disting următoarele feluri de abateri de la standard:

a) de volum, de capacitate, de randament;
b) de volum, de pret, de randament;
c) de capacitate, de cantitate, de preț;
d) de randament, de cantitate,de timp.

25. Principiul informaţii prin excepţie presupune:

a) transmiterea de informaţii privind abaterile către factorii de conducere şi celelalte organe interesate;
b) sistemul de informare bazat pe evidenţa abaterilor trebuie să selecteze şi să dirijeze raţional
informaţiile, în funcţie de răspunderea fiecărui compartiment de activitate;
c) raportarea către organele de conducere numai a acelor costuri care nu se încadrează în cele standard,
adică asupra excepţiilor de la standardele stabilite;
d) ca abaterile să fie reflectate în mod distinct de la identificare şi până la momentul trecerii lor pe
seama rezultatelor financiare, relevându-se valoarea lor pe cauze.

26. Principiul informării operative implică:

a) transmiterea de informaţii privind abaterile către factorii de conducere şi celelalte organe interesate;
b) sistemul de informare bazat pe evidenţa abaterilor trebuie să selecteze şi să dirijeze raţional
informaţiile, în funcţie de răspunderea fiecărui compartiment de activitate;
c) raportarea către organele de conducere numai a acelor costuri care nu se încadrează în cele standard,
adică asupra excepţiilor de la standardele stabilite;
d) ca abaterile să fie reflectate în mod distinct de la identificare şi până la momentul trecerii lor pe
seama rezultatelor financiare, relevându-se valoarea lor pe cauze.

27.Unul din urmatoarele costuri nu se foloseste in calculul si analiza abaterilor costurilor variabile
operationale :
a) costuri de regie fixe bugetate;
b) costuri de regie variabile bugetate;
c) costuri de regie fixe efective;
 10

d) preţul efectiv de aprovizionare.

28. Unul dintre aceste avantaje nu se enumera printre avantajele implimentarii standardelor :
a) utilizarea standardelor face posibilă implementarea managementului prin excepţie;
b) costurile standard facilitează planificarea fluxurilor de trezorerie şi a
stocurilor;
c) se realizează o mutaţie în atribuţiile celor care supervizează;
d) promovează eficienţa şi economicitatea, salariaţii devenind sensibili la variabile precum timp sau cost.

29. Unul dintre criteriile de mai jos nu poate fi recunoscut ca un criteriu conform carora o “exceptie”
poate ajunge sau nu in atentia managerului:
a) pragul de semnificație;
b) frecventa producerii;
c) natura elementului;
d) responsabilitatea.

30. Cheltuielile discreționare sunt cheltuielile a căror valoare rezultă:

a) dintr-o decizie;
b) din vinzarea mărfurilor;
c) din profitabilitatea firmei;
d) din modificarile impozitelor.

31. Ce este bugetul?

a) o cheltuialaăsau o sumă de cheltuieli determinate de un loc de activitate, un produs (produs, lucrare
sau serviciu) și o perioadă de gestiune;
b) totalitatea veniturilor și cheltuielilor unei familii, intreprinderi, stat, etc. prevăzute pt. o perioada de
timp determinate;
c) valoarea cantitativă și valorică a vânzărilor ce urmeaza a fi realizate pe
perioade, produse si destinații;
d) un plan financiar pentru noul an financiar.

32.Câte tipuri de bugete produce o companie?

a) 4;
b) 1;
c) 2;
d) nici unul.

33. Care sunt bugetele produse de companii?

a) bugetul static și bugetul flexibil;
b) bugetul static și bugetul guvernamental;
c) bugetul care este stabilit anual;
d) bugetul flexibil și bugetul guvernamental.
 11

34. Bugetul guvernamental reprezintă:

a) un buget special care este folosit pentru a compara ce s-a intamplat de fapt si ceea ce ar fi trebuit să
se intample;
b) un plan financiar pentru noul an financiar;
c) un buget proiectat;
d) o însumare sau un plan al veniturilor si cheltuielilor planificate de govern.

35. Bugetul flexibil este:

a) un buget proiectat;
b) un buget special care este folosit pentru a compara ce s-a intamplat de fapt si ceea ce ar fi trebuit să
se intample, bazându-ne pe mărimea vânzărilor;
c) o însumare sau un plan al veniturilor si cheltuielilor planificate de guvern;
d) bugetul care este stabilit de către ministrul de finanţe.

36. Bugetarea este constituita din:

a) inscrierea in bugete a datelor rezultate in urma previziunilor;
b) inscrierea in bugete a datelor previzionate;
c) toate veniturile si cheltuielile unei firme;
d) situatiile financiare.

37. Care din urm[toarele enunțuri reprezintă un avantaj în folosirea bugetelor în gestiunea
întreprinderilor?
a) facilitează planificarea fluxurilor de trezorerie şi a stocurilor;
b) promovează eficienţa şi economicitatea;
c) nu impune folosirea planificării în conducerea afacerilor;
d) permite existența unui sistem contabil eficient.

38. Controlul bugetar urmărește:

a) stabilirea responsabilităților, competențelor și relațiilor;
b) desfășurarea efectivă a gestiunii în vederea atingerii obiectivelor strategice;
c) planificarea tuturor activităților;
d) proiectarea structurilor organizatorice.

39. Unul din următoarele principii nu este respectat în elaborarea și funționarea eficientă a sistemului
bugetar:
a) principiul totalității;
b) principiul solidarității;
c) principiul nesuprapunerii;
d) principiul adaptabilității.
 12

40. În funcție de criteriul temporar, care ține cont de perioada de timp, există următoarele tipuri de
bugete:
a) bugete operaționale, de costuri și ale exercițiului;
b) bugete rezultante și determinante;
c) bugete comerciale și provizionale;
d) bugete provizionale, a exercițiului și operaționale.

41. În funcție de criteriul functional există următoarele tipuri de bugete:

a) bugete operaționale, de costuri și ale exercițiului;
b) bugete rezultante și determinante;
c) bugete comerciale și provizionale;
d) bugete provizionale, a exercițiului și operaționale.

42. Bugetul ca atribuire de responsabilități presupune:

a) stabilirea unor responsabilitati, necesare pentru a folosi cât mai multe mijloace decât cele prevăute în
stabilirea obiectivelor;
b) flexibilitatea bugetului;
c) stabilirea unor responsabilitati, necesare pentru a atinge obiectivele vizate;
d) influenta constanta pe care o exercita evolutia economica de ansamblu asupra activitatii firmei
determina o serie de ajustari pe parcursul perioadei.

43. Bugetul ca model economic se prezintă:

a) sub forma unei serii de ecuații, unele contabile, altele de comportament;
b) sub forma veniturilo și cheltuielilor;
c) sub forma unor responsabilități;
d) sub forma investițiilor.

44. În sens matematic sau contabil,termenul de control poate fi definit ca:

a) o sumă între preveziuni și realizări;
b) o serie de ecuații;
c) o comparare între previziuni și realizări;
d) nu se definește.

45. Care dintre următoarele enunțuri poate reflecta definiția bugetului vânzărilor?
a) valoarea cantitativă și valorică a vânzărilor ce urmeaza a fi realizate pe
perioade, produse și destinații;
b) valoarea cantitativă și valorică a vânzărilor ce urmeaza a fi realizate pe produse și destinații;
c) valoarea vânzărilor ce au fost realizate în trecut;
d) vânzările ce urmeaza a fi realizate pe perioade.
 13

46. Care din următoarele etape nu este prezentă în bugetarea cheltuielilor cu personalul?
a) previzionarea cheltuielilor cu personalul;
b) ajustarea cheltuielilor cu eventuale cresteri salariale;
c) controlul si urmarirea obiectivelor;
d) luarea in calcul a cheltuielilor sociale.

47. Care din următoarele elemente nu reflectă un atribut al controllingului?

a) a informa;
b) a controla;
c) a previziona;
d) a justifica.

48. Care din următoarele enunțuri nu reflect definirea tabloului de bord?

a) reprezintă un sistem de indicatori, în mărimi absolute si relative, folosit pentru evaluarea, controlul si
reglarea operativă a activitătii întreprinderii;
b) furnizează informatiile utile pentru deciziile managerilor;
c) realizează o permanentă si intensă informare a decidentilor asupra modului în care evoluează
fenomenele specifice activitătilor conduse;
d) este un instrument menit să sintetizeze informatia necesară conducerii.

49. Care din următoarele elemente nu este inclus intr-un scorecard?

a) să fie complicat;
b) Sa arate dinamica, trendul indicatorilor;
c) Indicatorii macroeconomici;
d) Principalele fapte ale perioadei.

50. Indicatorii de rezultate sunt:

a) cifra de afaceri și volumul producției;
b) volumul vânzărilor și numărul de personal;
c) venituri, cheltuieli , profit , rata profitabilității;
d) productivitatea muncii și eficiența directă.

1. Într-o întreprindere, profesorul Robert N. Anthony propune organizarea controlului pe trei nivele.
Legătura dintre nivelul strategic şi cel de executie este realizat de:
a) controlul de gestiune;
b) controlul opertional;
c) controlul strategic.
 14

2. Întocmirea sistemului de bugete se realizează:

a) întotdeauna începând de la nivelurile ierarhice superioare, fiind aplicat apoi principiul descentralizării
(abordarea descendentă);
b) întotdeauna pornind de la propunerile operationalilor, urmând ca acestea să fie discutate şi aprobate
de superiori (abordarea ascendentă);
c) având în vedere structura şi gradul de centralizare, fiecare întreprindere îşi va stabili modul de
elaborare şi negociere a bugetelor, aplicând o metodă sau alta din cele prezentate mai sus sau
combinatii dintre cele două.

3. Având în vedere perioada de timp pentru care sunt proiectate, bugetele pot fi:
a) bugete previzionale, bugete ale exercitiului, bugete operationale;
b) bugete impuse, bugete negociate;
c) bugete comerciale, bugete ale activitătii de exploatare, bugete de costuri, bugete de rezultate.

4. Având în vedere practica fiecărei întreprinderi de elaborare a bugetelor, acestea pot fi:
a) bugete comerciale, bugete ale activitătii de exploatare, bugete de costuri, bugete de rezultate;
b) bugete impuse, bugete negociate;
c) bugete determinante, bugete rezultante.

5. Având în vedere obiectul activitătii bugetelor, acestea pot fi:

a) bugete previzionale, bugete ale exercitiului, bugete operationale;
b) bugete determinante, bugete rezultante;
c) bugete comerciale, bugete ale activitătii de exploatare, bugete de costuri, bugete de rezultate.

6. Costurile calculate prin bugete sunt:

a) costuri antecalculate sau standard;
b) costuri efective;
c) variantele de răspuns a) şi b).

7. O întreprindere constructoare de maşini doreşte să fabrice şi să vândă, pentru o perioadă oarecare

de timp, produsele „A” şi „B” pentru care sunt necesare materiile prime „a” şi „b”. Ştiind că: pentru
execuTia produsului „A” sunt necesare 3 buc. „a” şi 1 buc. „b”, iar pentru produsul „B” - 1 buc. „a” şi 2
buc. „b”; cantităTile prevăzute a se fabrica sunt 1.000 buc. „A” şi 2.000 buc. „B”; preTurile de achiziTie
unitare ale materiilor prime sunt de 6 lei/buc. pentru materia primă „a” şi 5 lei/buc. pentru materia
primă „b”, se cere să se stabilească care este totalul bugetului cheltuielilor cu materiile prime:
a) 50.000 lei;
b) 55.000 lei;
c) 126.000 lei.
 15

8. Se cere să se stabilească totalul bugetului cheltuielilor cu manopera directă, cunoscând următoarele

date: produsele prevăzute a se fabrica şi vinde sunt „A” şi „B”; cantităTile prevăzute a se fabrica sunt
1.000 buc. „A” şi 500 buc. „B”; timpul normat (exprimat în ore productive) este de 1 oră/unitatea de
produs „A” şi de 1,5 ore/unitatea de produs„B”; tariful de salarizare pe oră este de 30 lei/oră pentru o
unitate de produs „A” şi de 40 lei/oră pentru o unitate de produs „B”.
a) 60.000 lei;
b) 262.500 lei;
c) 135.000 lei.

9. Considerăm următoarele date: cheltuielile indirecte de producTie (ale secTiilor de bază) medii
calculate pe baza datelor din perioadele anterioare sunt de 4.000 lei; volumul mediu al producTiei
determinat pentru perioadele anterioare este de 80.000 lei. Ştiind că nivelul programat al producTiei
este de 84.000 lei, se cere să se determine gradul de creştere sau descreştere a producTiei programate
faTă de volumul mediu a producTiei:
a) +5%;
b) -5%;
c) 0%.

10. Considerăm următoarele date: cheltuielile indirecte de producTie (ale secTiilor de bază) medii
calculate pe baza datelor din perioadele anterioare sunt de 4.000 lei; volumul mediu al producTiei
determinat pentru perioadele anterioare este de 80.000 lei. Ştiind că nivelul programat al producTiei
este de 76.000 lei, se cere să se determine gradul de creştere sau descreştere a producTiei programate
faTă de volumul mediu a producTiei:
a) +5%;
b) -5%;
c) 0%.

11. Considerăm următoarele date: cheltuielile indirecte de producTie (ale secTiilor de bază) medii
calculate pe baza datelor din perioadele anterioare sunt de 4.000 lei; volumul mediu al producTiei
determinat pentru perioadele anterioare este de 80.000 lei. Ştiind că nivelul programat al producTiei
este de 84.000 lei, se cere să se determine cheltuielile bugetate (aferente producTiei programate):
a) 3.800 lei;
b) 4.200 lei;
c) 4.000 lei.

12. Considerăm următoarele date: cheltuielile indirecte de producTie (ale secTiilor de bază) medii
calculate pe baza datelor din perioadele anterioare sunt de 4.000 lei; volumul mediu al producTiei
determinat pentru perioadele anterioare este de 80.000 lei. Ştiind că nivelul programat al producTiei
este de 76.000 lei, se cere să se determine cheltuielile bugetate (aferente producTiei programate):
a) 3.800 lei;
b) 4.200 lei;
c) 4.000 lei.
 16

13. Considerăm următoarele date: cheltuielile indirecte de producTie (ale secTiilor de bază) medii
calculate pe baza datelor din perioadele anterioare sunt de 4.000 lei; volumul mediu al producTiei
determinat pentru perioadele anterioare este de 80.000 lei. Ştiind că nivelul programat al producTiei
este de 84.000 lei, iar factorul de stimulare este de 1%, se cere să se determine cheltuielile bugetate
(aferente producTiei programate):
a) 4.158 lei;
b) 4.242 lei;
c) 4.200 lei.

14. Considerăm următoarele date: cheltuielile indirecte de producTie (ale secTiilor de bază) medii
calculate pe baza datelor din perioadele anterioare sunt de 4.000 lei; volumul mediu al producTiei
determinat pentru perioadele anterioare este de 80.000 lei. Ştiind că nivelul programat al producTiei
este de 76.000 lei, iar factorul de stimulare este de 1%, se cere să se determine cheltuielile bugetate
(aferente producTiei programate):
a) 3.762 lei;
b) 3.838 lei;
c) 3.800 lei.

15. Abaterile de la costurile standard pentru materii prime şi materiale directe pot fi:
a) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament;
b) abateri de la eficienta muncii, abateri din variaTia tarifului de salarizare;
c) abateri de cantitate, abateri de pret.

16. Abaterile de la costurile standard pentru manoperă pot fi:

a) abateri de cantitate, abateri de pret;
b) abateri de la eficienta muncii, abateri din variatia tarifului de salarizare;
c) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament.

17. Abaterile de la cheltuielile de regie standard pot fi:

a) abateri de cantitate, abateri de pret;
b) abateri de la eficienTa muncii, abateri din variatia tarifului de salarizare;
c) abateri de volum, abateri de capacitate, abateri de randament.

18. Să se calculeze abaterea totală de la costurile standard pentru materialele directe, cunoscând
următoarele date: producTia fizică standard = 1.000 buc.; producTia fizică efectivă = 1.200 buc;
consum specific standard = 10 kg/buc; consum specific efectiv = 11 kg/buc; preTul unitar al
materialelor directe standard = 2 lei/kg; preT unitar efectiv = 3 lei/kg.
a) 15.600 lei;
b) 24.000 lei;
c) 39.600 lei.
 17

19. Să se calculeze abaterile de la costurile standard pentru materialele directe (abateri de cantitate şi
abateri de preT), cunoscând următoarele date: producTia fizică standard = 1.000 buc.; productia fizică
efectivă = 1.200 buc; consum specific standard = 10 kg/buc; consum specific efectiv = 11 kg/buc; pretul
unitar al materialelor directe standard = 2 lei/kg; pret unitar efectiv = 3 lei/kg.
a) abateri de cantitate = 2.400 lei; abateri de pret = 13.200 lei;
b) abateri de cantitate = 13.200 lei; abateri de pret = 2.400 lei;
c) abateri de cantitate = 3.200 lei; abateri de pret = 1.600 lei.

20. Să se calculeze abaterile de cantitate de la costurile standard pentru materialele directe,

cunoscând următoarele date: producTia fizică standard = 1.000 buc.; producTia fizică efectivă = 1.200
buc; consum specific standard = 10 kg/buc; consum specific efectiv = 11 kg/buc; preTul unitar al
materialelor directe standard = 2 lei/kg; preT unitar efectiv = 3 lei/kg.
a) 13.200 lei;
b) 2.400 lei;
c) 3.200 lei.

21. Să se calculeze abaterile de preT de la costurile standard pentru materialele directe, cunoscând
următoarele date: producTia fizică standard = 1.000 buc.; producTia fizică efectivă = 1.200 buc;
consum specific standard = 10 kg/buc; consum specific efectiv = 11 kg/buc; preTul unitar al
materialelor directe standard = 2 lei/kg; preT unitar efectiv = 3 lei/kg.
a) 13.200 lei;
b) 2.400 lei;
c) 1.600 lei.

22. Să se calculeze abaterea totală de la costurile standard pentru manoperă, cunoscând următoarele
date: producTia fizică standard = 1.000 buc.; producTia fizică efectivă = 1.200 buc; timpul (ore
productive) standard = 5 ore/buc.; timpul (ore productive) efectiv = 5,5 ore/buc.; tariful de retribuire
standard = 40 lei/oră; tariful de retribuire efectiv = 41 lei/oră.
a) 30.600 lei;
b) 24.000 lei;
c) 6.600 lei.

23. Să se calculeze abaterile de la costurile standard pentru manoperă (abateri de timp şi abateri de
tarif de retribuire), cunoscând următoarele date: producTia fizică standard = 1.000 buc.; producTia
fizică efectivă = 1.200 buc; timpul (ore productive) standard = 5 ore/buc.; timpul (ore productive)
efectiv = 5,5 ore/buc.; tariful de retribuire standard = 40 lei/oră; tariful de retribuire efectiv = 41
lei/oră.
a) abateri de timp = 6.600 lei; abateri de tarif = 24.000 lei;
b) abateri de timp = 24.000 lei; abateri de tarif = 6.600 lei;
c) abateri de timp = 1.600 lei; abateri de tarif = 9.200 lei.
 18

24. Să se calculeze abaterile de timp de la costurile standard pentru manoperă, cunoscând

următoarele date: producTia fizică standard = 1.000 buc.; producTia fizică efectivă = 1.200 buc; timpul
(ore productive) standard = 5 ore/buc.; timpul (ore productive) efectiv = 5,5 ore/buc.; tariful de
retribuire standard = 40 lei/oră; tariful de retribuire efectiv = 41 lei/oră.
a) 6.600 lei;
b) 30.600 lei;
c) 24.000 lei.

25. Să se calculeze abaterile de tarif de retribuire de la costurile standard pentru manoperă,

cunoscând următoarele date: producTia fizică standard = 1.000 buc.; producTia fizică efectivă = 1.200
buc; timpul (ore productive) standard = 5 ore/buc.; timpul (ore productive) efectiv = 5,5 ore/buc.;
tariful de retribuire standard = 40 lei/oră; tariful de retribuire efectiv = 41 lei/oră.
a) 6.600 lei;
b) 30.600 lei;
c) 24.000 lei.

26. În cazul metodei standard – cost parTial, colectarea cheltuielilor efectuate se înregistrează:
a) 921 = 901 / costuri efective;
b) % 921 (costuri standard) şi 903 (abateri de la costurile standard) = 901;
c) 921 = 901 / costuri standard.

27. În cazul metodei standard – cost unic, colectarea cheltuielilor efectuate se înregistrează:
a) 921 = 901 / costuri efective;
b) % 921 (costuri standard) şi 903 (abateri de la costurile standard) = 901;
c) 921 = 901 / costuri standard

28. În cazul metodei standard – cost partial, abaterile de la costurile standard:

a) sunt determinate prin intermediul contului sintetic 921 Cheltuielile activitătii de bază;
b) sunt determinate extracontabil şi sunt înregistrate direct în contul 903 Abateri, în negru (depăşiri) /
roşu (economii);
c) nu se înregistrează.

29. În cazul metodei standard – cost unic, abaterile de la costurile standard:

a) sunt determinate prin intermediul contului sintetic 921 Cheltuielile activităTii de bază;
b) sunt determinate extracontabil şi sunt înregistrate direct în contul 903 Abateri, în negru (depăşiri) /
roşu (economii);
c) nu se înregistrează.
 19

30. Să se înregistreze în contabilitate consumul de materiale directe şi abaterile aferente, conform

metodei standard – cost unic, ştiind că: producTia fizică standard = 1.000 buc.; producTia fizică
efectivă =1.200 buc; consum specific standard = 10 kg/buc; consum specific efectiv = 11 kg/buc; preTul
unitar al materialelor directe standard = 2 lei/kg; preT unitar efectiv = 3 lei/kg.
a) %= 901 39.600
921 Cheltuielile activitătii de bază 24.000
- 921 Materiale = 24.000
903 Abateri 15.600
- 903 Materiale-Abateri de cantitate = 2.400 15.600
- 903 Materiale-Abateri de preT = 13.200

921 Cheltuielile activităTii de bază = 901 39.600

- 921 Materiale = 39.600
b) 921 Cheltuielile activităTii de bază = 901 39.600
- 921 Materiale = 39.600

c) 903 Abateri = 921 Cheltuielile activităTii de bază 15.600

- 903 Materiale = 15.600 - 921 Materiale = 15.600

31. Să se înregistreze în contabilitate consumul de materiale directe şi abaterile aferente, conform

metodei standard – cost parTial, ştiind că: producTia fizică standard = 1.000 buc.; producTia fizică
efectivă = 1.200 buc; consum specific standard = 10 kg/buc; consum specific efectiv = 11 kg/buc;
preTul unitar al materialelor directe standard = 2 lei/kg; preT unitar efectiv = 3 lei/kg.
31-c;
921 Cheltuielile activitătii de bază = 901 39.600
- 921 Materiale = 39.600
903 Abateri = 921 Cheltuielile activităTii de bază 15.600
- 903 Materiale = 15.600 - 921 Materiale = 15.600

32. Prin relaTia de calcul „PreT de vânzare concurenTial – Marja aşteptată” se determină:
a) costul admisibil;
b) costul tintă;
c) costul estimat.

33. Ştiind că, în cazul metodei Target-costing, costul Tintă se determină după relaTia „preT de vânzare
concurenTial – marja aşteptată”, să se identifice singurul element pe care întreprinderea nu îl poate
controla:
a) costul tintă;
b) marja aşteptată;
c) preTul de vânzare.
 20

34. O întreprindere are două centre de profit X şi Y. Centrul X vinde jumătate din producTia sa pe
piaTă şi transferă cealaltă jumătate centrului de profit Y. Centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe
piaTă de 9.000 lei şi cheltuieli cu producTia de 12.000 lei, în timp ce centrul Y a înregistrat venituri din
vânzări pe piaTă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producTia de 14.000 lei. Se cere să se stabilească
rezultatele obTinute la nivelul fiecărui centru de profit, în condiTiile folosirii preTului pieTei ca preT de
cesiune internă.
a) Rezultatul centrului X = +6.000; rezultatul centrului Y = + 2.000;
b) Rezultatul centrului X = +2.000; rezultatul centrului Y = +6.000;
c) Rezultatul centrului X = +8.000; rezultatul centrului Y = 0.

35. O întreprindere are două centre de profit X şi Y. Centrul X vinde 1/3 din producTia sa pe piaTă şi
transferă 2/3 centrului de profit Y. Centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe piaTă de 6.000 lei şi
cheltuieli cu producTia de 12.000 lei, în timp ce centrul Y a înregistrat venituri din vânzări pe piaTă de
26.000 lei şi cheltuieli cu producTia de 14.000 lei. Se cere să se stabilească rezultatul centrului
vânzător (X), în condiTiile folosirii preTului pieTei ca preT de cesiune internă.
a) -6.000;
b) -2.000;
c) +6.000.

36. O întreprindere are două centre de profit X şi Y. Centrul X vinde 1/3 din producTia sa pe piaTă şi
transferă 2/3 centrului de profit Y. Centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe piaTă de 6.000 lei şi
cheltuieli cu producTia de 12.000 lei, în timp ce centrul Y a înregistrat venituri din vânzări pe piaTă de
26.000 lei şi cheltuieli cu producTia de 14.000 lei. Se cere să se stabilească rezultatul centrului
cumpărător (Y), în condiTiile folosirii preTului pieTei ca preT de cesiune internă.
a) -1.000;
b) 0;
c)+1.000.

37. O întreprindere are două centre de profit X şi Y. Centrul X vinde jumătate din producTia sa pe
piaTă şi transferă cealaltă jumătate centrului de profit Y. Centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe
piaTă de 9.000 lei şi cheltuieli cu producTia de 12.000 lei, în timp ce centrul Y a înregistrat venituri din
vânzări pe piaTă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producTia de 14.000 lei. Se cere să se stabilească
rezultatele obTinute la nivelul fiecărui centru de profit, în condiTiile folosirii costului total ca preT de
cesiune internă.
a) Rezultatul centrului X = +5.000; rezultatul centrului Y = + 3.000;
b) Rezultatul centrului X = +8.000; rezultatul centrului Y = 0;
c) Rezultatul centrului X = +3.000; rezultatul centrului Y = +5.000.

38. O întreprindere are două centre de profit X şi Y. Centrul X vinde 1/3 din producTia sa pe piaTă şi
transferă 2/3 centrului de profit Y. Centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe piaTă de 6.000 lei şi
cheltuieli cu producTia de 12.000 lei, în timp ce centrul Y a înregistrat venituri din vânzări pe piaTă de
 21

26.000 lei şi cheltuieli cu producTia de 14.000 lei. Se cere să se stabilească rezultatul centrului
vânzător (X), în condiTiile folosirii costului total ca preT de cesiune internă.
a) -4.000;
b) +2.000;
c) +4.000.

39. O întreprindere are două centre de profit X şi Y. Centrul X vinde 1/3 din productia sa pe piată şi
transferă 2/3 centrului de profit Y. Centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe piată de 6.000 lei şi
cheltuieli cu producTia de 12.000 lei, în timp ce centrul Y a înregistrat venituri din vânzări pe piată de
26.000 lei şi cheltuieli cu producTia de 14.000 lei. Se cere să se stabilească rezultatul centrului
cumpărător (Y), în conditiile folosirii costului total ca preT de cesiune internă.
a) -4.000;
b) 0;
c) +4.000.

40. O întreprindere are două centre de profit X şi Y. Centrul X vinde 2/3 din producTia sa pe piaTă şi
transferă 1/3 centrului de profit Y. Centrul X a înregistrat venituri din vânzări pe piaTă de 20.000 lei şi
cheltuieli cu producTia de 12.000 lei. În aceeaşi perioadă de gestiune, centrul Y a înregistrat venituri
din vânzări pe piaTă de 25.000 lei şi cheltuieli cu producTia de 14.000 lei. Se cere să se stabilească
rezultatele obTinute la nivelul fiecărui centru de profit, în condiTiile folosirii ca preT de cesiune internă
a costului total la care se adaugă o marjă de profit de 25% asupra costului.
a) Rezultatul centrului X = +19.000; rezultatul centrului Y = 0;
b) Rezultatul centrului X = +6.000; rezultatul centrului Y = + 13.000;
c) Rezultatul centrului X = +13.000; rezultatul centrului Y = + 6.000.

41. Conceptele fundamentale pe care se bazează metoda Just-In-Time sunt:

a) simplitate, calitatea procesului, perfecTionarea mediului de lucru, eliminarea / reducerea activităTilor
care nu adaugă valoare produsului;
b) complexitatea proceselor, un nivel permanent ridicat al stocurilor;
c) bunurile trebuie produse chiar şi atunci când nu sunt necesare, neimplicarea personalului la creşterea
eficienTei şi calităTii proceselor.

42. SituaTia care cuprinde informaTii globale, agregate, ce descriu evoluTia marilor orientări strategice
al întreprinderii, reprezintă:
a) tablouri de bord întocmite la nivel de compartimente.
b) tablourile de bord întocmite pe activităTi;
c) tabloul de bord elaborat la nivel de întreprindere;

43. Având în vedere sfera de cuprindere, tablourile de bord pot fi:

a) tablouri de bord de strategie; tablouri de bord financiare; tablouri de bord de gestiune; tablouri de
bord de exploatare.
b) tablouri de bord globale, tablouri de bord partiale;
 22

c) tablouri de bord pe feluri de activităTi ale întreprinderii.

44. După natura proceselor de muncă derulate, tablourile de bord pot fi:
a) tablouri de bord de strategie; tablouri de bord financiare; tablouri de bord de gestiune; tablouri de
bord de exploatare.
b) tablouri de bord globale, tablouri de bord parTiale;
c) tablouri de bord pe feluri de activităTi ale întreprinderii.
1. Principiul prevederii şi organizării activităţii economice şi sociale este
caracteristic:  
a. controlului de gestiune;  
b. auditului financiar;  
c. controlului economico-financiar.  
 
2. Independenţa controlului are un rol deosebit: 
a. în realizarea dezideratelor propuse unde fidelitatea şi sinceritatea nu trebuie să fie
afectate de relaţia supraordonat-subordonat; 
b. îmbunătăţirea disciplinei şi a muncii; 
c. organizarea şi conducerea ştiinţifică a activităţii. 
 
3. În funcţie de scop, controlul poate fi: 
a. tematic si complex; 
b. repetat si sub formă de anchetă; 
c. tematic, complex repetat si sub formă de anchetă. 
 
4. Controlul de fond se caracterizează prin aceea că acesta: 
a. cuprinde totalitatea actelor şi faptelor economice şi financiare ale unei întreprinderi sau unităţi
în general, deci nici un sector de activitate şi nici un grup de operaţii nu rămân în afara
controlului; 
b. se exercită doar asupra unor activităţi,sectoare sau operaţii care pot reprezenta o subdiviziune
(secţie, atelier etc.) sau-o funcţie a întreprinderii (aprovizionarea, desfacerea etc.); 
c. a si b.  
 
5. În funcţie de momentul exercitării lui, controlul economico-financiar poate fi: 
a. anterior (anticipat), concomitent si posterior (ulterior); 
b. concomitent si posterior (ulterior); 
c. anterior (anticipat) si concomitent. 
 
6. Unitatea Centrală de Armonizare a Sistemelor de Management Financiar şi Control
este o structură care are printre alte obiective de activitate, reglementate prin prevederi
legale proprii, şi realizarea:  
a. auditului de performanţă;  
b. auditului financiar; 
c. controlului financiar preventiv delegat. 
 
7. Unitatea Centrală de Armonizare pentru Auditul Public Intern (UCAAPI) este
structura specializată, organizată în cadrul:  
a. Curţii de Conturi a României;  
 23

b. Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală;  

c. Ministerului Finanţelor Publice.  
 
8. În cadrul instituţiilor publice şi a altor forme de unităţi economice asimilate
acestora, conduse de ordonatori de credite, activitatea de cunoaştere se realizează şi din
rezultatele controlului financiar intern care, pentru a răspunde acestor obiective, se
organizează şi se exercită în două forme: 
a. controlul financiar preventiv propriu şi auditul financiar intern. 
b. controlul fiscal şi investigaţia fiscală; 
c. controlul financiar preventiv delegat. 
 
9. ANAF îndeplineşte următoarele funcţii: 
a. de control operativ şi inopinat; 
b. de control financiar preventiv delegat; 
c. de auditului financiar. 
 
10. Controlul mutual este o formă a:  
a. controlului de gestiune;  
b. auditului financiar;  
c. controlului ierarhizat.  
 
11. Controlul financiar preventiv se realizează prin:  
a. sancţionarea celor care au săvârşit abateri;  
b. nerespectarea şi aplicarea fermă şi intransigentă a legislaţiei de către toţi membrii
societăţii indiferent de locul pe care-l ocupă; 
c. examinarea documentelor sub aspectul legalităţii, realităţii, necesităţii, oportunităţii şi
economicităţii operaţiunilor. 
 
12. Obligaţiile conducerii unităţilor în care se organizează controlul gestionar sunt: 
a. respectarea normelor legale, descoperirea şi recuperarea pagubelor, mobilizarea
resurselor pe linia creşterii productivităţii muncii şi eficienţei economice; 
b. să urmărească activitatea de control gestionar şi să-l evalueze periodic; 
c. efectuarea încasărilor şi plăţilor de orice natură.  
 
 
13. Inventarele totale au ca obiect: 
a. inventarierea tuturor valorilor materiale aflate în depozitele întreprinderii, secţiilor, de
fabricaţie şi auxiliare; 
b. controlul gestionar de fond asupra gospodăririi mijloacelor materiale şi băneşti, folosesc
inventarul ca instrument de lucru; 
c. controlul faptic si controlul documentar. 
 
14. Ce se consemneaza in procesul verbal de control ca metoda specifica de control pentru
fiecare deficienta? 
Raspuns:
 consecintele economice, financiare, bugetare, fiscale si gestionarea abaterilor, avand
 24

evaluare precisa a informatiei;

 masurile luate operativ in timpul controlului, cu mentionarea documentului pe baza caruia s-
a efectuat controlul;
 continutul abaterii, concret, clar si precis;
 dispozitiile legale incalcate;
 numele, prenumele si functia persoanelor raspunzatoare;
 masurile ce urmeaza a fi luate cu indicarea actelor puse la dispozitia organelor de control.

 
15. Forme de manifestare a evaziunii fiscale şi moduri de operare utilizate pentru accize 
 Raspuns
a) in ceea ce priveste impozitul pe profit:
 reducerea bazei de impozitare, prin includerea in costuri a unor cheltuieli fara documente
justificative;
 inregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita admisa de lege;
 majorarea cheltuielilor cu dobanzile aferente creditelor pentru investitii;
 deducerea unor cheltuieli personale ale asociatilor sau dobanzi la imprumuturi acordate ;
 neinregistrarea integrala a veniturilor realizate;
 transferul veniturilor impozabile la societati nou create in cadrul aceluiasi grup, aflate in
perioada de scutiri de la plata impozitului pe profit, concomitent cu inregistrarea de pierderi de
catre societatea-mama;
 incadrarea eronata in perioadele de scutire, in special in situatia desfasurarii in acelasi timp a
mai multor activitati cu perioade diferite de scutire, precum, si neindeplinrea conditiei legale
de functionare, cu acelasi profil de activitate, o perioada egala cu aceea pentru care s-a acordat
scutirea;
 determinarea impozitului pe profit prin aplicarea necorespunzatoare a prevederilor legale, in
special in ceea ce priveste calculul eronat al solduluifacturilor neincasate si al coeficientului
acestuia, precum si a reducerii impozitului aferent profitului reinvestit. In unele cazuri nu se
calculeaza impozitul aferent mentiunilor obtinute din alte activitati (locatie de gestiune,
participari la capitalul altor societati etc.) sau a veniturilor financiare (dobanzi);
 necalcularea de catre unele organizatii non-profit a impozitului aferent veniturilor rezultate
din activitati economice;
 neinregistrarea in contabilitate a diferentelor stabilite prin actele de control sau chiar a
obligatiilor privind impozitul pe profit datorat.
a) in ceea ce priveste taxa pe valoarea adaugata:
 aplicarea eronata a regimului deducerilor.
Astfel de abateri s-au constatat la agentii economici care realizeaza atat operatiuni supuse taxei
pe valoarea adaugata, cat si operatiuni scutite, prin nerespectarea prevederilor in ce priveste
calcularea raportului in care participa bunurile si serviciile la realizarea operatiunilor impozabile
si influentarea in acest mod a taxei pe valoarea adaugata deductibila. Sunt cazuri in care se fac
deduceri de taxa pe valoarea adaugata pe baza de documente nelegale. S-au constatat situatii
de deduceri duble ca urmare a inscrierii repetate a unor facturi in jurnale de cumparaturi si
chiar deduceri de taxa pe valoarea adaugata din documente apartinand altor societati.
 25

Sunt si cazuri in care se exercita anticipat dreptul de deducere;

 necuprinderea unor operatii ce intra in sfera taxei pe valoarea adaugata in baza de calcul a
taxei pe valoarea adaugata a tuturor facturilor;
 aplicarea eronata a cotei zero pentru operatiunile de export, in cazul operatiunilor derulate
prin intermediari care efectueaza operatiuni de export in nume propriu;
 sustragerea de la plata taxei pe valoarea adauga aferenta importului de bunuri prin
prezentarea in seama a unor acte fictive de donatie, de la parteneri externi, in loc de acte de
cumparare, precum si neincluderea in deconturi a taxei pe valoarea adaugata amanata la plata
in vama;
 emiterea de chitante fara ca agentul economic sa fie platitor si fara sa inregistreze si sa vireze
taxa pe valoarea adaugata in evidenta contabila;
 neinregistrarea sau utilizarea defectuoasa a formularisticii tipizate, cu inregistrari incomplete
in jurnale sau inregistrari repetate in jurnalele de cumparari, facturi "pierdute", amanarea
intocmirii facturilor fiscale in scopul amanarii platii taxei pe valoarea adaugata, necuprinderea
in baza de calcul a tuturor elementelor din factura (ambalaj, cheltuieli de transport etc);
 necalcularea de catre banci a taxei pe valoarea adaugata aferenta veniturilor obtinute din
valorificarea bunurilor gajate;
 sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata prin declararea unor importuri ca fiind
temporare; • erori de calcul.
b) in ceea ce priveste impozitul pe salarii:
 neimpozitarea tuturor sumelor platite salariatilor cu titlu de venituri salariale (diverse
ajutoare in bani sau in natura, a altor drepturi acordate in natura, prime, sume reprezentand
participarea la beneficii, stimulente);
 aplicarea incorecta a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale;
 neretinerea si nevirarea impozitului pe salarii datorat pentru persoanele angajate pe baza de
conventii civile sau pentru zilieri;
 necumularea, in vederea impozitarii, a tuturor drepturilor salariale acordate;
 neinregistrarea obligatiilor de plata a impozitului de salarii;
 neinregistrarea impozitului pe salarii suplimentar pentru depozitarea fondului de referinta;
 necalcularea si neretinerea impozitului;
 nerespectarea legislaturii privind stabilirea bazei de impozite, cumul, scutirile si reducerile de
impozit.
c) in ceea ce priveste accizele:
• necuprinderea in baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile;
• utilizarea unor cote inferioare celor legale;
• necalcularea accizelor aferente modificarii concentratiei alcoolice;
• producerea de alcool din materii prime primite spre prelucrare (porumb), cu plata
contravalorii sub forma de uium retinut din productia realizata;
• neincluderea accizelor in pretul de vanzare a produselor pentru care se datoreaza accize
(bijuterii vandute prin consignatii, bauturi alcoolice cumparate de la particulari etc);
• neevidentierea in contabilitate a obligatiei de plata a accizelor;
• sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea dimensiunii produselor alcoolice in facturile
 26

de import.
d) in ceea ce priveste celelalte impozite si taxe datorate bugetului de stat si bugetelor locale de
catre contribuabilii persoane juridice:
 evidentierea in contabilitate a unor cladiri la valori inferioare celor reale;
 nedepunerea la organele fiscale a declaratiilor privind cladirile aflate in posesie si a
terenurilor detinute sau aflate in administrarea agentilor economici;
 declararea unor date eronate, neactualizate sau nesincere in ce priveste impozitul pe cladiri,
taxa asupra mijloacelor de transport si taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;
 neconsitutirea si nevirarea impozitului pe dividende, calcularea eronata a acestuia;

16. Obligatiile agentului economic in timpul controlului fiscal 

Raspuns
Personalul desemnat sa exercite controlul financiar de gestiune are, in principal, urmatoarele
atributii:
a) verifica respectarea prevederilor legale si a reglementarilor interne cu privire la existenta,
integritatea, pastrarea si utilizarea mijloacelor si resurselor;
b) verifica respectarea prevederilor legale in fundamentarea proiectului bugetului de venituri si
cheltuieli al operatorului economic si a proiectelor bugetelor de venituri si cheltuieli ale
subunitatilor;
c) verifica respectarea prevederilor legale in executia bugetului de venituri si cheltuieli al
operatorului economic si al subunitatilor din structura acestuia;
d) verifica respectarea prevederilor legale si a reglementarilor interne cu privire la modul de
efectuare a inventarierii anuale a elementelor de natura activelor, datoriilor si capitalurilor
proprii;
e) verifica respectarea prevederilor legale si a reglementarilor interne cu privire la incasarile si
platile in lei si valuta, de orice natura, in numerar sau prin virament;
f) verifica respectarea prevederilor legale cu privire la inregistrarea in evidenta contabila a
operatiunilor economico-financiare;
g) verifica respectarea prevederilor legale si a reglementarilor interne cu privire la intocmirea,
circulatia, pastrarea si arhivarea documentelor primare, contabile si a celor tehnico-operative;
h) elaboreaza analize economico-financiare pentru conducerea operatorului economic in scopul
fundamentarii deciziilor si a imbunatatirii performantelor.
i) identificarea si raportarea fraudei.

 
17. Competentele Autoritatii  de Audit 
Raspuns
Autoritatea de Audit are dreptul:
a) sa solicite organelor de control financiar, fiscal, inclusiv de inspectie bancara ale Bancii
Nationale a Romaniei, verificarea cu prioritate a unor obiective, in cadrul atributiilor lor legale;
b) sa ceara si sa utilizeze, pentru exercitarea functiilor sale de control si de audit, rapoartele
celorlalte organisme cu atributii de control financiar, fiscal, audit intern si inspectie bancara; c)
 27

sa ceara unor institutii specializate ale statului, ori de cate ori este necesar, sa efectueze
verificari de specialitate care sa contribuie la clarificarea unor constatari. Entitatile auditate sunt
obligate, potrivit legii, sa puna la dispozitia auditorilor publici externi rapoartele celorlalte
organisme cu atributii de control financiar, fiscal, audit intern si inspectie bancara.

 
18. Infracţiunile incriminate de Codul fiscal enumerati 
 Evidentierea, in actele contabile sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la
baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;
  Nerefacerea cu intentie a documentelor de evidenta contabila distruse, in termenul inscris in
documentele de control, desi faptuitorul putea sa o faca;
 Refuzul nejustificat al unei persoane de a prezenta organelor competente, dupa ce a fost
somata de 3 ori, documentele legale si bunurile din patrimoniu, in scopul impiedicarii
verificarilor financiare, fiscale sau vamale;
 Omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale,
a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
 Impiedicarea, sub orice forma, a organelor competente de a intra, in conditiile prevazute de
lege, in sedii, incinte ori pe terenuri, cu scopul efectuarii verificarilor financiare, fiscale sau
vamale;
 Punerea in circulatie, fara drept, a timbrelor, banderolelor sau formularelor tipizate, utilizate
in domeniul fiscal, cu regim special;
 Retinerea si nevarsarea, cu intentie, in cel mult 30 de zile de la scadenta, a sumelor
reprezentand impozite sau contributii cu retinere la sursa;
 Ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
 Alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori
de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor;
 Executarea de evidente contabile duble, folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a
datelor; etc.