1.

In functie de momentul in care se desfasoara analiza si

momentul in care are loc fenomenul analizat, Analiza
economico-financiara este:
a) factoriala;
b) previzionala;
c) dinamica;

2. Nu este metoda de analiza cantitativa:

a) metoda balantiera;
b) metoda substituirii in lant;
c) metoda determinarii izolate a actiunii factorilor;

3. Nu este metoda de analiza calitativa:

a) metoda comparatiei;
b) gruparea;
c) diviziunea rezultatelor;

4. Nu este metoda de analiza calitativa:

a) metoda comparatiei;
b) gruparea;
c) metoda determinarii izolate a actiunii factorilor;

5. Nu este metoda de analiza calitativa:

a) metoda comparatiei;
b) gruparea;
c) diviziunea rezultatelor;

6. Stiind ca rezultatul economic studiat – „R”, se poate scrie ca

raport intre factorul „a” de tip calitativ si factorul „b” de tip
cantitativ, alegeti relatia are reflecta influenta lui „b” asupra lui
„R”:
a a
a) R  1  0 ;
b
b1 b0
a a
b) R  0  0 ;
b
b1 b0
a a
c) R  1  0 ;
b
b0 b0
7. Stiind ca rezultatul economic – „R”, se poate scrie ca raport
intre factorul „a” de tip cantitativ si factorul „b” de tip calitativ,
alegeti relatia are reflecta influenta lui „b” asupra lui „R”:
a a
a) R  1  0 ;
b
b1 b0
a a
b) R  1  1 ;
b
b1 b0
a a
c) R  1  1 ;
b
b1 b0

8. Stiind ca rezultatul economic – „R”, se poate scrie ca raport

intre factorul „a” de tip calitativ si factorul „b” de tip cantitativ,
alegeti relatia are reflecta influenta lui „a” asupra lui „R”:
a a
a) R  0  0 ;
a
b1 b0
a a
b) R  1  0 ;
a
b1 b0
a a
c) R  1  0 ;
a
b1 b1

9. In Analiza economica, analiza factoriala este utilizata pentru:

a) determinarea dinamicii indicatorilor;
b) determinarea factorilor care influenteaza evolutia unui indicator;
c) calculul indicatorilor;

10. La aplicarea metodei substitutiei in lant, factorii se substituie

in ordinea:
a) factorii de structura, cantitativi, calitativi;
b) factorii de cantitativi, structura, calitativi;
c) factorii de calitativi, structura, cantitativi.

1. Indicatorii valorici (de volum) ai activitatii de productie si

comercializare ai intreprinderilor, sunt:
a) profitul, marja comerciala si valoarea adaugata;
b) cheltuielile de productie si veniturile;
c) productia fabricata, cifra de afaceri, productia exercitiului si
valoarea adaugata;

2. Indicatorul global al activitatii de productie si comercializare a

intreprinderilor, este:
a) cifra de afaceri;
 b) profitul;
c) productia exercitiului;

3. Indicatorul Productia marfa se calculeaza pentru:

a) agentii economici cu activitate de comert;
b) agentii economici cu activitate de productie si servicii;
c) oricare ar fi activitatea agentului economic;

4. Cifra de afaceri este:

a) valoarea incasarilor unui intreprinderi, pe o anumita perioada de
timp;
b) totalitatea veniturilor realizate de o intreprindere, pe o anumita
perioada de timp;
c) valoarea veniturilor realizate de o intreprindere din vanzarea
produselor realizate, a marfurilor si respectiv a serviciilor
prestate, pe o anumita perioada de timp.

5. In calculul cifrei de afaceri se includ veniturile realizate din:

a) dobanzile incasate;
b) serviciile prestate de terti;
c) semifabricatele vandute;

6. In decursul unui exercitiu financiar-contabil, cifra de afaceri

are aceeasi valoare cu productia fabricata, daca:
a) intreprinderea este in primul an de activitate;
b) intreprinderea desfasoara un singur tip de activitate;
c) intreprinderea desfasoara numai activitate prestari servicii;

7. Legatura dintre valoarea adaugata si profit este:

a) profitul este element component al valorii adaugate;
b) valoarea adaugata este element component al profitului;?????
c) valoarea adaugata reprezinta profitul obtinut de o intreprindere,
numai din anumite activitati;
8. Selectati elementele de cheltuieli utilizate pentru calculul
valorii adaugate prin metoda aditiva:
a) consumurile de la terti; ?
b) cheltuielile directe de productie;
c) cheltuielile indirecte de productie;

9. Se incadreaza in categoria factorilor calitativi care influenteaza

evolutia valorii adaugate:
a) productia exercitiului;
b) gradul de valorificare al productiei exercitiului;
c) productia medie a exercitiului;

10. Corelatia intre indicii de crestere ai productiei fabricate si

productiei exercitiului care indica cresterea stocurilor de
produs finit este:
a) IQf < IQe ;
b) IQf > IQe ;
c) IQf = IQe ;

11. Corelatia intre indicii de crestere ai productiei fabricate si

cifrei de afaceri care indica mentinerea contanta a stocurilor
de produs finit, este:
a) ICA > IQf ;
b) ICA < IQf ;
c) ICA = IQf ;

12. Principiul care sta la baza calcularii coeficientul mediu de

sortiment este:
a) principiul neadmiterii compensarii depasirilor la unele sortimente
cu nerealizarile de la alte sortimente;
b) principiul admiterii compensarii depasirilor la unele sortimente cu
nerealizarile de la alte sortimente;
c) principiul neadmiterii compensarii profitului inregistrat la unele
sortimente cu pierderea inregistrata la alte sortimente;

13. Formula corecta pentru calculul coeficientului de sortiment

este:
Ks   max 0
q p

a)  q'' 0 p 0 ; '
q i q
Ks  0 q  0
b) 1002  100 ;

Ks  1 
q  p 0 
c)  q0  p 0 ;
 14. Stiind ca programul de productie al unei intreprinderi nu a
fost indeplinit din punct de vedere valoric la toate
sortimentele, dar structura de productie a fost respectata,
alegeti corelatia dintre coeficientul de sortiment si
coeficientul de structura care reflecta aceasta situatie:
a) Ks < 1, Kst <1;
b) Ks < 1, Kst = 1;
c) Ks < 1, Kst >1;

15. Calitatea unui produs, analizata prin intermediul pretului

mediu de vanzare, evolueaza pozitiv atunci cand:
a) incasarile din vanzari cresc de la o perioada la alta;
b) pretul mediu unitar de vanzare creste de la o perioada la alta;
c) veniturile din vanzari cresc de la o perioada la alta;

1. Cheltuielile cu salariile:
a) detin ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor efectuate de
firmele cu activitate de productie;
b) detin ponderea cea mai mare in totalul cheltuielilor efectuat de
firmele prestatoare de servicii;
c) ponderea lor nu este influentata de specificul activitatii
desfasurate;

2. Conform structurii contului de profit si pierdere, veniturile pot fi

grupate astfel:
a) venituri fixe si variabile;
b) venituri directe si indirecte;
c) venituri din exploatare, financiare si exceptionale;

3. Cheltuielile fixe sunt:

a) cheltuieli care nu depind direct de volumul productiei;
b) cheltuieli care nu depind direct de nivelul cifrei de afaceri;
c) cheltuieli care nu depind direct de volumul valorii adaugate;

4. Cheltuielile materiale:
a) detin ponderea cea mai mare in cheltuielile efectuate de firmele cu
activitate de productie;
b) detin ponderea cea mai mare in cheltuielile efectuate de firmele
prestatoare de servicii;
c) ponderea lor nu este influentata de specificul activitatii
desfasurate;

5. Conform structurii contului de profit si pierdere, cheltuielile pot

fi grupate astfel:
a) cheltuieli fixe si variabile;
b) cheltuieli directe si indirecte;
c) cheltuieli din exploatare, financiare si exceptionale;

6. Sistemul de factori care influenteaza evolutia Cheltuielilor

variabile la 1.000 lei cifra de afaceri, este, in ordinea aplicarii
metodei substitutiei:
a) cheltuieli variabile unitare, structura productiei vandute, pretul unitar
de vanzare;
b) structura cheltuielilor de productie, pretul unitar de vanzare,
cheltuieli variabile unitare;
 c) structura productiei vandute, pretul unitar de vanzare, cheltuieli
variabile unitare;

7. Dinamica eficientei cheltuielilor cu salariile are o evolutie pozitiva, daca:

a) IVe  ICs  INs
b) ICA  ICs  INs
c) IQa  ICs  INs

8. Dinamica eficientei cheltuielilor cu salariile are o evolutie negativa, daca:

d) IVe  IFs  INs
e) ICA  IFs  INs
f) IQa  IFs  INs

9. Evolutia fondului de salarii la 1.000 lei venituri din exploatare, este

influentata, in ordinea de substitutie, de:
g) productivitatea anuala a muncii si salariul mediu; ??
h) salariul mediu si productivitatea anuala a muncii; ??
i) productivitatea orara a muncii si salariul tarifar.

10. Indicatorii de eficienta ai cheltuielilor cu personalul:

j) se raporteaza la 100 lei;
k) se raporteaza la veniturile din exploatare; ??
l) se raporteaza la veniturile financiare:

3. Cifra de afaceri reprezinta:

a) Veniturile totale ale intreprinderii;

b) Eficienta cu care se desfasoara activitatea intreprinderii;

c) Veniturile din productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata a intreprinderii;

d) Veniturile din productia vanduta a intreprinderii.

5 Valoarea adaugata se defineste ca fiind:

a) Plusul de incasari din vanzarile firmei;

b) Diferenta dintre productia exercitiului si cheltuielile totale;

c) Cresterea (plusul) de bogatie obtinuta prin activitatea tehnico-productiva a firmei;

d) Volumul total de activitate al firmei;

e) Diferenta dintre veniturile de exploatare si cheltuielile de exploatare.

7. Analiza structurala a cifrei de afaceri presupune:

a) Identificarea variatiilor inregistrate la nivelul cifrei de afaceri;

b) Identificarea variatiilor inregistrate pe diverse trepte structurale si explicarea acestor variatii;

c) Identificarea factorilor cu influenta directa si indirecta asupra cifrei de afaceri;

d) Stabilirea consecintelor modificarii cifrei de afaceri asupra principalilor indicatori economico-

financiari.

8. Coeficientul de concentrare Gini-Struck, calculat pentru o firma, poate avea urmatoarele valori
si semnificatii:

a) G = 0,9 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;

b) G = 1,2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;

c) G = -0,7 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;

d) G = 0,9 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.

9 Indicele Herfindhal, calculat pentru o firma care realizeaza cinci produse, poate avea
urmatoarele valori si semnificatii:

a) H = 0 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;

b) H = 0,2 si semnifica o distributie uniforma a cifrei de afaceri pe sortimente;

c) H = 0,1 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri;

d) H = 1,2 si semnifica un grad ridicat de concentrare a cifrei de afaceri.

10. Cheltuielile la 1000 lei CA sunt influentate de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine:

a) Cantitate, pret, cost;

b) Cantitate, cost, structura;

c) Structura, pret, cost;

d) Cost, structura,pret.

2. Pe baza relatiei (aq1c1 / aq1p1) x 1000 - ( aq1c0 / aq1p1 )x1000 se determina influenta:

a) Cantitatii asupra cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri;

b) Cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

c) Costului asupra cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri;

d) Pretului asupra cheltuielilor la 1000 de lei cifra de afaceri.

13. Valoarea adaugata se determina ca:

a) Diferenta dintre productia exercitiului si consumurile provenind de la terti;

b) Rezultatul favorabil al exercitiului;

c) Diferenta dintre excedentul brut din exploatare si amortizare;

d) Diferenta dintre cifra de afaceri si suma amortizarii.

14. Valoarea adaugata este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine:

a) Volumul fizic al productiei, pretul de vanzare si cheltuielile materiale pe produs;

b) Productia exercitiului si valoarea adaugata medie la 1 leu productie a exercitiului;

c) Structura productiei, pretul de vanzare si cheltuielile materiale pe produs;

d) Volumul fizic al productiei, structura productiei, costul pe produs si pretul de vanzare.

16. Costul marginal reprezinta:

a) Costul previzionat de realizare a produselor;

b) Costul minim posibil de realizare al produselor;

b)     Acel nivel al costului de productie egal cu pretul de vanzare.

d) Sporul de cheltuieli generate de cresterea volumului de activitate cu o unitate;

17. Cheltuielile variabile pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului de

activitate astfel:

a) Cresc odata cu cresterea volumului de activitate;

b) Scad odata cu cresterea volumului de activitate;

c) Scad odata cu reducerea volumului de activitate;

d) Au un caracter relativ constant.

18. Cresterea costurilor pe unitatea de produs are ca efect:

a) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

b) Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri;

c) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;

d) Cresterea ratei rentabilitatii comerciale.

19. Scaderea costurilor pe unitatea de produs are ca efect:

a) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri;

b) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

c)      Reducerea ratei rentabilitatii comerciale;

d) Cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.

21. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului

de                                                      activitate astfel:

a ) Cresc odata cu cresterea volumului de activitate;

b) Scad odata cu reducerea volumului de activitate;

c)      Au un caracter relativ constant;

d) Scad odata cu cresterea volumului de activitate.

22. Cheltuielile fixe totale se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel:

a) Cresc odata cu cresterea volumului de activitate;

b) Scad odata cu reudcerea volumului de activitate;

c) Cresc odata cu reducerea volumului de activitate;

d) Au un caracter relativ constant.

23. Influenta modificarii costurilor unitare asupra cheltuielilor la 1.000 lei cifra de afaceri fata de
nivelul prevazut este „– 100 lei”. Aceasta reprezinta:

a) Situatie pozitiva, datorita cresterii preturilor produselor fata de nivelul prevazut;

b) Situatie negativa, datorita modificarii costurilor unitare in functie de oferta de pe piata a

materiilor prime;

c) Situatie pozitiva, datorita scaderii costurilor unitare fata de nivelul prevazut;

d) Situatie negativa, datorita scaderii costurilor unitare la majoritatea produselor fata de nivelul
prevazut;

e) Situatie pozitiva, datorita cresterii costurilor unitare fata de nivelul prevazut.

25. Pragul de rentabilitate semnifica:

a) Acel nivel al volumului de activitate la care firma obtine profitul maxim;

b) Acel nivel al profitului care asigura distribuirea unor dividende stimulative pentru actionari;

c) Acea parte a profitului care ramane la dispozitia firmei dupa distribuirea dividendelor;

d) Acel nivel al volumului de activitate la care veniturile sunt egale cu cheltuielile.

27. Cifra de afaceri totala reprezinta:

a) Eficienta cu care se desfasoara activitatea intreprinderii;

b) Veniturile din productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata a intreprinderii;

c) Volumul total al afacerilor unei firme evaluate la preturile pietei;

d) Plusul de valoare adus de activitatea tehnico-productiva a intreprinderii.

28. Cheltuielile la 1000 lei venituri de exploatare sunt influentate de urmatorii factori directi, in
urmatoarea ordine:

a) Cantitate, pret, cost;

b) Cantitate, cost, structura;

c) Structura, pret, cost;

d) Cost, structura, pret.

31. Cifra de afaceri este influentata, intr-un sistem factorial, de urmatorii factori directi, in
urmatoarea ordine:

a) Numarul de salariati, inzestrarea tehnica a muncii, productivitatea muncii, eficienta folosirii

mijloacelor fixe, gradul de valorificare a productiei fabricate;

b) Volumul productiei vandute, structura productiei,costul de productie, pretul de vanzare;

c) Numarul de salariati, productivitatea muncii, inzestrarea tehnica a muncii, gradul de valorificare a

productiei fabricate;

d)     Volumul productiei vandute, structura productiei, pretul de vanzare;

e)     Numarul de salariati si productivitatea muncii.

32.     Pe baza relatiei 

se determina:

a) Influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale;

b) Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

c) Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii comerciale;

d) Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

33. Pe baza relatiei 

se determina:

a) Influenta costului asupra ratei rentabilitatii comerciale;

b) Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii comerciale;

c) Influenta pretului asupra ratei rentabilitatii comerciale;

d) Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

34. Pe baza relatiei 

se determina:

a) Influenta pretului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

b) Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

c) Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

d) Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

Influenta gradului de valorificare a productiei marfa asupra cifrei de afaceri este de:

a) – 1.500 mil. lei;

b) + 1.500 mil. lei;

c) – 4.000 mil. lei;

d) – 950 mil. lei;

e) + 1.000 mil. lei.

37. Valoarea adaugata se determina ca suma a urmatoarelor elemente:

a) Rezultatul exploatarii, excedentul brut al exploatarii;

b) Diferenta dintre excedentul brut din exploatare si amortizare;

c) Taxe, impozite si amortizare

d) Salarii si contributii asupra salariilor, amortizare, provizioane aferente exploatarii,     dobanzi,

impozite si taxe, rezultatul exploatarii recalculat;

41. Pe baza relatiei 

a) Influenta costului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

b Influenta cantitatii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

c) Influenta structurii asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate;

d) Influenta pretului asupra ratei rentabilitatii resurselor consumate.

43. Cifra de afaceri critica reprezinta:

a) Variatia incasarilor unei intreprinderi generata de variatia cu o unitate a cantitatilor vandute;

b) Acel nivel al cifrei de afaceri care asigura acoperirea in totalitate a cheltuielilor fara sa se obtina
profit;

c) Totalitatea veniturilor din productia vanduta;

d) Nivelul maxim al cifrei de afaceri realizate de o intreprindere.

46. Coeficientul de nomenclatura, calculat pentru o firma industriala care realizeaza cinci
produse, poate avea urmatoarele valori si semnificatii:

a) Kn =0,5 si semnifica nerealizarea volumului productiei la toate sortimentele;

b) Kn = 0.9 si semnifica nerealizarea volumului productiei la cel putin un sortiment;

c)      Kn = 1.4 si semnifica depasirea volumului productiei la toate sortimentele;

d)     Kn = 1 si semnifica realizarea si chiar depasirea volumului productiei la toate sortimentele;

47.  Modificarea absoluta a fondului de salarii este influentata de urmatorii factori directi, in

urmatoarea ordine:

a)     Numarul de personal, productivitatea muncii si salariul mediu;

b) Salariul mediu si productivitatea muncii;

c) Volumul productiei si timpul lucrat de un salariat;

d) Numarul de personal si salariu mediu.

50. Modificarea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri este influentata de urmatorii factori, in
urmatoarea ordine:

a)  Nr. de salariati, timpul lucrat de un salariat si salariul mediu orar;

b) Nr. de salariati, productivitatea orara a muncii si salariul mediu orar;

c)  Volumul de activitate, productivitatea orara a muncii si salariul mediu orar;

d) Productivitatea anuala a muncii si cheltuielile cu salariile .medii anuale.

53. Cresterea productivitatii muncii (calculata pe baza cifrei de afaceri) are ca efect:

a) Cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;

b) Reducerea cifrei de afaceri;

c) Cresterea cheltuielilor intreprinderii.

d) Cresterea cifrei de afaceri;

54. Scaderea preturilor de vanzare are ca efect:

a) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

b) Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri;

c) Cresterea ratei rentabilitatii comerciale;

d) Cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri.

55. Cresterea ponderii produselor mai rentabile, in totalul productiei vandute are ca efect:
a) Cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

b) Reducerea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

c) Cresterea preturilor de vanzare ale produselor;

d) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri.

57.Cheltuielile variabile totale se modifica odata cu modificarea volumului de activitate astfel:

a)     Scad odata cu cresterea volumului de activitate;

b)     Nu depind de modificarea volumului de activitate;

c)      Cresc odata cu reducerea volumului de activitate;

d)     Cresc odata cu cresterea volumului de activitate.

58. Cheltuielile fixe la 1000 lei CA sunt influentate de urmatorii factori directi, in urmatoarea
ordine:

a) Cantitate, pret, cheltuieli fixe;

b) Cantitate, cost, structura;

c) Structura, pret, cost;

d) Cost, structura, pret.

60. Influenta cu semnul minus a structurii productiei asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de
afaceri semnifica:

a) Reducerea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decat media pe
intreprindere;

b) Cresterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mare decat media pe
intreprindere;

c) Cresterea volumului fizic al productiei;

d) Cresterea ponderii produselor cu un nivel al cheltuielilor la 1000 lei mai mic decat media pe
intreprindere.

61. Influenta cu semnul minus a modificarii costului pe produs asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra
de afaceri semnifica:

a) Scaderea profitului aferent cifrei de afaceri;

b) Scaderea ponderii produselor cu costuri mai mici;

c) Scaderea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

d) Reducerea costului pe produs.

64. Influenta cu semnul plus a modificarii costului pe produs asupra profitului aferent cifrei de
afaceri semnifica:

a) Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri;

b) Cresterea costului pe produs;

c) Cresterea ponderii produselor cu costuri mai mari ;

d) Reducerea eficientei utilizarii mijloacelor fixe.

65. Productia exercitiului sau productia globala reprezinta:

a) Veniturile totale ale intreprinderii;

b) Eficienta cu care se desfasoara activitatea intreprinderii;

c) Veniturile din productia vanduta, variatia productiei stocate si productia imobilizata ;

d) Veniturile din productia vanduta a intreprinderii.

70. Economia sau depasirea absoluta a costurilor intregii productii comparabile este influentata
de urmatorii factori directi:

a) Cantitate, structura, cost;

b) Cantitate, structura, pret;

c) Structura, cost ,pret;

d) Structura, pret, cost.

73. In veniturile din exploatare se cuprind urmatoarele categorii:

a) Veniturile din dobanzile aferente disponibilitatilor banesti de la banci;

b) Veniturile realizate din obiectul de activitate, veniturile din productia stocata si imobilizata ,alte
venituri de exploatare;

c) Veniturile din vanzarea unor mijloace fixe care nu mai sunt utilizate in intreprindere;

d) Veniturile din diferentele de curs valutar.

75. Valoarea adaugata este influentata de urmatorii factori directi, in urmatoarea ordine:

a) Volumul fizic al productiei, pretul de vanzare si cheltuielile materiale pe produs;

b) Valoarea productiei exercitiului(Qe), valoarea adaugata la 1 leu productie aexercitiului ;

c) Structura productiei, pretul de vanzare si cheltuielile materiale pe produs;

d) Volumul fizic al productiei, structura productiei, costul pe produs si pretul de vanzare.

76. Cifra de afaceri este influentata, intr-un sistem factorial, de urmatorii factori directi, in
urmatoarea ordine:

a) Nr. de salariati, inzestrarea tehnica a muncii, productivitatea muncii, eficienta folosirii mijloacelor
fixe, gradul de valorificare a productiei fabricate;

b) Volumul productiei vandute, structura productiei, costul de productie, pretul de vanzare;

c) Nr. de salariati, productivitatea muncii, inzestrarea tehnica a muncii, eficienta folosirii mijloacelor
fixe, gradul de valorificare a productiei fabricate;
d) Nr. de salariati, productivitatea muncii, gradul de valorificare a productiei fabricate.

79. Influenta cu semnul minus a productivitatii muncii asupra modificarii cheltuielilor cu salariile

la 1000 lei din exploatare reflecta:

a) O reducere a cheltuielilor cu salariile;

b) O crestere a cheltuielilor cu salariile;

c) O reducere a productivitatii muncii;

d) O crestere a productivitatii muncii.

80. Cresterea ponderii produselor mai rentabile, in totalul productiei, vandute are ca efect:

a) Cresterea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

b) Cresterea preturilor de vanzare ale produselor;

c) Cresterea profitului aferent cifrei de afaceri;

d) Reducerea profitului aferent cifrei de afaceri.

81. Influenta cu semnul minus a pretului de vanzare asupra cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri
semnifica:

a) Scaderea cheltuielilor la 1000 lei cifra de afaceri;

b) Cresterea costurilor pe produse;

c) Scaderea pretului de vanzare;

d) Cresterea volumului productiei vandute.

82. Cheltuielile fixe pe unitatea de produs se modifica odata cu modificarea volumului de

activitate astfel:

a) Cresc odata cu cresterea volumului de activitate;

b) Scad odata cu cresterea volumului de activitate;

c) Cresc odata cu reducerea volumului de activitate;

d) Cresc odata cu reducerea ponderii produselor stocate;

e) Au un caracter relativ constant.

86. Veniturile din productia de baza, vanduta a intreprinderii reprezinta:

a) Veniturile totale ale intreprinderii;

b) Eficienta cu care se desfasoara activitatea intreprinderii;

c) Veniturile din productia vanduta, productia stocata si productia imobilizata de baza a

intreprinderii;

d) Cifra de afaceri din productia de baza.

R: d

89. In veniturile din exploatare se cuprind urmatoarele categorii:

a) Veniturile din dobanzile aferente disponibilitatilor banesti de la banci;

b) Veniturile din vanzarea unor mijloace fixe care nu mai sunt utilizate in intreprindere;

c) Veniturile din diferentele de curs valutar;

d) Veniturile aferente mijloacelor fixe realizate de intreprindere in regie proprie, pentru necesitati
proprii.

90. Cresterea productivitatii muncii (calculata pe baza cifrei de afaceri) are ca efect:

a) Cresterea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;

b) Reducerea cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifra de afaceri;

c) Reducerea cifrei de afaceri;

d) Cresterea cheltuielilor intreprinderii.

1. Analiza factoriala se face pentru a completa informatiile oferite de :

a) analiza dinamica

b)analiza calitativa

c) analiza cantitativa

d) analiza corelatiilor statice

2. Cele mai importante cheltuieli facute de o intreprindere din punct de vedere al ponderii in totalul
cheltuielilor efectuate, sunt :
a) cheltuielile financiare

b) cheltuielile din exploatare

c) cheltuielile extraordinare

d)cheltuielile indirecte

e) cheltuielile fixe

3. Sistemul de factori indirecti de gradul 1 care influenteaza evolutia valorii adaugate este in ordinea
substitutiei :

a) T , W, y’ 

b) N, W , Kv

c) Qe, y’ 

d) y’ , Qe

e) W, T, y’ 

4. Cheltuielile intreprinderii sunt grupate dupa structura natura acestora in :

a) fixe si variabile

b) cheltuieli de exploatare, financiare, extraordinare

c) directe si indirecte

d) fixe si directe

e) variabile si indirecte