ANALIZA STĂRII FINANCIARE LA S.C. „BERMAS” S.A.

SUCEAVA

1. Prezentarea generală a entității

A. Denumirea, sediul, forma juridică, capitalul social și modul de constituire

Denumire entitate: S.C. „BERMAS” S.A. SUCEAVA

Sediul: România, Suceava, Șcheia, Str. Humorului, nr. 61

Forma juridică: S.C. BERMAS S.A. Suceava este persoană juridică română având forma
juridică de societate pe acţiuni cu capital integral privat autohton, cu durată nedeterminată, fiind
înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului sub nr. J 33/37/1991, cod de înregistrare fiscală
RO723636, desfăşurându-şi activitatea la adresa sediului social, neavând în afara acestuia alte
filiale sau sucursale.

Categoria, Tipul, Numărul și caracteristicile principale ale valorilor mobiliare emise de

companie:

Capitalul social

- valoarea capitalului subscris şi vărsat: 15.087.134,30 lei;

- numărul de acţiuni emise: 21.553.049 acțiuni;

- valoarea nominală a unei acţiuni: 0,70 lei;

Structura sintetică a acţionariatului este următoarea:

Nr. crt. Nume Număr de acţiuni Procent

1. Asociaţia „VICTORIA BERMAS” 6.653.009 30,8681%

2. Asociaţia „PAS BERMAS” 4.483.269 20,8011%
3. Alte persoane fizice şi juridice 10.416.771 48,3308%
4. TOTAL 21.553.049 100%

Acţiunile societăţii sunt nominative ordinare dematerializate şi evidenţiate prin înscrieri

în cont, valoarea nominală fiind de 0,7 lei/acţiune.
 Fiind o societate comercială deschisă şi îndeplinind criteriile de performanţă cerute de
regulamentele şi procedurile Bursei de Valori Bucureşti, acţiunile societăţii au fost admise la
cota bursei din luna aprilie 1998, în prezent tranzacţionându-se prin intermediul acestei pieţe de
capital.

Din acest punct de vedere, acţiunile sunt atractive, lichide, înregistrând o creştere continuă
a valorii de piaţă, interesul investitorilor fiind motivat de rezultatele economice înregistrate,
perspectivele pe termen lung a acestora, transparenţa şi tratamentul corect, nediscriminatoriu al
acţionarilor.

În cursul anului 2018 nu au avut loc fuziuni sau reorganizări de orice fel. Totodată nu au
avut loc achiziţii semnificative de active cu impact major asupra situației financiare anuale.
Ieşirile de mijloace fixe din patrimoniu au fost în valoare de 197.543 lei amortizate integral, iar
intrările în patrimoniu de mijloace fixe au fost în valoare de 730.759 lei

B. Scurt istoric
Activitatea societăţii a început în anul 1974 ca secţie de producţie a Întreprinderii de Spirt, Bere,
Amidon Rădăuţi. În urma mai multor etape de dezvoltare eşalonate până în 1981 această secţie a
ajuns la o capacitate nominală de producţie de 455.000 hl bere/an (în fizic 360.000 hl/an) şi
11.000 tone malţ/an devenind astfel principalul producător în acest sector în zona judeţelor
Suceava şi Botoşani.

Cele mai importante etape care au marcat evoluţia S.C. BERMAS S.A. au fost:

 În anul 1974 (trim.IV) s-a înfiinţat SECŢIA DE BERE Suceava ca o secţie de producţie a
I.S.B.A. Rădăuţi, având o capacitate de 200.000 hl/an bere echivalent 12Bllg alcătuită
din:

- sectorul de producere şi fierbere a mustului de bere

- sectorul fermentatie primară si secundară

- sectorul îmbuteliere bere la sticlă şi butoi

 În anul 1979 (trim.IV) a intrat în functiune a doua capacitate de 255.000 hl/an care
împreună cu prima capacitate asigură producerea a 455.000 hl bere/an ceea ce înseamnă
posibilitatea de a vinde în fizic circa 360.000 până la 380.000 hl/an.

 În anul 1981 (trim.I) a intrat în funcţiune secţia de producere a malţului cu o capacitate de

producţie anuală de 11.000 tone malţ.
  În anul 1990 s-a înfiinţat Întrprinderea de Bere şi Malţ Suceava prin Hotărârea
Guvernului României nr.579/1990 prin preluarea activităţii secţiei de bere şi malţ
Suceava din cadrul I.S.B.A. Rădăuţi având loc divizarea în acest sens.

S.C. BERMAS S.A. Suceava s-a înfiinţat ca societate pe acţiuni sub această denumire în
baza:

- H.G.R. 1353/27.12.1990 prin transformarea Întreprinderii de Bere Malţ Suceava în societate

comercială

- Legea nr.15/1990 privind reorganizarea ca societăţi comerciale pe acţiuni a unităţilor

economice de stat

- Legea nr.31/1990 privind societăţile comerciale.

 În anul 1993 s-a pus în funcţiune “Atelierul de reparatii auto şi gospodărire combustibil”
societatea având în dotare parc auto propriu.

C. Obiectul de activitate
Principalul obiect de activitate este producerea şi comercializarea berii, a malţului şi a
subproduselor rezultate din procesul de fabricare al acestora.

Produsele realizate: Bere şi malţ.

Sortimentele de bere fabricată:

 BERE “SUCEAVA CLASIC” de 10,2, îmbuteliată la sticlă personalizată ,,MOLD” și

NRW 0,5 l

 BERE “BERMAS” de 11,5, tip pils, îmbuteliată la sticlă NRW 0,5 l

 BERE “CĂLIMANI PREMIUM” de 10,5, îmbuteliată la sticlă NRW 0,5 l şi la KEG-uri

(butoaie inox a 50 litri) pentru consumul la halbă.

 BERE “SOLCA” DE 11, îmbuteliată la sticle NRW de 0,5 l.

Malţul se produce numai pentru consumul intern respectiv pentru fabricarea berii produsă
de societate, nefiind cerere de malţ pentru vânzare.

D. Piața și concurența
S.C. BERMAS S.A. Suceava îşi desface produsele numai pe piaţa internă, activitatea
comercială desfăşurându-se în condiţii de concurenţă loială.
 Pentru produsul MALŢ datorită importurilor de malţ precum şi dezvoltării unor capacităţi
noi de profil pe teritoriul României, nu există cerere la vânzare şi ca urmare societatea şi-a
dimensionat producţia astfel încât să-şi acopere necesarul pentru consumul intern respectiv
pentru propria producţie de bere.

Pentru produsul BERE principalele pieţe de desfacere sunt judeţele din Moldova
societatea fiind un producător de bere local cu desfacere regională. Societatea are încheiate anual
contracte de vânzare bere cu firme de distribuţie comercianţi en-gross şi en-detail. Prin
sortimentele de bere, volumul desfacerii şi raportul calitate/preţ societatea se numără între
primele 8 societăţi de profil din ţară, conform datelor statistice comunicate periodic de Patronatul
Societăţilor Independente Producătoare de Bere din România. Pe piaţa berii activează acum un
număr de 23 producători, o treime fiind producători mici înfiinţaţi după anul 1990, apoi o parte
sunt producători tradiţionali cu capacităţi de producţie cuprinse între 50.000-200.000 hl/an fără
mălţării proprii urmând producătorii mijlocii cu capacităţi cuprinse între 200.000-400.000 hl
bere/an având şi secţii de fabricare a malţului , categorie din care face parte BERMAS Suceava
şi marile companii ce deţin capacităţi de peste 1 milion hl.

În ultimii ani au avut loc importante concentrări economice pe piaţa berii realizate de
companiile străine prin preluarea unor fabrici româneşti, aceste concentrări având ca scop
acapararea pieţei de desfacere şi evident înlăturarea pe cât posibil a celorlalţi producători.

S.C. BERMAS S.A., a reuşit prin strategiile proprii de marketing şi cele investiţionale să-
şi păstreze cota de piaţă chiar în aceste condiţii.

Individual, BERMAS Suceava deţine o cotă de piaţă de 1,8% din piaţa berii din
România, vânzările anului 2006 fiind de 289.359hl bere, ca arie de desfacere, produsele societăţii
sunt prezente în toate judeţele din Moldova, cele mai reprezentative fiind: Suceava, Botoşani,
Iaşi, Bacău, Vaslui, Galaţi, Neamţ, Buzău, Vrancea.

În continuare, există posibilităţi reale de dezvoltare a pieţei atât în judeţele cu pondere mai
mică cât şi în cele cu pondere mare în vânzările totale ale societăţii şi se fac eforturi în acest sens
prin dotarea reţelei comerciale cu: dozatoare pentru bere, butoaie tip KEG pentru îmbutelierea şi
distribuirea berii vărsate pentru consumul la halbă, navete PVC 1/20 şi 1/24 personalizate
BERMAS pentru îmbutelierea şi desfacerea berii la sticlă, mijloace de transport, personal de
deservire marketing-vânzări, vitrine frigorifice etc.

Preocuparea prioritară a conducerii societăţii este atât dezvoltarea cât şi menţinerea

segmentelor de piaţă pentru atingerea capacităţii de producţie de 360.000 hl/an în condiţiile în
care pe lângă marile concentrări economice care au avut loc pe piaţa berii, au apărut şi alţi
producători de talie mare precum S.C. “EUROPEAN FOOD” S.A.

. În ultimii 3 ani, ponderea produselor şi serviciilor în veniturile şi în totalul cifrei de

afaceri se prezintă astfel:bere - 99% şi subproduse rezultate din flux tehnologic - 1%. În cursul
anului 2017 societatea a fabricat un nou sortiment de bere marca ”SOLCA” (achiziționată în anul
2016), îmbuteliată la sticlă de 0,5 l. Fabricarea noului sortiment de bere a influențat pozitiv
volumul vânzărilor în anul 2017.

Pentru a crea o imagine asupra pieţei relevant este faptul că marile companii rezultate în
urma concentrărilor economice, respectiv: S.C. “BRAU UNION” România, Compania de Bere
România, “INTERBREW” România şi S.C. “TUBORG” România deţin circa 70% din piaţa
berii din România la care se adaugă capacitatea nouă aparţinând S.C. “EUROPEAN FOOD”
S.A.

Printre producătorii autohtoni cu o poziţie consolidată pe piaţă se află şi S.C. “BERE-

MUREŞ” S.A.- Mureş. Mai există producători precum: S.C. “ALBRAU” – Oneşti, S.C. “BERE
AZUGA” S.A., S.C. “ROBEMA” Roşiori, S.C. “ZIMCA” Piatra Neamţ , S.C. “ALUTUS” S.A.
Rm.Vâlcea care lucrează mult sub capacităţile de producţie dar deocamdată promovează
produsele practicând preţuri mici, situaţie care pe termen lung nu garantează menţinerea pe piaţă.

E.Strategia de marketing
Berea produsă de S.C. BERMAS S.A. se vinde prin intermediul comercianţilor
distribuitori, en-gross şi direct detailiştilor.

Volumul vânzărilor prin intermediari reprezintă 95% din total.

Pentru anul 2007 s-au încheiat contracte de livrare bere cu un număr de 71 distribuitori şi
en-grossişti cantitatea contractată fiind superioară capacităţilor de producţie având în vedere
experienţa anilor precedenţi – respectiv procentul mediu de realizare a contractelor de circa 80-
85%.

În funcţie de cantitatea de bere vândută, sezon, modalitate de plată, societatea acordă

clienţilor facilităţi respectiv discount-uri din preţ diferenţiate în aşa fel încât să fie stimulaţi
clienţii care sunt loiali, corecţi, buni platnici etc.

Preţurile la BERE sunt stabilite funcţie de cerere-ofertă şi depind în cea mai mare măsură
de sezon, mediul concurenţial, astfel încât chiar dacă s-ar înregistra costuri mari de producţie
într-o anumită perioadă, preţul de vânzare al produsului poate fi mărit numai atunci când piaţa o
permite.

Pentru popularizarea numelui şi a imaginii societăţii, promovarea produselor sale, în

fiecare an se întreprind acţiuni de reclamă, publicitate prin participarea la târguri, festivaluri
specifice organizate atât de cei din breaslă cât şi cele proprii organizate de societate, apoi prin
mass-media: radio, presă precum şi prin mijloace materiale publicitare - casete luminoase,
benere, afişaje diverse etc.
 2. ANALIZA EVOLUȚIEI POZIȚIEI FINANCIARE

3. ANALIZA STRUCTURII POZIȚIEI FINANCIARE

Analiza structurii poziției financiare vine să surprindă modificările structurale

survenite în cardul celor trei componente ale poziției financiare: active, datorii și
capital propriu. Acest tip de analiză presupune determinarea ratelor de structură ale
elementelor de active/datorii/capitaluri proprii care sunt calculate și prezentate în
Anexa 2 „Analiza structurii poziției financiare”.
3.1. Analiza structurii activelor
100%

90%

80%
45.43% 47.02%
48.56% 49.40% 51.16%
54.40%
70% 57.94%

60%

50%
C. CHELTUIELI ÎN
AVANS
40%
TOTAL ACTIVE
CIRCULANTE
30%
54.22% 52.61% 51.04%
50.16% 48.43%
45.23% TOTAL ACTIVE
20% 41.70% IMOBILIZATE

10%

0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018
 Ratelor generale de structură ale activelor sunt reprezentate de Rata activelor
imobilizate (RAI), Rata activelor circulante (RAC) și Rata cheltuielilor în avans
(RCav) care la nivelul societății analizate se reprezintă grafic astfel:

Interpretare grafic:

Ponderea activelor imobilizate scade gradual de la 54,22% in anul 2012 la 41,70%

in anul 2018.O diminuare a ponderii activelor imobilizate este legata de scaderea
imobilizarilor corporale ce reprezinta principala componenta a activelor
imobilizate.
Ponderea activelor circulante cresc de la 45,43 in anul 2012 pana la 57,94 in anul
2018 , ceea ce inseamna ca gradul de investire al capitaluli a crescut de la o
perioada la alta.

Cheltuielile in avans ocupa o pondere nesemnificativa de sub 1% in totalul

activelor entitatii.

Ratele interne ale activelor imobilizate pun în evidență mutațiile structurale

produse în cadrul politicii investiționale a entității și sunt reprezentate de Rata
imobilizărilor necorporale (RIN), Rata imobilizărilor corporale (RIC), Rata
activelor biologice (RIF) și Rata imobilizărilor financiare (RIF). La nivelul entității
analizate acestea se prezintă grafic astfel:
100%
90%
80%
70%
TOTAL IMOBILIZARI
60% NECORPORALE
50% 98.94% 99.16% 99.22% 99.31% 98.53% 98.36% 98.46% TOTAL IMOBILIZARI CORPORALE
IV.ACTIVE BIOLOGICE (ct. 241-
40% 284-294)
30% TOTAL IMOBILIZARI FINANCIARE
20%
10%
0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Interpretare grafic:
Ponderea majoritară în totalul imobilizărilor, pe toți anii analizați o dețin imobilizările corporale
este una oscilanta de la 98,94% în 2012 la 99,32% în anul 2015, după care scade din nou la 98,46
% în 2018.

Imobilizările financiare sunt caracterizate de rate interne de structură descrescătoare situate între
18-25 % care semnifică o implicare modestă în operațiuni de capital. Acest aspect nu trebuie
interpretat ca fiind unul negativ, întrucât societatea preferă să investească în dezvoltarea
capacităților de producție.

Imobilizările necorporale au un procentaj foarte scazut, aproape nesemnificativ.

Ratele interne ale activelor circulante pun în evidență mutațiile structurale produse în cadrul
politicilor adoptate la nivelul activelor de exploatare, cu referiri stricte la mutațiile înregistrate în

privința gradului de lichiditate al acestora. În aceste sens se calculează în principal Rata

stocurilor (RS), Rata creanțelor (RCR) și Rata trezoreriei (RTR). Pe perioada de analiză acestea
se reprezintă grafic astfel:

100%
11.95% 11.32% 11.53% 9.71% 9.68%
90% 15.21% 17.34%

80%
70%
60%
50% TOTAL CREANTE
87.85% 88.62% 88.29% 89.91% 90.25% TOTAL STOCURI
40% 84.65% 82.53%

30%
20%
10%
0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Interpretare grafic:

Pe parcursul perioadei analizate se constata o scadere a ponderii a celor mai putin lichide
creantele cu 11,95% in anul 2012 si 9,68% in anul 2018 in timp ce stocurile cresc cu 87,85% in
anul 2012 atingand valoarea maxima de 90,25% in 2018.
 Ratele interne de structură ale stocurilor sunt reprezentate de Rata stocurilor de materii
prime și materiale (RSMP), Rata activelor imobilizate deținute în vederea revânzării (RArv ),
Rata stocurilor de producție în curs de execuție (RSPCE), Rata stocurilor de produse finite și
mărfuri (RSPF).

15.09% 13.10%
90% 19.85%
57.41% 22.27%
80% 14.40% 25.80%
70% 71.86%
65.35% 2. Sume datorate institutiilor de
60% 16.33%
64.68% credit
50% 4. Datorii comerciale-furnizori
10. Alte datorii, inclusiv datoriile
40% fiscale si datoriile privind
16.70% 100.00% 100.00% 100.00% asigurarile sociale
30% 100.00%
14.58%
20%
39.61%
10% 15.75% 12.41%
0.00%
0%

Interpretare grafic:

. Cresterea datoriilor comerciale poate fi pusă în strânsă legătură cu cresterea stocurilor de

materii prime și materiale cu 16,33 in anul 2012 si 22,27% in anul 2018.
Ratele interne de structură ale trezoreriei sunt reflectate în graficul de mai jos:

100%

90%

80%

70%

60%

IV. CASA ŞI CONTURI LA BĂNCI

50% 0.19% 0.14% 0.13% 0.06% 0.18% 0.38% 0.07%
III. INVESTITII FINANCIARE PE
TERMEN SCURT
40%

30%

20%

10%

0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Interpretare grafic:

Casa si conturile la banci ocupa cea mai mare parte in ratele de structura ale trezoreriei

Entitatea nu detine investitii financiare pe termen scurt

Ratele generale de structură ale datoriilor și capitalurilor proprii reprezintă o
primă categorie de rate de structură ale pasivelor și vizează reflectarea gradului de
dependență financiară generală puse în evidență prin Rata autonomiei financiare
totale (RAF) și Rata de îndatorare globală (RDT ).

100%

90%

80%

70%

60%

50% TOTAL CAPITALURI

TOTAL DATORII (D+G+H+I)
40%

30%

20%

10%

0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Interpretare grafic:

Din analiza ratelor generale de structură ale datoriilor și capitalurilor se desprind concluzii
privind ponderea surselor de finanțare ale entității, atât cele proprii cât și cele atrase, astfel:

Ponderea datoriilor si a capitalurilor proprii este de 100%,

In cadrul acestei companii pe perioada analizata 2012-2018 capitalurile si datoriile se mentin

constante insumand o pondere de 100%(50% capitaluri proprii, 50%datorii).
Ratele interne ale datoriilor pun în evidență ponderea pe care diferitele tipuri de datorii o dețin în
totalul datoriilor. Pornind de la informațiile primordiale oferite de Bilanț, se pot pune în evidență
pentru început, pornind de la clasificarea datoriilor după exigibilitate următoarele rate: Rata
datoriilor ce trebuie plătite într-o perioadă de 1 an (RD1an), Rata provizioanelor (RPv) și Rata
veniturilor în avans (RVav). La nivelul entității analizate, situația structurii datoriilor, într-o
clasificare a lor după exigibilitate, se prezintă astfel:

Ratele interne ale datoriilor, după exigibilitate

100% 3.53% 0.00% 3.05%

6.41% 3.99% 3.81%
13.62%
90%

80%

70% TOTAL DATORII: SUMELE CARE

TREBUIE63.31%
PLATITE INTR-O
60% PERIOADA MAI MARE 70.50%
DE UN AN

85.58% TOTAL DATORII SUMELE CARE

50% 96.47% 100.00% TREBUIE PLATITE INTR-O
93.59%
86.38% PERIOADA DE PANA LA UN AN
40%
TOTAL PROVIZIOANE
30%
I. VENITURI IN AVANS
20%
32.88%
26.45%
10%
10.43%
0.00% 0.00% 0.00% 0.00%
0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Interpretare grafic:

Din analiza ratelor interne ale datoriilor după exigibilitate, se pune în evidență ponderea pe care
diferitele tipuri de datorii o dețin în totalul datoriilor, astfel:

Cea mai mare pondere o au datoriile care trebuie platite in maxim un an, in anul 2012 inregistrand o
valoare de 96,47% iar in anul 2018 70,50%. De asemenea mai observam ca in anul 2015 valoarea
inregistrata este de 100%.

Pe aceeasi perioada analizata, observam ca datoriile pe termen lung nu au o evolutie constanta, in anul
2012 valoarea acestora este de 3,99% iar in 2018 3,05%. Cea mai mare pondere se inregistreaza in anul
2013 si anume 13,62%, iar in anul 2015 nu se inregistreaza valori.
Pe locul al treilea se situeaza provizioanele care in anii 2012, 2013, 2014, 2015 nu au inregistrat valori,
iar incepand cu anul 2016 s-a inregistrat o crestere semnificativa, reusind sa obtina in anul 2017 o
pondere de32,88%.

De asemenea mai observam ca veniturile in avans reprezentate atât de subvenții pentru investiții cât și
de venituri înregistrate în avans ocupă o pondere nesemnificativă în totalul datoriilor.

Ratele interne ale datoriilor pe termen scurt pun în evidență mutațiile structurale în cadrul
surselor de finanțare pe termen scurt, în funcție de natura acestor datorii (bancare, comerciale, față de
acționari, fiscale, etc), așa cum se prezintă în graficul de mai jos.

90% 15.09% 13.10%

19.85%
80%
70% 57.41% 25.80%
65.35% 64.68% 22.27%
71.86% 2. Sume datorate institutiilor de
60% 14.40% credit
50% 4. Datorii comerciale-furnizori
10. Alte datorii, inclusiv datoriile
40% fiscale si datoriile privind
16.33% asigurarile sociale
30% 12.41% 59.10%
14.58% 34.66% 35.53%
20% 16.70%
24.93% 22.91%
10% 20.07%
13.39%
0%

Din analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen scurt se constată următoarele:

Cea mai mare pondere din totalul datoriilor pe termen scurt o au sumele datorate instituțiilor de
credit, care au o evoluție oscilantă. Ele înregistrează creștere din anul 2012 de la 57,41%, până în
anul 2014 la 71,86%; și scad drastic, ajungând să aibă în 2018 o pondere de doar 13,10%.

Pe locul al doilea se situează alte datorii precum datoriile fiscale și cele privind asigurările sociale care au
și ele o evoluție oscilantă. În anul 2012 înregistrează o valoare de 24,93%, scad până înregistrează o
valoare minimă de 13,39%, iar mai apoi cresc, ajungând ca în 2017 să atingă o valoare maximă de
59,10%.

Datoriile comerciale nu înregisrează fluctuații foarte mari, valoarea acestora mențindându-se redusa. În
anul 2012 au o valoare de 16,33%, iar în anul 2018, 22,27%. Valoarea minima de 12,41% e atinsă în anul
2015, iar valoarea maxima de 25,80%, în anul 2017.
Ratele interne ale datoriilor pe termen lung pun în evidență mutațiile structurale în cadrul surselor de
finanțare pe termen lung, în funcție de natura acestor datorii (bancare, comerciale, față de acționari,
fiscale, etc), considerate pe termen scurt, așa cum se prezintă în graficul de mai jos.

100%

15.75%
90%

80% 39.61%

70%

60%
10. Alte datorii, inclusiv datoriile
fiscale si datoriile privind
50% 100.00% 100.00% 100.00% 100.00% asigurarile sociale
2. Sume datorate institutiilor de
84.25% credit
40%

30% 60.39%

20%

10%

0.00% 0.00% 0.00% 0.00% 0.00%

0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Din calculul și analiza ratelor interne ale datoriilor pe termen lung se constată următoarele:

Datoriile fiscale sunt reprezentate în proporție majoritară, în aproape toți anii reprezentând 100%,
excepție anii 2013 când au o valoare de 15,75%, 2014 când au o valoare de 39,61%, iar pentru anul 2015
nu se cunosc valorile.

Sumele datorate intituțiilor de credit înregistrează valori doar în anii 2013( 84,25%) și 2014(60,39%).

Ratele interne ale capitalurilor proprii reflectă mutațiile structurale din cadrul capitalurilor proprii prin
calculul următoarelor rate de structură: Rata capitalului social (RCS), Rata primelor legate de capital
(RPC), Rata rezervelor din reevaluare (RReev), Rata rezultatului reportat (RRR), Rata rezultatului
exercițiului (RRE), Rata repartizării rezultatului exercițiului (RRRE).

La nivelul entității analizate, ratele interne ale capitalurilor proprii se reflectă grafic astfel:
 100% 6.55% 5.75% 4.11% 6.44% 6.58%
6.63% 7.28%
90% 26.53%

4.94% 21.40% 24.65%

80% 24.29% 25.09% 25.27%
27.84%

70% 5.38% 5.26%

5.09% 5.03% 4.94%
4.79%
60% VII. PROFITUL SAU PIERDEREA LA
SFARSITUL PERIOADEI DE
RAPORTARE- SOLD C
50% VIII. REPARTIZAREA PROFITULUI
TOTAL REZERVE
40% III. REZERVE DIN REEVALUARE
TOTAL CAPITAL SOCIAL
67.09% 65.69%
63.53% 62.72% 61.68%
30% 59.81%

20%

10%

0%
2012 2013 2014 2015 2016 2017 2018

Din analiza ratelor interne ale capitalurilor proprii se constată următoarele:

În anul 2018, ponderea cea mai mare e deținută de capitalul social(59,81%), apoi de rezervele societății
(27,84%). O cotă relativ ridicată îi revine profitului sau pierderii de la sfârșitul perioadei de
raportare(6,58%).