PROIECT

ANALIZA FINANCIARA A UNEI

INTREPRINDERI  
 

Acest proiect este un model.

ANALIZA FINANCIARA IN ACEST MODEL ESTE REALIZATA
DOAR PE 2 ANI DE ZILE, DAR VOI TREBUIE SA FACETI PE
ULTIMII 5 ANI DE ZILE!!!

 
  

1
 Introducere
Lucrarea are drept obiectiv realizarea unei analize financiare a societății comerciale
“BERMAS SA Suceava”.

Cuprinsul trebuie sa reprezinte un rezumat de maxim o pagina a lucrarii.

Aici vor fi prezentate cele mai importante rezultate din lucrare

CAPITOLUL 1. PREZENTAREA INTREPRINDERII

Societatea s-a înființat în anul 1974, ca o secție de producere a berii, aflată în
subordinea Întreprinderii de Spirt, Bere și Amidon Suceava și având o capacitate inițială de
200.000 hl/an. În anul 1981, a intrat în funcțiune secția de producere a malțului, cu o
capacitate de 11.000 tone/an. În anul 1990, prin preluarea activității secției de bere și malț
Suceava din cadrul ISBA Suceava, se înfiinţează „Întreprinderea de Bere și Malț” Suceava.
Începând cu anul 1991, Întreprinderea de Bere și Malț, s-a constituit ca societate pe acțiuni,
sub denumirea de BERMAS SA Suceava.
Titlurile Bermas Suceava sunt listate la Bursa de Valori Bucureşti la categoria a-II-a,
cu simbolul bursier BER. În anul 2010, societatea BERMAS SA prezenta un capital social de
13.467.940 RON. În anul 2007, firma și-a majorat capitalul social prin emisiune de noi
acțiuni, prin acordarea de acțiuni gratuite acționarilor înregistrați în registrul societății la data
de 31.03.2007, proporțional cu numărul de acțiuni deținute. Majorarea din 2007 constă în
creșterea numărului de acțiuni inițial de 19.239.917 la numărul de acțiuni final de
21.553.0491 cu o valoare nominală de 0,7 lei.
Societatea Comercială BERMAS S.A. Suceava este o persoană juridică română,
având formă juridică de societate pe acțiuni cu capital integral privat autohton, fiind
înmatriculată la Oficiul Registrului Comețului sub nr. J33/37/1991, cod de înregistrare fiscală
RO 723636, desfășurându-și activitatea la adresa sediului social (Şcheia, str. Humorului,
nr.61, jud. Suceava), neavând în afara acestuia alte filiale sau sucursale.
Obiectul principal de activitate al societății constă în producerea și comercializarea
berii, malțului, derivatelor și subproduselor rezultate.
Obiective secundare sunt:
· prestări de servicii pentru terți;
1
www.bvb.ro

2
 · operațiuni de import-export din domeniul său de activitate.
Principalele grupe de produse rezultate din cadrul activității de bază sunt:
· bere la sticlă pasteurizată;
· bere la KEG;
· malț;
S.C. BERMAS S.A. Suceava s-a înființat ca societate pe acțiuni2.
Acțiunile S.C. „BERMAS” S.A. Suceava s-au tranzacționat până la data de 17
februarie 1998 pe piața extrabursieră RASDAQ, iar începând cu data de 16 aprilie 1998 se
tranzacționează pe piața busieră la BVB.
Activitatea de bază a societății nu are un impact negativ semnificativ asupra mediului
înconjurător. Societatea și-a stabilit măsurile interne necesare pentru încadrarea în parametrii
calitativi ai factorilor de mediu și respectarea legislației de mediu. Nu există litigii ca urmare
a încălcării legislației privind protecția mediului înconjurător.
În ultimii ani, societatea nu a avut litigii, onorându-și la timp plățile către stat,
salariați, furnizori, creditori.

Furnizorii
Societatea se aprovizionează cu materii prime și alte materiale în proporție de 95%
din țară. De exemplu, Bermas se aprovizionează cu hameiul, o materie primă cu pondere
importantă în fabricarea berii din județele Alba și Sibiu. Principalii furnizori de materii prime
și materiale sunt societăți comerciale din Galați, Alexandria, Trușești, Aiud, Piatra Neamț,
Bistrița, Botoșani, București, Iași, Bacău, Tg. Mureș.
În ceea ce privește materialele necesare îmbutelierii berii: etichete, sticle EURO,
MOLD şi NRW 0,5 l, navete PVC, capse etc., acestea se procură din țară, iar celelalte
materiale care intră în flux tehnologic: materiale filtrante, enzime, etc. provin prin firme de
import-export din domeniu.

Piața și clienții
Piața berii din România a înregistrat în ultimii ani un trend crescător, volumul
vânzărilor în 2009 fiind de aproximativ 17,7 milioane de hectolitri, iar în 2010, piața valora
19,4 milioane de hectolitri .
2
H.G.R. 1111/20.11.1990 prin transformarea Întreprinderii de Bere Malț Hușești în societate comercială; Legea
nr.15/1990 privind reorganizarea ca societați comerciale pe acțiuni a unităților economice de stat; Legea
nr.31/1990 privind societațile comerciale;

3
 Această creștere a pieței se datorează reorientării unor consumatori dinspre băuturile
spirtuoase mai scumpe, spre bere. La această evoluție au mai contribuit factori cu caracter
sezonier, precum: Campionatul Mondial de fotbal, vremea, etc,.
Piața berii din România este deja foarte competitivă, dat fiind prezența majorității
marilor producători de bere internaționali, producătorii autohtoni fiind nevoiți să se alinieze
la standardele foarte stricte de producție și de mediu ale UE.
Societatea nu are dependență semnificativă față de un singur client sau față de un
grup de clienți a căror pierdere ar avea un impact negativ asupra veniturilor societății.

Durata de încasare a creanțelor-clienți și durata de plată a furnizorilor (nr.zile)

2003 2004 2005 2006 2007
Durata de incasare a creantelor - 3 8 11 22 25
clienti (nr. zile)
Durata de plata a furnizorilor 20 10 6 11 15
(nr.zile)
Sursa: calcule proprii be baza bilațului și contului de profit şi pierdere

Concurența
Principalii concurenți interni ai societății Bermas sunt:
Principalii jucători pe piața berii din România
Producător Mărci deținute
Brau Union România Heineken, Kaiser, Gosser, Schlossgold, Silva, Ciuc,
Golden Brau, Bucegi, Gambrinus;
Ursus Breweries SA Ursus, Timișoreana, Ciucaș, Aurora, Cerbul 3, Ciucaș
Stejar, Peroni;
Interbrew România Becks, Stella Artois, Leffe, Hoegaarden, Hopfen Koning
Efes, Caraiman, Bergenbier, Noroc, Lowenbrau;
United Romanian Breweries Tuborg, Skol, Carlsberg, Holsten, Guiness, Kilkenny;
Bereprod
Sursa: www.primet.ro

Societatea analizată de noi prezintă în anul 2010 o cotă de piață redusă de 0,67%.
Trebuie avut în vedere faptul că pe piața berii din România, concurența e acerbă, fiscalitatea
e ridicată, ceea ce a condus, de altfel, la intrarea în faliment a multor fabrici de bere
autohtone. În ultimii ani au avut loc importante concentrări economice pe piața berii realizate
de companiile străine prin preluarea unor fabrici românești, aceste concentrări având ca scop

4
acapararea pieței de desfacere și eliminare pe cât posibil a celorlalți producători. S.C.
BERMAS S.A. a reușit prin strategiile proprii de marketing și cele investiționale să-și
păstreze cota de piață chiar în aceste condiții. Societatea acordă clienților discount-uri din
preț diferențiate în așa fel încât să fie stimulați clienții, în funcție de cantitatea de bere
vândută, sezon, modalitate de plată.
Ca strategii de marketing folosite, în fiecare an se întreprind acțiuni de publicitate prin
participarea la târguri, festivaluri specifice organizate atât de cei din breaslă cât și cele proprii
organizate de societate, apoi prin mass-media: radio, presă etc.

Cota de piață a societăților din domeniu în anul 2010 (%)

Alți producatori;
18.33%
Brau Union Romania;
Bermas SA; 0.67% 27.00%
United Romanian
Breweries; 10.50%

Interbrew Romania; Ursus Breweries SA;

21.50% 22.00%

Sursa: www.primet.ro
Managementul
S.C. „BERMAS” S.A. Suceava este administrată de un Consiliu de Administrație
format din șapte membri, după cum urmează: Albulescu Ion - de profesie economist, Ionescu
Maria - de profesie economist, Popescu Andrei - de profesie inginer, Constantinescu Alina -
de profesie economist, Stan Valeriu - de profesie sociolog și tehnician agronom, Sorescu
Tudor - de profesie inginer, Filipescu Marian - de profesie inginer.
Consiliul de Administrație, conform Actului Constitutiv a delegat conducerea
executivă a societății unui număr de 3 directori și anume: Albulescu Ion – Director General,
Popescu Andrei – Director Tehnic, Ionescu Maria – Director Economic. Durata mandatului
lor este de 4 ani, respectiv până la 5 octombrie 2011.

5
Personal
Numărul mediu de personal în anul 2010 a fost de 288 persoane.
În vederea stabilirii drepturilor ce decurg din contractul individual de muncă, salariații
societății sunt clasificați în funcție de specificul activității date prin cerințele postului astfel:
muncitori (necalificați și calificați), funcții de execuție și de conducere –funcții de execuție
(cu pregătire liceală sau postliceală, maiștri și/cu pregătiri superioare) – funcții de conducere
și compartimentelor funcționale (șefi de compartimente și de sectoare) – funcții de
administrație și conducere executivă a societății (director, comitet de direcție).
Salariul de bază al Directorului S.C. BERMAS S.A. Suceava care este și președintele
Consiliului de Administrație al societății este stabilit de către Adunarea Generală a
Acționarilor. Salariile de bază ale celorlalți membri ai Comitetului de Direcție sunt stabilite
de Consiliul de Administrație al societății. 3
Fondul de salarii realizat pe anul 2010 a fost de 4.430.553 lei iar cheltuielile cu
asigurările sociale au fost de 1.282.318 lei. Salarizarea și alte forme de stimulare sunt făcute
în conformitate cu prevederile Contractului Colectiv de Muncă anual negociat între Consiliul
de Administrație și Sindicatul Liber din cadrul S.C. BERMAS S.A. și reprezentanții
salariaților neafiliați la Sindicatul Liber.

Organizarea activității
Fluxul de producție este organizat în aşa fel încât să asigure continuitatea și corelarea
capacităților între cele patru sectoare: malț – fierbere – fermentație - îmbuteliere. Etapele
principale ale activității fiecărui sector:
· Mălțărie - produce malț blond pentru producția proprie de bere, echipamentele
importante din acest sector fiind: instalație de primire orz-orzoaică, sortare, înmuiere,
germinare tip Wanderhaufen, întorcător și uscător performant;
· Fierbere - se obține mustul de bere prin procesul de brasaj, principalele operații, fiind:
măcinarea umedă și uscată, plămădirea, zaharificarea, filtrarea și spălarea borhotului,
fierberea mustului cu hamei și separarea conurilor de hamei, separarea trubului și
răcirea, utilajele principale fiind: morile de măcinare umedă și uscată, cazanele de
plămădire și zaharificare, cazanul de filtrare, cazan fierbere must, separator hamei,
rotapool, răcitorul cu plăci.

3
conform Legii 31/1990

6
 · Fermentație - are loc fermentația alcoolică a mustului în două etape: fermentația
principală și fermentația secundară, în linurile de fermentare și tancurile de
fermentare. Secția dispune de 128 tancuri cilindrice și linuri paralelipipedice din
beton a 420 hl şi 14 fermentatoare cilindrice a 420 hl.
· Îmbuteliere - este sectorul în care se face ambalarea produsului la sticlă și KEG,
existând în sector 2 linii de îmbuteliere la sticlă și 3 linii de îmbuteliere la KEG-uri,
toată berea fiind pasteurizată.
Controlul calitativ se face pe faze de fabricație începând de la recepția materiilor
prime până la livrarea produsului finit, existând un compartiment distinct în cadrul căruia se
efectuează analizele organoleptice, fizico-chimice și microbiologice. Acest compartiment
este dotat cu aparatură de ultimă oră, mai importante fiind: spectofotometru, PH-metre,
mineralizatoare, termostate, mori de măcinare, incubatoare, balanțe analitice și tehnice.
Manipulările în flux tehnologic se fac mecanizat cu ajutorul mijloacelor adecvate iar
transportul produsului finit la clienți se efectuează cu mijloacele auto din parcul propriu sau
închiriate.
Sortimente de bere fabricată:
a) Bere "SUCEAVA CLASIC"
Caracteristicile acestui sortiment sunt următoarele: bere blondă pasteurizată; extract
primar: 10,2 ◦ Plato; gust caracteristic, plăcut, amăreală fină; miros plăcut cu aromă curată de
hamei; culoare deschisă, caracteristică; aspect lichid limpede, fără sedimente sau impurități;
dioxid de carbon g/100ml: 0,42; prezentare: sticlă EURO 0,5 l și sticlă MOLD 0,5 l.
b) Bere "CĂLIMANI PREMIUM"
Caracteristicile acestui sortiment sunt următoarele: bere blondă pasteurizată; extract
primar: 11,2 ◦ Plato; gust caracteristic, plăcut, amăreală fină; miros plăcut cu aromă curată de
hamei; culoare deschisă, caracteristică; aspect lichid limpede, fără sedimente sau impurități;
dioxid de carbon g/100ml: 0,42; prezentare: sticlă NRW 0,5 l și la KEG-uri (butoaie inox a
50 litri), pentru consumul la halbă.
c) Bere "BERMAS"
Caracteristicile acestui sortiment sunt următoarele: bere blondă pasteurizată; extract
primar: 11,5◦ Plato; gust caracteristic, plăcut, amăreală fină; miros plăcut cu aromă curată de
hamei; culoare deschisă, caracteristică; aspect lichid limpede, fară sedimente sau impurități;
dioxid de carbon g/100ml: 0,42; prezentare: sticlă NRW 0,5 l

7
 Amortizarea este stabilită pe baza clasificației și duratelor normale de funcționare ale
mijloacelor fixe4, societatea aplicând metoda de amortizare liniară pentru toate mijloacele
fixe.

4
în conformitate cu prevederile HG 2139/2004 din 30/11/2004 pentru aprobarea Catalogului privind clasificarea
şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe

8
 CAPITOLUL 2. ANALIZA PERFORMAŢEI ÎNTREPRINDERII

Diagnosticarea rentabilităţii şi riscului unei întreprinderii presupune o analiză

financiară complexă începând cu o analiză a poziţiei şi a performanţei financiare. În cazul
companiei SC Bermas SA Suceava aceasta este foarte importantă pentru acţionari, furnizori
sau parteneri bancari deoarece prezintă o imagine globală a activităţii întreprinderii.
Sursele de date folosite în scopul realizării analizei financiare sunt bilanţul contabil şi
contul de profit şi pierdere. În cadrul analizei financiare a SC Bermas SA Suceava am utilizat
datele ultimii 2 ani de activitate respectiv 2009 şi 2010 aşa cum sunt reflectate ele în
documentele menţionate mai sus.

2.1. ANALIZA BILANŢULUI

Pentru început am sintetizat bilanţul contabil din cei 2 ani de activitate a întreprinderii
luaţi în discuţie:

ACTIV 2009 2010   PASIV 2009 2010

I. IMOBILIZARI 17,690,195 16,074,623   I. CAPITAL PROPRIU 20,915,390 21,674,004
Necorporale 0 0        
Corporale 17,607,195 15,971,623   II.PROVIZIOANE 0 0
PENTRU RISCURI SI
CHELTUIELI
Financiare 83,000 103,000        
        III.DATORII PE 5,864,039 3,313,168
TERMEN LUNG
II. ACTIVE 11,839,525 11,280,134        
CIRCULANTE
Stocuri 8,787,982 8,921,527   IV. DATORII CURENTE 2,750,647 2,367,961
Creante 3,017,064 2,310,530   Furnizori 589,624 785,247
Disponibilitati 34,479 48,077   Salariati+Stat 2,161,023 1,582,714
        Ptz 0 0
             
III. CHELTUIELI IN 356 376   V. VENITURI IN AVANS 0 0
AVANS
             
TOTAL ACTIV 29,530,076 27,355,133   TOTAL PASIV 29,530,076 27,355,133

Pentru a da o imagine cât mai clară a structurii bilanţului, am raportat fiecare element
al activului/pasivului, la total activ/pasiv.

ACTIV 2009 2010   PASIV 2009 2010

9
I. IMOBILIZARI 59.91% 58.76%   I. CAPITAL PROPRIU 70.83% 79.23%
Necorporale 0.00% 0.00%        
Corporale 59.62% 58.39%   II.PROVIZIOANE 0.00% 0.00%
PENTRU RISCURI SI
CHELTUIELI
Financiare 0.28% 0.38%        
        III.DATORII PE 19.86% 12.11%
TERMEN LUNG
II. ACTIVE 40.09% 41.24%     0.00% 0.00%
CIRCULANTE
Stocuri 29.76% 32.61%   IV. DATORII 9.31% 8.66%
CURENTE
Creante 10.22% 8.45%   Furnizori 2.00% 2.87%
Disponibilitati 0.12% 0.18%   Salariati+Stat 7.32% 5.79%
        Ptz 0.00% 0.00%
             
III. CHELTUIELI IN 0.00% 0.00%   V. VENITURI IN 0.00% 0.00%
AVANS AVANS
             
TOTAL ACTIV 100.00% 100.00%   TOTAL PASIV 100% 100%

Activul este format în proporţie de 60% din imobilizări şi mai mult din imobilizări
corporale şi de 30% din stocuri, ceea ce este un lucru firesc dacă avem în vedere obiectul de
activitate al companiei.
Pasivul este format în aceeaşi pondere de aproximativ 80% de capitaluri proprii.

2.2 ANALIZA POZIŢIEI FINANCIARE

Poziţia financiară a unei întreprinderi este caracterizată pe baza a 4 indicatori
fundamentali:
a) ACTIVUL NET CONTABIL (SN);
b) FOND DE RULMENT (FR);
c) NEVOIA DE FOND DE RULMENT (NFR);
d) TREZORERIA NETĂ(TN).

2.2.1 Activul net contabil

Situaţia netă reprezintă acea partea din activul total finanţata pe baza capitalurilor
proprii şi totodată prezintă valoarea apartului iniţial al acţionarilor la care se adauga
rezervele, primele şi rezultatul exerciţiului.
ANC = Total Activ – Total Datorii = IMOnete + ACR + Ch.Av. – DAT – DCR –Ven.Av =
CPR + PRCh.

10
 Am calculat valoarea acestui indicator cât şi a celorlalţi în valori reale (ţinând cont de
inflaţia înregistrată în România între anii 2009-2010), ilustrând astfel o imagine mai bună
asupra modificărilor survenite anual.

  2009 2010
Situatia neta 20,915,390 21,674,004

Valoarea averii acţionarilor a scăzut pe fondul scăderii imobilizărilor corporale, dar

mai ales a rezultatelor nesatisfăcătoare ale companiei din această perioadă datorată crizei
financiare.

2.2.2 Fondul de rulment

Fondul de rulment este cel mai sugestiv indicator pentru a reflecta poziţia financiară a
companiei pe termen lung. În cazul bilanţului contabil al SC Bermas SA, întâlnim atât nevoi
(înregistrate în partea de activ), cât şi resurse (înregistrate în partea de pasiv), atât pe termen
lung cât şi pe termen scurt.
Fondul de rulment este definit că diferenţa dintre pasivele permanente şi activele
permanente:
FR = Pasive permanente – Active permanente = CPR + PRCh + DFIN – IMO nete =
ACRn

  2009 2010
Fondul de rulment 9,089,234 8,912,549

Situaţia din anii precedenţi ai fondului de rulment este una favorabilă, acesta fiind
pozitiv în perioada 2009-2010. Firma a avut autonomie financiară păstrându-şi resurse
permanente în ambii ani, dar care au generat un cost de oportunitate. Se poate afirma că

întreprinderea a luat o poziţie ofensivă în cadrul politicii de finanţare.

Fondul de rulment poate fi descompus şi calculat că fond de rulment propriu şi
împrumutat (străin) :

  2009 2010
Fondul de rulment propriu 3,225,195 5,599,381
Fondul de rulment
imprumutat 5,864,039 3,313,168

11
 Aceşti indicatori pun în evidenţă faptul că societatea apelează la finanţare externă şi
că este dependenţă faţă de creditori (nu are autonomie financiară). După cum se poate
observa fondul de rulment propriu este în creştere în anul 2010 în paralel cu o scădere a celui
împrumutat ceea ce arată o îmbunătăţire la nivelul resurselor firmei.

2.2.3. Necesarul de fond de rulment

Necesarul de fond de rulment este expresia echilibrului financiar pe termen scurt,
arătând măsura în care nevoile pe termen scurt pot fi acoperite de resursele pe termen scurt
(fără a lua în considerare disponibilităţile şi creditele bancare pe termen scurt).
Structura necesarului de fond de rulment cuprinde, pe de o parte, stocurile (de materii
prime, produse finite, semifabricate) a căror valoare incorporează cheltuielile de fabricaţie şi,
pe de altă parte, creanţele.
NFR = Alocări temporare (în stocuri şi creanţe) – Surse temporare (mai puţin credite
bancare curente) = (Stocuri + Creanţe) – Dat. de exploatare (Dat.fata de salariaţi, stat,
furnizori, acţionari).

  2009 2010
Nevoia de fond de rulment 9,054,755 8,864,472

Evoluţia în perioada 2009-2010 a NFR este pozitivă ceea ce indică faptul că

întreprinderea nu dispune de resurse temporare excedentare.
Politica agresivă a companiei Bermas Suceava presupune folosirea surselor pe termen
lung rezultate din activitatea comercială desfăşurata pentru acoperirea nevoilor pe termen
scurt, ceea ce implică un grad de risc ridicat. Încasările se preconizează a fi constante şi
stabile în timp având în vedere activitatea desfăşurată a societăţii – distribuirea de bunuri cu o
cerere inelastica însă competiţia poate reprezenta o ameninţare.

2.2.4. Trezoreria netă

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfăşurării unei activităţi
echilibrate şi eficiente. Ea releva calitatea echilibrului general al întreprinderii atât pe termen
lung cât şi pe termen scurt, fapt ce poate fi dedus şi din formula de calcul:
TN = FR – NFR = ATz – PTz

12
 2009 2010
Trezoreria neta 34,479 48,077

În anii luaţi în calcul compania a mers pe o politică prudentă de finanţare a nevoilor

permanente din resurse durabile. Totuşi, exista o discrepantă intre fondul de rulment şi nevoia
de fond care contribuie la majorarea disponibilităţilor.
Rezultatul pozitiv al trezoreriei vine în urma unei activităţi financiare sănătoase astfel
firma putând să-şi acopere în orice moment nevoia de fond de rulment din resurse
permanente.

2010
∆TN=CF 13,598

Trezoreria netă a sporit de la un exerciţiu financiar la altul, în paralel, creditele de

trezorerie crescând într-o măsură mai mică fată de disponibilităţi şi mereu la un nivel sub
acestea.

2.3 ANALIZA PERFORMANŢEI FINANCIARE

Pentru compania SC Bermas SA am folosit abordarea anglo-saxonă, deoarece este cel

mai des folosită în practică şi răspunde cel mai bine la determinarea indicatorilor calculaţi
ulterior:
o EBITDA ( earnings before interests, taxes, depreciation and amortization) reprezintă
câştigul brut din activitatea de exploatare, fără să fie afectat de amortizări sau
provizioane.

 Mii lei 2009 2010

EBITDA 5,501 4,332

Se observă o scădere a EBITDA în 2010 faţă de 2009 cu aproximativ 1 mâl, în

termeni relativi cu aproximativ 22%.

o EBIT (earnings before interest and taxes) reprezintă câştigul din activitatea de
exploatare, cu luarea în calcul a amortizărilor şi provizioanelor, înainte de dobânzilor
şi a impozitului pe profit.

13
  Mii lei 2009 2010
EBIT 2,285 2,591

o PN (rezultatul net) reprezintă câştigul final obţinut de întreprindere după acoperirea

tuturor cheltuielilor, inclusiv a impozitului pe profit.

 Mii lei 2009 2010

PN 1,520 1,944

Diferenţa de cifră de afaceri se transmite şi la nivelul rezultatului net, însă la un nivel

mai mic.

2.3.1. Capacitatea de autofinanţare

Pentru a face faţă nevoilor sale de finanţare, o întreprindere trebuie să-şi utilizeze
propriile resurse sau să procure resurse din exterior. Dacă ne referim strict la sursele interne,
putem vorbi de un potenţial de dezvoltare a activităţii de exploatare, iar indicatorul ce
măsoară acest potenţial este capacitatea de autofinanţare (CAF).
CAF–ul poate fi considerat un şold, unul cu o bogată valoare informaţională,
deoarece măsoară capacitatea întreprinderii de a-şi finanţa creşterea economică.

 Mii lei 2009 2010

CAF 4,735 3,685

Compania are o capacitate de autofinanţare pozitivă în fiecare an, fiind în scădere în

anul 2010 cu 25%.

2.4. ANALIZA CASH-FLOW-URILOR ÎNTREPRINDERII

Abordare anglo-saxonă împarte cash-flow-ul în variaţia de cash rezultată din

operaţiunile de gestiune, din operaţiuni de investiţii şi operaţiuni finanţare.
CF = CFgest + CFinv + CFfin
Cash-flow-ul de gestiune este poate cel mai important cash-flow el fiind rezultat din
activităţii de exploatare. Acesta se determina prin două metode: direct şi indirect. Metoda
directă face propriu-zis diferenţa dintre toate veniturile incasabile şi toate veniturile plătibile.

14
CFgest = Încasări din vânzări - Plăti către furnizori - Plăti către salariaţi/stat- Plata
impozitelor pe profit - Plata dobânzilor - Alte plati aferente exploatării
Metoda indirectă foloseşte pentru determinarea cash-flow-ului de gestiune date deja
prelucrate cum ar fi profitul net, amortizarea şi provizioanele (CAF) şi variaţia nevoii de fond
de rulment.
CFgest = PN + Amortizări şi provizioane nete – venituri financiare – (ΔNFR).

 Mii lei 2010

CFgest 3,875

Astfel întreprinderea înregistrează în perioada analizată un excedent al încasărilor din

exploatare.
Cash-flow-ul de investiţii se determina tocmai din această diferenţa dintre încasările
din urmă cesiunii sau rambursării de active fixe şi plăţile pentru achiziţia lor.
CFinv = Încasări din vânzarea imobilizărilor – Plăti pentru achiziţia de
imobilizări + Dobânzi şi dividende încasate
CFinv = Venituri financiare (aferente imobilizărilor financiare) - ∆ Imobilizări
brute 
 Mii lei 2010
CFinv -125,287

La nivelul activităţilor de investiţii , întreprinderea înregistrează în perioada analizată

un deficit al încasărilor fata de plăţi datorat în principal de investiţiile realizate de companie.
Cash-flow-ul de finanţare se poate împărţi totodată în cash inflow-uri generate de
majorările de capital social sau prin contractarea de noi împrumuturi, în timp ce cash
outflow-urile provin din rambursarea de împrumuturi pe termen lung şi mediu. Diferenţa
dintre acestea reprezintă modul de calcul a cash-flow-ului de finanţare.
CFfin = ∆ DAT + ∆CS – Dividende = ∆ DAT + ∆CPR – PN

 Mii lei 2010

CFfin -3,736

Cash-flow-ul de finanţare are valori negative datorită faptului că profitul net depăşeşte
valorile variitiilor CPR-ului şi DAT-ului, astfel investiţiile realizate de companie sunt
autofinantate, întreprinderea având un surplus de resurse financiare.

15
 În final cash-flow-ul întreprinderii este suma celor trei cash-flow-uri de gestiune, de
investiţii şi de finanţare şi este egal cu modificarea trezoreriei nete.

2010
CFtotal 13,598

Cash-flow-ul total al întreprinderii prezintă un excendent al încasărilor, datorat în

special excedentului din activitatea curentă de gestiune.

2.4.1. Cash-flow-ul disponibil

Cash-flow-ul disponibil (CFD) reprezintă rezultatul diferenţei dintre încasările şi

plăţile generate de întreaga activitate a întreprinderii de gestiune (exploarare, financiare,
excepţionale) şi operaţii de capital (investiţii, dezinvestiţii, finanţare).
Pentru a determina CFD după origine, trebuie avut în vedere că din acest cash-flow de
exploatare trebuie finanţate şi creşterea economică dar şi activele circulante nete.
CFexpl = EBIT – Impozit +Amo = PN + AMO + DOB
CFD = CFexpl – ΔIMObrute – ΔACRnete
În raport cu destinaţiile sale, cash-flow-ul disponibil poate fi împărţit în CFD pentru
acţionari şi CFD pentru creditori.
CFD = CFDact + CFDcr

  2010
CFDa 1 185 658
CFDc 2 846 126
CFD 4 031 784

Cash-flow-ul disponibil urmează acelaşi trend ca şi cash-flow-ul întreprinderii, firma

având disponibilităţi atât în anul 2009 cât şi în 2010.

2.5. DIAGNOSTICUL RENTABILITĂŢII

2.5.1.ROIC (Return on invested capital)

Reprezintă eficienta utilizării capitalurilor totale puse la dispoziţia întreprinderii, atât
de proprietari, cât şi de creditori, ţinându-se cont de economiile fiscale. Este un indicator de
cuantificare a eficienţei activelor firmei.

16
 EBIT (1  t ) 2010
ROIC
CPR  DAT
 
ROIC 8.36%

2.5.2. ROE (Return on equity)

Ratele de rentabilitate financiară exprima eficienta utilizării capitalurilor puse la
dispoziţia întreprinderii de către proprietarii acesteia. Remunerează proprietarii întreprinderii
prin distribuirea de dividende către aceştia şi prin creşterea rezervelor (a averii proprietarilor).

  2010
ROE 9.30%

Pentru o investiţie de 100 de lei în activul economic al întreprinderii acţionarii şi

creditorii au înregistrat un câştig net de 8,19 în 2010, iar la o invesţie de 100 lei în capitalul
companiei câştigul este de 9,3 lei

Rate de marjă, rotaţie şi structură

Rata marjei nete – exprimă eficienţa globală a întreprinderii, respectiv capacitatea sa de
a realiza profit şi de a rezista concurenţei.

  2009 2010
Rata marjei nete 6.48% 8.06%

Numărul de rotaţii a ACR, prin cifra de afaceri este:

  2009 2010
Coef de rotatie a ACR 1.98 2.14
Durata de rotatie a ACR (zile) 181.71 131.13
Durata de rotatie a ACRn (zile) 139.50 132.99

17
 ROE = ROIC Efectlevier

Rdob – rata dobânzii

- levier

  2010
ROIC 8.36%
ROE 9.30%
Levier 28.04%
Efect levier 0.0088
Rdob 5.04%

Dobânda este deductibilă din materia impozabilă a profitului şi în consecinţă, se

calculează o rată de dobândă netă de economia fiscală pe care această deducere o generează.
Rentabilitatea economică a întreprinderii îndatorate este mai mare decât cea a unei
întreprinderi neîndatorate ( finanţare 100% din capitaluri proprii) 5.
Dacă ROIC este mai mare decât rata dobânzii la credite avem efect de levier financiar
întrucât pot fi folosite resursele financiare procurate de la împrumutători cu un grad suficient
de eficienţă astfel încât să poată plăti costul datoriilor şi în plus să rezulte un spor de
rentabilitate. Dacă însă este mai mică această rată de rentabilitate economică, atunci apare o
înrăutăţire a performanţelor 6.
Regula de aur în finanţe: ROE>ROIC>k>Rdob>Rinflaţiei, regulă ce reiese din modelul
Modigliani&Miller din care reiese corelaţia dintre ROE, ROIC şi Rdob, aceasta fiind corelată
cu relaţia dintre ROA şi Rata inflaţiei.
o Dacă ROA > Rdob  ROE > ROIC, Efect de levier
o Dacă ROA < Rdob  ROE < ROIC, Efect de măciucă, de bumerang
Cum activul economic s-a constituit din capitaluri proprii şi din cele împrumutate, tot
astfel rentabilitatea economică este o rezultantă a rentabilităţii financiare şi a remunerării
datoriilor 7.
În cazul nostru rata rentabilităţii economice este mai mare decât rata dobânzii. De
asemenea, în perioada 2009-2010 este parţial respectată regulă de aur în finanţe întrucât
ROE> ROIC> Rdob , astfel: 9,3% >8,19% > 5,04% (pentru 2010), rata inflaţiei fiind 8%, iar
k=14,73%.

5
Stancu Ion–Finanţe, Editura Economică, Ediţia a patra, Bucureşti, pag.761, 2007
6
Dragotă Victor, Dragotă Mihaela –Abordări practice în finanţele firmei , Bucureşti, pag.56-57 ,2005
7
Dragotă Victor, Dragotă Mihaela –Abordări practice în finanţele firmei , Bucureşti, pag.59 ,2005

18
2.6. DIAGNOSTICUL RISCULUI
Solvabilitatea reprezintă capacitatea întreprinderii de a-şi asuma obligaţiile pe termen
lung. Aceasta se apreciază prin gradul de îndatorare şi levier.

DAT DAT
Gradul de indatorare = Levier =
DAT  CPR CPR

  2009 2010
Gradul de indatorare 21.90% 13.26%
Levier 28.04% 15.29%

Gradul de îndatorare a scăzut în perioada 2009-2010, ca urmare a scăderii datoriilor

pe termen lung.
Lichiditatea reprezintă capacitatea companiei de a-şi achita obligaţiile pe termen scurt
sau cele care vor deveni scadente în termen scurt. Lichiditatea poate fi apreciată prin
calcularea ratelor de lichiditate (curentă, rapidă sau imediată).
ACR
Lichiditatea curenta = * 100
DCR
ACR  Sto Clienti  Disponib
Lichididatea rapida = * 100  * 100
DCR DCR
ACR  Sto  Clienti Disponib
Lichididatea imediata = *100  *100
DCR DCR

  2009 2010
lichiditatea curenta 430.43% 476.36%
lichiditatea rapida 110.94% 99.60%
lichiditatea imediata 1.25% 2.03%

Lichiditatea curentă a S.C.Bermas S.A. Suceava a crescut în intervalul 2009-2010,

datorându-se în principal scăderii datoriilor pe termen scurt de la un an la altul.
Lichiditatea rapidă a scăzut în intevalul 2009-2010, din cauza scăderii activelor
circulante coroborata cu cresteea stocuilor.
Lichiditatea imediată a crescut în intevalul 2009-2010 datorită cresteii
disponibilităţilor băneşti ale societăţii.

19
2.6. GESTIUNEA ACTIVELOR CIRCULANTE (a trezoreriei, stocurilor si
creantelor)

Descrierea modalitatii in care compania isi gestioneaza soldul trezoreriei, stocurile si

creantele.

2.7. STRUCTURA DE FINANTARE

Descrierea modalitatii in care compania isi finanteaza activitatea (capital propriu vs datorii pe
termen lung). Costul imprumutului. Analiza creditarii.

CAPITOLUL 3. ANALIZA SWOT

Prezentarea matricei SWOT pe puncte tari, puncte slabe, oportunitati si

amenintari.
Prezentarea a cel putin 5 lucruri pe care le poate face compania pentru a-si
imbunatati performanta financiara

CONCLUZII

Aici trebuie competat cu concluzii pertinente referitoare la situaţia financiară a

companiei văzută global. Totodată să menţionaţi dacă un investitor ar merita să-
şi investească capitalul în respectiva companie.

20
Bibliografie:

1. Damodaran, A. – „Estimating synthetic rating for a firm”

2. Dragotă, V., Obreja, L., Ciobanu, A., Dragotă, M., „Management financiar vol. 1:
Analiză financiară şi gestiune financiară operaţională”, Ed. Economică, Bucureşti,
2003;
3. Dragotă, V., Obreja, L., Ciobanu, A., Dragotă, M., „Management financiar vol. 2:
Politici financiare de întreprindere”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003;
4. Dumitrescu, D., Ciobanu, A., “Evaluarea întreprinderilor”, Ed. Economică,
Bucureşti, 2002;
5. Dumitrescu, D., Dragotă, V., “Evaluarea întreprinderii : lucrări aplicative, studii
de caz”, Ed. Economică, Bucureşti, 2000;
6. Halpern, P., Weston, J.F., “Finanţe manageriale: modelul canadian” , Ed.
Economică, 1998;
7. Myers S., The Capital Structure Puzzle, The Journal of Finance, 1984, vol.39, p.
577
8. Stancu, I., Armeanu, D., “Finanţe : Suport de curs : vol. 3 : Gestiunea financiară a
întreprinderii”, Ed. Economică, Bucureşti, 2003;
9. Stancu, I., “Finanţe. Pieţe financiare şi gestiunea portofoliului. Investiţii directe şi
finanţarea lor”, Ediţia a 4-a, Ed. Economică, Bucureşti, 2007;
10. Vintilă, N., “Evaluarea şi finanţarea investiţiilor directe”, Ed. ASE, Bucureşti,
2009;

21