P. 1
Guvernanta corporativa-proiect

Guvernanta corporativa-proiect

|Views: 1,027|Likes:
Published by Serpil Ali

More info:

Published by: Serpil Ali on Jun 04, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/02/2013

pdf

text

original

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Necesitatea procesului de guvernare al intreprinderii

Andries Cristina

Grupa 662. Seria A Page 2 . An I.Guvernanta corporativa Amuza Ana-Maria Abibula Serpil Facultatea CIG Master.

In masura in care dominantele nationale se concentreaza asupra controlului conducerii firmei. specialisti care spre sfarsitul secolului trecut au concluzionat in „rapoartele“ lor cu privire la o parte din problemele esentiale ce trebuie avute in vedere atunci cand analizam mecanismul de conducere a unei companii. Franta sau Italia. Anglia. controlul societatii pe baza multipolara. Fundamente: miscarea cu usurinta a capitalului. • Guvernanta in care controlul apartine blocurilor de actionari dominanti ( Germania ).Guvernanta corporativa CAPITOLUL I INTRODUCERE SI CARACTERISTICI PRIVIND GUVERNANTA CORPORATIVA Conceptul de Guvernanta Corporativa a aparut si s-a dezvoltat in secolul trecut. care sa corespunda noii etape in evolutia economiei. putem distinge: • Guvernanta in care controlul se exercita prin mecanismele pietei ( Anglia ). investitori institutionali sau societati anonime. La acest proces si-au adus contributia specialisti din tari ca Statele Unite ale Americii. impotrivirea la adoptarea masurii de interdictie a OPC. medii dinamizate de scandalurile da rasunet care au avut loc in timp. prezervarea dispersiei capitalului. Substratul tipurilor de guvernanta il formeaza ingineriile juridico-financiare care in ciuda aproprierii lor raman inca apreciabil deosebite intre ele. fiind influentat pe rand de medii economice bazate pe proprietate familiala. capital bancar. aceleasi momente de criza au avut un efect benefic in privinta identificarii cailor de imbunatatire a conceptului de guvernanta corporativa. Page 3 . In mod surprinzator.

A mai fost adaptat de Austria si Elvetia. reputatia. Sunt inca marcate de administrare de catre stat a economiei. fara sa fi avut antecedentele capitaliste imediate. Belgia si Luxemburg. ce evoca intr-un anumit fel modelul partenerial. • Modelul reticular – reglat prin retelele interpersonale si sociale. iar in cadrul acestora redescoperim importanta unor factori precum: increderea. modelul „renan”. In Europa. cel „retil”. relatiile intre banci si industrie sunt foarte stranse. nu prea vizibil in publicatii pentru ca este eclipsat de celelalte doua. partenerial (cu participarea salariatilor la cogestiune ). modelul guvernantei de firma nu este inca unificat decat tendential pentru ca Uniunea Europeana continua sa fie in mare masura o Europa a natiunilor sau patriilor.Guvernanta corporativa • Guvernanta in care controlul se exercita atat prin actionari cat si prin piata ( cea mai mare parte a tarilor din Europa ). Rolul pietelor bursiere este mai modest. Modelul reticular tinde sa-l substituie pe cel administrativ decazut. Guvernanta de firma are doua tendinte: inlaturarea prelungirilor sistemelor de stat care au lasat locul unor retele interpersonale sau mafiotice si emergenta unui nou model de guvernanta a firmei in curs de perfectionare care corespunde cu unul dintre cele mai vechi si raspandite modele care au existat. Romania este mai aproape de acesta. Page 4 . Denumit frecvent. Danemarca. distingem: • Modelul anglo-saxon in stare „pura” in Marea Britanie ( neoliberal sau liberal ). • Modelul Europei Continentale de tip partenerial. Foarte aplicabil la orice tip de firma este „o incastrare a activitatii economice in societate” pentru ca orice act economic este o legatura intre oameni ( sociala ). • Celelalte tari din Europa centrala se confrunta cu problema guvernantei de firma. daca avem in vedere caracteristicile predominante ale guvernantei de firma din tarile membre ale Uniunii Europene si cele care ar putea deveni membre in urmatorii 2-3 ani. Cu toata diversitatea. imprumutat cu anumite adaptari de Olanda. forma sa reprezentativa este in Germania.. guvernanta firmei este expresia sistemului de relatii la care iau parte toti cei implicati in actul economic respectiv. respectul etc. In context.

o creatie complexa adaptata relatiilor din zona. Cele doua filiere de guvernanta trebuie ca impreuna sa rezolve doua mari probleme: • Formarea si identificarea unui „interes comun” lor. de educatie. sunt diferite sub multiple aspecte: localizarea si componentele geografice deosebesc evident zona tarmurilor nordmediteraneene de interiorul tarilor respective. Modelele si modalitatile de guvernanta a firmei in general. dar si cele ale tarilor din UE releva ca aceasta institutie poate avea un impact deosebit nu numai in cadrul firmei. nationalizarile repetate au accentuat rolul statului ca interlocutor pentru administratorii de firme. in cele din urma. Spania ). nu venita de peste Atlantic. care pune chestiunea modurilor de cooperare si coordonare posibile. ci si in dezvoltarea tarilor.Guvernanta corporativa • Modelul mediteraneean – atribuit tarilor din nordul Marii Mediterane ( Italia. de sanatate. Page 5 . intr-o tara se traduce prin institutionalizarea unui sistem de guvernanta a firmei. economia Frantei s-a deschis mult spre exterior si a suferit profunde influente externe care au schimbat modul de a pune problema guvernantei de firma: numeroase reglementari ale societatilor comerciale si modul lor de a functiona. Guvernanta firmei are numeroase interferente de importanta majora cu guvernanta publica. intrucat aceasta din urma modifica structura incitatiilor si informatiilor in jocul intereselor private in ideea de a satisface interesul public. ceea ce implica existenta unor institutii adecvate pentru deliberare si consultare in functie de nivelul guvernantei. istorice si culturale. De aceea se resimte puternic tendinta de a imbogati analiza sistemelor de guvernare a firmelor prin renuntarea la abordarea lor exclusiv economica si integrarea in acest demers a dimensiunii legalitatii. Se impune astfel promovarea ideii de cultura de guvernanta care. In ultima treime a secolului trecut. prin forta lucrurilor. Franta. • Modelul francez sustinut de cativa specialisti din aceasta tara. conducatorii firmelor si cadrele din sectorul public au urmat acelasi sistem de formare. Toti remarca existenta unui asemenea model pana la sfarsitul secolului XX bazat pe stat in jurul caruia s-a constituit sistemul politic. Culturile de intreprindere. politice. • Realizarea „interesului comun”. cultura etc. dar care nici intre ei nu sa pus inca de acord.

• Guvernanta bazata pe reguli impersonale si explicite pentru a asigura un nivel ridicat de incredere. se construieste increderea. In plus. Regulile orienteaza comportamentul fiecaruia si permit anticiparea comportamentului celorlalti. adica intre persoane care-si cunosc preferintele si interesele in mod reciproc. ceea ce induce ideea trecerii la sistemul informal. guvernele locale. Arbitrajul il fac: statul si tribunalele. asociatiile. Printre institutiile proprice coordonarii intereselor publice si private ale firmelor sunt: statele. primariile. determinante sunt increderea atat in putere. Pe aceasta cale. Pentru succesul sistemului in dezvoltarea economiei sunt foarte importante: aplicarea regulilor. credibilitatea si popularizarea lor. puterea si informarea. pietele. Noile reglementari adoptate de tarile membre ale UE referitoare la guvernanta firmelor nu anihileaza total si dintr-o data modelele zonale sau nationale. In orice sistem de guvernanta ( privata sau publica ). de a renunta la fidelitatea specifica relatiilor interpersonale. de putere si informare. cresc cheltuielile pentru tranzactii. si aplaneaza riscul luptelor pentru putere intre grupurile cu interese opuse. circulatia informatiilor. marile grupuri. Conceptul de Guvernanta Corporativa continua sa fie intr-un proces de adaptare la cerintele unei economii moderne. cat si in informare.Guvernanta corporativa Acestea exclud raporturile de forta dintre cele doua guvernante. retelele. dar le aproprie foarte mult. se disting doua modele: • Guvernanta bazata pe relatii interpersonale. Sub acest aspect. Prin integrare regionala si globalizare se extind relatiile proprii guvernantei de firma si apar tendinte: de a profita de contactul cu sisteme de guvernanta impersonala in vederea obtinerii de avantaje personale. Page 6 . la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata la necesitatile de informare a investitorilor si a tertelor parti interesate in activitatea companiilor. societatea europeana deschide calea unui model cvasi-unic spre care se aluneca concomitent pe doua cai: prin adoptarea unor prevederi punctuale unice peste tot si prin erodarea unor deosebiri legislative nationale sau/si aproprierea acestora. comunitatile. culturile de guvernanta.

Guvernanta corporativa este deja pe deplin recunoscuta ca fiind esentiala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv. Evenimentele care caracterizeaza inceputul acestui al treilea mileniu arata ca procesul globalizarii pietelor nu este suficient pentru a crea dezvoltarea economica si social. prin usurarea accesului firmelor la pietele de capital. actionari si alte parti interesate. incurajand astfel firmele sa utilizeze resursele in mod eficient. Un element cheie pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o buna guvernanta corporativa. imbunatatind increderea investitorilor si contribuind la cresterea competitivitatii firmelor. o guvernanta corespunzatoare presupune ca guvernele si companiile sa faca schimbari importante. guvernanta corporative pune la dispozitie structura prin care sunt stabilite obiectivele firmei. si ar trebui sa faciliteze o monitorizare eficienta. Consiliul de Administratie. firmele Page 7 . precum si mijloacele de atingere a obiectivelor respective si de monitorizare a performantelor obtinute. Exista o mare cantitate de probe empirice care arata ca anumite aspecte fundamnetale privind guvernanta corporativa joaca un rol cheie in imbunatatirea performantelor.Guvernanta corporativa Conceptul de guvernanta a intreprinderii ne trimite direct la influenta deciziilor strategice privind crearea de valoare. O buna guvernanta corporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor care sunt in interesul firmei si al actionarilor. De asemenea. Maximizarea valorii este situata sub responsabilitatea conducatorilor.culturala care se doreste. Guvernanta corporativa implica un set de relatii intre conducerea unei unitati. Comportamentul managerilor privind criteriul de maximizare a bogatiei se realizeaza cu ajutorul unor parghii incitative si mecanisme de control. caracterizat prin existent unor firme competitive si a unor piete financiare eficiente. Accelerarea globalizarii a creat o necesitate urgenta pentru guvernarea corporativa. Guvernanta corporativa este sistemul prin care firmele sunt conduse si controlate. Necesitatea guvernantei corporative Conducerea corporatista aduce beneficii atat tarilor cat si companiilor.

Pot fi identificate si costuri reziduale. arata tansparenta si responsabilitate sociala. Guvernarea intreprinderii are la baza ideea conform careia. creste abilitatea de marketing pentru bunuri si servicii. Se bazeaza pe puterea care este transferata prin mandate de actionari. in conformitate cu standardele internationale de transparenta. guvernul trebuie sa stabileasca si sa mentioneze cadrul legal adecvat. sa le demonstreze acestora ca sunt cele mai bune posibile. intreprinderea nu este capabila sa gaseasca un sistem Page 8 . o declaratie financiara corecta oferind creditorilor si investitorilor o modalitate simpla de comparatie intre investitiile potentiale. pentru maximizarea crearii bogatiei este indispensabila realizarea de sisteme susceptibile de a rezolva conflictele neprevazute in contractele initiale. O buna guvernanta in cadrul unei companii diminueaza riscurile. mandatarilor (manageri) de a actiona in numele lor. in special. in limita legii. deschide calea catre pietele financiare. regasita si sub denumirea de teorie a mandatelor. si include cateva schimbari de principiu. intre diferiti stakeholders. cand costul de supraveghere marginal excede castigul marginal asociat controlului (o organizatie este eficace daca permite minimizarea costurilor agentiei). de o maniera sau alta. Pentru marile intreprinderi actionarii nu pot asigura in mod curent gestiunea firmei si mandateaza in acest sens pe manageri. creste performanta. Daca. care trebuie sa justifice deciziile lor in fata actionarilor si totodata. costuri care sunt angajate de mandatatii ce trebuie sa controleze activitatea mandatarilor si sa ii incite sa actioneze in interesul lor (monitoring cost). un sistem de guvernare performant este capabil sa previna asemenea conflicte favorizand. care sunt legate de abandonarea de catre actionari a controlului managerilor. Acest transfer de putere sta la originea identificarii costurilor agentiei. Sensul larg al conducerii corporative este acela de a construi o structura care sa permita un grad larg de libertate. suportate si de manageri. Aceasta relatie contractuala intre actionari si manageri sta la originea teoriei agentiei. imbunatateste stilul de conducere. In plus. Ele sunt. expresia stakeholders. Se constata o separare intre functia de proprietate si cea de gestiune. de exemplu. in egala masura.Guvernanta corporativa trebuie sa-si schimbe modul de operare.

un control prea sever al managerilor ar putea fi costisitor. ar avea consecinte asupra procesului de creare a valorii si ar intarzia procesul decizional. sa asigure accesul egal al tuturor actionarilor la informatiile relevante despre Petrom.A. evaluarea performantelor managerilor depinde nu numai de obiectivele propuse de diferiti stakeholders. Guvernanta corporativa Guvernanta corporativa isi propune sa asigurare acuratetea si transparenta in ce priveste rezultatele companiei si. Guvernanta corporativa respecta legislatia romana in vigoare si reglementarile grupului OMV. „calitatea” deciziilor este deopotriva un element important al evaluarii. In plus. Daca masurarea rezultatelor financiare are sens (adica presupunem ca se poate distinge ceea ce releva deciziile manageriale. trebuie ca managerii firmei sa fie evaluati pe baza performantelor lor reale si sanctionati daca nu-si indeplinesc obligatiile contractuale.Guvernanta corporativa de rezolvare a conflictelor acceptabil de toti. Directoratul Directoratul este numit de Consiliul de Supraveghere si gestioneaza activitatea curenta a Companiei si supervizeaza gestionarea companiilor din cadrul Grupului in conformitate cu Page 9 . pentru ca un sistem de guvernare sa fie eficace. CAPITOLUL II GUVERNANTA CORPORATIVA IN CADRUL PETROM S. de ceea ce releva conjuctura). in egala masura. De altfel. Insa. cu paralizarea functionarii sale. ci si. de conditiile si restrictiile asumate de manageri. prin incapacitatea identificarii de noi resurse financiare sau altele. in acelasi timp. in timp. risca sa se confrunte.

Directoratul aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a Actionarilor. implementand totodata si procedurile interne in conformitate cu prevederile legale. Regulamentul intern al Consiliul de Supraveghere stipuleaza responsabilitatile si procedurile acestuia. inclusiv o evaluare a riscurilor importante si a managementului riscurilor efectuat la nivelul companiei si la nivelul companiilor din cadrul Grupului la care aceasta detine pachetul majoritar. precum si propriile decizii. deciziile Consiliului de Supraveghere. Directoratul asigura conducerea companiei pe propria raspundere. documentatia scrisa va fi transmisa la timp [cu cel putin o saptamana inainte de intalnire].Guvernanta corporativa prevederile legale. regulamentului intern si procedurilor si totodata a hotararilor Consiliului de Supraveghere. Membrii acestuia poseda o experienta relevanta in mai multe domenii. Mandatul membrilor Directoratului este de 4 ani. Este organismul care reprezinta si conduce compania. incepand cu 17 aprilie 2007. Consiliul de Supraveghere / Comitet Consiliul de Supraveghere este format din noua persoane numite in functie pentru doi ani de catre Adunarea Generala a Actionarilor din 17 aprilie 2007. Mai mult chiar. Deciziile esentiale trebuie adoptate de catre intreg Directoratul. a Actului Constitutiv al Companiei. Directoratul furnizeaza periodic si la timp Consiliului de Supraveghere informatii complete cu referire la aspectele relevante ale desfasurarii activitatii. Directoratul aproba strategia companiei impreuna cu Consiliul de Supraveghere si discuta periodic despre stadiul implementarii strategiei. conform legislatiei romane. reprezentantii angajatilor sunt invitati sa ia parte la sedintele Consiliului de Supraveghere. Consiliul de Supraveghere numeste Directoratul si supervizeaza conduita in afaceri a conducerii. se considera cvorum indeplinit daca toti membrii Consiliului de Page 10 .

sa propuna modul de distribuire a profitului. exista si un Comitet de audit. si sa faca recomandari Consiliului de Supraveghere. situatii financiare consolidate. Gerhard Roiss. Infiintarea Comitetului de audit a fost aprobata conform prevederilor legii societatilor comerciale nr. Comitetul de audit Printre alte indatoriri. Emanoil Negut si Dl. David C. sunt stabilite regulile aplicabile in cazul conflictelor de interese. proceduri scrise pentru adoptarea unei hotarari in caz de urgenta. scrisori catre conducerea companiei si programul de audit intern. Comitetul de audit este responsabil sa revizuiasca si sa pregateasca adoptarea situatiilor financiare anuale. in colaborare cu auditorii externi si Auditul Intern al companiei. Membrii Comitetului de audit sunt : Dl. Petrom deleaga competente multiple membrilor Consiliului de Supraveghere. avand doar un numar limitat de alte comitete. Hotararile au nevoie de o majoritate simpla de voturi pentru a fi aprobate.Guvernanta corporativa Supraveghere au fost invitati conform procedurii si daca cel putin 5 membri participa la intalnire. sa intocmeasca rapoarte de situatie. Kevin Bortz. In plus fata de Consiliului de Supraveghere. 31/1990. politici de management al riscului. Independenta membrilor Consiliului de Supraveghere Page 11 . Davies. Dl. Membrii comitetului detin expertiza financiara necesara acestor activitati. Dl.

Contractele incheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere sau cu companii administrate sau conduse de acestia au nevoie de acordul unanim al Consiliului. Membrii Consiliului de Supraveghere nu pot detine functii in companii terte care sunt concurente ale companiei sau ale actionarului majoritar. Page 12 .Guvernanta corporativa Actul Constitutiv al companiei si legislatia romana pentru companii prevad criteriile de independenta a membrilor Consiliului de Supraveghere fata de actionarul principal. Conform legislatiei romane. Acceptarea unei functii in afara Petrom Grup de catre membrii Directoratului necesita acordul prealabil al Consiliului de Supraveghere. Toate conflictele de interese trebuie aduse urgent la cunostinta Presedintelui Consiliului de Supraveghere. Adunarea Generala a Actionarilor Adunarea Generala a Actionarilor se desfasoara in orasul de resedinta al companiei Bucuresti. Participarea la Adunare este conditionata de detinerea statutului de actionar la data de referinta prestabilita. Conflicte de interese Petrom a definit reguli clare cu privire la conflictele de interese. Se interzice acordarea de imprumuturi membrilor Consiliului de Supraveghere de catre companie. cu 30 de zile inainte de data desfasurarii sedintei. acest lucru reflectandu-se in structura Consiliului de Supraveghere. Adunarea Generala este convocata prin anunt public. Membrii Directoratului trebuie sa comunice urgent Consiliului de Supraveghere interese patrimoniale personale in tranzactii ale companiei sau alte conflicte de interese si sa le raporteze Directoratului.

Salon “Le Diplomate” Strada Episcopiei nr. Petrom respecta principiul “o actiune. 1-3.00 p. Nu exista actiuni fara drept de vot. numeste auditorii hotaraste compensatiile materiale pentru membrii Consiliului de Supraveghere. Adunarea Generala a Actionarilor 2009 Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 10. Adunarea decide distribuirea profitului.64% Ministerul Economiei 20. fiind astfel disponibile pentru toti utilizatorii.01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft) 20.m.00 a.11% Fondul Proprietatea S. Salon “Le Diplomate” Strada Episcopiei nr. sector 1. ROMANIA Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 12. Bucuresti. Actionarii ce detin cel putin 5% din capitalul social pot solicita convocarea Adunarii Generale a Actionarilor.m. un dividend”. la rubrica Relatia cu Investitorii. un vot. sector 1.Guvernanta corporativa Nu exista limita de timp pentru cei ce iau cuvantul in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor. Hotel Athenee Palace Hilton. (fond ce administreaza diverse participatii in cadrul mai Page 13 . Documentele prezentate sunt postate pe site-ul companiei. etc. ROMANIA Structura actionariat 51. alege si numeste Consiliului de Supraveghere.A. Hotel Athenee Palace Hilton. 1-3. actiuni care sa confere dreptul la mai multe voturi sau actiuni privilegiate. Bucuresti.

21% Alti actionari (aproximativ 500.770.03% BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) 6.108.644.000 de persoane fizice si juridice din Romania si din strainatate) Nr.214 100 pentru 1. Banca Europeana Reconstructie si Dezvoltare 5.006.418 11.335 Istoricul cotarii la bursa si al privatizarii Petrom 2001: Petrom este listata la Bursa de Valori Bucuresti.0720 lei.186 1.410.113. creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist) 2.018.80 1. Actionari 1.414 2. OMV AKTIENGESELLSCHAFT 2. 4.690.061 3.391. Fondul Proprietatea S.741. Ministerul Economiei 3.446.694.046.Guvernanta corporativa multor companii din Romania.026 6.441.833.520.664.110 2.069.894.60 5.777.60 114.A.130.889.639 20.147.625.10 352.256 56.169.004. Persoane Fizice si Juridice TOTAL Numar de actiuni Capital social (lei) Procent [%] 28.011 11. Page 14 .467.139.50 20.40 51. Prima data de tranzactionare a actiunilor Petrom a fost 3 septembrie iar pretul de inchidere din ziua respectiva a fost de 0.

34% din actiuni (669 mil. USD din Contractul de Imprumut incheiat cu Petrom in 2002. 2005: In 22 noiembrie. Prin urmare. volumul zilnic fiind intre 12 si 58 mil.115 de actiuni. BERD a convertit 73 de mil. Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) si OMV au semnat Contractul de Privatizare prin care OMV achizitiona 51% din actiunile Petrom printr-o combinatie de cumparare directa a 33. acordand actionarilor existenti dreptul de a subscrie noi actiuni. de drepturi.0040 RON si 0. la cererea societatii Fondului Proprietatea S.600. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a subscris 13. pentru a-si putea pastra detinerea in companie. In timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie – 9 februarie 2006).924 de actionari. euro).1 lei.607.140.1 lei pe actiune. Pretul a fluctuat intre 0. persoane fizice si juridice.275. OMV a devenit actionar majoritar al Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la 5.088 actiuni. 2006: In 27 februarie.. euro pentru 51% din capitalul social al Petrom si pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizarii. In decursul acestei perioade. cu o valoare nominala de 0.A.8 lei. drepturi de preferinta Petrom au fost tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.977. euro) si o crestere simultana de capital in Petrom (831 mil. au fost transferate Page 15 .0046 RON.03% din capitalul social al Companiei.5 mld.314 de actiuni. reprezentand valoarea terenurilor pentru care compania a obtinut titlurile de proprietate in perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005.050. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a primit 266. si 3. La 7 decembrie OMV a platit 1. OMV a subscris 334.740 de actiuni. in cota de 2.209. cu o valoare nominala de 0. au subscris 29. aproape 198 mil. Perioada de tranzactionare a drepturilor de preferinta a inceput pe 14 decembrie 2005 si s-a incheiat la 23 decembrie 2005.Guvernanta corporativa 2004: Pe 23 iulie. Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat majorarea capitalului social.

AVAS detinea 17.578 de actiuni..Guvernanta corporativa 5. in urma preluarii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) de catre AVAS.A. reprezentand 20.862% din capitalul social iar Fondul Proprietatea detinea 5.130.223% din capitalul social al Petrom S. 81/2007.600. Depozitarul Central S. Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist. reprezentand 10. AVAS detine 11. detine 11.791.481.773.690.996 de actiuni reprezentand 30.996 actiuni reprezentand 30.050. In urma transferului. detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). a transferat 5. in Page 16 .773. In urma transferului de actiuni si a majorarii capitalului social.A.608 actiuni. Ministerul Economiei si Comertului detinea 17.A.887% din capitalul social. iar S. in conformitate cu prevederile O. reprezentand 9.11% din capitalul social.694. Fondul Proprietatea S. 2009: In 15 ianuarie. In 11 iulie.A.186 de actiuni.G.418 de actiuni reprezentand 20.600.A.050. a transferat actiunile Petrom detinute de Ministerul Economiei si Comertului in contul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Fondul Proprietatea S.U. Dupa efectuarea transferului.481. in contul Ministerului Economiei..64% din capitalul social.079. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA.608 actiuni Petrom din contul Ministerului Economiei si Comertului in contul Fondului Proprietatea.A.862% din capitalul social al Petrom. Depozitarul Central S. 2007: In 26 februarie.C.391. in contul S. nr.C. Depozitarul Central S.

101/2006 a Guvernului.690.404 mil lei. a facut publice rezultatele pentru trimestrul al patrulea si ianuarie .12.3 mil litri • Procesul de restructurare si modernizare a companiei a continuat pe parcursul anului 2008.2008. datorita pretului in general favorabil al titeiului.Guvernanta corporativa conformitate cu prevederile Legii nr. cel mai mare producator de petrol si gaze din Europa de Sud Est. ca urmare a elementelor exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare. mai mari cu 68% fata de 2007 • Perspective: continua monitorizare si prioritizare a proiectelelor de investitii si a cheltuielilor operationale cu scopul de a asigura atat mentinerea pozitiei financiare solide. cat si realizarea obiectivelor noastre strategice Page 17 .694. nivelul anual al vanzarilor medii pe statie a atins 4. in data de 25 februarie 2009. reprezentand 20.64% din capitalul social al Petrom.decembrie 2008. Prezentarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea si ianuarie . 308/30. In urma transferului. • 2008 a fost un an cu rezultate contradictorii: cifra de afaceri neta a crescut cu 36% fata de anul trecut.418 de actiuni. profitul operational (EBIT) s-a redus cu 33% fata de 2007. comparativ cu 332 mil lei in T4/07 • O parte din obiectivele prevazute pentru 2010 au fost realizate in avans: rata de inlocuire a rezervelor a atins 71%.200 mil lei).decembrie 2008 Petrom. la ora 8:30 (ora locala). Ministerul Economiei detine 11. de respingere a Ordonantei de Urgenta nr. precum si pentru deprecierea valorii unor active • T4/08 a fost afectat de scaderea abrupta a pretului titeiului si de constituirea unor provizioane suplimentare: pentru prima oara de la privatizare. cu investitii totale record de 6. EBIT-ul a fost negativ (1.

766 33.253 33.397 ∆% 4 22 26 EBIT Indicatori principali (mil lei) 2008 1.820 26.565 1. si datorita gradului redus de indatorare al companiei. suntem bine pozitionati pentru a face fata provocarilor ce insotesc deteriorarea mediului de piata. Director General Executiv Petrom „Performanta noastra financiara in 2008 a fost afectata in mare masura de mai multe elemente exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare.660 626 4. impreuna cu o strategie financiara conservativa aliniata la cea a Grupului OMV.751 6. si am terminat in linii mari programul de reorganizare din Marketing.” T3/08 643 1.965 3. sustinut de investitii semnificative inca din 2005 dupa privatizare.733 1. Ca rezultat al programului de restructurare si modernizare.613 1. Cu un continuu accent pe imbunatatirea eficientei si a monitorizarii costurilor.311 2007 1. ne vom concentra pe atingerea obiectivelor noastre strategice si pe dezvoltarea in continuare a pozitiei noastre competitive in industria de titei si gaze.022 16. achizitionate la inceputul anului 2008.397 ∆% (33) 15 (43) 36 68 26 EBITDA Profit net Cifra de afaceri neta Investitii Angajati la sfarsitul perioadei Page 18 .309 3.778 12. Petrom a inregistrat atat o crestere semnificativa a cifrei de afaceri nete datorita pretului favorabil al titeiului in primele trei trimestre din 2008.404 33.Guvernanta corporativa Mariana Gheorghe. In afara acestor efecte. Beneficiile eforturilor de modernizare devin din ce in ce mai vizibile – am stabilizat productia de titei din Romania si am integrat cu succes activitatile de servicii de la Petromservice.311 T4/07 332 754 230 3.744 1. cat si o imbunatatire a eficientei operationale in toate segmentele de activitate.444 26.269) 3.111 1. cat si de deprecierea valorii contabile nete a rafinariei de la Aprechim.656 T4/08 (1.200) (664) (1.284 3.

Economica. Viorel Avram. Bucuresti.Guvernanta corporativa BIBLIOGRAFIE 1. Ed. www. Ed. Audit intern si guvernanta corporativa. Marilena Ghita.com/portal/01/petromcom.bvb. 2003.ro Page 19 . Bucuresti. Gheorghe Suciu. 4. Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernarii intreprinderii. 3. 5. Bucuresti.petrom. www. Ed. Paul Tanase Ghita. Flavia Stoian. 2007. 2. Firma in economia europeana. 2008. Universitara. Economica. Ana Morariu.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->