ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Necesitatea procesului de guvernare al intreprinderii

Andries Cristina

An I.Guvernanta corporativa Amuza Ana-Maria Abibula Serpil Facultatea CIG Master. Grupa 662. Seria A Page 2 .

specialisti care spre sfarsitul secolului trecut au concluzionat in „rapoartele“ lor cu privire la o parte din problemele esentiale ce trebuie avute in vedere atunci cand analizam mecanismul de conducere a unei companii. prezervarea dispersiei capitalului. Substratul tipurilor de guvernanta il formeaza ingineriile juridico-financiare care in ciuda aproprierii lor raman inca apreciabil deosebite intre ele. Page 3 . • Guvernanta in care controlul apartine blocurilor de actionari dominanti ( Germania ). capital bancar. medii dinamizate de scandalurile da rasunet care au avut loc in timp. La acest proces si-au adus contributia specialisti din tari ca Statele Unite ale Americii. controlul societatii pe baza multipolara. Anglia. fiind influentat pe rand de medii economice bazate pe proprietate familiala. putem distinge: • Guvernanta in care controlul se exercita prin mecanismele pietei ( Anglia ). Fundamente: miscarea cu usurinta a capitalului. Franta sau Italia. aceleasi momente de criza au avut un efect benefic in privinta identificarii cailor de imbunatatire a conceptului de guvernanta corporativa.Guvernanta corporativa CAPITOLUL I INTRODUCERE SI CARACTERISTICI PRIVIND GUVERNANTA CORPORATIVA Conceptul de Guvernanta Corporativa a aparut si s-a dezvoltat in secolul trecut. investitori institutionali sau societati anonime. impotrivirea la adoptarea masurii de interdictie a OPC. In mod surprinzator. care sa corespunda noii etape in evolutia economiei. In masura in care dominantele nationale se concentreaza asupra controlului conducerii firmei.

relatiile intre banci si industrie sunt foarte stranse. fara sa fi avut antecedentele capitaliste imediate. In context. In Europa. ce evoca intr-un anumit fel modelul partenerial.. distingem: • Modelul anglo-saxon in stare „pura” in Marea Britanie ( neoliberal sau liberal ). Romania este mai aproape de acesta. modelul guvernantei de firma nu este inca unificat decat tendential pentru ca Uniunea Europeana continua sa fie in mare masura o Europa a natiunilor sau patriilor.Guvernanta corporativa • Guvernanta in care controlul se exercita atat prin actionari cat si prin piata ( cea mai mare parte a tarilor din Europa ). • Modelul reticular – reglat prin retelele interpersonale si sociale. • Modelul Europei Continentale de tip partenerial. Page 4 . Danemarca. modelul „renan”. iar in cadrul acestora redescoperim importanta unor factori precum: increderea. Modelul reticular tinde sa-l substituie pe cel administrativ decazut. respectul etc. Belgia si Luxemburg. Foarte aplicabil la orice tip de firma este „o incastrare a activitatii economice in societate” pentru ca orice act economic este o legatura intre oameni ( sociala ). Cu toata diversitatea. Guvernanta de firma are doua tendinte: inlaturarea prelungirilor sistemelor de stat care au lasat locul unor retele interpersonale sau mafiotice si emergenta unui nou model de guvernanta a firmei in curs de perfectionare care corespunde cu unul dintre cele mai vechi si raspandite modele care au existat. • Celelalte tari din Europa centrala se confrunta cu problema guvernantei de firma. reputatia. imprumutat cu anumite adaptari de Olanda. daca avem in vedere caracteristicile predominante ale guvernantei de firma din tarile membre ale Uniunii Europene si cele care ar putea deveni membre in urmatorii 2-3 ani. forma sa reprezentativa este in Germania. partenerial (cu participarea salariatilor la cogestiune ). guvernanta firmei este expresia sistemului de relatii la care iau parte toti cei implicati in actul economic respectiv. Sunt inca marcate de administrare de catre stat a economiei. Denumit frecvent. A mai fost adaptat de Austria si Elvetia. nu prea vizibil in publicatii pentru ca este eclipsat de celelalte doua. cel „retil”. Rolul pietelor bursiere este mai modest.

Toti remarca existenta unui asemenea model pana la sfarsitul secolului XX bazat pe stat in jurul caruia s-a constituit sistemul politic. sunt diferite sub multiple aspecte: localizarea si componentele geografice deosebesc evident zona tarmurilor nordmediteraneene de interiorul tarilor respective. o creatie complexa adaptata relatiilor din zona. prin forta lucrurilor. nationalizarile repetate au accentuat rolul statului ca interlocutor pentru administratorii de firme. In ultima treime a secolului trecut. intrucat aceasta din urma modifica structura incitatiilor si informatiilor in jocul intereselor private in ideea de a satisface interesul public. ci si in dezvoltarea tarilor. istorice si culturale. Cele doua filiere de guvernanta trebuie ca impreuna sa rezolve doua mari probleme: • Formarea si identificarea unui „interes comun” lor. Page 5 . Se impune astfel promovarea ideii de cultura de guvernanta care. • Realizarea „interesului comun”. ceea ce implica existenta unor institutii adecvate pentru deliberare si consultare in functie de nivelul guvernantei. nu venita de peste Atlantic. care pune chestiunea modurilor de cooperare si coordonare posibile. Modelele si modalitatile de guvernanta a firmei in general. conducatorii firmelor si cadrele din sectorul public au urmat acelasi sistem de formare. de sanatate. Guvernanta firmei are numeroase interferente de importanta majora cu guvernanta publica. cultura etc. dar si cele ale tarilor din UE releva ca aceasta institutie poate avea un impact deosebit nu numai in cadrul firmei. politice.Guvernanta corporativa • Modelul mediteraneean – atribuit tarilor din nordul Marii Mediterane ( Italia. economia Frantei s-a deschis mult spre exterior si a suferit profunde influente externe care au schimbat modul de a pune problema guvernantei de firma: numeroase reglementari ale societatilor comerciale si modul lor de a functiona. Franta. Spania ). intr-o tara se traduce prin institutionalizarea unui sistem de guvernanta a firmei. Culturile de intreprindere. De aceea se resimte puternic tendinta de a imbogati analiza sistemelor de guvernare a firmelor prin renuntarea la abordarea lor exclusiv economica si integrarea in acest demers a dimensiunii legalitatii. • Modelul francez sustinut de cativa specialisti din aceasta tara. dar care nici intre ei nu sa pus inca de acord. de educatie. in cele din urma.

de a renunta la fidelitatea specifica relatiilor interpersonale. la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata la necesitatile de informare a investitorilor si a tertelor parti interesate in activitatea companiilor. circulatia informatiilor. pietele. • Guvernanta bazata pe reguli impersonale si explicite pentru a asigura un nivel ridicat de incredere. In plus. marile grupuri. In orice sistem de guvernanta ( privata sau publica ). comunitatile. Pe aceasta cale. se disting doua modele: • Guvernanta bazata pe relatii interpersonale. Conceptul de Guvernanta Corporativa continua sa fie intr-un proces de adaptare la cerintele unei economii moderne. puterea si informarea.Guvernanta corporativa Acestea exclud raporturile de forta dintre cele doua guvernante. ceea ce induce ideea trecerii la sistemul informal. asociatiile. retelele. Page 6 . Arbitrajul il fac: statul si tribunalele. cresc cheltuielile pentru tranzactii. credibilitatea si popularizarea lor. guvernele locale. culturile de guvernanta. Prin integrare regionala si globalizare se extind relatiile proprii guvernantei de firma si apar tendinte: de a profita de contactul cu sisteme de guvernanta impersonala in vederea obtinerii de avantaje personale. societatea europeana deschide calea unui model cvasi-unic spre care se aluneca concomitent pe doua cai: prin adoptarea unor prevederi punctuale unice peste tot si prin erodarea unor deosebiri legislative nationale sau/si aproprierea acestora. Pentru succesul sistemului in dezvoltarea economiei sunt foarte importante: aplicarea regulilor. cat si in informare. se construieste increderea. adica intre persoane care-si cunosc preferintele si interesele in mod reciproc. de putere si informare. dar le aproprie foarte mult. Printre institutiile proprice coordonarii intereselor publice si private ale firmelor sunt: statele. determinante sunt increderea atat in putere. si aplaneaza riscul luptelor pentru putere intre grupurile cu interese opuse. Sub acest aspect. primariile. Regulile orienteaza comportamentul fiecaruia si permit anticiparea comportamentului celorlalti. Noile reglementari adoptate de tarile membre ale UE referitoare la guvernanta firmelor nu anihileaza total si dintr-o data modelele zonale sau nationale.

Guvernanta corporativa implica un set de relatii intre conducerea unei unitati. Exista o mare cantitate de probe empirice care arata ca anumite aspecte fundamnetale privind guvernanta corporativa joaca un rol cheie in imbunatatirea performantelor.culturala care se doreste. Guvernanta corporativa este deja pe deplin recunoscuta ca fiind esentiala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv. precum si mijloacele de atingere a obiectivelor respective si de monitorizare a performantelor obtinute. Accelerarea globalizarii a creat o necesitate urgenta pentru guvernarea corporativa. Evenimentele care caracterizeaza inceputul acestui al treilea mileniu arata ca procesul globalizarii pietelor nu este suficient pentru a crea dezvoltarea economica si social. actionari si alte parti interesate. Comportamentul managerilor privind criteriul de maximizare a bogatiei se realizeaza cu ajutorul unor parghii incitative si mecanisme de control. prin usurarea accesului firmelor la pietele de capital. Necesitatea guvernantei corporative Conducerea corporatista aduce beneficii atat tarilor cat si companiilor. guvernanta corporative pune la dispozitie structura prin care sunt stabilite obiectivele firmei. o guvernanta corespunzatoare presupune ca guvernele si companiile sa faca schimbari importante. si ar trebui sa faciliteze o monitorizare eficienta. Guvernanta corporativa este sistemul prin care firmele sunt conduse si controlate. O buna guvernanta corporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor care sunt in interesul firmei si al actionarilor. imbunatatind increderea investitorilor si contribuind la cresterea competitivitatii firmelor. caracterizat prin existent unor firme competitive si a unor piete financiare eficiente. firmele Page 7 . Un element cheie pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o buna guvernanta corporativa.Guvernanta corporativa Conceptul de guvernanta a intreprinderii ne trimite direct la influenta deciziilor strategice privind crearea de valoare. Consiliul de Administratie. incurajand astfel firmele sa utilizeze resursele in mod eficient. Maximizarea valorii este situata sub responsabilitatea conducatorilor. De asemenea.

in conformitate cu standardele internationale de transparenta. un sistem de guvernare performant este capabil sa previna asemenea conflicte favorizand. de o maniera sau alta. si include cateva schimbari de principiu. Se bazeaza pe puterea care este transferata prin mandate de actionari. imbunatateste stilul de conducere. in egala masura. mandatarilor (manageri) de a actiona in numele lor. intreprinderea nu este capabila sa gaseasca un sistem Page 8 . cand costul de supraveghere marginal excede castigul marginal asociat controlului (o organizatie este eficace daca permite minimizarea costurilor agentiei). in limita legii. creste performanta. Pot fi identificate si costuri reziduale. Pentru marile intreprinderi actionarii nu pot asigura in mod curent gestiunea firmei si mandateaza in acest sens pe manageri. care sunt legate de abandonarea de catre actionari a controlului managerilor. regasita si sub denumirea de teorie a mandatelor. Sensul larg al conducerii corporative este acela de a construi o structura care sa permita un grad larg de libertate. intre diferiti stakeholders. Acest transfer de putere sta la originea identificarii costurilor agentiei. o declaratie financiara corecta oferind creditorilor si investitorilor o modalitate simpla de comparatie intre investitiile potentiale. pentru maximizarea crearii bogatiei este indispensabila realizarea de sisteme susceptibile de a rezolva conflictele neprevazute in contractele initiale. Guvernarea intreprinderii are la baza ideea conform careia. Aceasta relatie contractuala intre actionari si manageri sta la originea teoriei agentiei. guvernul trebuie sa stabileasca si sa mentioneze cadrul legal adecvat. Se constata o separare intre functia de proprietate si cea de gestiune. Daca. expresia stakeholders. deschide calea catre pietele financiare. creste abilitatea de marketing pentru bunuri si servicii. In plus. Ele sunt.Guvernanta corporativa trebuie sa-si schimbe modul de operare. care trebuie sa justifice deciziile lor in fata actionarilor si totodata. in special. arata tansparenta si responsabilitate sociala. costuri care sunt angajate de mandatatii ce trebuie sa controleze activitatea mandatarilor si sa ii incite sa actioneze in interesul lor (monitoring cost). de exemplu. suportate si de manageri. O buna guvernanta in cadrul unei companii diminueaza riscurile. sa le demonstreze acestora ca sunt cele mai bune posibile.

ci si. In plus. de conditiile si restrictiile asumate de manageri.A. evaluarea performantelor managerilor depinde nu numai de obiectivele propuse de diferiti stakeholders. un control prea sever al managerilor ar putea fi costisitor. „calitatea” deciziilor este deopotriva un element important al evaluarii. prin incapacitatea identificarii de noi resurse financiare sau altele. Guvernanta corporativa Guvernanta corporativa isi propune sa asigurare acuratetea si transparenta in ce priveste rezultatele companiei si. in timp. pentru ca un sistem de guvernare sa fie eficace. Daca masurarea rezultatelor financiare are sens (adica presupunem ca se poate distinge ceea ce releva deciziile manageriale. trebuie ca managerii firmei sa fie evaluati pe baza performantelor lor reale si sanctionati daca nu-si indeplinesc obligatiile contractuale. cu paralizarea functionarii sale. De altfel. Insa. ar avea consecinte asupra procesului de creare a valorii si ar intarzia procesul decizional. sa asigure accesul egal al tuturor actionarilor la informatiile relevante despre Petrom.Guvernanta corporativa de rezolvare a conflictelor acceptabil de toti. de ceea ce releva conjuctura). Guvernanta corporativa respecta legislatia romana in vigoare si reglementarile grupului OMV. in acelasi timp. Directoratul Directoratul este numit de Consiliul de Supraveghere si gestioneaza activitatea curenta a Companiei si supervizeaza gestionarea companiilor din cadrul Grupului in conformitate cu Page 9 . in egala masura. CAPITOLUL II GUVERNANTA CORPORATIVA IN CADRUL PETROM S. risca sa se confrunte.

reprezentantii angajatilor sunt invitati sa ia parte la sedintele Consiliului de Supraveghere. deciziile Consiliului de Supraveghere.Guvernanta corporativa prevederile legale. a Actului Constitutiv al Companiei. Deciziile esentiale trebuie adoptate de catre intreg Directoratul. Directoratul asigura conducerea companiei pe propria raspundere. Consiliul de Supraveghere numeste Directoratul si supervizeaza conduita in afaceri a conducerii. Membrii acestuia poseda o experienta relevanta in mai multe domenii. Consiliul de Supraveghere / Comitet Consiliul de Supraveghere este format din noua persoane numite in functie pentru doi ani de catre Adunarea Generala a Actionarilor din 17 aprilie 2007. inclusiv o evaluare a riscurilor importante si a managementului riscurilor efectuat la nivelul companiei si la nivelul companiilor din cadrul Grupului la care aceasta detine pachetul majoritar. conform legislatiei romane. Mandatul membrilor Directoratului este de 4 ani. Mai mult chiar. regulamentului intern si procedurilor si totodata a hotararilor Consiliului de Supraveghere. implementand totodata si procedurile interne in conformitate cu prevederile legale. documentatia scrisa va fi transmisa la timp [cu cel putin o saptamana inainte de intalnire]. Directoratul furnizeaza periodic si la timp Consiliului de Supraveghere informatii complete cu referire la aspectele relevante ale desfasurarii activitatii. incepand cu 17 aprilie 2007. Este organismul care reprezinta si conduce compania. Directoratul aproba strategia companiei impreuna cu Consiliul de Supraveghere si discuta periodic despre stadiul implementarii strategiei. Directoratul aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a Actionarilor. Regulamentul intern al Consiliul de Supraveghere stipuleaza responsabilitatile si procedurile acestuia. precum si propriile decizii. se considera cvorum indeplinit daca toti membrii Consiliului de Page 10 .

Kevin Bortz. avand doar un numar limitat de alte comitete. si sa faca recomandari Consiliului de Supraveghere. In plus fata de Consiliului de Supraveghere. Membrii Comitetului de audit sunt : Dl. Gerhard Roiss. scrisori catre conducerea companiei si programul de audit intern. Emanoil Negut si Dl. Independenta membrilor Consiliului de Supraveghere Page 11 . 31/1990. sa intocmeasca rapoarte de situatie. in colaborare cu auditorii externi si Auditul Intern al companiei. David C. Dl. Petrom deleaga competente multiple membrilor Consiliului de Supraveghere. Membrii comitetului detin expertiza financiara necesara acestor activitati. proceduri scrise pentru adoptarea unei hotarari in caz de urgenta. exista si un Comitet de audit. Infiintarea Comitetului de audit a fost aprobata conform prevederilor legii societatilor comerciale nr. Comitetul de audit Printre alte indatoriri. Comitetul de audit este responsabil sa revizuiasca si sa pregateasca adoptarea situatiilor financiare anuale.Guvernanta corporativa Supraveghere au fost invitati conform procedurii si daca cel putin 5 membri participa la intalnire. sunt stabilite regulile aplicabile in cazul conflictelor de interese. situatii financiare consolidate. Davies. politici de management al riscului. sa propuna modul de distribuire a profitului. Hotararile au nevoie de o majoritate simpla de voturi pentru a fi aprobate. Dl.

Acceptarea unei functii in afara Petrom Grup de catre membrii Directoratului necesita acordul prealabil al Consiliului de Supraveghere. Membrii Consiliului de Supraveghere nu pot detine functii in companii terte care sunt concurente ale companiei sau ale actionarului majoritar. cu 30 de zile inainte de data desfasurarii sedintei. Conflicte de interese Petrom a definit reguli clare cu privire la conflictele de interese. Se interzice acordarea de imprumuturi membrilor Consiliului de Supraveghere de catre companie. acest lucru reflectandu-se in structura Consiliului de Supraveghere. Adunarea Generala este convocata prin anunt public. Membrii Directoratului trebuie sa comunice urgent Consiliului de Supraveghere interese patrimoniale personale in tranzactii ale companiei sau alte conflicte de interese si sa le raporteze Directoratului. Toate conflictele de interese trebuie aduse urgent la cunostinta Presedintelui Consiliului de Supraveghere. Conform legislatiei romane. Page 12 . Participarea la Adunare este conditionata de detinerea statutului de actionar la data de referinta prestabilita. Contractele incheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere sau cu companii administrate sau conduse de acestia au nevoie de acordul unanim al Consiliului. Adunarea Generala a Actionarilor Adunarea Generala a Actionarilor se desfasoara in orasul de resedinta al companiei Bucuresti.Guvernanta corporativa Actul Constitutiv al companiei si legislatia romana pentru companii prevad criteriile de independenta a membrilor Consiliului de Supraveghere fata de actionarul principal.

fiind astfel disponibile pentru toti utilizatorii. un vot. 1-3.01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft) 20. 1-3. Actionarii ce detin cel putin 5% din capitalul social pot solicita convocarea Adunarii Generale a Actionarilor. ROMANIA Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 12.A. la rubrica Relatia cu Investitorii. Nu exista actiuni fara drept de vot.64% Ministerul Economiei 20. (fond ce administreaza diverse participatii in cadrul mai Page 13 . numeste auditorii hotaraste compensatiile materiale pentru membrii Consiliului de Supraveghere. Hotel Athenee Palace Hilton. Hotel Athenee Palace Hilton. ROMANIA Structura actionariat 51. Salon “Le Diplomate” Strada Episcopiei nr. alege si numeste Consiliului de Supraveghere. Salon “Le Diplomate” Strada Episcopiei nr.00 p. Adunarea Generala a Actionarilor 2009 Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 10. etc.m. sector 1.Guvernanta corporativa Nu exista limita de timp pentru cei ce iau cuvantul in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor. un dividend”.m.00 a.11% Fondul Proprietatea S. Bucuresti. Documentele prezentate sunt postate pe site-ul companiei. Adunarea decide distribuirea profitului. Bucuresti. actiuni care sa confere dreptul la mai multe voturi sau actiuni privilegiate. Petrom respecta principiul “o actiune. sector 1.

Actionari 1.10 352.03% BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) 6.60 5.026 6. OMV AKTIENGESELLSCHAFT 2.169.639 20.113.147.061 3.391. Banca Europeana Reconstructie si Dezvoltare 5.011 11.467.256 56.110 2.214 100 pentru 1. creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist) 2.894.644.40 51.625.690. Persoane Fizice si Juridice TOTAL Numar de actiuni Capital social (lei) Procent [%] 28. Ministerul Economiei 3.000 de persoane fizice si juridice din Romania si din strainatate) Nr.018.004.777.0720 lei.21% Alti actionari (aproximativ 500.108.60 114.694.Guvernanta corporativa multor companii din Romania.50 20.186 1.889.A.446.130.410.441.80 1. 4. Fondul Proprietatea S.139.335 Istoricul cotarii la bursa si al privatizarii Petrom 2001: Petrom este listata la Bursa de Valori Bucuresti.046.414 2.741. Prima data de tranzactionare a actiunilor Petrom a fost 3 septembrie iar pretul de inchidere din ziua respectiva a fost de 0. Page 14 .770.520.418 11.833.069.006.664.

115 de actiuni. 2005: In 22 noiembrie. Pretul a fluctuat intre 0. OMV a devenit actionar majoritar al Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la 5. OMV a subscris 334. volumul zilnic fiind intre 12 si 58 mil.. aproape 198 mil. Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat majorarea capitalului social. cu o valoare nominala de 0.275. Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) si OMV au semnat Contractul de Privatizare prin care OMV achizitiona 51% din actiunile Petrom printr-o combinatie de cumparare directa a 33. drepturi de preferinta Petrom au fost tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. 2006: In 27 februarie.Guvernanta corporativa 2004: Pe 23 iulie.1 lei.8 lei.209.03% din capitalul social al Companiei.5 mld. au fost transferate Page 15 .088 actiuni.050. au subscris 29.1 lei pe actiune. in cota de 2.740 de actiuni. euro).0046 RON. euro pentru 51% din capitalul social al Petrom si pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizarii. si 3.607. In decursul acestei perioade.140.924 de actionari. reprezentand valoarea terenurilor pentru care compania a obtinut titlurile de proprietate in perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005. de drepturi. euro) si o crestere simultana de capital in Petrom (831 mil.600. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a primit 266. la cererea societatii Fondului Proprietatea S. pentru a-si putea pastra detinerea in companie. La 7 decembrie OMV a platit 1.A. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a subscris 13. In timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie – 9 februarie 2006). persoane fizice si juridice. Prin urmare.0040 RON si 0.314 de actiuni.977. USD din Contractul de Imprumut incheiat cu Petrom in 2002.34% din actiuni (669 mil. cu o valoare nominala de 0. Perioada de tranzactionare a drepturilor de preferinta a inceput pe 14 decembrie 2005 si s-a incheiat la 23 decembrie 2005. acordand actionarilor existenti dreptul de a subscrie noi actiuni. BERD a convertit 73 de mil.

186 de actiuni. 2007: In 26 februarie.G. Depozitarul Central S.A.A.223% din capitalul social al Petrom S.079. nr. AVAS detine 11. Depozitarul Central S.600. Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist.130..11% din capitalul social.690.64% din capitalul social. reprezentand 9.A. detine 11. 2009: In 15 ianuarie. iar S. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA.050. Ministerul Economiei si Comertului detinea 17. in Page 16 . detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).U.050.862% din capitalul social al Petrom.608 actiuni.694.996 de actiuni reprezentand 30.773. In urma transferului de actiuni si a majorarii capitalului social. in urma preluarii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) de catre AVAS. Fondul Proprietatea S. 81/2007.862% din capitalul social iar Fondul Proprietatea detinea 5. in contul S.A.600.481.481.791. Fondul Proprietatea S.608 actiuni Petrom din contul Ministerului Economiei si Comertului in contul Fondului Proprietatea.Guvernanta corporativa 5. In 11 iulie. in conformitate cu prevederile O. in contul Ministerului Economiei.A. Dupa efectuarea transferului.418 de actiuni reprezentand 20. Depozitarul Central S. In urma transferului.773.887% din capitalul social.996 actiuni reprezentand 30..578 de actiuni.C. reprezentand 10.A. a transferat actiunile Petrom detinute de Ministerul Economiei si Comertului in contul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). AVAS detinea 17. reprezentand 20.C. a transferat 5.391.

comparativ cu 332 mil lei in T4/07 • O parte din obiectivele prevazute pentru 2010 au fost realizate in avans: rata de inlocuire a rezervelor a atins 71%. 101/2006 a Guvernului. 308/30. mai mari cu 68% fata de 2007 • Perspective: continua monitorizare si prioritizare a proiectelelor de investitii si a cheltuielilor operationale cu scopul de a asigura atat mentinerea pozitiei financiare solide.decembrie 2008 Petrom. a facut publice rezultatele pentru trimestrul al patrulea si ianuarie . cat si realizarea obiectivelor noastre strategice Page 17 . cu investitii totale record de 6. Ministerul Economiei detine 11. EBIT-ul a fost negativ (1. reprezentand 20. Prezentarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea si ianuarie . la ora 8:30 (ora locala). de respingere a Ordonantei de Urgenta nr.12.418 de actiuni. In urma transferului. cel mai mare producator de petrol si gaze din Europa de Sud Est. datorita pretului in general favorabil al titeiului. precum si pentru deprecierea valorii unor active • T4/08 a fost afectat de scaderea abrupta a pretului titeiului si de constituirea unor provizioane suplimentare: pentru prima oara de la privatizare.decembrie 2008.3 mil litri • Procesul de restructurare si modernizare a companiei a continuat pe parcursul anului 2008.64% din capitalul social al Petrom.2008. nivelul anual al vanzarilor medii pe statie a atins 4.404 mil lei. • 2008 a fost un an cu rezultate contradictorii: cifra de afaceri neta a crescut cu 36% fata de anul trecut.Guvernanta corporativa conformitate cu prevederile Legii nr.694.200 mil lei). profitul operational (EBIT) s-a redus cu 33% fata de 2007.690. ca urmare a elementelor exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare. in data de 25 februarie 2009.

” T3/08 643 1.656 T4/08 (1.311 2007 1. Cu un continuu accent pe imbunatatirea eficientei si a monitorizarii costurilor.965 3.778 12. suntem bine pozitionati pentru a face fata provocarilor ce insotesc deteriorarea mediului de piata. sustinut de investitii semnificative inca din 2005 dupa privatizare.744 1. si am terminat in linii mari programul de reorganizare din Marketing.022 16.253 33.284 3. ne vom concentra pe atingerea obiectivelor noastre strategice si pe dezvoltarea in continuare a pozitiei noastre competitive in industria de titei si gaze.766 33.404 33.613 1. Ca rezultat al programului de restructurare si modernizare.444 26. cat si o imbunatatire a eficientei operationale in toate segmentele de activitate.660 626 4.309 3. achizitionate la inceputul anului 2008.397 ∆% (33) 15 (43) 36 68 26 EBITDA Profit net Cifra de afaceri neta Investitii Angajati la sfarsitul perioadei Page 18 .311 T4/07 332 754 230 3. si datorita gradului redus de indatorare al companiei.733 1. In afara acestor efecte.565 1.397 ∆% 4 22 26 EBIT Indicatori principali (mil lei) 2008 1.269) 3.751 6. impreuna cu o strategie financiara conservativa aliniata la cea a Grupului OMV.Guvernanta corporativa Mariana Gheorghe.820 26.200) (664) (1.111 1. Beneficiile eforturilor de modernizare devin din ce in ce mai vizibile – am stabilizat productia de titei din Romania si am integrat cu succes activitatile de servicii de la Petromservice. Director General Executiv Petrom „Performanta noastra financiara in 2008 a fost afectata in mare masura de mai multe elemente exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare. cat si de deprecierea valorii contabile nete a rafinariei de la Aprechim. Petrom a inregistrat atat o crestere semnificativa a cifrei de afaceri nete datorita pretului favorabil al titeiului in primele trei trimestre din 2008.

ro Page 19 . 5. 4. Ana Morariu. Gheorghe Suciu. Viorel Avram. Marilena Ghita. Paul Tanase Ghita. Audit intern si guvernanta corporativa. Ed. Firma in economia europeana. Flavia Stoian. Economica. 2008. Universitara. 2. www. www. Bucuresti. Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernarii intreprinderii. Ed. Bucuresti. 3. Economica. Ed.bvb. 2007.com/portal/01/petromcom. Bucuresti. 2003.petrom.Guvernanta corporativa BIBLIOGRAFIE 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful