ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Necesitatea procesului de guvernare al intreprinderii

Andries Cristina

An I.Guvernanta corporativa Amuza Ana-Maria Abibula Serpil Facultatea CIG Master. Grupa 662. Seria A Page 2 .

investitori institutionali sau societati anonime. In mod surprinzator. aceleasi momente de criza au avut un efect benefic in privinta identificarii cailor de imbunatatire a conceptului de guvernanta corporativa. specialisti care spre sfarsitul secolului trecut au concluzionat in „rapoartele“ lor cu privire la o parte din problemele esentiale ce trebuie avute in vedere atunci cand analizam mecanismul de conducere a unei companii. capital bancar. medii dinamizate de scandalurile da rasunet care au avut loc in timp. impotrivirea la adoptarea masurii de interdictie a OPC. La acest proces si-au adus contributia specialisti din tari ca Statele Unite ale Americii. controlul societatii pe baza multipolara. Franta sau Italia. prezervarea dispersiei capitalului. care sa corespunda noii etape in evolutia economiei. • Guvernanta in care controlul apartine blocurilor de actionari dominanti ( Germania ). Anglia. Substratul tipurilor de guvernanta il formeaza ingineriile juridico-financiare care in ciuda aproprierii lor raman inca apreciabil deosebite intre ele. Fundamente: miscarea cu usurinta a capitalului. putem distinge: • Guvernanta in care controlul se exercita prin mecanismele pietei ( Anglia ). fiind influentat pe rand de medii economice bazate pe proprietate familiala. Page 3 . In masura in care dominantele nationale se concentreaza asupra controlului conducerii firmei.Guvernanta corporativa CAPITOLUL I INTRODUCERE SI CARACTERISTICI PRIVIND GUVERNANTA CORPORATIVA Conceptul de Guvernanta Corporativa a aparut si s-a dezvoltat in secolul trecut.

Page 4 . nu prea vizibil in publicatii pentru ca este eclipsat de celelalte doua. Cu toata diversitatea. In Europa. reputatia. daca avem in vedere caracteristicile predominante ale guvernantei de firma din tarile membre ale Uniunii Europene si cele care ar putea deveni membre in urmatorii 2-3 ani. Guvernanta de firma are doua tendinte: inlaturarea prelungirilor sistemelor de stat care au lasat locul unor retele interpersonale sau mafiotice si emergenta unui nou model de guvernanta a firmei in curs de perfectionare care corespunde cu unul dintre cele mai vechi si raspandite modele care au existat. Belgia si Luxemburg. fara sa fi avut antecedentele capitaliste imediate. partenerial (cu participarea salariatilor la cogestiune ). guvernanta firmei este expresia sistemului de relatii la care iau parte toti cei implicati in actul economic respectiv.. • Modelul Europei Continentale de tip partenerial. relatiile intre banci si industrie sunt foarte stranse. A mai fost adaptat de Austria si Elvetia. iar in cadrul acestora redescoperim importanta unor factori precum: increderea. • Celelalte tari din Europa centrala se confrunta cu problema guvernantei de firma.Guvernanta corporativa • Guvernanta in care controlul se exercita atat prin actionari cat si prin piata ( cea mai mare parte a tarilor din Europa ). Modelul reticular tinde sa-l substituie pe cel administrativ decazut. • Modelul reticular – reglat prin retelele interpersonale si sociale. Romania este mai aproape de acesta. distingem: • Modelul anglo-saxon in stare „pura” in Marea Britanie ( neoliberal sau liberal ). forma sa reprezentativa este in Germania. Denumit frecvent. Danemarca. Foarte aplicabil la orice tip de firma este „o incastrare a activitatii economice in societate” pentru ca orice act economic este o legatura intre oameni ( sociala ). Sunt inca marcate de administrare de catre stat a economiei. respectul etc. ce evoca intr-un anumit fel modelul partenerial. imprumutat cu anumite adaptari de Olanda. Rolul pietelor bursiere este mai modest. modelul guvernantei de firma nu este inca unificat decat tendential pentru ca Uniunea Europeana continua sa fie in mare masura o Europa a natiunilor sau patriilor. In context. modelul „renan”. cel „retil”.

Guvernanta firmei are numeroase interferente de importanta majora cu guvernanta publica. dar si cele ale tarilor din UE releva ca aceasta institutie poate avea un impact deosebit nu numai in cadrul firmei. nationalizarile repetate au accentuat rolul statului ca interlocutor pentru administratorii de firme. Franta. conducatorii firmelor si cadrele din sectorul public au urmat acelasi sistem de formare. • Modelul francez sustinut de cativa specialisti din aceasta tara. cultura etc. sunt diferite sub multiple aspecte: localizarea si componentele geografice deosebesc evident zona tarmurilor nordmediteraneene de interiorul tarilor respective. In ultima treime a secolului trecut. o creatie complexa adaptata relatiilor din zona.Guvernanta corporativa • Modelul mediteraneean – atribuit tarilor din nordul Marii Mediterane ( Italia. intr-o tara se traduce prin institutionalizarea unui sistem de guvernanta a firmei. de sanatate. ceea ce implica existenta unor institutii adecvate pentru deliberare si consultare in functie de nivelul guvernantei. Spania ). ci si in dezvoltarea tarilor. prin forta lucrurilor. de educatie. • Realizarea „interesului comun”. istorice si culturale. Cele doua filiere de guvernanta trebuie ca impreuna sa rezolve doua mari probleme: • Formarea si identificarea unui „interes comun” lor. Modelele si modalitatile de guvernanta a firmei in general. Toti remarca existenta unui asemenea model pana la sfarsitul secolului XX bazat pe stat in jurul caruia s-a constituit sistemul politic. care pune chestiunea modurilor de cooperare si coordonare posibile. Se impune astfel promovarea ideii de cultura de guvernanta care. intrucat aceasta din urma modifica structura incitatiilor si informatiilor in jocul intereselor private in ideea de a satisface interesul public. Page 5 . dar care nici intre ei nu sa pus inca de acord. Culturile de intreprindere. nu venita de peste Atlantic. economia Frantei s-a deschis mult spre exterior si a suferit profunde influente externe care au schimbat modul de a pune problema guvernantei de firma: numeroase reglementari ale societatilor comerciale si modul lor de a functiona. in cele din urma. De aceea se resimte puternic tendinta de a imbogati analiza sistemelor de guvernare a firmelor prin renuntarea la abordarea lor exclusiv economica si integrarea in acest demers a dimensiunii legalitatii. politice.

si aplaneaza riscul luptelor pentru putere intre grupurile cu interese opuse. In plus. dar le aproprie foarte mult. marile grupuri. circulatia informatiilor. de a renunta la fidelitatea specifica relatiilor interpersonale. comunitatile. guvernele locale. Prin integrare regionala si globalizare se extind relatiile proprii guvernantei de firma si apar tendinte: de a profita de contactul cu sisteme de guvernanta impersonala in vederea obtinerii de avantaje personale.Guvernanta corporativa Acestea exclud raporturile de forta dintre cele doua guvernante. • Guvernanta bazata pe reguli impersonale si explicite pentru a asigura un nivel ridicat de incredere. de putere si informare. Regulile orienteaza comportamentul fiecaruia si permit anticiparea comportamentului celorlalti. adica intre persoane care-si cunosc preferintele si interesele in mod reciproc. pietele. Sub acest aspect. cat si in informare. primariile. Arbitrajul il fac: statul si tribunalele. societatea europeana deschide calea unui model cvasi-unic spre care se aluneca concomitent pe doua cai: prin adoptarea unor prevederi punctuale unice peste tot si prin erodarea unor deosebiri legislative nationale sau/si aproprierea acestora. credibilitatea si popularizarea lor. Printre institutiile proprice coordonarii intereselor publice si private ale firmelor sunt: statele. Page 6 . Pe aceasta cale. puterea si informarea. Conceptul de Guvernanta Corporativa continua sa fie intr-un proces de adaptare la cerintele unei economii moderne. se construieste increderea. asociatiile. determinante sunt increderea atat in putere. culturile de guvernanta. retelele. ceea ce induce ideea trecerii la sistemul informal. cresc cheltuielile pentru tranzactii. se disting doua modele: • Guvernanta bazata pe relatii interpersonale. Pentru succesul sistemului in dezvoltarea economiei sunt foarte importante: aplicarea regulilor. la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata la necesitatile de informare a investitorilor si a tertelor parti interesate in activitatea companiilor. Noile reglementari adoptate de tarile membre ale UE referitoare la guvernanta firmelor nu anihileaza total si dintr-o data modelele zonale sau nationale. In orice sistem de guvernanta ( privata sau publica ).

culturala care se doreste. Necesitatea guvernantei corporative Conducerea corporatista aduce beneficii atat tarilor cat si companiilor. firmele Page 7 . si ar trebui sa faciliteze o monitorizare eficienta. Accelerarea globalizarii a creat o necesitate urgenta pentru guvernarea corporativa. De asemenea. prin usurarea accesului firmelor la pietele de capital. imbunatatind increderea investitorilor si contribuind la cresterea competitivitatii firmelor. Guvernanta corporativa este deja pe deplin recunoscuta ca fiind esentiala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv. caracterizat prin existent unor firme competitive si a unor piete financiare eficiente. precum si mijloacele de atingere a obiectivelor respective si de monitorizare a performantelor obtinute. Consiliul de Administratie. incurajand astfel firmele sa utilizeze resursele in mod eficient. Maximizarea valorii este situata sub responsabilitatea conducatorilor. Un element cheie pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o buna guvernanta corporativa. Guvernanta corporativa implica un set de relatii intre conducerea unei unitati. Exista o mare cantitate de probe empirice care arata ca anumite aspecte fundamnetale privind guvernanta corporativa joaca un rol cheie in imbunatatirea performantelor. o guvernanta corespunzatoare presupune ca guvernele si companiile sa faca schimbari importante. actionari si alte parti interesate. guvernanta corporative pune la dispozitie structura prin care sunt stabilite obiectivele firmei. Evenimentele care caracterizeaza inceputul acestui al treilea mileniu arata ca procesul globalizarii pietelor nu este suficient pentru a crea dezvoltarea economica si social. Guvernanta corporativa este sistemul prin care firmele sunt conduse si controlate.Guvernanta corporativa Conceptul de guvernanta a intreprinderii ne trimite direct la influenta deciziilor strategice privind crearea de valoare. O buna guvernanta corporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor care sunt in interesul firmei si al actionarilor. Comportamentul managerilor privind criteriul de maximizare a bogatiei se realizeaza cu ajutorul unor parghii incitative si mecanisme de control.

Ele sunt. Acest transfer de putere sta la originea identificarii costurilor agentiei. un sistem de guvernare performant este capabil sa previna asemenea conflicte favorizand. in conformitate cu standardele internationale de transparenta. Pot fi identificate si costuri reziduale. intreprinderea nu este capabila sa gaseasca un sistem Page 8 . de o maniera sau alta. si include cateva schimbari de principiu. suportate si de manageri. in limita legii. deschide calea catre pietele financiare. pentru maximizarea crearii bogatiei este indispensabila realizarea de sisteme susceptibile de a rezolva conflictele neprevazute in contractele initiale. O buna guvernanta in cadrul unei companii diminueaza riscurile. Daca. creste performanta. Se constata o separare intre functia de proprietate si cea de gestiune. in special.Guvernanta corporativa trebuie sa-si schimbe modul de operare. Se bazeaza pe puterea care este transferata prin mandate de actionari. In plus. care trebuie sa justifice deciziile lor in fata actionarilor si totodata. de exemplu. care sunt legate de abandonarea de catre actionari a controlului managerilor. intre diferiti stakeholders. guvernul trebuie sa stabileasca si sa mentioneze cadrul legal adecvat. Guvernarea intreprinderii are la baza ideea conform careia. Sensul larg al conducerii corporative este acela de a construi o structura care sa permita un grad larg de libertate. arata tansparenta si responsabilitate sociala. creste abilitatea de marketing pentru bunuri si servicii. imbunatateste stilul de conducere. Aceasta relatie contractuala intre actionari si manageri sta la originea teoriei agentiei. cand costul de supraveghere marginal excede castigul marginal asociat controlului (o organizatie este eficace daca permite minimizarea costurilor agentiei). mandatarilor (manageri) de a actiona in numele lor. regasita si sub denumirea de teorie a mandatelor. Pentru marile intreprinderi actionarii nu pot asigura in mod curent gestiunea firmei si mandateaza in acest sens pe manageri. o declaratie financiara corecta oferind creditorilor si investitorilor o modalitate simpla de comparatie intre investitiile potentiale. expresia stakeholders. costuri care sunt angajate de mandatatii ce trebuie sa controleze activitatea mandatarilor si sa ii incite sa actioneze in interesul lor (monitoring cost). sa le demonstreze acestora ca sunt cele mai bune posibile. in egala masura.

de ceea ce releva conjuctura). evaluarea performantelor managerilor depinde nu numai de obiectivele propuse de diferiti stakeholders. Insa. Guvernanta corporativa Guvernanta corporativa isi propune sa asigurare acuratetea si transparenta in ce priveste rezultatele companiei si. „calitatea” deciziilor este deopotriva un element important al evaluarii.A. Guvernanta corporativa respecta legislatia romana in vigoare si reglementarile grupului OMV. in timp. In plus. trebuie ca managerii firmei sa fie evaluati pe baza performantelor lor reale si sanctionati daca nu-si indeplinesc obligatiile contractuale. CAPITOLUL II GUVERNANTA CORPORATIVA IN CADRUL PETROM S. risca sa se confrunte. un control prea sever al managerilor ar putea fi costisitor. prin incapacitatea identificarii de noi resurse financiare sau altele.Guvernanta corporativa de rezolvare a conflictelor acceptabil de toti. de conditiile si restrictiile asumate de manageri. sa asigure accesul egal al tuturor actionarilor la informatiile relevante despre Petrom. cu paralizarea functionarii sale. in egala masura. in acelasi timp. De altfel. Daca masurarea rezultatelor financiare are sens (adica presupunem ca se poate distinge ceea ce releva deciziile manageriale. ar avea consecinte asupra procesului de creare a valorii si ar intarzia procesul decizional. pentru ca un sistem de guvernare sa fie eficace. Directoratul Directoratul este numit de Consiliul de Supraveghere si gestioneaza activitatea curenta a Companiei si supervizeaza gestionarea companiilor din cadrul Grupului in conformitate cu Page 9 . ci si.

implementand totodata si procedurile interne in conformitate cu prevederile legale. Directoratul aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a Actionarilor. Deciziile esentiale trebuie adoptate de catre intreg Directoratul. incepand cu 17 aprilie 2007. precum si propriile decizii. Directoratul aproba strategia companiei impreuna cu Consiliul de Supraveghere si discuta periodic despre stadiul implementarii strategiei. reprezentantii angajatilor sunt invitati sa ia parte la sedintele Consiliului de Supraveghere.Guvernanta corporativa prevederile legale. Directoratul asigura conducerea companiei pe propria raspundere. Este organismul care reprezinta si conduce compania. Directoratul furnizeaza periodic si la timp Consiliului de Supraveghere informatii complete cu referire la aspectele relevante ale desfasurarii activitatii. Consiliul de Supraveghere numeste Directoratul si supervizeaza conduita in afaceri a conducerii. regulamentului intern si procedurilor si totodata a hotararilor Consiliului de Supraveghere. deciziile Consiliului de Supraveghere. documentatia scrisa va fi transmisa la timp [cu cel putin o saptamana inainte de intalnire]. Membrii acestuia poseda o experienta relevanta in mai multe domenii. Regulamentul intern al Consiliul de Supraveghere stipuleaza responsabilitatile si procedurile acestuia. Mandatul membrilor Directoratului este de 4 ani. Consiliul de Supraveghere / Comitet Consiliul de Supraveghere este format din noua persoane numite in functie pentru doi ani de catre Adunarea Generala a Actionarilor din 17 aprilie 2007. se considera cvorum indeplinit daca toti membrii Consiliului de Page 10 . Mai mult chiar. a Actului Constitutiv al Companiei. conform legislatiei romane. inclusiv o evaluare a riscurilor importante si a managementului riscurilor efectuat la nivelul companiei si la nivelul companiilor din cadrul Grupului la care aceasta detine pachetul majoritar.

sa propuna modul de distribuire a profitului. Dl. avand doar un numar limitat de alte comitete. Infiintarea Comitetului de audit a fost aprobata conform prevederilor legii societatilor comerciale nr. Emanoil Negut si Dl. scrisori catre conducerea companiei si programul de audit intern. Kevin Bortz. Davies. Gerhard Roiss. Membrii Comitetului de audit sunt : Dl. si sa faca recomandari Consiliului de Supraveghere. sa intocmeasca rapoarte de situatie. in colaborare cu auditorii externi si Auditul Intern al companiei.Guvernanta corporativa Supraveghere au fost invitati conform procedurii si daca cel putin 5 membri participa la intalnire. Comitetul de audit Printre alte indatoriri. 31/1990. In plus fata de Consiliului de Supraveghere. Hotararile au nevoie de o majoritate simpla de voturi pentru a fi aprobate. Membrii comitetului detin expertiza financiara necesara acestor activitati. sunt stabilite regulile aplicabile in cazul conflictelor de interese. Comitetul de audit este responsabil sa revizuiasca si sa pregateasca adoptarea situatiilor financiare anuale. exista si un Comitet de audit. situatii financiare consolidate. proceduri scrise pentru adoptarea unei hotarari in caz de urgenta. Independenta membrilor Consiliului de Supraveghere Page 11 . politici de management al riscului. David C. Petrom deleaga competente multiple membrilor Consiliului de Supraveghere. Dl.

Membrii Directoratului trebuie sa comunice urgent Consiliului de Supraveghere interese patrimoniale personale in tranzactii ale companiei sau alte conflicte de interese si sa le raporteze Directoratului. Conflicte de interese Petrom a definit reguli clare cu privire la conflictele de interese. Se interzice acordarea de imprumuturi membrilor Consiliului de Supraveghere de catre companie. Page 12 . Adunarea Generala este convocata prin anunt public. acest lucru reflectandu-se in structura Consiliului de Supraveghere. Toate conflictele de interese trebuie aduse urgent la cunostinta Presedintelui Consiliului de Supraveghere. Acceptarea unei functii in afara Petrom Grup de catre membrii Directoratului necesita acordul prealabil al Consiliului de Supraveghere. Adunarea Generala a Actionarilor Adunarea Generala a Actionarilor se desfasoara in orasul de resedinta al companiei Bucuresti. Conform legislatiei romane. cu 30 de zile inainte de data desfasurarii sedintei. Contractele incheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere sau cu companii administrate sau conduse de acestia au nevoie de acordul unanim al Consiliului.Guvernanta corporativa Actul Constitutiv al companiei si legislatia romana pentru companii prevad criteriile de independenta a membrilor Consiliului de Supraveghere fata de actionarul principal. Membrii Consiliului de Supraveghere nu pot detine functii in companii terte care sunt concurente ale companiei sau ale actionarului majoritar. Participarea la Adunare este conditionata de detinerea statutului de actionar la data de referinta prestabilita.

actiuni care sa confere dreptul la mai multe voturi sau actiuni privilegiate.m. Adunarea decide distribuirea profitului. ROMANIA Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 12. 1-3. un vot. etc. ROMANIA Structura actionariat 51. Bucuresti. Salon “Le Diplomate” Strada Episcopiei nr.00 a. Actionarii ce detin cel putin 5% din capitalul social pot solicita convocarea Adunarii Generale a Actionarilor.A. Hotel Athenee Palace Hilton. Nu exista actiuni fara drept de vot. Documentele prezentate sunt postate pe site-ul companiei.01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft) 20. la rubrica Relatia cu Investitorii. Adunarea Generala a Actionarilor 2009 Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 10. Hotel Athenee Palace Hilton.m.Guvernanta corporativa Nu exista limita de timp pentru cei ce iau cuvantul in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor.11% Fondul Proprietatea S. alege si numeste Consiliului de Supraveghere. Bucuresti. sector 1. Petrom respecta principiul “o actiune. (fond ce administreaza diverse participatii in cadrul mai Page 13 . 1-3. Salon “Le Diplomate” Strada Episcopiei nr. sector 1. un dividend”. numeste auditorii hotaraste compensatiile materiale pentru membrii Consiliului de Supraveghere.00 p. fiind astfel disponibile pentru toti utilizatorii.64% Ministerul Economiei 20.

004.446.60 114.0720 lei.50 20.214 100 pentru 1.414 2. Persoane Fizice si Juridice TOTAL Numar de actiuni Capital social (lei) Procent [%] 28.889.000 de persoane fizice si juridice din Romania si din strainatate) Nr.80 1.741.60 5.03% BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) 6. Fondul Proprietatea S.625.108.026 6.113. creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist) 2.Guvernanta corporativa multor companii din Romania.694.A.664. Ministerul Economiei 3.467.046.520. 4.894. Prima data de tranzactionare a actiunilor Petrom a fost 3 septembrie iar pretul de inchidere din ziua respectiva a fost de 0. OMV AKTIENGESELLSCHAFT 2.335 Istoricul cotarii la bursa si al privatizarii Petrom 2001: Petrom este listata la Bursa de Valori Bucuresti.441. Actionari 1. Page 14 .639 20.40 51.018.777.110 2.256 56.169.644.21% Alti actionari (aproximativ 500.130.833.10 352. Banca Europeana Reconstructie si Dezvoltare 5.011 11.690.006.061 3.186 1.770.069.410.147.139.391.418 11.

. euro pentru 51% din capitalul social al Petrom si pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizarii. in cota de 2. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a primit 266.607. cu o valoare nominala de 0. volumul zilnic fiind intre 12 si 58 mil.A.03% din capitalul social al Companiei. euro). Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a subscris 13. la cererea societatii Fondului Proprietatea S.Guvernanta corporativa 2004: Pe 23 iulie.600. 2006: In 27 februarie. cu o valoare nominala de 0.115 de actiuni. Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat majorarea capitalului social.5 mld. La 7 decembrie OMV a platit 1. In decursul acestei perioade. au fost transferate Page 15 .740 de actiuni. aproape 198 mil. si 3. USD din Contractul de Imprumut incheiat cu Petrom in 2002. persoane fizice si juridice. OMV a subscris 334. In timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie – 9 februarie 2006). Perioada de tranzactionare a drepturilor de preferinta a inceput pe 14 decembrie 2005 si s-a incheiat la 23 decembrie 2005. OMV a devenit actionar majoritar al Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la 5. acordand actionarilor existenti dreptul de a subscrie noi actiuni.050. 2005: In 22 noiembrie.0040 RON si 0.275.314 de actiuni. BERD a convertit 73 de mil. au subscris 29. drepturi de preferinta Petrom au fost tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.209. reprezentand valoarea terenurilor pentru care compania a obtinut titlurile de proprietate in perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005.8 lei. Prin urmare.977.0046 RON.34% din actiuni (669 mil. Pretul a fluctuat intre 0. pentru a-si putea pastra detinerea in companie. de drepturi.140.1 lei. euro) si o crestere simultana de capital in Petrom (831 mil. Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) si OMV au semnat Contractul de Privatizare prin care OMV achizitiona 51% din actiunile Petrom printr-o combinatie de cumparare directa a 33.1 lei pe actiune.924 de actionari.088 actiuni.

608 actiuni. In urma transferului. in Page 16 . reprezentand 20. a transferat 5.A.A.A. reprezentand 9.600.050.887% din capitalul social.C.391. AVAS detine 11.608 actiuni Petrom din contul Ministerului Economiei si Comertului in contul Fondului Proprietatea.U.C. 2007: In 26 februarie.11% din capitalul social. iar S.050.773. in urma preluarii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) de catre AVAS. in conformitate cu prevederile O. Fondul Proprietatea S. 2009: In 15 ianuarie.A.862% din capitalul social al Petrom.. Fondul Proprietatea S. Dupa efectuarea transferului.G. in contul S. AVAS detinea 17.694.773.690. In urma transferului de actiuni si a majorarii capitalului social.862% din capitalul social iar Fondul Proprietatea detinea 5. Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist. Ministerul Economiei si Comertului detinea 17. in contul Ministerului Economiei. detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).996 de actiuni reprezentand 30. nr. a transferat actiunile Petrom detinute de Ministerul Economiei si Comertului in contul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).578 de actiuni.130.186 de actiuni. Depozitarul Central S.600.64% din capitalul social. Depozitarul Central S.Guvernanta corporativa 5.791.A.481. reprezentand 10. Depozitarul Central S. detine 11.A. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA. 81/2007.996 actiuni reprezentand 30.481.418 de actiuni reprezentand 20.223% din capitalul social al Petrom S. In 11 iulie..079.

la ora 8:30 (ora locala). in data de 25 februarie 2009.694.decembrie 2008 Petrom. 101/2006 a Guvernului.2008. ca urmare a elementelor exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare. In urma transferului. cat si realizarea obiectivelor noastre strategice Page 17 . a facut publice rezultatele pentru trimestrul al patrulea si ianuarie .404 mil lei. EBIT-ul a fost negativ (1.12.690. • 2008 a fost un an cu rezultate contradictorii: cifra de afaceri neta a crescut cu 36% fata de anul trecut. cu investitii totale record de 6. mai mari cu 68% fata de 2007 • Perspective: continua monitorizare si prioritizare a proiectelelor de investitii si a cheltuielilor operationale cu scopul de a asigura atat mentinerea pozitiei financiare solide. de respingere a Ordonantei de Urgenta nr. cel mai mare producator de petrol si gaze din Europa de Sud Est.200 mil lei).decembrie 2008.3 mil litri • Procesul de restructurare si modernizare a companiei a continuat pe parcursul anului 2008.64% din capitalul social al Petrom. Ministerul Economiei detine 11. comparativ cu 332 mil lei in T4/07 • O parte din obiectivele prevazute pentru 2010 au fost realizate in avans: rata de inlocuire a rezervelor a atins 71%. profitul operational (EBIT) s-a redus cu 33% fata de 2007. precum si pentru deprecierea valorii unor active • T4/08 a fost afectat de scaderea abrupta a pretului titeiului si de constituirea unor provizioane suplimentare: pentru prima oara de la privatizare.Guvernanta corporativa conformitate cu prevederile Legii nr. nivelul anual al vanzarilor medii pe statie a atins 4. reprezentand 20.418 de actiuni. datorita pretului in general favorabil al titeiului. Prezentarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea si ianuarie . 308/30.

311 2007 1.613 1. achizitionate la inceputul anului 2008.311 T4/07 332 754 230 3.111 1.778 12. si datorita gradului redus de indatorare al companiei.404 33. In afara acestor efecte.200) (664) (1.656 T4/08 (1.397 ∆% 4 22 26 EBIT Indicatori principali (mil lei) 2008 1.965 3. cat si o imbunatatire a eficientei operationale in toate segmentele de activitate.284 3. Cu un continuu accent pe imbunatatirea eficientei si a monitorizarii costurilor.444 26.660 626 4.022 16. Petrom a inregistrat atat o crestere semnificativa a cifrei de afaceri nete datorita pretului favorabil al titeiului in primele trei trimestre din 2008.269) 3. Ca rezultat al programului de restructurare si modernizare. sustinut de investitii semnificative inca din 2005 dupa privatizare. cat si de deprecierea valorii contabile nete a rafinariei de la Aprechim.766 33. ne vom concentra pe atingerea obiectivelor noastre strategice si pe dezvoltarea in continuare a pozitiei noastre competitive in industria de titei si gaze. suntem bine pozitionati pentru a face fata provocarilor ce insotesc deteriorarea mediului de piata.565 1.733 1.751 6.744 1.820 26.Guvernanta corporativa Mariana Gheorghe. impreuna cu o strategie financiara conservativa aliniata la cea a Grupului OMV.253 33.” T3/08 643 1. Beneficiile eforturilor de modernizare devin din ce in ce mai vizibile – am stabilizat productia de titei din Romania si am integrat cu succes activitatile de servicii de la Petromservice. Director General Executiv Petrom „Performanta noastra financiara in 2008 a fost afectata in mare masura de mai multe elemente exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare.309 3. si am terminat in linii mari programul de reorganizare din Marketing.397 ∆% (33) 15 (43) 36 68 26 EBITDA Profit net Cifra de afaceri neta Investitii Angajati la sfarsitul perioadei Page 18 .

Guvernanta corporativa BIBLIOGRAFIE 1. 2003. Economica. Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernarii intreprinderii. Bucuresti. Paul Tanase Ghita. Ed. 2007. www. 4. 5. Audit intern si guvernanta corporativa. Viorel Avram. Ana Morariu. 2008. Economica. Bucuresti. Gheorghe Suciu.bvb. Marilena Ghita. Ed. Bucuresti. Flavia Stoian. www. 2. Universitara. 3. Firma in economia europeana.com/portal/01/petromcom.ro Page 19 . Ed.petrom.