ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Necesitatea procesului de guvernare al intreprinderii

Andries Cristina

Grupa 662. An I.Guvernanta corporativa Amuza Ana-Maria Abibula Serpil Facultatea CIG Master. Seria A Page 2 .

Page 3 . Franta sau Italia. aceleasi momente de criza au avut un efect benefic in privinta identificarii cailor de imbunatatire a conceptului de guvernanta corporativa. care sa corespunda noii etape in evolutia economiei. prezervarea dispersiei capitalului.Guvernanta corporativa CAPITOLUL I INTRODUCERE SI CARACTERISTICI PRIVIND GUVERNANTA CORPORATIVA Conceptul de Guvernanta Corporativa a aparut si s-a dezvoltat in secolul trecut. Fundamente: miscarea cu usurinta a capitalului. Anglia. In masura in care dominantele nationale se concentreaza asupra controlului conducerii firmei. medii dinamizate de scandalurile da rasunet care au avut loc in timp. Substratul tipurilor de guvernanta il formeaza ingineriile juridico-financiare care in ciuda aproprierii lor raman inca apreciabil deosebite intre ele. fiind influentat pe rand de medii economice bazate pe proprietate familiala. La acest proces si-au adus contributia specialisti din tari ca Statele Unite ale Americii. impotrivirea la adoptarea masurii de interdictie a OPC. specialisti care spre sfarsitul secolului trecut au concluzionat in „rapoartele“ lor cu privire la o parte din problemele esentiale ce trebuie avute in vedere atunci cand analizam mecanismul de conducere a unei companii. controlul societatii pe baza multipolara. • Guvernanta in care controlul apartine blocurilor de actionari dominanti ( Germania ). putem distinge: • Guvernanta in care controlul se exercita prin mecanismele pietei ( Anglia ). investitori institutionali sau societati anonime. capital bancar. In mod surprinzator.

imprumutat cu anumite adaptari de Olanda. ce evoca intr-un anumit fel modelul partenerial. • Modelul Europei Continentale de tip partenerial. In Europa. fara sa fi avut antecedentele capitaliste imediate. In context. daca avem in vedere caracteristicile predominante ale guvernantei de firma din tarile membre ale Uniunii Europene si cele care ar putea deveni membre in urmatorii 2-3 ani. iar in cadrul acestora redescoperim importanta unor factori precum: increderea. Rolul pietelor bursiere este mai modest. forma sa reprezentativa este in Germania. Foarte aplicabil la orice tip de firma este „o incastrare a activitatii economice in societate” pentru ca orice act economic este o legatura intre oameni ( sociala ). Belgia si Luxemburg. Cu toata diversitatea. Guvernanta de firma are doua tendinte: inlaturarea prelungirilor sistemelor de stat care au lasat locul unor retele interpersonale sau mafiotice si emergenta unui nou model de guvernanta a firmei in curs de perfectionare care corespunde cu unul dintre cele mai vechi si raspandite modele care au existat. • Modelul reticular – reglat prin retelele interpersonale si sociale. Danemarca. guvernanta firmei este expresia sistemului de relatii la care iau parte toti cei implicati in actul economic respectiv. relatiile intre banci si industrie sunt foarte stranse. cel „retil”. Denumit frecvent.. respectul etc. Modelul reticular tinde sa-l substituie pe cel administrativ decazut. nu prea vizibil in publicatii pentru ca este eclipsat de celelalte doua. Romania este mai aproape de acesta. A mai fost adaptat de Austria si Elvetia. distingem: • Modelul anglo-saxon in stare „pura” in Marea Britanie ( neoliberal sau liberal ). partenerial (cu participarea salariatilor la cogestiune ). • Celelalte tari din Europa centrala se confrunta cu problema guvernantei de firma.Guvernanta corporativa • Guvernanta in care controlul se exercita atat prin actionari cat si prin piata ( cea mai mare parte a tarilor din Europa ). reputatia. modelul „renan”. Sunt inca marcate de administrare de catre stat a economiei. modelul guvernantei de firma nu este inca unificat decat tendential pentru ca Uniunea Europeana continua sa fie in mare masura o Europa a natiunilor sau patriilor. Page 4 .

o creatie complexa adaptata relatiilor din zona. Franta. De aceea se resimte puternic tendinta de a imbogati analiza sistemelor de guvernare a firmelor prin renuntarea la abordarea lor exclusiv economica si integrarea in acest demers a dimensiunii legalitatii. Culturile de intreprindere. • Realizarea „interesului comun”. conducatorii firmelor si cadrele din sectorul public au urmat acelasi sistem de formare. economia Frantei s-a deschis mult spre exterior si a suferit profunde influente externe care au schimbat modul de a pune problema guvernantei de firma: numeroase reglementari ale societatilor comerciale si modul lor de a functiona. • Modelul francez sustinut de cativa specialisti din aceasta tara. intrucat aceasta din urma modifica structura incitatiilor si informatiilor in jocul intereselor private in ideea de a satisface interesul public. cultura etc. care pune chestiunea modurilor de cooperare si coordonare posibile. ci si in dezvoltarea tarilor. dar care nici intre ei nu sa pus inca de acord. In ultima treime a secolului trecut. nu venita de peste Atlantic. Cele doua filiere de guvernanta trebuie ca impreuna sa rezolve doua mari probleme: • Formarea si identificarea unui „interes comun” lor.Guvernanta corporativa • Modelul mediteraneean – atribuit tarilor din nordul Marii Mediterane ( Italia. istorice si culturale. in cele din urma. prin forta lucrurilor. sunt diferite sub multiple aspecte: localizarea si componentele geografice deosebesc evident zona tarmurilor nordmediteraneene de interiorul tarilor respective. nationalizarile repetate au accentuat rolul statului ca interlocutor pentru administratorii de firme. Guvernanta firmei are numeroase interferente de importanta majora cu guvernanta publica. de sanatate. politice. Toti remarca existenta unui asemenea model pana la sfarsitul secolului XX bazat pe stat in jurul caruia s-a constituit sistemul politic. de educatie. Se impune astfel promovarea ideii de cultura de guvernanta care. Modelele si modalitatile de guvernanta a firmei in general. dar si cele ale tarilor din UE releva ca aceasta institutie poate avea un impact deosebit nu numai in cadrul firmei. ceea ce implica existenta unor institutii adecvate pentru deliberare si consultare in functie de nivelul guvernantei. intr-o tara se traduce prin institutionalizarea unui sistem de guvernanta a firmei. Page 5 . Spania ).

puterea si informarea. guvernele locale. dar le aproprie foarte mult. primariile. Conceptul de Guvernanta Corporativa continua sa fie intr-un proces de adaptare la cerintele unei economii moderne. ceea ce induce ideea trecerii la sistemul informal. la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata la necesitatile de informare a investitorilor si a tertelor parti interesate in activitatea companiilor. societatea europeana deschide calea unui model cvasi-unic spre care se aluneca concomitent pe doua cai: prin adoptarea unor prevederi punctuale unice peste tot si prin erodarea unor deosebiri legislative nationale sau/si aproprierea acestora. Printre institutiile proprice coordonarii intereselor publice si private ale firmelor sunt: statele. pietele.Guvernanta corporativa Acestea exclud raporturile de forta dintre cele doua guvernante. In orice sistem de guvernanta ( privata sau publica ). Sub acest aspect. de a renunta la fidelitatea specifica relatiilor interpersonale. se disting doua modele: • Guvernanta bazata pe relatii interpersonale. cat si in informare. retelele. Page 6 . cresc cheltuielile pentru tranzactii. Pe aceasta cale. si aplaneaza riscul luptelor pentru putere intre grupurile cu interese opuse. circulatia informatiilor. Noile reglementari adoptate de tarile membre ale UE referitoare la guvernanta firmelor nu anihileaza total si dintr-o data modelele zonale sau nationale. Prin integrare regionala si globalizare se extind relatiile proprii guvernantei de firma si apar tendinte: de a profita de contactul cu sisteme de guvernanta impersonala in vederea obtinerii de avantaje personale. • Guvernanta bazata pe reguli impersonale si explicite pentru a asigura un nivel ridicat de incredere. comunitatile. credibilitatea si popularizarea lor. Regulile orienteaza comportamentul fiecaruia si permit anticiparea comportamentului celorlalti. Arbitrajul il fac: statul si tribunalele. se construieste increderea. asociatiile. Pentru succesul sistemului in dezvoltarea economiei sunt foarte importante: aplicarea regulilor. adica intre persoane care-si cunosc preferintele si interesele in mod reciproc. culturile de guvernanta. determinante sunt increderea atat in putere. de putere si informare. In plus. marile grupuri.

Guvernanta corporativa este sistemul prin care firmele sunt conduse si controlate. De asemenea. guvernanta corporative pune la dispozitie structura prin care sunt stabilite obiectivele firmei. Evenimentele care caracterizeaza inceputul acestui al treilea mileniu arata ca procesul globalizarii pietelor nu este suficient pentru a crea dezvoltarea economica si social. prin usurarea accesului firmelor la pietele de capital. si ar trebui sa faciliteze o monitorizare eficienta. Guvernanta corporativa este deja pe deplin recunoscuta ca fiind esentiala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv. actionari si alte parti interesate.culturala care se doreste. o guvernanta corespunzatoare presupune ca guvernele si companiile sa faca schimbari importante. incurajand astfel firmele sa utilizeze resursele in mod eficient. Un element cheie pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o buna guvernanta corporativa. caracterizat prin existent unor firme competitive si a unor piete financiare eficiente. Consiliul de Administratie. Exista o mare cantitate de probe empirice care arata ca anumite aspecte fundamnetale privind guvernanta corporativa joaca un rol cheie in imbunatatirea performantelor. Necesitatea guvernantei corporative Conducerea corporatista aduce beneficii atat tarilor cat si companiilor. Guvernanta corporativa implica un set de relatii intre conducerea unei unitati. Maximizarea valorii este situata sub responsabilitatea conducatorilor.Guvernanta corporativa Conceptul de guvernanta a intreprinderii ne trimite direct la influenta deciziilor strategice privind crearea de valoare. Comportamentul managerilor privind criteriul de maximizare a bogatiei se realizeaza cu ajutorul unor parghii incitative si mecanisme de control. firmele Page 7 . imbunatatind increderea investitorilor si contribuind la cresterea competitivitatii firmelor. Accelerarea globalizarii a creat o necesitate urgenta pentru guvernarea corporativa. O buna guvernanta corporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor care sunt in interesul firmei si al actionarilor. precum si mijloacele de atingere a obiectivelor respective si de monitorizare a performantelor obtinute.

creste abilitatea de marketing pentru bunuri si servicii. In plus. Guvernarea intreprinderii are la baza ideea conform careia. de exemplu. arata tansparenta si responsabilitate sociala. Daca. costuri care sunt angajate de mandatatii ce trebuie sa controleze activitatea mandatarilor si sa ii incite sa actioneze in interesul lor (monitoring cost). Pot fi identificate si costuri reziduale. cand costul de supraveghere marginal excede castigul marginal asociat controlului (o organizatie este eficace daca permite minimizarea costurilor agentiei). in egala masura. imbunatateste stilul de conducere. O buna guvernanta in cadrul unei companii diminueaza riscurile. un sistem de guvernare performant este capabil sa previna asemenea conflicte favorizand. care trebuie sa justifice deciziile lor in fata actionarilor si totodata. sa le demonstreze acestora ca sunt cele mai bune posibile. o declaratie financiara corecta oferind creditorilor si investitorilor o modalitate simpla de comparatie intre investitiile potentiale. creste performanta. care sunt legate de abandonarea de catre actionari a controlului managerilor. mandatarilor (manageri) de a actiona in numele lor. deschide calea catre pietele financiare. in limita legii. guvernul trebuie sa stabileasca si sa mentioneze cadrul legal adecvat.Guvernanta corporativa trebuie sa-si schimbe modul de operare. intreprinderea nu este capabila sa gaseasca un sistem Page 8 . regasita si sub denumirea de teorie a mandatelor. Acest transfer de putere sta la originea identificarii costurilor agentiei. si include cateva schimbari de principiu. Se constata o separare intre functia de proprietate si cea de gestiune. in special. de o maniera sau alta. Ele sunt. in conformitate cu standardele internationale de transparenta. Pentru marile intreprinderi actionarii nu pot asigura in mod curent gestiunea firmei si mandateaza in acest sens pe manageri. Se bazeaza pe puterea care este transferata prin mandate de actionari. intre diferiti stakeholders. pentru maximizarea crearii bogatiei este indispensabila realizarea de sisteme susceptibile de a rezolva conflictele neprevazute in contractele initiale. Aceasta relatie contractuala intre actionari si manageri sta la originea teoriei agentiei. Sensul larg al conducerii corporative este acela de a construi o structura care sa permita un grad larg de libertate. expresia stakeholders. suportate si de manageri.

Directoratul Directoratul este numit de Consiliul de Supraveghere si gestioneaza activitatea curenta a Companiei si supervizeaza gestionarea companiilor din cadrul Grupului in conformitate cu Page 9 . evaluarea performantelor managerilor depinde nu numai de obiectivele propuse de diferiti stakeholders. un control prea sever al managerilor ar putea fi costisitor. CAPITOLUL II GUVERNANTA CORPORATIVA IN CADRUL PETROM S. Insa. Guvernanta corporativa respecta legislatia romana in vigoare si reglementarile grupului OMV. De altfel. „calitatea” deciziilor este deopotriva un element important al evaluarii. Daca masurarea rezultatelor financiare are sens (adica presupunem ca se poate distinge ceea ce releva deciziile manageriale. In plus.A. risca sa se confrunte. sa asigure accesul egal al tuturor actionarilor la informatiile relevante despre Petrom. trebuie ca managerii firmei sa fie evaluati pe baza performantelor lor reale si sanctionati daca nu-si indeplinesc obligatiile contractuale. cu paralizarea functionarii sale. in acelasi timp. ci si. de conditiile si restrictiile asumate de manageri. pentru ca un sistem de guvernare sa fie eficace. ar avea consecinte asupra procesului de creare a valorii si ar intarzia procesul decizional. prin incapacitatea identificarii de noi resurse financiare sau altele. in timp.Guvernanta corporativa de rezolvare a conflictelor acceptabil de toti. Guvernanta corporativa Guvernanta corporativa isi propune sa asigurare acuratetea si transparenta in ce priveste rezultatele companiei si. in egala masura. de ceea ce releva conjuctura).

Directoratul aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a Actionarilor. Membrii acestuia poseda o experienta relevanta in mai multe domenii. documentatia scrisa va fi transmisa la timp [cu cel putin o saptamana inainte de intalnire]. Consiliul de Supraveghere / Comitet Consiliul de Supraveghere este format din noua persoane numite in functie pentru doi ani de catre Adunarea Generala a Actionarilor din 17 aprilie 2007. a Actului Constitutiv al Companiei. Consiliul de Supraveghere numeste Directoratul si supervizeaza conduita in afaceri a conducerii. implementand totodata si procedurile interne in conformitate cu prevederile legale.Guvernanta corporativa prevederile legale. Este organismul care reprezinta si conduce compania. Deciziile esentiale trebuie adoptate de catre intreg Directoratul. Regulamentul intern al Consiliul de Supraveghere stipuleaza responsabilitatile si procedurile acestuia. inclusiv o evaluare a riscurilor importante si a managementului riscurilor efectuat la nivelul companiei si la nivelul companiilor din cadrul Grupului la care aceasta detine pachetul majoritar. Mandatul membrilor Directoratului este de 4 ani. Directoratul asigura conducerea companiei pe propria raspundere. regulamentului intern si procedurilor si totodata a hotararilor Consiliului de Supraveghere. precum si propriile decizii. Mai mult chiar. se considera cvorum indeplinit daca toti membrii Consiliului de Page 10 . reprezentantii angajatilor sunt invitati sa ia parte la sedintele Consiliului de Supraveghere. conform legislatiei romane. Directoratul aproba strategia companiei impreuna cu Consiliul de Supraveghere si discuta periodic despre stadiul implementarii strategiei. deciziile Consiliului de Supraveghere. Directoratul furnizeaza periodic si la timp Consiliului de Supraveghere informatii complete cu referire la aspectele relevante ale desfasurarii activitatii. incepand cu 17 aprilie 2007.

Davies. Emanoil Negut si Dl. Infiintarea Comitetului de audit a fost aprobata conform prevederilor legii societatilor comerciale nr. exista si un Comitet de audit. avand doar un numar limitat de alte comitete. situatii financiare consolidate. proceduri scrise pentru adoptarea unei hotarari in caz de urgenta. Comitetul de audit Printre alte indatoriri. scrisori catre conducerea companiei si programul de audit intern. sa intocmeasca rapoarte de situatie. Petrom deleaga competente multiple membrilor Consiliului de Supraveghere. sunt stabilite regulile aplicabile in cazul conflictelor de interese. Membrii comitetului detin expertiza financiara necesara acestor activitati. Dl. si sa faca recomandari Consiliului de Supraveghere. 31/1990. Independenta membrilor Consiliului de Supraveghere Page 11 . Dl. Membrii Comitetului de audit sunt : Dl.Guvernanta corporativa Supraveghere au fost invitati conform procedurii si daca cel putin 5 membri participa la intalnire. Gerhard Roiss. politici de management al riscului. sa propuna modul de distribuire a profitului. Comitetul de audit este responsabil sa revizuiasca si sa pregateasca adoptarea situatiilor financiare anuale. Kevin Bortz. Hotararile au nevoie de o majoritate simpla de voturi pentru a fi aprobate. David C. in colaborare cu auditorii externi si Auditul Intern al companiei. In plus fata de Consiliului de Supraveghere.

Membrii Directoratului trebuie sa comunice urgent Consiliului de Supraveghere interese patrimoniale personale in tranzactii ale companiei sau alte conflicte de interese si sa le raporteze Directoratului. Membrii Consiliului de Supraveghere nu pot detine functii in companii terte care sunt concurente ale companiei sau ale actionarului majoritar. Conform legislatiei romane. Adunarea Generala a Actionarilor Adunarea Generala a Actionarilor se desfasoara in orasul de resedinta al companiei Bucuresti. Toate conflictele de interese trebuie aduse urgent la cunostinta Presedintelui Consiliului de Supraveghere. acest lucru reflectandu-se in structura Consiliului de Supraveghere.Guvernanta corporativa Actul Constitutiv al companiei si legislatia romana pentru companii prevad criteriile de independenta a membrilor Consiliului de Supraveghere fata de actionarul principal. Acceptarea unei functii in afara Petrom Grup de catre membrii Directoratului necesita acordul prealabil al Consiliului de Supraveghere. Participarea la Adunare este conditionata de detinerea statutului de actionar la data de referinta prestabilita. Adunarea Generala este convocata prin anunt public. Contractele incheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere sau cu companii administrate sau conduse de acestia au nevoie de acordul unanim al Consiliului. Se interzice acordarea de imprumuturi membrilor Consiliului de Supraveghere de catre companie. Page 12 . cu 30 de zile inainte de data desfasurarii sedintei. Conflicte de interese Petrom a definit reguli clare cu privire la conflictele de interese.

Salon “Le Diplomate” Strada Episcopiei nr. ROMANIA Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 12.11% Fondul Proprietatea S. actiuni care sa confere dreptul la mai multe voturi sau actiuni privilegiate.m. Petrom respecta principiul “o actiune. sector 1. Hotel Athenee Palace Hilton. sector 1. alege si numeste Consiliului de Supraveghere.A. Salon “Le Diplomate” Strada Episcopiei nr. un dividend”. Bucuresti. un vot.01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft) 20. Adunarea decide distribuirea profitului. Bucuresti.Guvernanta corporativa Nu exista limita de timp pentru cei ce iau cuvantul in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor. ROMANIA Structura actionariat 51.00 a. Nu exista actiuni fara drept de vot. 1-3. Documentele prezentate sunt postate pe site-ul companiei.64% Ministerul Economiei 20. Adunarea Generala a Actionarilor 2009 Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 10. numeste auditorii hotaraste compensatiile materiale pentru membrii Consiliului de Supraveghere.00 p. etc.m. (fond ce administreaza diverse participatii in cadrul mai Page 13 . Actionarii ce detin cel putin 5% din capitalul social pot solicita convocarea Adunarii Generale a Actionarilor. fiind astfel disponibile pentru toti utilizatorii. 1-3. Hotel Athenee Palace Hilton. la rubrica Relatia cu Investitorii.

4.0720 lei. Persoane Fizice si Juridice TOTAL Numar de actiuni Capital social (lei) Procent [%] 28.467.130.690.113. Ministerul Economiei 3.418 11.894.256 56.108.664.639 20. Banca Europeana Reconstructie si Dezvoltare 5. Fondul Proprietatea S.625. Prima data de tranzactionare a actiunilor Petrom a fost 3 septembrie iar pretul de inchidere din ziua respectiva a fost de 0.414 2.046.441.011 11.110 2.186 1.770.018.446.50 20.Guvernanta corporativa multor companii din Romania.214 100 pentru 1.741.061 3.410.60 5.777.147.03% BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) 6.335 Istoricul cotarii la bursa si al privatizarii Petrom 2001: Petrom este listata la Bursa de Valori Bucuresti.391.026 6.006.40 51. Page 14 .139.60 114.004.80 1.21% Alti actionari (aproximativ 500. Actionari 1.833. OMV AKTIENGESELLSCHAFT 2.10 352. creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist) 2.520.A.644.889.694.169.069.000 de persoane fizice si juridice din Romania si din strainatate) Nr.

Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat majorarea capitalului social. USD din Contractul de Imprumut incheiat cu Petrom in 2002.275.1 lei. In timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie – 9 februarie 2006).0046 RON. cu o valoare nominala de 0. Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) si OMV au semnat Contractul de Privatizare prin care OMV achizitiona 51% din actiunile Petrom printr-o combinatie de cumparare directa a 33. Perioada de tranzactionare a drepturilor de preferinta a inceput pe 14 decembrie 2005 si s-a incheiat la 23 decembrie 2005..050.600. reprezentand valoarea terenurilor pentru care compania a obtinut titlurile de proprietate in perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005.115 de actiuni.0040 RON si 0. aproape 198 mil. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a primit 266. persoane fizice si juridice.A.607. OMV a devenit actionar majoritar al Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la 5. cu o valoare nominala de 0. au fost transferate Page 15 .8 lei. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a subscris 13. euro).1 lei pe actiune.140.314 de actiuni.088 actiuni.977.209. In decursul acestei perioade. Prin urmare.5 mld. volumul zilnic fiind intre 12 si 58 mil.Guvernanta corporativa 2004: Pe 23 iulie. euro) si o crestere simultana de capital in Petrom (831 mil. in cota de 2. 2006: In 27 februarie. euro pentru 51% din capitalul social al Petrom si pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizarii. de drepturi. La 7 decembrie OMV a platit 1. au subscris 29. Pretul a fluctuat intre 0. 2005: In 22 noiembrie.34% din actiuni (669 mil. la cererea societatii Fondului Proprietatea S. si 3. pentru a-si putea pastra detinerea in companie. acordand actionarilor existenti dreptul de a subscrie noi actiuni.924 de actionari. OMV a subscris 334. drepturi de preferinta Petrom au fost tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.740 de actiuni. BERD a convertit 73 de mil.03% din capitalul social al Companiei.

In 11 iulie.Guvernanta corporativa 5. In urma transferului de actiuni si a majorarii capitalului social.A. reprezentand 9.050. Fondul Proprietatea S. Depozitarul Central S.A.996 de actiuni reprezentand 30.391. Fondul Proprietatea S.. in conformitate cu prevederile O.A. detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).862% din capitalul social iar Fondul Proprietatea detinea 5.887% din capitalul social.481. a transferat 5.862% din capitalul social al Petrom. Ministerul Economiei si Comertului detinea 17.186 de actiuni.130.A. reprezentand 10. AVAS detinea 17. iar S. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA.223% din capitalul social al Petrom S. nr.773.G.694. 2007: In 26 februarie. 81/2007.418 de actiuni reprezentand 20.11% din capitalul social.A. Depozitarul Central S. in contul Ministerului Economiei.578 de actiuni.791.64% din capitalul social.A. AVAS detine 11.050. in contul S. in urma preluarii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) de catre AVAS.600. a transferat actiunile Petrom detinute de Ministerul Economiei si Comertului in contul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).C. Dupa efectuarea transferului. Depozitarul Central S.608 actiuni Petrom din contul Ministerului Economiei si Comertului in contul Fondului Proprietatea. 2009: In 15 ianuarie.608 actiuni.600.C.996 actiuni reprezentand 30.079.481. in Page 16 . Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist.690.. reprezentand 20.773. In urma transferului.U. detine 11.

nivelul anual al vanzarilor medii pe statie a atins 4.404 mil lei. cu investitii totale record de 6. • 2008 a fost un an cu rezultate contradictorii: cifra de afaceri neta a crescut cu 36% fata de anul trecut. 308/30. In urma transferului. ca urmare a elementelor exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare.12. in data de 25 februarie 2009. la ora 8:30 (ora locala). mai mari cu 68% fata de 2007 • Perspective: continua monitorizare si prioritizare a proiectelelor de investitii si a cheltuielilor operationale cu scopul de a asigura atat mentinerea pozitiei financiare solide.418 de actiuni. EBIT-ul a fost negativ (1. 101/2006 a Guvernului. cat si realizarea obiectivelor noastre strategice Page 17 .2008. Ministerul Economiei detine 11. precum si pentru deprecierea valorii unor active • T4/08 a fost afectat de scaderea abrupta a pretului titeiului si de constituirea unor provizioane suplimentare: pentru prima oara de la privatizare.200 mil lei).694.decembrie 2008. Prezentarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea si ianuarie . de respingere a Ordonantei de Urgenta nr. reprezentand 20. cel mai mare producator de petrol si gaze din Europa de Sud Est.690.decembrie 2008 Petrom. a facut publice rezultatele pentru trimestrul al patrulea si ianuarie .Guvernanta corporativa conformitate cu prevederile Legii nr. profitul operational (EBIT) s-a redus cu 33% fata de 2007.3 mil litri • Procesul de restructurare si modernizare a companiei a continuat pe parcursul anului 2008.64% din capitalul social al Petrom. comparativ cu 332 mil lei in T4/07 • O parte din obiectivele prevazute pentru 2010 au fost realizate in avans: rata de inlocuire a rezervelor a atins 71%. datorita pretului in general favorabil al titeiului.

309 3.” T3/08 643 1.565 1.311 T4/07 332 754 230 3. sustinut de investitii semnificative inca din 2005 dupa privatizare.744 1.660 626 4. Petrom a inregistrat atat o crestere semnificativa a cifrei de afaceri nete datorita pretului favorabil al titeiului in primele trei trimestre din 2008.766 33.111 1.733 1.397 ∆% (33) 15 (43) 36 68 26 EBITDA Profit net Cifra de afaceri neta Investitii Angajati la sfarsitul perioadei Page 18 .022 16. si am terminat in linii mari programul de reorganizare din Marketing.253 33.820 26.200) (664) (1. In afara acestor efecte. achizitionate la inceputul anului 2008.404 33. Ca rezultat al programului de restructurare si modernizare. Director General Executiv Petrom „Performanta noastra financiara in 2008 a fost afectata in mare masura de mai multe elemente exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare.778 12.656 T4/08 (1.284 3. si datorita gradului redus de indatorare al companiei. cat si o imbunatatire a eficientei operationale in toate segmentele de activitate. Cu un continuu accent pe imbunatatirea eficientei si a monitorizarii costurilor. impreuna cu o strategie financiara conservativa aliniata la cea a Grupului OMV.397 ∆% 4 22 26 EBIT Indicatori principali (mil lei) 2008 1.965 3.751 6.613 1.311 2007 1. Beneficiile eforturilor de modernizare devin din ce in ce mai vizibile – am stabilizat productia de titei din Romania si am integrat cu succes activitatile de servicii de la Petromservice.269) 3. cat si de deprecierea valorii contabile nete a rafinariei de la Aprechim.Guvernanta corporativa Mariana Gheorghe. ne vom concentra pe atingerea obiectivelor noastre strategice si pe dezvoltarea in continuare a pozitiei noastre competitive in industria de titei si gaze.444 26. suntem bine pozitionati pentru a face fata provocarilor ce insotesc deteriorarea mediului de piata.

Bucuresti. 2007. Ed. 5.com/portal/01/petromcom. Bucuresti. Firma in economia europeana. Marilena Ghita. Ed. www. 3. Economica. Paul Tanase Ghita.Guvernanta corporativa BIBLIOGRAFIE 1. 4. www. Flavia Stoian.petrom. Audit intern si guvernanta corporativa. 2003. Universitara. Gheorghe Suciu.bvb. Ed. Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernarii intreprinderii. Viorel Avram. 2008.ro Page 19 . 2. Ana Morariu. Economica. Bucuresti.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful