ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Necesitatea procesului de guvernare al intreprinderii

Andries Cristina

Guvernanta corporativa Amuza Ana-Maria Abibula Serpil Facultatea CIG Master. Grupa 662. Seria A Page 2 . An I.

In mod surprinzator. fiind influentat pe rand de medii economice bazate pe proprietate familiala. putem distinge: • Guvernanta in care controlul se exercita prin mecanismele pietei ( Anglia ). • Guvernanta in care controlul apartine blocurilor de actionari dominanti ( Germania ). impotrivirea la adoptarea masurii de interdictie a OPC. specialisti care spre sfarsitul secolului trecut au concluzionat in „rapoartele“ lor cu privire la o parte din problemele esentiale ce trebuie avute in vedere atunci cand analizam mecanismul de conducere a unei companii. prezervarea dispersiei capitalului. capital bancar. aceleasi momente de criza au avut un efect benefic in privinta identificarii cailor de imbunatatire a conceptului de guvernanta corporativa. Franta sau Italia. Page 3 . investitori institutionali sau societati anonime. controlul societatii pe baza multipolara. Fundamente: miscarea cu usurinta a capitalului. La acest proces si-au adus contributia specialisti din tari ca Statele Unite ale Americii. medii dinamizate de scandalurile da rasunet care au avut loc in timp. Anglia. Substratul tipurilor de guvernanta il formeaza ingineriile juridico-financiare care in ciuda aproprierii lor raman inca apreciabil deosebite intre ele. care sa corespunda noii etape in evolutia economiei. In masura in care dominantele nationale se concentreaza asupra controlului conducerii firmei.Guvernanta corporativa CAPITOLUL I INTRODUCERE SI CARACTERISTICI PRIVIND GUVERNANTA CORPORATIVA Conceptul de Guvernanta Corporativa a aparut si s-a dezvoltat in secolul trecut.

A mai fost adaptat de Austria si Elvetia. Cu toata diversitatea. Guvernanta de firma are doua tendinte: inlaturarea prelungirilor sistemelor de stat care au lasat locul unor retele interpersonale sau mafiotice si emergenta unui nou model de guvernanta a firmei in curs de perfectionare care corespunde cu unul dintre cele mai vechi si raspandite modele care au existat. modelul „renan”. Foarte aplicabil la orice tip de firma este „o incastrare a activitatii economice in societate” pentru ca orice act economic este o legatura intre oameni ( sociala ). Danemarca. Romania este mai aproape de acesta. forma sa reprezentativa este in Germania. In context. In Europa. imprumutat cu anumite adaptari de Olanda. cel „retil”. fara sa fi avut antecedentele capitaliste imediate. • Modelul reticular – reglat prin retelele interpersonale si sociale. relatiile intre banci si industrie sunt foarte stranse..Guvernanta corporativa • Guvernanta in care controlul se exercita atat prin actionari cat si prin piata ( cea mai mare parte a tarilor din Europa ). iar in cadrul acestora redescoperim importanta unor factori precum: increderea. Modelul reticular tinde sa-l substituie pe cel administrativ decazut. modelul guvernantei de firma nu este inca unificat decat tendential pentru ca Uniunea Europeana continua sa fie in mare masura o Europa a natiunilor sau patriilor. distingem: • Modelul anglo-saxon in stare „pura” in Marea Britanie ( neoliberal sau liberal ). Page 4 . Sunt inca marcate de administrare de catre stat a economiei. partenerial (cu participarea salariatilor la cogestiune ). • Modelul Europei Continentale de tip partenerial. guvernanta firmei este expresia sistemului de relatii la care iau parte toti cei implicati in actul economic respectiv. respectul etc. Denumit frecvent. Belgia si Luxemburg. reputatia. daca avem in vedere caracteristicile predominante ale guvernantei de firma din tarile membre ale Uniunii Europene si cele care ar putea deveni membre in urmatorii 2-3 ani. Rolul pietelor bursiere este mai modest. • Celelalte tari din Europa centrala se confrunta cu problema guvernantei de firma. ce evoca intr-un anumit fel modelul partenerial. nu prea vizibil in publicatii pentru ca este eclipsat de celelalte doua.

prin forta lucrurilor. Se impune astfel promovarea ideii de cultura de guvernanta care. Franta. economia Frantei s-a deschis mult spre exterior si a suferit profunde influente externe care au schimbat modul de a pune problema guvernantei de firma: numeroase reglementari ale societatilor comerciale si modul lor de a functiona. Cele doua filiere de guvernanta trebuie ca impreuna sa rezolve doua mari probleme: • Formarea si identificarea unui „interes comun” lor. Culturile de intreprindere. o creatie complexa adaptata relatiilor din zona. nationalizarile repetate au accentuat rolul statului ca interlocutor pentru administratorii de firme. De aceea se resimte puternic tendinta de a imbogati analiza sistemelor de guvernare a firmelor prin renuntarea la abordarea lor exclusiv economica si integrarea in acest demers a dimensiunii legalitatii. Modelele si modalitatile de guvernanta a firmei in general. conducatorii firmelor si cadrele din sectorul public au urmat acelasi sistem de formare. • Realizarea „interesului comun”. intr-o tara se traduce prin institutionalizarea unui sistem de guvernanta a firmei. de educatie. Spania ). dar care nici intre ei nu sa pus inca de acord. Page 5 . dar si cele ale tarilor din UE releva ca aceasta institutie poate avea un impact deosebit nu numai in cadrul firmei.Guvernanta corporativa • Modelul mediteraneean – atribuit tarilor din nordul Marii Mediterane ( Italia. cultura etc. sunt diferite sub multiple aspecte: localizarea si componentele geografice deosebesc evident zona tarmurilor nordmediteraneene de interiorul tarilor respective. intrucat aceasta din urma modifica structura incitatiilor si informatiilor in jocul intereselor private in ideea de a satisface interesul public. nu venita de peste Atlantic. ceea ce implica existenta unor institutii adecvate pentru deliberare si consultare in functie de nivelul guvernantei. de sanatate. istorice si culturale. Toti remarca existenta unui asemenea model pana la sfarsitul secolului XX bazat pe stat in jurul caruia s-a constituit sistemul politic. care pune chestiunea modurilor de cooperare si coordonare posibile. ci si in dezvoltarea tarilor. politice. In ultima treime a secolului trecut. Guvernanta firmei are numeroase interferente de importanta majora cu guvernanta publica. in cele din urma. • Modelul francez sustinut de cativa specialisti din aceasta tara.

Conceptul de Guvernanta Corporativa continua sa fie intr-un proces de adaptare la cerintele unei economii moderne. si aplaneaza riscul luptelor pentru putere intre grupurile cu interese opuse. circulatia informatiilor. Pentru succesul sistemului in dezvoltarea economiei sunt foarte importante: aplicarea regulilor. marile grupuri. pietele. comunitatile. culturile de guvernanta. retelele. guvernele locale. primariile. societatea europeana deschide calea unui model cvasi-unic spre care se aluneca concomitent pe doua cai: prin adoptarea unor prevederi punctuale unice peste tot si prin erodarea unor deosebiri legislative nationale sau/si aproprierea acestora. determinante sunt increderea atat in putere. In orice sistem de guvernanta ( privata sau publica ). • Guvernanta bazata pe reguli impersonale si explicite pentru a asigura un nivel ridicat de incredere. de putere si informare. ceea ce induce ideea trecerii la sistemul informal. Page 6 . de a renunta la fidelitatea specifica relatiilor interpersonale. Noile reglementari adoptate de tarile membre ale UE referitoare la guvernanta firmelor nu anihileaza total si dintr-o data modelele zonale sau nationale. Printre institutiile proprice coordonarii intereselor publice si private ale firmelor sunt: statele. se disting doua modele: • Guvernanta bazata pe relatii interpersonale. Prin integrare regionala si globalizare se extind relatiile proprii guvernantei de firma si apar tendinte: de a profita de contactul cu sisteme de guvernanta impersonala in vederea obtinerii de avantaje personale. Regulile orienteaza comportamentul fiecaruia si permit anticiparea comportamentului celorlalti. credibilitatea si popularizarea lor. asociatiile. Pe aceasta cale. In plus. Arbitrajul il fac: statul si tribunalele. adica intre persoane care-si cunosc preferintele si interesele in mod reciproc. la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata la necesitatile de informare a investitorilor si a tertelor parti interesate in activitatea companiilor. cat si in informare. Sub acest aspect. dar le aproprie foarte mult.Guvernanta corporativa Acestea exclud raporturile de forta dintre cele doua guvernante. se construieste increderea. puterea si informarea. cresc cheltuielile pentru tranzactii.

si ar trebui sa faciliteze o monitorizare eficienta. Maximizarea valorii este situata sub responsabilitatea conducatorilor. Guvernanta corporativa implica un set de relatii intre conducerea unei unitati.culturala care se doreste. Necesitatea guvernantei corporative Conducerea corporatista aduce beneficii atat tarilor cat si companiilor. precum si mijloacele de atingere a obiectivelor respective si de monitorizare a performantelor obtinute. firmele Page 7 . imbunatatind increderea investitorilor si contribuind la cresterea competitivitatii firmelor. guvernanta corporative pune la dispozitie structura prin care sunt stabilite obiectivele firmei. Guvernanta corporativa este sistemul prin care firmele sunt conduse si controlate. Guvernanta corporativa este deja pe deplin recunoscuta ca fiind esentiala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv. incurajand astfel firmele sa utilizeze resursele in mod eficient. Exista o mare cantitate de probe empirice care arata ca anumite aspecte fundamnetale privind guvernanta corporativa joaca un rol cheie in imbunatatirea performantelor. Accelerarea globalizarii a creat o necesitate urgenta pentru guvernarea corporativa. De asemenea. O buna guvernanta corporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor care sunt in interesul firmei si al actionarilor. Un element cheie pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o buna guvernanta corporativa.Guvernanta corporativa Conceptul de guvernanta a intreprinderii ne trimite direct la influenta deciziilor strategice privind crearea de valoare. caracterizat prin existent unor firme competitive si a unor piete financiare eficiente. prin usurarea accesului firmelor la pietele de capital. actionari si alte parti interesate. Consiliul de Administratie. o guvernanta corespunzatoare presupune ca guvernele si companiile sa faca schimbari importante. Comportamentul managerilor privind criteriul de maximizare a bogatiei se realizeaza cu ajutorul unor parghii incitative si mecanisme de control. Evenimentele care caracterizeaza inceputul acestui al treilea mileniu arata ca procesul globalizarii pietelor nu este suficient pentru a crea dezvoltarea economica si social.

Pentru marile intreprinderi actionarii nu pot asigura in mod curent gestiunea firmei si mandateaza in acest sens pe manageri. Daca. si include cateva schimbari de principiu. guvernul trebuie sa stabileasca si sa mentioneze cadrul legal adecvat. Ele sunt. In plus. Pot fi identificate si costuri reziduale. imbunatateste stilul de conducere. o declaratie financiara corecta oferind creditorilor si investitorilor o modalitate simpla de comparatie intre investitiile potentiale. costuri care sunt angajate de mandatatii ce trebuie sa controleze activitatea mandatarilor si sa ii incite sa actioneze in interesul lor (monitoring cost). intreprinderea nu este capabila sa gaseasca un sistem Page 8 . pentru maximizarea crearii bogatiei este indispensabila realizarea de sisteme susceptibile de a rezolva conflictele neprevazute in contractele initiale. care sunt legate de abandonarea de catre actionari a controlului managerilor. de o maniera sau alta. sa le demonstreze acestora ca sunt cele mai bune posibile. in egala masura. expresia stakeholders. regasita si sub denumirea de teorie a mandatelor. Se constata o separare intre functia de proprietate si cea de gestiune. in limita legii. Se bazeaza pe puterea care este transferata prin mandate de actionari. de exemplu. Guvernarea intreprinderii are la baza ideea conform careia. cand costul de supraveghere marginal excede castigul marginal asociat controlului (o organizatie este eficace daca permite minimizarea costurilor agentiei). in special. Sensul larg al conducerii corporative este acela de a construi o structura care sa permita un grad larg de libertate. creste abilitatea de marketing pentru bunuri si servicii. suportate si de manageri. Aceasta relatie contractuala intre actionari si manageri sta la originea teoriei agentiei. intre diferiti stakeholders. deschide calea catre pietele financiare. care trebuie sa justifice deciziile lor in fata actionarilor si totodata. arata tansparenta si responsabilitate sociala. un sistem de guvernare performant este capabil sa previna asemenea conflicte favorizand. O buna guvernanta in cadrul unei companii diminueaza riscurile. mandatarilor (manageri) de a actiona in numele lor. Acest transfer de putere sta la originea identificarii costurilor agentiei.Guvernanta corporativa trebuie sa-si schimbe modul de operare. creste performanta. in conformitate cu standardele internationale de transparenta.

un control prea sever al managerilor ar putea fi costisitor. in egala masura. „calitatea” deciziilor este deopotriva un element important al evaluarii. in timp.A. sa asigure accesul egal al tuturor actionarilor la informatiile relevante despre Petrom. de ceea ce releva conjuctura). Directoratul Directoratul este numit de Consiliul de Supraveghere si gestioneaza activitatea curenta a Companiei si supervizeaza gestionarea companiilor din cadrul Grupului in conformitate cu Page 9 . Guvernanta corporativa Guvernanta corporativa isi propune sa asigurare acuratetea si transparenta in ce priveste rezultatele companiei si. Insa. in acelasi timp. Daca masurarea rezultatelor financiare are sens (adica presupunem ca se poate distinge ceea ce releva deciziile manageriale. cu paralizarea functionarii sale. evaluarea performantelor managerilor depinde nu numai de obiectivele propuse de diferiti stakeholders. CAPITOLUL II GUVERNANTA CORPORATIVA IN CADRUL PETROM S. risca sa se confrunte. In plus. pentru ca un sistem de guvernare sa fie eficace. ci si. de conditiile si restrictiile asumate de manageri. ar avea consecinte asupra procesului de creare a valorii si ar intarzia procesul decizional. Guvernanta corporativa respecta legislatia romana in vigoare si reglementarile grupului OMV.Guvernanta corporativa de rezolvare a conflictelor acceptabil de toti. De altfel. trebuie ca managerii firmei sa fie evaluati pe baza performantelor lor reale si sanctionati daca nu-si indeplinesc obligatiile contractuale. prin incapacitatea identificarii de noi resurse financiare sau altele.

Deciziile esentiale trebuie adoptate de catre intreg Directoratul. Directoratul aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a Actionarilor. Directoratul aproba strategia companiei impreuna cu Consiliul de Supraveghere si discuta periodic despre stadiul implementarii strategiei. deciziile Consiliului de Supraveghere. conform legislatiei romane. incepand cu 17 aprilie 2007. regulamentului intern si procedurilor si totodata a hotararilor Consiliului de Supraveghere. Consiliul de Supraveghere / Comitet Consiliul de Supraveghere este format din noua persoane numite in functie pentru doi ani de catre Adunarea Generala a Actionarilor din 17 aprilie 2007. precum si propriile decizii. Regulamentul intern al Consiliul de Supraveghere stipuleaza responsabilitatile si procedurile acestuia. Mandatul membrilor Directoratului este de 4 ani. a Actului Constitutiv al Companiei. Mai mult chiar. se considera cvorum indeplinit daca toti membrii Consiliului de Page 10 . reprezentantii angajatilor sunt invitati sa ia parte la sedintele Consiliului de Supraveghere. implementand totodata si procedurile interne in conformitate cu prevederile legale. Consiliul de Supraveghere numeste Directoratul si supervizeaza conduita in afaceri a conducerii. Membrii acestuia poseda o experienta relevanta in mai multe domenii. documentatia scrisa va fi transmisa la timp [cu cel putin o saptamana inainte de intalnire].Guvernanta corporativa prevederile legale. inclusiv o evaluare a riscurilor importante si a managementului riscurilor efectuat la nivelul companiei si la nivelul companiilor din cadrul Grupului la care aceasta detine pachetul majoritar. Este organismul care reprezinta si conduce compania. Directoratul asigura conducerea companiei pe propria raspundere. Directoratul furnizeaza periodic si la timp Consiliului de Supraveghere informatii complete cu referire la aspectele relevante ale desfasurarii activitatii.

In plus fata de Consiliului de Supraveghere. Emanoil Negut si Dl. Membrii comitetului detin expertiza financiara necesara acestor activitati. Comitetul de audit este responsabil sa revizuiasca si sa pregateasca adoptarea situatiilor financiare anuale. sa propuna modul de distribuire a profitului. Davies. Comitetul de audit Printre alte indatoriri. sunt stabilite regulile aplicabile in cazul conflictelor de interese. Membrii Comitetului de audit sunt : Dl. Dl. Petrom deleaga competente multiple membrilor Consiliului de Supraveghere. Independenta membrilor Consiliului de Supraveghere Page 11 . Hotararile au nevoie de o majoritate simpla de voturi pentru a fi aprobate. avand doar un numar limitat de alte comitete. Kevin Bortz. si sa faca recomandari Consiliului de Supraveghere. sa intocmeasca rapoarte de situatie. exista si un Comitet de audit. Gerhard Roiss.Guvernanta corporativa Supraveghere au fost invitati conform procedurii si daca cel putin 5 membri participa la intalnire. Dl. politici de management al riscului. situatii financiare consolidate. scrisori catre conducerea companiei si programul de audit intern. Infiintarea Comitetului de audit a fost aprobata conform prevederilor legii societatilor comerciale nr. David C. 31/1990. proceduri scrise pentru adoptarea unei hotarari in caz de urgenta. in colaborare cu auditorii externi si Auditul Intern al companiei.

Acceptarea unei functii in afara Petrom Grup de catre membrii Directoratului necesita acordul prealabil al Consiliului de Supraveghere. Conflicte de interese Petrom a definit reguli clare cu privire la conflictele de interese.Guvernanta corporativa Actul Constitutiv al companiei si legislatia romana pentru companii prevad criteriile de independenta a membrilor Consiliului de Supraveghere fata de actionarul principal. Membrii Consiliului de Supraveghere nu pot detine functii in companii terte care sunt concurente ale companiei sau ale actionarului majoritar. Adunarea Generala a Actionarilor Adunarea Generala a Actionarilor se desfasoara in orasul de resedinta al companiei Bucuresti. cu 30 de zile inainte de data desfasurarii sedintei. Toate conflictele de interese trebuie aduse urgent la cunostinta Presedintelui Consiliului de Supraveghere. Conform legislatiei romane. Membrii Directoratului trebuie sa comunice urgent Consiliului de Supraveghere interese patrimoniale personale in tranzactii ale companiei sau alte conflicte de interese si sa le raporteze Directoratului. Contractele incheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere sau cu companii administrate sau conduse de acestia au nevoie de acordul unanim al Consiliului. Page 12 . Participarea la Adunare este conditionata de detinerea statutului de actionar la data de referinta prestabilita. acest lucru reflectandu-se in structura Consiliului de Supraveghere. Adunarea Generala este convocata prin anunt public. Se interzice acordarea de imprumuturi membrilor Consiliului de Supraveghere de catre companie.

sector 1. actiuni care sa confere dreptul la mai multe voturi sau actiuni privilegiate. Bucuresti. sector 1. Salon “Le Diplomate” Strada Episcopiei nr.64% Ministerul Economiei 20. etc. Actionarii ce detin cel putin 5% din capitalul social pot solicita convocarea Adunarii Generale a Actionarilor. 1-3.m. Hotel Athenee Palace Hilton. Nu exista actiuni fara drept de vot. ROMANIA Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 12. fiind astfel disponibile pentru toti utilizatorii.m. Documentele prezentate sunt postate pe site-ul companiei. Salon “Le Diplomate” Strada Episcopiei nr. (fond ce administreaza diverse participatii in cadrul mai Page 13 . Petrom respecta principiul “o actiune. numeste auditorii hotaraste compensatiile materiale pentru membrii Consiliului de Supraveghere. alege si numeste Consiliului de Supraveghere. un dividend”. la rubrica Relatia cu Investitorii. Adunarea Generala a Actionarilor 2009 Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 10. Bucuresti.A. 1-3. Hotel Athenee Palace Hilton.01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft) 20.00 p.Guvernanta corporativa Nu exista limita de timp pentru cei ce iau cuvantul in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor.00 a.11% Fondul Proprietatea S. Adunarea decide distribuirea profitului. ROMANIA Structura actionariat 51. un vot.

4.50 20.410. Ministerul Economiei 3.21% Alti actionari (aproximativ 500.169.391.139. Persoane Fizice si Juridice TOTAL Numar de actiuni Capital social (lei) Procent [%] 28.833. Prima data de tranzactionare a actiunilor Petrom a fost 3 septembrie iar pretul de inchidere din ziua respectiva a fost de 0. Page 14 .467.256 56.061 3.018.046.130.110 2.625.639 20. creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist) 2.777.441.414 2.214 100 pentru 1.10 352. Fondul Proprietatea S.0720 lei.147.644.40 51.Guvernanta corporativa multor companii din Romania.069.690.741.186 1. OMV AKTIENGESELLSCHAFT 2. Banca Europeana Reconstructie si Dezvoltare 5. Actionari 1.894.60 5.108.03% BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) 6.446.694.006.113.60 114.004.000 de persoane fizice si juridice din Romania si din strainatate) Nr.520.80 1.A.664.011 11.418 11.770.026 6.889.335 Istoricul cotarii la bursa si al privatizarii Petrom 2001: Petrom este listata la Bursa de Valori Bucuresti.

03% din capitalul social al Companiei. aproape 198 mil. la cererea societatii Fondului Proprietatea S.0040 RON si 0.A.740 de actiuni.600.1 lei pe actiune. de drepturi.. 2005: In 22 noiembrie.275.0046 RON. reprezentand valoarea terenurilor pentru care compania a obtinut titlurile de proprietate in perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005.115 de actiuni. au subscris 29. si 3. drepturi de preferinta Petrom au fost tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti.924 de actionari. La 7 decembrie OMV a platit 1. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a primit 266. 2006: In 27 februarie. USD din Contractul de Imprumut incheiat cu Petrom in 2002. OMV a devenit actionar majoritar al Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la 5.977. Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat majorarea capitalului social.607. pentru a-si putea pastra detinerea in companie.140.050. volumul zilnic fiind intre 12 si 58 mil. in cota de 2.34% din actiuni (669 mil. Prin urmare. persoane fizice si juridice. au fost transferate Page 15 . cu o valoare nominala de 0.1 lei. Perioada de tranzactionare a drepturilor de preferinta a inceput pe 14 decembrie 2005 si s-a incheiat la 23 decembrie 2005. BERD a convertit 73 de mil. Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) si OMV au semnat Contractul de Privatizare prin care OMV achizitiona 51% din actiunile Petrom printr-o combinatie de cumparare directa a 33. In decursul acestei perioade. euro) si o crestere simultana de capital in Petrom (831 mil. euro).5 mld. In timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie – 9 februarie 2006). Pretul a fluctuat intre 0.314 de actiuni.088 actiuni.209. OMV a subscris 334.Guvernanta corporativa 2004: Pe 23 iulie. acordand actionarilor existenti dreptul de a subscrie noi actiuni.8 lei. cu o valoare nominala de 0. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a subscris 13. euro pentru 51% din capitalul social al Petrom si pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizarii.

C.996 de actiuni reprezentand 30.418 de actiuni reprezentand 20.186 de actiuni.773.223% din capitalul social al Petrom S. iar S.391.11% din capitalul social. in conformitate cu prevederile O.A.U.. a transferat 5. reprezentand 9.481.Guvernanta corporativa 5. a transferat actiunile Petrom detinute de Ministerul Economiei si Comertului in contul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).600. In urma transferului. Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist. AVAS detinea 17. Fondul Proprietatea S.079. reprezentand 10.G. AVAS detine 11.694.A. 2009: In 15 ianuarie. Fondul Proprietatea S. 81/2007.773. in contul S.A.791.481.608 actiuni. Ministerul Economiei si Comertului detinea 17. Depozitarul Central S..578 de actiuni. Depozitarul Central S. in Page 16 . Dupa efectuarea transferului. Depozitarul Central S. In 11 iulie.862% din capitalul social al Petrom.996 actiuni reprezentand 30.050. detine 11. reprezentand 20. nr. 2007: In 26 februarie.A. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA.862% din capitalul social iar Fondul Proprietatea detinea 5. in contul Ministerului Economiei.608 actiuni Petrom din contul Ministerului Economiei si Comertului in contul Fondului Proprietatea.A.A. In urma transferului de actiuni si a majorarii capitalului social. detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS).600.C.690. in urma preluarii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) de catre AVAS.130.887% din capitalul social.050.64% din capitalul social.

ca urmare a elementelor exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare. • 2008 a fost un an cu rezultate contradictorii: cifra de afaceri neta a crescut cu 36% fata de anul trecut. 308/30. profitul operational (EBIT) s-a redus cu 33% fata de 2007.690. in data de 25 februarie 2009. la ora 8:30 (ora locala).694.64% din capitalul social al Petrom. EBIT-ul a fost negativ (1.decembrie 2008 Petrom. mai mari cu 68% fata de 2007 • Perspective: continua monitorizare si prioritizare a proiectelelor de investitii si a cheltuielilor operationale cu scopul de a asigura atat mentinerea pozitiei financiare solide. Prezentarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea si ianuarie . In urma transferului. 101/2006 a Guvernului. cat si realizarea obiectivelor noastre strategice Page 17 . Ministerul Economiei detine 11. nivelul anual al vanzarilor medii pe statie a atins 4. datorita pretului in general favorabil al titeiului.2008. comparativ cu 332 mil lei in T4/07 • O parte din obiectivele prevazute pentru 2010 au fost realizate in avans: rata de inlocuire a rezervelor a atins 71%.404 mil lei. de respingere a Ordonantei de Urgenta nr.12.decembrie 2008.3 mil litri • Procesul de restructurare si modernizare a companiei a continuat pe parcursul anului 2008. cel mai mare producator de petrol si gaze din Europa de Sud Est. precum si pentru deprecierea valorii unor active • T4/08 a fost afectat de scaderea abrupta a pretului titeiului si de constituirea unor provizioane suplimentare: pentru prima oara de la privatizare. a facut publice rezultatele pentru trimestrul al patrulea si ianuarie .200 mil lei).418 de actiuni. cu investitii totale record de 6. reprezentand 20.Guvernanta corporativa conformitate cu prevederile Legii nr.

311 T4/07 332 754 230 3. Ca rezultat al programului de restructurare si modernizare.Guvernanta corporativa Mariana Gheorghe.656 T4/08 (1.444 26. achizitionate la inceputul anului 2008.404 33.309 3.565 1.” T3/08 643 1.778 12. sustinut de investitii semnificative inca din 2005 dupa privatizare.022 16.284 3.820 26. cat si o imbunatatire a eficientei operationale in toate segmentele de activitate.269) 3. impreuna cu o strategie financiara conservativa aliniata la cea a Grupului OMV.751 6. Beneficiile eforturilor de modernizare devin din ce in ce mai vizibile – am stabilizat productia de titei din Romania si am integrat cu succes activitatile de servicii de la Petromservice.311 2007 1. si am terminat in linii mari programul de reorganizare din Marketing. si datorita gradului redus de indatorare al companiei.200) (664) (1.613 1.766 33. suntem bine pozitionati pentru a face fata provocarilor ce insotesc deteriorarea mediului de piata.397 ∆% 4 22 26 EBIT Indicatori principali (mil lei) 2008 1. ne vom concentra pe atingerea obiectivelor noastre strategice si pe dezvoltarea in continuare a pozitiei noastre competitive in industria de titei si gaze.111 1.660 626 4. Cu un continuu accent pe imbunatatirea eficientei si a monitorizarii costurilor.253 33. In afara acestor efecte.744 1. cat si de deprecierea valorii contabile nete a rafinariei de la Aprechim. Director General Executiv Petrom „Performanta noastra financiara in 2008 a fost afectata in mare masura de mai multe elemente exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare.733 1.965 3. Petrom a inregistrat atat o crestere semnificativa a cifrei de afaceri nete datorita pretului favorabil al titeiului in primele trei trimestre din 2008.397 ∆% (33) 15 (43) 36 68 26 EBITDA Profit net Cifra de afaceri neta Investitii Angajati la sfarsitul perioadei Page 18 .

www. Flavia Stoian.petrom.com/portal/01/petromcom.bvb. Bucuresti. www. Economica. Economica. Ed. 2. 5. Viorel Avram. 2008. Marilena Ghita. Ed.ro Page 19 . Gheorghe Suciu. 2003. Paul Tanase Ghita. 4. Ed. Ana Morariu. Bucuresti. Bucuresti. 2007. Audit intern si guvernanta corporativa.Guvernanta corporativa BIBLIOGRAFIE 1. Universitara. Firma in economia europeana. 3. Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernarii intreprinderii.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful