ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI

Necesitatea procesului de guvernare al intreprinderii

Andries Cristina

Guvernanta corporativa Amuza Ana-Maria Abibula Serpil Facultatea CIG Master. An I. Grupa 662. Seria A Page 2 .

specialisti care spre sfarsitul secolului trecut au concluzionat in „rapoartele“ lor cu privire la o parte din problemele esentiale ce trebuie avute in vedere atunci cand analizam mecanismul de conducere a unei companii. Fundamente: miscarea cu usurinta a capitalului.Guvernanta corporativa CAPITOLUL I INTRODUCERE SI CARACTERISTICI PRIVIND GUVERNANTA CORPORATIVA Conceptul de Guvernanta Corporativa a aparut si s-a dezvoltat in secolul trecut. putem distinge: • Guvernanta in care controlul se exercita prin mecanismele pietei ( Anglia ). In mod surprinzator. • Guvernanta in care controlul apartine blocurilor de actionari dominanti ( Germania ). impotrivirea la adoptarea masurii de interdictie a OPC. controlul societatii pe baza multipolara. Franta sau Italia. La acest proces si-au adus contributia specialisti din tari ca Statele Unite ale Americii. care sa corespunda noii etape in evolutia economiei. Substratul tipurilor de guvernanta il formeaza ingineriile juridico-financiare care in ciuda aproprierii lor raman inca apreciabil deosebite intre ele. Anglia. fiind influentat pe rand de medii economice bazate pe proprietate familiala. investitori institutionali sau societati anonime. prezervarea dispersiei capitalului. aceleasi momente de criza au avut un efect benefic in privinta identificarii cailor de imbunatatire a conceptului de guvernanta corporativa. In masura in care dominantele nationale se concentreaza asupra controlului conducerii firmei. medii dinamizate de scandalurile da rasunet care au avut loc in timp. Page 3 . capital bancar.

modelul „renan”. In Europa. reputatia. cel „retil”. partenerial (cu participarea salariatilor la cogestiune ). imprumutat cu anumite adaptari de Olanda. fara sa fi avut antecedentele capitaliste imediate. Romania este mai aproape de acesta. • Modelul reticular – reglat prin retelele interpersonale si sociale. guvernanta firmei este expresia sistemului de relatii la care iau parte toti cei implicati in actul economic respectiv. relatiile intre banci si industrie sunt foarte stranse. daca avem in vedere caracteristicile predominante ale guvernantei de firma din tarile membre ale Uniunii Europene si cele care ar putea deveni membre in urmatorii 2-3 ani. Denumit frecvent. distingem: • Modelul anglo-saxon in stare „pura” in Marea Britanie ( neoliberal sau liberal ). Danemarca. forma sa reprezentativa este in Germania. Belgia si Luxemburg. Page 4 .Guvernanta corporativa • Guvernanta in care controlul se exercita atat prin actionari cat si prin piata ( cea mai mare parte a tarilor din Europa ). respectul etc. Sunt inca marcate de administrare de catre stat a economiei. Guvernanta de firma are doua tendinte: inlaturarea prelungirilor sistemelor de stat care au lasat locul unor retele interpersonale sau mafiotice si emergenta unui nou model de guvernanta a firmei in curs de perfectionare care corespunde cu unul dintre cele mai vechi si raspandite modele care au existat.. In context. A mai fost adaptat de Austria si Elvetia. Cu toata diversitatea. Modelul reticular tinde sa-l substituie pe cel administrativ decazut. • Celelalte tari din Europa centrala se confrunta cu problema guvernantei de firma. • Modelul Europei Continentale de tip partenerial. Foarte aplicabil la orice tip de firma este „o incastrare a activitatii economice in societate” pentru ca orice act economic este o legatura intre oameni ( sociala ). nu prea vizibil in publicatii pentru ca este eclipsat de celelalte doua. modelul guvernantei de firma nu este inca unificat decat tendential pentru ca Uniunea Europeana continua sa fie in mare masura o Europa a natiunilor sau patriilor. iar in cadrul acestora redescoperim importanta unor factori precum: increderea. ce evoca intr-un anumit fel modelul partenerial. Rolul pietelor bursiere este mai modest.

istorice si culturale. politice. nu venita de peste Atlantic. cultura etc. intr-o tara se traduce prin institutionalizarea unui sistem de guvernanta a firmei. Cele doua filiere de guvernanta trebuie ca impreuna sa rezolve doua mari probleme: • Formarea si identificarea unui „interes comun” lor. • Modelul francez sustinut de cativa specialisti din aceasta tara. care pune chestiunea modurilor de cooperare si coordonare posibile. ci si in dezvoltarea tarilor. De aceea se resimte puternic tendinta de a imbogati analiza sistemelor de guvernare a firmelor prin renuntarea la abordarea lor exclusiv economica si integrarea in acest demers a dimensiunii legalitatii. de educatie. Franta. economia Frantei s-a deschis mult spre exterior si a suferit profunde influente externe care au schimbat modul de a pune problema guvernantei de firma: numeroase reglementari ale societatilor comerciale si modul lor de a functiona. in cele din urma. dar si cele ale tarilor din UE releva ca aceasta institutie poate avea un impact deosebit nu numai in cadrul firmei. nationalizarile repetate au accentuat rolul statului ca interlocutor pentru administratorii de firme. In ultima treime a secolului trecut. Guvernanta firmei are numeroase interferente de importanta majora cu guvernanta publica. prin forta lucrurilor. de sanatate. intrucat aceasta din urma modifica structura incitatiilor si informatiilor in jocul intereselor private in ideea de a satisface interesul public. conducatorii firmelor si cadrele din sectorul public au urmat acelasi sistem de formare. Modelele si modalitatile de guvernanta a firmei in general.Guvernanta corporativa • Modelul mediteraneean – atribuit tarilor din nordul Marii Mediterane ( Italia. • Realizarea „interesului comun”. Toti remarca existenta unui asemenea model pana la sfarsitul secolului XX bazat pe stat in jurul caruia s-a constituit sistemul politic. dar care nici intre ei nu sa pus inca de acord. ceea ce implica existenta unor institutii adecvate pentru deliberare si consultare in functie de nivelul guvernantei. Spania ). Culturile de intreprindere. Se impune astfel promovarea ideii de cultura de guvernanta care. o creatie complexa adaptata relatiilor din zona. sunt diferite sub multiple aspecte: localizarea si componentele geografice deosebesc evident zona tarmurilor nordmediteraneene de interiorul tarilor respective. Page 5 .

Arbitrajul il fac: statul si tribunalele. cat si in informare. de a renunta la fidelitatea specifica relatiilor interpersonale. determinante sunt increderea atat in putere. Sub acest aspect. guvernele locale. asociatiile. retelele. Pe aceasta cale. credibilitatea si popularizarea lor. Prin integrare regionala si globalizare se extind relatiile proprii guvernantei de firma si apar tendinte: de a profita de contactul cu sisteme de guvernanta impersonala in vederea obtinerii de avantaje personale.Guvernanta corporativa Acestea exclud raporturile de forta dintre cele doua guvernante. Regulile orienteaza comportamentul fiecaruia si permit anticiparea comportamentului celorlalti. Conceptul de Guvernanta Corporativa continua sa fie intr-un proces de adaptare la cerintele unei economii moderne. In plus. Pentru succesul sistemului in dezvoltarea economiei sunt foarte importante: aplicarea regulilor. primariile. Printre institutiile proprice coordonarii intereselor publice si private ale firmelor sunt: statele. marile grupuri. pietele. societatea europeana deschide calea unui model cvasi-unic spre care se aluneca concomitent pe doua cai: prin adoptarea unor prevederi punctuale unice peste tot si prin erodarea unor deosebiri legislative nationale sau/si aproprierea acestora. adica intre persoane care-si cunosc preferintele si interesele in mod reciproc. si aplaneaza riscul luptelor pentru putere intre grupurile cu interese opuse. circulatia informatiilor. dar le aproprie foarte mult. puterea si informarea. ceea ce induce ideea trecerii la sistemul informal. Page 6 . Noile reglementari adoptate de tarile membre ale UE referitoare la guvernanta firmelor nu anihileaza total si dintr-o data modelele zonale sau nationale. se construieste increderea. la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata la necesitatile de informare a investitorilor si a tertelor parti interesate in activitatea companiilor. culturile de guvernanta. • Guvernanta bazata pe reguli impersonale si explicite pentru a asigura un nivel ridicat de incredere. se disting doua modele: • Guvernanta bazata pe relatii interpersonale. de putere si informare. In orice sistem de guvernanta ( privata sau publica ). comunitatile. cresc cheltuielile pentru tranzactii.

Evenimentele care caracterizeaza inceputul acestui al treilea mileniu arata ca procesul globalizarii pietelor nu este suficient pentru a crea dezvoltarea economica si social. firmele Page 7 . O buna guvernanta corporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor care sunt in interesul firmei si al actionarilor. Exista o mare cantitate de probe empirice care arata ca anumite aspecte fundamnetale privind guvernanta corporativa joaca un rol cheie in imbunatatirea performantelor. Maximizarea valorii este situata sub responsabilitatea conducatorilor. imbunatatind increderea investitorilor si contribuind la cresterea competitivitatii firmelor. caracterizat prin existent unor firme competitive si a unor piete financiare eficiente. si ar trebui sa faciliteze o monitorizare eficienta. Consiliul de Administratie. precum si mijloacele de atingere a obiectivelor respective si de monitorizare a performantelor obtinute. incurajand astfel firmele sa utilizeze resursele in mod eficient. Guvernanta corporativa implica un set de relatii intre conducerea unei unitati. prin usurarea accesului firmelor la pietele de capital. Comportamentul managerilor privind criteriul de maximizare a bogatiei se realizeaza cu ajutorul unor parghii incitative si mecanisme de control. De asemenea. Necesitatea guvernantei corporative Conducerea corporatista aduce beneficii atat tarilor cat si companiilor. actionari si alte parti interesate. o guvernanta corespunzatoare presupune ca guvernele si companiile sa faca schimbari importante. Un element cheie pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o buna guvernanta corporativa. Accelerarea globalizarii a creat o necesitate urgenta pentru guvernarea corporativa.Guvernanta corporativa Conceptul de guvernanta a intreprinderii ne trimite direct la influenta deciziilor strategice privind crearea de valoare. Guvernanta corporativa este sistemul prin care firmele sunt conduse si controlate.culturala care se doreste. guvernanta corporative pune la dispozitie structura prin care sunt stabilite obiectivele firmei. Guvernanta corporativa este deja pe deplin recunoscuta ca fiind esentiala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv.

In plus. creste performanta. Ele sunt. creste abilitatea de marketing pentru bunuri si servicii. cand costul de supraveghere marginal excede castigul marginal asociat controlului (o organizatie este eficace daca permite minimizarea costurilor agentiei). suportate si de manageri. in special. guvernul trebuie sa stabileasca si sa mentioneze cadrul legal adecvat. intre diferiti stakeholders. costuri care sunt angajate de mandatatii ce trebuie sa controleze activitatea mandatarilor si sa ii incite sa actioneze in interesul lor (monitoring cost). Acest transfer de putere sta la originea identificarii costurilor agentiei. expresia stakeholders. si include cateva schimbari de principiu.Guvernanta corporativa trebuie sa-si schimbe modul de operare. deschide calea catre pietele financiare. Se constata o separare intre functia de proprietate si cea de gestiune. intreprinderea nu este capabila sa gaseasca un sistem Page 8 . pentru maximizarea crearii bogatiei este indispensabila realizarea de sisteme susceptibile de a rezolva conflictele neprevazute in contractele initiale. o declaratie financiara corecta oferind creditorilor si investitorilor o modalitate simpla de comparatie intre investitiile potentiale. in limita legii. de exemplu. Guvernarea intreprinderii are la baza ideea conform careia. in conformitate cu standardele internationale de transparenta. Daca. Pot fi identificate si costuri reziduale. Pentru marile intreprinderi actionarii nu pot asigura in mod curent gestiunea firmei si mandateaza in acest sens pe manageri. O buna guvernanta in cadrul unei companii diminueaza riscurile. care trebuie sa justifice deciziile lor in fata actionarilor si totodata. Aceasta relatie contractuala intre actionari si manageri sta la originea teoriei agentiei. de o maniera sau alta. imbunatateste stilul de conducere. Sensul larg al conducerii corporative este acela de a construi o structura care sa permita un grad larg de libertate. mandatarilor (manageri) de a actiona in numele lor. sa le demonstreze acestora ca sunt cele mai bune posibile. care sunt legate de abandonarea de catre actionari a controlului managerilor. arata tansparenta si responsabilitate sociala. regasita si sub denumirea de teorie a mandatelor. in egala masura. un sistem de guvernare performant este capabil sa previna asemenea conflicte favorizand. Se bazeaza pe puterea care este transferata prin mandate de actionari.

ar avea consecinte asupra procesului de creare a valorii si ar intarzia procesul decizional. Directoratul Directoratul este numit de Consiliul de Supraveghere si gestioneaza activitatea curenta a Companiei si supervizeaza gestionarea companiilor din cadrul Grupului in conformitate cu Page 9 .Guvernanta corporativa de rezolvare a conflictelor acceptabil de toti. pentru ca un sistem de guvernare sa fie eficace. evaluarea performantelor managerilor depinde nu numai de obiectivele propuse de diferiti stakeholders.A. de conditiile si restrictiile asumate de manageri. „calitatea” deciziilor este deopotriva un element important al evaluarii. cu paralizarea functionarii sale. Insa. sa asigure accesul egal al tuturor actionarilor la informatiile relevante despre Petrom. Guvernanta corporativa Guvernanta corporativa isi propune sa asigurare acuratetea si transparenta in ce priveste rezultatele companiei si. ci si. De altfel. in egala masura. CAPITOLUL II GUVERNANTA CORPORATIVA IN CADRUL PETROM S. Daca masurarea rezultatelor financiare are sens (adica presupunem ca se poate distinge ceea ce releva deciziile manageriale. Guvernanta corporativa respecta legislatia romana in vigoare si reglementarile grupului OMV. prin incapacitatea identificarii de noi resurse financiare sau altele. de ceea ce releva conjuctura). trebuie ca managerii firmei sa fie evaluati pe baza performantelor lor reale si sanctionati daca nu-si indeplinesc obligatiile contractuale. un control prea sever al managerilor ar putea fi costisitor. in timp. risca sa se confrunte. in acelasi timp. In plus.

Regulamentul intern al Consiliul de Supraveghere stipuleaza responsabilitatile si procedurile acestuia. Consiliul de Supraveghere / Comitet Consiliul de Supraveghere este format din noua persoane numite in functie pentru doi ani de catre Adunarea Generala a Actionarilor din 17 aprilie 2007. Directoratul aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a Actionarilor. Consiliul de Supraveghere numeste Directoratul si supervizeaza conduita in afaceri a conducerii. Mandatul membrilor Directoratului este de 4 ani. se considera cvorum indeplinit daca toti membrii Consiliului de Page 10 . implementand totodata si procedurile interne in conformitate cu prevederile legale. Directoratul aproba strategia companiei impreuna cu Consiliul de Supraveghere si discuta periodic despre stadiul implementarii strategiei. inclusiv o evaluare a riscurilor importante si a managementului riscurilor efectuat la nivelul companiei si la nivelul companiilor din cadrul Grupului la care aceasta detine pachetul majoritar. precum si propriile decizii. Deciziile esentiale trebuie adoptate de catre intreg Directoratul. regulamentului intern si procedurilor si totodata a hotararilor Consiliului de Supraveghere. reprezentantii angajatilor sunt invitati sa ia parte la sedintele Consiliului de Supraveghere. Este organismul care reprezinta si conduce compania. Directoratul furnizeaza periodic si la timp Consiliului de Supraveghere informatii complete cu referire la aspectele relevante ale desfasurarii activitatii.Guvernanta corporativa prevederile legale. a Actului Constitutiv al Companiei. Membrii acestuia poseda o experienta relevanta in mai multe domenii. deciziile Consiliului de Supraveghere. Mai mult chiar. conform legislatiei romane. documentatia scrisa va fi transmisa la timp [cu cel putin o saptamana inainte de intalnire]. Directoratul asigura conducerea companiei pe propria raspundere. incepand cu 17 aprilie 2007.

sa intocmeasca rapoarte de situatie. David C. Independenta membrilor Consiliului de Supraveghere Page 11 . Dl. scrisori catre conducerea companiei si programul de audit intern. 31/1990. Petrom deleaga competente multiple membrilor Consiliului de Supraveghere. exista si un Comitet de audit. si sa faca recomandari Consiliului de Supraveghere. Comitetul de audit este responsabil sa revizuiasca si sa pregateasca adoptarea situatiilor financiare anuale. Emanoil Negut si Dl. avand doar un numar limitat de alte comitete. In plus fata de Consiliului de Supraveghere. sa propuna modul de distribuire a profitului.Guvernanta corporativa Supraveghere au fost invitati conform procedurii si daca cel putin 5 membri participa la intalnire. Membrii Comitetului de audit sunt : Dl. Kevin Bortz. in colaborare cu auditorii externi si Auditul Intern al companiei. Comitetul de audit Printre alte indatoriri. Infiintarea Comitetului de audit a fost aprobata conform prevederilor legii societatilor comerciale nr. Gerhard Roiss. politici de management al riscului. Davies. sunt stabilite regulile aplicabile in cazul conflictelor de interese. Membrii comitetului detin expertiza financiara necesara acestor activitati. proceduri scrise pentru adoptarea unei hotarari in caz de urgenta. situatii financiare consolidate. Dl. Hotararile au nevoie de o majoritate simpla de voturi pentru a fi aprobate.

acest lucru reflectandu-se in structura Consiliului de Supraveghere. Conform legislatiei romane. Contractele incheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere sau cu companii administrate sau conduse de acestia au nevoie de acordul unanim al Consiliului.Guvernanta corporativa Actul Constitutiv al companiei si legislatia romana pentru companii prevad criteriile de independenta a membrilor Consiliului de Supraveghere fata de actionarul principal. Membrii Directoratului trebuie sa comunice urgent Consiliului de Supraveghere interese patrimoniale personale in tranzactii ale companiei sau alte conflicte de interese si sa le raporteze Directoratului. Toate conflictele de interese trebuie aduse urgent la cunostinta Presedintelui Consiliului de Supraveghere. Adunarea Generala este convocata prin anunt public. Acceptarea unei functii in afara Petrom Grup de catre membrii Directoratului necesita acordul prealabil al Consiliului de Supraveghere. Adunarea Generala a Actionarilor Adunarea Generala a Actionarilor se desfasoara in orasul de resedinta al companiei Bucuresti. cu 30 de zile inainte de data desfasurarii sedintei. Membrii Consiliului de Supraveghere nu pot detine functii in companii terte care sunt concurente ale companiei sau ale actionarului majoritar. Conflicte de interese Petrom a definit reguli clare cu privire la conflictele de interese. Participarea la Adunare este conditionata de detinerea statutului de actionar la data de referinta prestabilita. Page 12 . Se interzice acordarea de imprumuturi membrilor Consiliului de Supraveghere de catre companie.

Nu exista actiuni fara drept de vot. actiuni care sa confere dreptul la mai multe voturi sau actiuni privilegiate.00 p. Hotel Athenee Palace Hilton. sector 1. Actionarii ce detin cel putin 5% din capitalul social pot solicita convocarea Adunarii Generale a Actionarilor. etc.00 a. fiind astfel disponibile pentru toti utilizatorii. Adunarea decide distribuirea profitului. ROMANIA Structura actionariat 51.m. ROMANIA Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 12.Guvernanta corporativa Nu exista limita de timp pentru cei ce iau cuvantul in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor. (fond ce administreaza diverse participatii in cadrul mai Page 13 .m. 1-3. Petrom respecta principiul “o actiune.01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft) 20. un vot. Hotel Athenee Palace Hilton.11% Fondul Proprietatea S. un dividend”. Salon “Le Diplomate” Strada Episcopiei nr. sector 1. numeste auditorii hotaraste compensatiile materiale pentru membrii Consiliului de Supraveghere. 1-3.64% Ministerul Economiei 20. Bucuresti.A. la rubrica Relatia cu Investitorii. Documentele prezentate sunt postate pe site-ul companiei. Adunarea Generala a Actionarilor 2009 Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 10. alege si numeste Consiliului de Supraveghere. Bucuresti. Salon “Le Diplomate” Strada Episcopiei nr.

625.694.60 114.113.894.80 1.108.139. Page 14 .214 100 pentru 1.418 11.520.000 de persoane fizice si juridice din Romania si din strainatate) Nr.690.130.833.018.391.A.446.410.777.21% Alti actionari (aproximativ 500.40 51.Guvernanta corporativa multor companii din Romania. Prima data de tranzactionare a actiunilor Petrom a fost 3 septembrie iar pretul de inchidere din ziua respectiva a fost de 0.467.03% BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) 6.004.889.011 11.414 2. Ministerul Economiei 3. Fondul Proprietatea S.256 56.006.664.026 6.10 352. Persoane Fizice si Juridice TOTAL Numar de actiuni Capital social (lei) Procent [%] 28.770. OMV AKTIENGESELLSCHAFT 2.644.147. Actionari 1.046.441.0720 lei.741.639 20. creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist) 2.186 1.061 3.069.169.110 2.60 5. Banca Europeana Reconstructie si Dezvoltare 5.50 20. 4.335 Istoricul cotarii la bursa si al privatizarii Petrom 2001: Petrom este listata la Bursa de Valori Bucuresti.

050. La 7 decembrie OMV a platit 1.1 lei pe actiune. de drepturi.1 lei. euro).8 lei.209.115 de actiuni. persoane fizice si juridice. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a primit 266.140.A. volumul zilnic fiind intre 12 si 58 mil.607. BERD a convertit 73 de mil. USD din Contractul de Imprumut incheiat cu Petrom in 2002. cu o valoare nominala de 0.314 de actiuni. In decursul acestei perioade. Pretul a fluctuat intre 0. 2005: In 22 noiembrie. in cota de 2. Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a subscris 13. au subscris 29. OMV a subscris 334. Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) si OMV au semnat Contractul de Privatizare prin care OMV achizitiona 51% din actiunile Petrom printr-o combinatie de cumparare directa a 33.740 de actiuni.. euro) si o crestere simultana de capital in Petrom (831 mil.924 de actionari.275.0046 RON.03% din capitalul social al Companiei. acordand actionarilor existenti dreptul de a subscrie noi actiuni. aproape 198 mil.5 mld. la cererea societatii Fondului Proprietatea S. Prin urmare. Perioada de tranzactionare a drepturilor de preferinta a inceput pe 14 decembrie 2005 si s-a incheiat la 23 decembrie 2005. drepturi de preferinta Petrom au fost tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti. reprezentand valoarea terenurilor pentru care compania a obtinut titlurile de proprietate in perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005. 2006: In 27 februarie. In timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie – 9 februarie 2006).977. au fost transferate Page 15 .0040 RON si 0.Guvernanta corporativa 2004: Pe 23 iulie. euro pentru 51% din capitalul social al Petrom si pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizarii.088 actiuni. si 3. cu o valoare nominala de 0. pentru a-si putea pastra detinerea in companie.600. OMV a devenit actionar majoritar al Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la 5. Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat majorarea capitalului social.34% din actiuni (669 mil.

481.050.186 de actiuni. detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). In urma transferului de actiuni si a majorarii capitalului social.418 de actiuni reprezentand 20. iar S. AVAS detine 11. in contul S. Depozitarul Central S.079.391. reprezentand 9.050. In urma transferului.578 de actiuni. Fondul Proprietatea S.600. Depozitarul Central S. in urma preluarii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) de catre AVAS. 81/2007.600. AVAS detinea 17.Guvernanta corporativa 5. in conformitate cu prevederile O.862% din capitalul social iar Fondul Proprietatea detinea 5..A.C.773. 2009: In 15 ianuarie.A. reprezentand 10. in contul Ministerului Economiei.887% din capitalul social.A.608 actiuni Petrom din contul Ministerului Economiei si Comertului in contul Fondului Proprietatea. nr.223% din capitalul social al Petrom S..A.A.996 actiuni reprezentand 30.608 actiuni.130.481. a transferat actiunile Petrom detinute de Ministerul Economiei si Comertului in contul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Ministerul Economiei si Comertului detinea 17. detine 11.690. a transferat 5. 2007: In 26 februarie. Depozitarul Central S.G. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA.U.64% din capitalul social. Dupa efectuarea transferului.773.A. Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist. in Page 16 .11% din capitalul social.694.C. reprezentand 20.862% din capitalul social al Petrom. Fondul Proprietatea S. In 11 iulie.791.996 de actiuni reprezentand 30.

nivelul anual al vanzarilor medii pe statie a atins 4. EBIT-ul a fost negativ (1. in data de 25 februarie 2009.Guvernanta corporativa conformitate cu prevederile Legii nr.decembrie 2008. Prezentarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea si ianuarie .694.3 mil litri • Procesul de restructurare si modernizare a companiei a continuat pe parcursul anului 2008. 308/30. 101/2006 a Guvernului. datorita pretului in general favorabil al titeiului.2008. In urma transferului. mai mari cu 68% fata de 2007 • Perspective: continua monitorizare si prioritizare a proiectelelor de investitii si a cheltuielilor operationale cu scopul de a asigura atat mentinerea pozitiei financiare solide. cel mai mare producator de petrol si gaze din Europa de Sud Est. Ministerul Economiei detine 11. comparativ cu 332 mil lei in T4/07 • O parte din obiectivele prevazute pentru 2010 au fost realizate in avans: rata de inlocuire a rezervelor a atins 71%. la ora 8:30 (ora locala). reprezentand 20. ca urmare a elementelor exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare.64% din capitalul social al Petrom.12. cu investitii totale record de 6.418 de actiuni.200 mil lei).690. de respingere a Ordonantei de Urgenta nr. precum si pentru deprecierea valorii unor active • T4/08 a fost afectat de scaderea abrupta a pretului titeiului si de constituirea unor provizioane suplimentare: pentru prima oara de la privatizare.decembrie 2008 Petrom. profitul operational (EBIT) s-a redus cu 33% fata de 2007. cat si realizarea obiectivelor noastre strategice Page 17 . a facut publice rezultatele pentru trimestrul al patrulea si ianuarie .404 mil lei. • 2008 a fost un an cu rezultate contradictorii: cifra de afaceri neta a crescut cu 36% fata de anul trecut.

397 ∆% (33) 15 (43) 36 68 26 EBITDA Profit net Cifra de afaceri neta Investitii Angajati la sfarsitul perioadei Page 18 . cat si o imbunatatire a eficientei operationale in toate segmentele de activitate. Beneficiile eforturilor de modernizare devin din ce in ce mai vizibile – am stabilizat productia de titei din Romania si am integrat cu succes activitatile de servicii de la Petromservice. Cu un continuu accent pe imbunatatirea eficientei si a monitorizarii costurilor.778 12. Petrom a inregistrat atat o crestere semnificativa a cifrei de afaceri nete datorita pretului favorabil al titeiului in primele trei trimestre din 2008. si datorita gradului redus de indatorare al companiei.397 ∆% 4 22 26 EBIT Indicatori principali (mil lei) 2008 1. In afara acestor efecte. Ca rezultat al programului de restructurare si modernizare.404 33.309 3.022 16.613 1. impreuna cu o strategie financiara conservativa aliniata la cea a Grupului OMV.766 33.” T3/08 643 1.311 2007 1.Guvernanta corporativa Mariana Gheorghe.656 T4/08 (1.733 1.660 626 4.744 1.820 26.311 T4/07 332 754 230 3.444 26.269) 3. sustinut de investitii semnificative inca din 2005 dupa privatizare. Director General Executiv Petrom „Performanta noastra financiara in 2008 a fost afectata in mare masura de mai multe elemente exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare.284 3. si am terminat in linii mari programul de reorganizare din Marketing.253 33.565 1. achizitionate la inceputul anului 2008.751 6.965 3. cat si de deprecierea valorii contabile nete a rafinariei de la Aprechim.200) (664) (1. suntem bine pozitionati pentru a face fata provocarilor ce insotesc deteriorarea mediului de piata. ne vom concentra pe atingerea obiectivelor noastre strategice si pe dezvoltarea in continuare a pozitiei noastre competitive in industria de titei si gaze.111 1.

2003. Firma in economia europeana.ro Page 19 . Bucuresti. Bucuresti. Paul Tanase Ghita. Viorel Avram. Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernarii intreprinderii. 3. 4. Bucuresti.Guvernanta corporativa BIBLIOGRAFIE 1. Flavia Stoian. Universitara. Ed. Economica. Marilena Ghita.bvb. 2008. 2007.com/portal/01/petromcom. Audit intern si guvernanta corporativa.petrom. 2. Ana Morariu. Ed. Gheorghe Suciu. www. Ed. www. 5. Economica.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful