UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Necesitatea procesului de guvernare al intreprinderii

Guvernanta corporativa

Student : Paraschivoiu Antonio

Master : Politici financiare de intreprindere

Page 2

Guvernanta corporativa

CAPITOLUL I

INTRODUCERE SI CARACTERISTICI PRIVIND GUVERNANTA CORPORATIVA

Conceptul de Guvernanta Corporativa a aparut si s-a dezvoltat in secolul trecut, fiind influentat pe rand de medii economice bazate pe proprietate familiala, capital bancar, investitori institutionali sau societati anonime, medii dinamizate de scandalurile da rasunet care au avut loc in timp. In mod surprinzator, aceleasi momente de criza au avut un efect benefic in privinta identificarii cailor de imbunatatire a conceptului de guvernanta corporativa, care sa corespunda noii etape in evolutia economiei. La acest proces si-au adus contributia specialisti din tari ca Statele Unite ale Americii, Anglia, Franta sau Italia, specialisti care spre sfarsitul secolului trecut au concluzionat in rapoartele lor cu privire la o parte din problemele esentiale ce trebuie avute in vedere atunci cand analizam mecanismul de conducere a unei companii. Substratul tipurilor de guvernanta il formeaza ingineriile juridico-financiare care in ciuda aproprierii lor raman inca apreciabil deosebite intre ele. In masura in care dominantele nationale se concentreaza asupra controlului conducerii firmei, putem distinge: Guvernanta in care controlul se exercita prin mecanismele pietei ( Anglia ). Fundamente: miscarea cu usurinta a capitalului, impotrivirea la adoptarea masurii de interdictie a OPC, prezervarea dispersiei capitalului, controlul societatii pe baza multipolara; Guvernanta in care controlul apartine blocurilor de actionari dominanti ( Germania );

Page 3

Guvernanta corporativa

Guvernanta in care controlul se exercita atat prin actionari cat si prin piata ( cea mai mare parte a tarilor din Europa ); In Europa, modelul guvernantei de firma nu este inca unificat decat tendential pentru ca Uniunea Europeana continua sa fie in mare masura o Europa a natiunilor sau patriilor. Cu toata diversitatea, daca avem in vedere caracteristicile predominante ale

guvernantei de firma din tarile membre ale Uniunii Europene si cele care ar putea deveni membre in urmatorii 2-3 ani, distingem: Modelul anglo-saxon in stare pura in Marea Britanie ( neoliberal sau liberal ), imprumutat cu anumite adaptari de Olanda, Danemarca, Belgia si Luxemburg;

Modelul Europei Continentale de tip partenerial; forma sa reprezentativa este in Germania. Rolul pietelor bursiere este mai modest, relatiile intre banci si industrie sunt foarte stranse, partenerial (cu participarea salariatilor la cogestiune ). Denumit frecvent, modelul renan. A mai fost adaptat de Austria si Elvetia. Romania este mai aproape de acesta;

Celelalte tari din Europa centrala se confrunta cu problema guvernantei de firma, fara sa fi avut antecedentele capitaliste imediate. Sunt inca marcate de administrare de catre stat a economiei. Guvernanta de firma are doua tendinte: inlaturarea prelungirilor sistemelor de stat care au lasat locul unor retele interpersonale sau mafiotice si emergenta unui nou model de guvernanta a firmei in curs de perfectionare care corespunde cu unul dintre cele mai vechi si raspandite modele care au existat, cel retil, nu prea vizibil in publicatii pentru ca este eclipsat de celelalte doua;

Modelul reticular reglat prin retelele interpersonale si sociale. Foarte aplicabil la orice tip de firma este o incastrare a activitatii economice in societate pentru ca orice act economic este o legatura intre oameni ( sociala ). In context, guvernanta firmei este expresia sistemului de relatii la care iau parte toti cei implicati in actul economic respectiv, iar in cadrul acestora redescoperim importanta unor factori

Page 4

Guvernanta corporativa

precum: increderea, reputatia, respectul etc., ce evoca intr-un anumit fel modelul partenerial. Modelul reticular tinde sa-l substituie pe cel administrativ decazut.

Modelul mediteraneean atribuit tarilor din nordul Marii Mediterane ( Italia, Franta, Spania ), o creatie complexa adaptata relatiilor din zona, nu venita de peste Atlantic. Culturile de intreprindere, prin forta lucrurilor, sunt diferite sub multiple aspecte: localizarea si componentele geografice deosebesc evident zona tarmurilor nordmediteraneene de interiorul tarilor respective.

Modelul francez sustinut de cativa specialisti din aceasta tara, dar care nici intre ei nu s-a pus inca de acord. Toti remarca existenta unui asemenea model pana la sfarsitul secolului XX bazat pe stat in jurul caruia s-a constituit sistemul politic, de educatie, de sanatate, cultura etc. In ultima treime a secolului trecut, economia Frantei s-a deschis mult spre exterior si a suferit profunde influente externe care au schimbat modul de a pune problema guvernantei de firma: numeroase reglementari ale societatilor comerciale si modul lor de a functiona; conducatorii firmelor si cadrele din sectorul public au urmat acelasi sistem de formare; nationalizarile repetate au accentuat rolul statului ca interlocutor pentru administratorii de firme. Modelele si modalitatile de guvernanta a firmei in general, dar si cele ale tarilor din UE releva ca aceasta institutie poate avea un impact deosebit nu numai in cadrul firmei, ci si in dezvoltarea tarilor. De aceea se resimte puternic tendinta de a imbogati analiza sistemelor de guvernare a firmelor prin renuntarea la abordarea lor exclusiv economica si integrarea in acest demers a dimensiunii legalitatii, politice, istorice si culturale. Se impune astfel promovarea ideii de cultura de guvernanta care, in cele din urma, intr-o tara se traduce prin institutionalizarea unui sistem de guvernanta a firmei. Guvernanta firmei are numeroase interferente de importanta majora cu guvernanta

publica, intrucat aceasta din urma modifica structura incitatiilor si informatiilor in jocul intereselor private in ideea de a satisface interesul public. Cele doua filiere de guvernanta trebuie ca impreuna sa rezolve doua mari probleme: Formarea si identificarea unui interes comun lor, ceea ce implica existenta unor institutii adecvate pentru deliberare si consultare in functie de nivelul guvernantei;

Page 5

Guvernanta corporativa

Realizarea interesului comun, care pune chestiunea modurilor de cooperare si coordonare posibile. Acestea exclud raporturile de forta dintre cele doua guvernante, si aplaneaza riscul luptelor pentru putere intre grupurile cu interese opuse. In orice sistem de guvernanta ( privata sau publica ), determinante sunt increderea atat

in putere, cat si in informare. Sub acest aspect, se disting doua modele: Guvernanta bazata pe relatii interpersonale, adica intre persoane care-si cunosc preferintele si interesele in mod reciproc. Pe aceasta cale, se construieste increderea, puterea si informarea. Guvernanta bazata pe reguli impersonale si explicite pentru a asigura un nivel ridicat de incredere, de putere si informare. Regulile orienteaza comportamentul fiecaruia si permit anticiparea comportamentului celorlalti. Pentru succesul sistemului in dezvoltarea economiei sunt foarte importante: aplicarea regulilor, credibilitatea si popularizarea lor, circulatia informatiilor. Arbitrajul il fac: statul si tribunalele. Printre institutiile proprice coordonarii intereselor publice si private ale firmelor sunt: statele, pietele, comunitatile, retelele, asociatiile, marile grupuri, guvernele locale, primariile, culturile de guvernanta. Prin integrare regionala si globalizare se extind relatiile proprii guvernantei de firma si apar tendinte: de a profita de contactul cu sisteme de guvernanta impersonala in vederea obtinerii de avantaje personale, de a renunta la fidelitatea specifica relatiilor interpersonale, cresc cheltuielile pentru tranzactii, ceea ce induce ideea trecerii la sistemul informal. Noile reglementari adoptate de tarile membre ale UE referitoare la guvernanta firmelor nu anihileaza total si dintr-o data modelele zonale sau nationale, dar le aproprie foarte mult. In plus, societatea europeana deschide calea unui model cvasi-unic spre care se aluneca concomitent pe doua cai: prin adoptarea unor prevederi punctuale unice peste tot si prin erodarea unor deosebiri legislative nationale sau/si aproprierea acestora.

Page 6

Guvernanta corporativa

Conceptul de Guvernanta Corporativa continua sa fie intr-un proces de adaptare la cerintele unei economii moderne, la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata la necesitatile de informare a investitorilor si a tertelor parti interesate in activitatea companiilor. Conceptul de guvernanta a intreprinderii ne trimite direct la influenta deciziilor strategice privind crearea de valoare. Maximizarea valorii este situata sub responsabilitatea conducatorilor. Comportamentul managerilor privind criteriul de maximizare a bogatiei se realizeaza cu ajutorul unor parghii incitative si mecanisme de control. Evenimentele care caracterizeaza inceputul acestui al treilea mileniu arata ca procesul globalizarii pietelor nu este suficient pentru a crea dezvoltarea economica si social- culturala care se doreste. Guvernanta corporativa este sistemul prin care firmele sunt conduse si controlate. Guvernanta corporativa implica un set de relatii intre conducerea unei unitati, Consiliul de Administratie, actionari si alte parti interesate. De asemenea, guvernanta corporative pune la dispozitie structura prin care sunt stabilite obiectivele firmei, precum si mijloacele de atingere a obiectivelor respective si de monitorizare a performantelor obtinute. O buna guvernanta corporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor care sunt in interesul firmei si al actionarilor, si ar trebui sa faciliteze o monitorizare eficienta, incurajand astfel firmele sa utilizeze resursele in mod eficient. Un element cheie pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o buna guvernanta corporativa. Guvernanta corporativa este deja pe deplin recunoscuta ca fiind esentiala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv, caracterizat prin existent unor firme competitive si a unor piete financiare eficiente. Exista o mare cantitate de probe empirice care arata ca anumite aspecte fundamnetale privind guvernanta corporativa joaca un rol cheie in imbunatatirea performantelor, prin usurarea accesului firmelor la pietele de capital, imbunatatind increderea investitorilor si contribuind la cresterea competitivitatii firmelor.

Page 7

Guvernanta corporativa

Necesitatea guvernantei corporative

Conducerea corporatista aduce beneficii atat tarilor cat si companiilor. Accelerarea globalizarii a creat o necesitate urgenta pentru guvernarea corporativa, o guvernanta corespunzatoare presupune ca guvernele si companiile sa faca schimbari importante, firmele trebuie sa-si schimbe modul de operare, guvernul trebuie sa stabileasca si sa mentioneze cadrul legal adecvat. O buna guvernanta in cadrul unei companii diminueaza riscurile, creste performanta, deschide calea catre pietele financiare, creste abilitatea de marketing pentru bunuri si servicii, imbunatateste stilul de conducere, arata tansparenta si responsabilitate sociala. Sensul larg al conducerii corporative este acela de a construi o structura care sa permita un grad larg de libertate, in limita legii, si include cateva schimbari de principiu, in conformitate cu standardele internationale de transparenta, o declaratie financiara corecta oferind creditorilor si investitorilor o modalitate simpla de comparatie intre investitiile potentiale. Pentru marile intreprinderi actionarii nu pot asigura in mod curent gestiunea firmei si mandateaza in acest sens pe manageri. Se constata o separare intre functia de proprietate si cea de gestiune. Aceasta relatie contractuala intre actionari si manageri sta la originea teoriei agentiei, regasita si sub denumirea de teorie a mandatelor. Se bazeaza pe puterea care este transferata prin mandate de actionari, mandatarilor (manageri) de a actiona in numele lor. Acest transfer de putere sta la originea identificarii costurilor agentiei, costuri care sunt angajate de mandatatii ce trebuie sa controleze activitatea mandatarilor si sa ii incite sa actioneze in interesul lor (monitoring cost). Ele sunt, in egala masura, suportate si de manageri, care trebuie sa justifice deciziile lor in fata actionarilor si totodata, sa le demonstreze acestora ca sunt cele mai bune posibile. Pot fi identificate si costuri reziduale, care sunt legate de abandonarea de catre actionari a controlului managerilor, in special, cand costul de supraveghere marginal excede castigul marginal asociat controlului (o organizatie este eficace daca permite minimizarea costurilor agentiei).

Page 8

Guvernanta corporativa

Guvernarea intreprinderii are la baza ideea conform careia, pentru maximizarea crearii bogatiei este indispensabila realizarea de sisteme susceptibile de a rezolva conflictele neprevazute in contractele initiale, intre diferiti stakeholders. In plus, un sistem de guvernare performant este capabil sa previna asemenea conflicte favorizand, de exemplu, expresia stakeholders. Daca, de o maniera sau alta, intreprinderea nu este capabila sa gaseasca un sistem de rezolvare a conflictelor acceptabil de toti, risca sa se confrunte, in timp, cu paralizarea functionarii sale, prin incapacitatea identificarii de noi resurse financiare sau altele. De altfel, pentru ca un sistem de guvernare sa fie eficace, trebuie ca managerii firmei sa fie evaluati pe baza performantelor lor reale si sanctionati daca nu-si indeplinesc obligatiile contractuale. Insa, evaluarea performantelor managerilor depinde nu numai de obiectivele propuse de diferiti stakeholders, ci si, in egala masura, de conditiile si restrictiile asumate de manageri. Daca masurarea rezultatelor financiare are sens (adica presupunem ca se poate distinge ceea ce releva deciziile manageriale, de ceea ce releva conjuctura), calitatea deciziilor este deopotriva un element important al evaluarii. In plus, un control prea sever al managerilor ar putea fi costisitor, ar avea consecinte asupra procesului de creare a valorii si ar intarzia procesul decizional.

CAPITOLUL II
GUVERNANTA CORPORATIVA IN CADRUL PETROM S.A.

Guvernanta corporativa Guvernanta corporativa isi propune sa asigurare acuratetea si transparenta in ce priveste rezultatele companiei si, in acelasi timp, sa asigure accesul egal al tuturor actionarilor la informatiile relevante despre Petrom.

Page 9

Guvernanta corporativa

Guvernanta corporativa respecta legislatia romana in vigoare si reglementarile grupului OMV.

Directoratul Directoratul este numit de Consiliul de Supraveghere si gestioneaza activitatea curenta a Companiei si supervizeaza gestionarea companiilor din cadrul Grupului in conformitate cu prevederile legale, a Actului Constitutiv al Companiei, regulamentului intern si procedurilor si totodata a hotararilor Consiliului de Supraveghere. Directoratul aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a Actionarilor, deciziile Consiliului de Supraveghere, precum si propriile decizii, implementand totodata si procedurile interne in conformitate cu prevederile legale. Deciziile esentiale trebuie adoptate de catre intreg Directoratul. Directoratul aproba strategia companiei impreuna cu Consiliul de Supraveghere si discuta periodic despre stadiul implementarii strategiei. Directoratul furnizeaza periodic si la timp Consiliului de Supraveghere informatii complete cu referire la aspectele relevante ale desfasurarii activitatii, inclusiv o evaluare a riscurilor importante si a managementului riscurilor efectuat la nivelul companiei si la nivelul companiilor din cadrul Grupului la care aceasta detine pachetul majoritar. Mandatul membrilor Directoratului este de 4 ani, incepand cu 17 aprilie 2007.

Consiliul de Supraveghere / Comitet Consiliul de Supraveghere este format din noua persoane numite in functie pentru doi ani de catre Adunarea Generala a Actionarilor din 17 aprilie 2007. Membrii acestuia poseda o experienta relevanta in mai multe domenii. Mai mult chiar, reprezentantii angajatilor sunt invitati sa ia parte la sedintele Consiliului de Supraveghere, conform legislatiei romane.

Page 10

Guvernanta corporativa

Consiliul de Supraveghere numeste Directoratul si supervizeaza conduita in afaceri a conducerii. Directoratul asigura conducerea companiei pe propria raspundere. Este organismul care reprezinta si conduce compania. Regulamentul intern al Consiliul de Supraveghere stipuleaza responsabilitatile si procedurile acestuia; documentatia scrisa va fi transmisa la timp [cu cel putin o saptamana inainte de intalnire]; se considera cvorum indeplinit daca toti membrii Consiliului de Supraveghere au fost invitati conform procedurii si daca cel putin 5 membri participa la intalnire; proceduri scrise pentru adoptarea unei hotarari in caz de urgenta; sunt stabilite regulile aplicabile in cazul conflictelor de interese. Hotararile au nevoie de o majoritate simpla de voturi pentru a fi aprobate. Petrom deleaga competente multiple membrilor Consiliului de Supraveghere, avand doar un numar limitat de alte comitete. In plus fata de Consiliului de Supraveghere, exista si un Comitet de audit.

Comitetul de audit Printre alte indatoriri, Comitetul de audit este responsabil sa revizuiasca si sa pregateasca adoptarea situatiilor financiare anuale, sa propuna modul de distribuire a profitului, sa intocmeasca rapoarte de situatie, situatii financiare consolidate, politici de management al riscului, scrisori catre conducerea companiei si programul de audit intern, si sa faca recomandari Consiliului de Supraveghere, in colaborare cu auditorii externi si Auditul Intern al companiei. Membrii comitetului detin expertiza financiara necesara acestor activitati. Membrii Comitetului de audit sunt : Dl. David C. Davies, Dl. Gerhard Roiss, Dl. Emanoil Negut si Dl. Kevin Bortz. Infiintarea Comitetului de audit a fost aprobata conform prevederilor legii societatilor comerciale nr. 31/1990.

Page 11

Guvernanta corporativa

Independenta membrilor Consiliului de Supraveghere Actul Constitutiv al companiei si legislatia romana pentru companii prevad criteriile de independenta a membrilor Consiliului de Supraveghere fata de actionarul principal, acest lucru reflectandu-se in structura Consiliului de Supraveghere.

Conflicte de interese Petrom a definit reguli clare cu privire la conflictele de interese. Acceptarea unei functii in afara Petrom Grup de catre membrii Directoratului necesita acordul prealabil al Consiliului de Supraveghere. Membrii Directoratului trebuie sa comunice urgent Consiliului de Supraveghere interese patrimoniale personale in tranzactii ale companiei sau alte conflicte de interese si sa le raporteze Directoratului. Membrii Consiliului de Supraveghere nu pot detine functii in companii terte care sunt concurente ale companiei sau ale actionarului majoritar. Se interzice acordarea de imprumuturi membrilor Consiliului de Supraveghere de catre companie. Contractele incheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere sau cu companii administrate sau conduse de acestia au nevoie de acordul unanim al Consiliului. Toate conflictele de interese trebuie aduse urgent la cunostinta Presedintelui Consiliului de Supraveghere.

Page 12

Guvernanta corporativa

Adunarea Generala a Actionarilor Adunarea Generala a Actionarilor se desfasoara in orasul de resedinta al companiei Bucuresti. Conform legislatiei romane, Adunarea Generala este convocata prin anunt public, cu 30 de zile inainte de data desfasurarii sedintei. Participarea la Adunare este conditionata de detinerea statutului de actionar la data de referinta prestabilita. Nu exista limita de timp pentru cei ce iau cuvantul in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor. Adunarea decide distribuirea profitului, alege si numeste Consiliului de Supraveghere, numeste auditorii hotaraste compensatiile materiale pentru membrii Consiliului de Supraveghere, etc. Petrom respecta principiul o actiune, un vot, un dividend. Nu exista actiuni fara drept de vot, actiuni care sa confere dreptul la mai multe voturi sau actiuni privilegiate. Actionarii ce detin cel putin 5% din capitalul social pot solicita convocarea Adunarii Generale a Actionarilor. Documentele prezentate sunt postate pe site-ul companiei, la rubrica Relatia cu Investitorii, fiind astfel disponibile pentru toti utilizatorii.

Adunarea Generala a Actionarilor 2009 Adunarea Generala Ordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 10.00 a.m. Hotel Athenee Palace Hilton, Salon Le Diplomate Strada Episcopiei nr. 1-3, sector 1, Bucuresti, ROMANIA

Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor 28 aprilie 2009 12.00 p.m.

Page 13

Guvernanta corporativa

Hotel Athenee Palace Hilton, Salon Le Diplomate Strada Episcopiei nr. 1-3, sector 1, Bucuresti, ROMANIA

Structura actionariat 51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft) 20,64% Ministerul Economiei 20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administreaza diverse participatii in cadrul mai multor companii din Romania, creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist) 2,03% BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) 6,21% Alti actionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice si juridice din Romania si din strainatate)

Nr. Actionari 1. OMV AKTIENGESELLSCHAFT 2. Ministerul Economiei 3. Fondul Proprietatea S.A.

Numar de actiuni Capital social (lei) Procent [%] 28.894.467.414 2.889.446.741,40 51,011 11.690.694.418 11.391.130.186 1.169.069.441,80 1.139.113.018,60 114.777.006,10 352,004,625.60 5.664.410.833,50 20,639 20,110 2,026 6,214 100

4. Banca Europeana pentru 1.147.770.061 Reconstructie si Dezvoltare 3.520.046.256 5. Persoane Fizice si Juridice TOTAL 56.644.108.335

Page 14

Guvernanta corporativa

Istoricul cotarii la bursa si al privatizarii Petrom 2001: Petrom este listata la Bursa de Valori Bucuresti. Prima data de tranzactionare a actiunilor Petrom a fost 3 septembrie iar pretul de inchidere din ziua respectiva a fost de 0,0720 lei.

2004: Pe 23 iulie, Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) si OMV au semnat Contractul de Privatizare prin care OMV achizitiona 51% din actiunile Petrom printr-o combinatie de cumparare directa a 33,34% din actiuni (669 mil. euro) si o crestere simultana de capital in Petrom (831 mil. euro). La 7 decembrie OMV a platit 1,5 mld. euro pentru 51% din capitalul social al Petrom si pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizarii. Prin urmare, OMV a devenit actionar majoritar al Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la 5.600.050.607,8 lei, cu o valoare nominala de 0,1 lei pe actiune. BERD a convertit 73 de mil. USD din Contractul de Imprumut incheiat cu Petrom in 2002, in cota de 2,03% din capitalul social al Companiei.

2005: In 22 noiembrie, Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat majorarea capitalului social, acordand actionarilor existenti dreptul de a subscrie noi actiuni, cu o valoare nominala de 0,1 lei, pentru a-si putea pastra detinerea in companie. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a primit 266.977.088 actiuni, reprezentand valoarea terenurilor pentru care compania a obtinut titlurile de proprietate in perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005. Perioada de tranzactionare a drepturilor de preferinta a inceput pe 14 decembrie 2005 si s-a incheiat la 23 decembrie 2005. In decursul acestei perioade, aproape 198 mil. drepturi de preferinta Petrom au fost tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, volumul zilnic fiind intre 12 si 58 mil. de drepturi. Pretul a fluctuat intre 0.0040 RON si 0.0046 RON.

Page 15

Guvernanta corporativa

In timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie 9 februarie 2006), OMV a subscris 334.209.314 de actiuni, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a subscris 13.275.740 de actiuni, si 3.924 de actionari, persoane fizice si juridice, au subscris 29.140.115 de actiuni.

2006: In 27 februarie, la cererea societatii Fondului Proprietatea S.A., au fost transferate 5.600.050.608 actiuni Petrom din contul Ministerului Economiei si Comertului in contul Fondului Proprietatea. Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist. In urma transferului de actiuni si a majorarii capitalului social, Ministerul Economiei si Comertului detinea 17.481.773.996 actiuni reprezentand 30,862% din capitalul social iar Fondul Proprietatea detinea 5.600.050.608 actiuni, reprezentand 9,887% din capitalul social.

2007: In 26 februarie, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile Petrom detinute de Ministerul Economiei si Comertului in contul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in urma preluarii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) de catre AVAS. Dupa efectuarea transferului, AVAS detinea 17.481.773.996 de actiuni reprezentand 30,862% din capitalul social al Petrom. In 11 iulie, Depozitarul Central S.A. a transferat 5.791.079.578 de actiuni, reprezentand 10,223% din capitalul social al Petrom S.A., detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in contul S.C. Fondul Proprietatea S.A., in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 81/2007.

Page 16

Guvernanta corporativa

In urma transferului, AVAS detine 11.690.694.418 de actiuni reprezentand 20,64% din capitalul social, iar S.C. Fondul Proprietatea S.A. detine 11.391.130.186 de actiuni, reprezentand 20,11% din capitalul social.

2009: In 15 ianuarie, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA, in contul Ministerului Economiei, in conformitate cu prevederile Legii nr. 308/30.12.2008, de respingere a Ordonantei de Urgenta nr. 101/2006 a Guvernului. In urma transferului, Ministerul Economiei detine 11.690.694.418 de actiuni, reprezentand 20,64% din capitalul social al Petrom.

Prezentarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea si ianuarie - decembrie 2008 Petrom, cel mai mare producator de petrol si gaze din Europa de Sud Est, a facut publice rezultatele pentru trimestrul al patrulea si ianuarie - decembrie 2008, in data de 25 februarie 2009, la ora 8:30 (ora locala).

2008 a fost un an cu rezultate contradictorii: cifra de afaceri neta a crescut cu 36% fata de anul trecut, datorita pretului in general favorabil al titeiului; profitul operational (EBIT) s-a redus cu 33% fata de 2007, ca urmare a elementelor exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare, precum si pentru deprecierea valorii unor active

T4/08 a fost afectat de scaderea abrupta a pretului titeiului si de constituirea unor provizioane suplimentare: pentru prima oara de la privatizare, EBIT-ul a fost negativ (- 1.200 mil lei), comparativ cu 332 mil lei in T4/07

O parte din obiectivele prevazute pentru 2010 au fost realizate in avans: rata de inlocuire a rezervelor a atins 71%; nivelul anual al vanzarilor medii pe statie a atins 4,3 mil litri

Page 17

Guvernanta corporativa

Procesul de restructurare si modernizare a companiei a continuat pe parcursul anului 2008, cu investitii totale record de 6.404 mil lei, mai mari cu 68% fata de 2007

Perspective: continua monitorizare si prioritizare a proiectelelor de investitii si a cheltuielilor operationale cu scopul de a asigura atat mentinerea pozitiei financiare solide, cat si realizarea obiectivelor noastre strategice

Mariana Gheorghe, Director General Executiv Petrom Performanta noastra financiara in 2008 a fost afectata in mare masura de mai multe elemente exceptionale precum provizioanele pentru litigii si restructurare, cat si de deprecierea valorii contabile nete a rafinariei de la Aprechim. In afara acestor efecte, Petrom a inregistrat atat o crestere semnificativa a cifrei de afaceri nete datorita pretului favorabil al titeiului in primele trei trimestre din 2008, cat si o imbunatatire a eficientei operationale in toate segmentele de activitate. Beneficiile eforturilor de modernizare devin din ce in ce mai vizibile am stabilizat productia de titei din Romania si am integrat cu succes activitatile de servicii de la Petromservice, achizitionate la inceputul anului 2008, si am terminat in linii mari programul de reorganizare din Marketing. Ca rezultat al programului de restructurare si modernizare, sustinut de investitii semnificative inca din 2005 dupa privatizare, si datorita gradului redus de indatorare al companiei, suntem bine pozitionati pentru a face fata provocarilor ce insotesc deteriorarea mediului de piata. Cu un continuu accent pe imbunatatirea eficientei si a monitorizarii costurilor, impreuna cu o strategie financiara conservativa aliniata la cea a Grupului OMV, ne vom concentra pe atingerea obiectivelor noastre strategice si pe dezvoltarea in continuare a pozitiei noastre competitive in industria de titei si gaze.

T3/08 643 1.660 626

T4/08 (1.200) (664) (1.269)

T4/07 332 754 230

% EBIT

Indicatori principali (mil lei)

2008 1.309 3.565 1.022

2007 1.965 3.111 1.778

% (33) 15 (43)

EBITDA Profit net

Page 18

Guvernanta corporativa

4.733 1.253 33.656

3.744 1.766 33.311

3.613 1.444 26.397

4 22 26

Cifra de afaceri neta Investitii Angajati la sfarsitul perioadei

16.751 6.404 33.311

12.284 3.820 26.397

36 68 26

BIBLIOGRAFIE

1. Paul Tanase Ghita, Marilena Ghita, 2007, Firma in economia europeana, Ed.

Economica, Bucuresti;
2. Ana Morariu, Gheorghe Suciu, Flavia Stoian, 2008, Audit intern si guvernanta

corporativa, Ed. Universitara, Bucuresti; 3. Viorel Avram, 2003, Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernarii intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti;
4. www.petrom.com/portal/01/petromcom; 5. www.bvb.ro

Page 19

Guvernanta corporativa

Page 20