PROIECT GUVERNAN CORPORATIV

Coordonator tiinific,

Student,

Lector Dr. Boghean Florin

Dudici Raul Drago Anul I, AGC

SUCEAVA 2013

Guvernana corporativ

CAPITOLUL I INTRODUCERE I CARACTERISTICI PRIVIND GUVERNANA CORPORATIV

Conceptul de Guvernan Corporativ a aprut i s-a dezvoltat n secolul trecut, fiind influenat pe rnd de medii economice bazate pe proprietate familial, capital bancar, investitori instituionali sau societi anonime, medii dinamizate de scandalurile de rsunet care au avut loc n timp. n mod surprinztor, aceleai momente de criz au avut un efect benefic n privina identificrii cilor de mbuntire a conceptului de guvernan corporativ, care s corespund noii etape n evoluia economiei. La acest proces i-au adus contribuia specialiti din ri ca Statele Unite ale Americii, Anglia, Frana sau Italia, specialiti care spre sfritul secolului trecut, au concluzionat n rapoartele lor cu privire la o parte din problemele eseniale ce trebuie avute n vedere atunci cnd analizam mecanismul de conducere a unei companii. Substratul tipurilor de guvernan l formeaz ingineriile juridico-financiare care n ciuda aproprierii lor rmn nc apreciabil deosebite ntre ele. n msur n care dominanele naionale se concentreaz asupra controlului conducerii firmei, putem distinge: Guvernana n care controlul se exercit prin mecanismele pieei ( Anglia ). Fundamente: micarea cu uurin a capitalului, mpotrivirea la adoptarea msurii de interdicie a OPC, prezervarea dispersiei capitalului, controlul societii pe baza multipolara; Guvernana n care controlul aparine blocurilor de acionari dominani ( Germania ); Guvernana n care controlul se exercit att prin acionari ct i prin piaa ( cea mai mare parte a rilor din Europa ); n Europa, modelul guvernanei de firm nu este nc unificat dect tendenial pentru c Uniunea Europeana continu s fie n mare masur o Europ a naiunilor sau patriilor.

Page 2

Guvernana corporativ

Cu toat diversitatea, dac avem n vedere caracteristicile predominante ale guvernanei de firm din rile membre ale Uniunii Europene i cele care ar putea deveni membre n urmtorii 2-3 ani, distingem: Modelul anglo-saxon n stare pur n Marea Britanie ( neoliberal sau liberal ), mprumutat cu anumite adaptri de Olanda, Danemarca, Belgia i Luxemburg; Modelul Europei Continentale de tip partenerial; form sa reprezentativ este n Germania. Rolul pieelor bursiere este mai modest, relaiile ntre bnci i industrie sunt foarte strnse, partenerial (cu participarea salariailor la cogestiune ). Denumit frecvent, modelul renan. A mai fost adaptat de Austria i Elveia. Romnia este mai aproape de acesta; Celelalte ri din Europa central se confrunt cu problem guvernanei de firm, fr s fi avut antecedentele capitaliste imediate. Sunt nc marcate de administrare de ctre stat a economiei. Guvernan de firm are dou tendine: nlturarea prelungirilor sistemelor de stat care au lsat locul unor reele interpersonale sau mafiotice i emergen unui nou model de guvernan a firmei n curs de perfecionare care corespunde cu unul dintre cele mai vechi i rspndite modele care au existat, cel retil, nu prea vizibil n publicaii pentru c este eclipsat de celelalte dou; Modelul reticular a reglat prin reelele interpersonale i sociale. Foarte aplicabil la orice tip de firm este o incastrare a activitii economice n societate pentru c orice act economic este o legtur ntre oameni ( social ). n context, guvernant firmei este expresia sistemului de relaii la care iau parte toi cei implicai n actul economic respectiv, iar n cadrul acestora redescoperim importana unor factori precum: ncrederea, reputaia, respectul etc., ce evoc ntr-un anumit fel modelul partenerial. Modelul reticular tinde s-l substituie pe cel administrativ deczut. Modelul mediteraneean a atribuit rilor din nordul Mrii Mediterane ( Italia, Frnt, Spania ), o creaie complex adaptat relaiilor din zon, nu venit de peste Atlantic. Culturile de ntreprindere, prin for lucrurilor, sunt diferite sub multiple aspecte: localizarea i componentele geografice deosebesc evident zon rmurilor nord-mediteraneene de interiorul rilor respective.

Page 3

Guvernana corporativ

Modelul francez susinut de civa specialiti din aceast ar, dar care nici ntre ei nu s-a pus nc de acord. Toi remarc existena unui asemenea model pn la sfritul secolului XX bazat pe stat n jurul cruia s-a constituit sistemul politic, de educaie, de sntate, cultur etc. n ultima treime a secolului trecut, economia Franei s-a deschis mult spre exterior i a suferit profunde influene externe care au schimbat modul de a pune problema guvernanei de firm: numeroase reglementri ale societtilor comerciale i modul lor de a funciona; conductorii firmelor i cadrele din sectorul public au urmat acelai sistem de formare; naionalizarile repetate au accentuat rolul statului ca interlocutor pentru administratorii de firme. Modelele i modalitile de guvernan a firmei n general, dar i cele ale rilor din UE relev c aceast instituie poate avea un impact deosebit nu numai n cadrul firmei, ci i n dezvoltarea rilor. De aceea se resimte puternic tendina de a mbogi analiza sistemelor de guvernare a firmelor prin renunarea la abordarea lor exclusiv economic i integrarea n acest demers a dimensiunii legalitii, politice, istorice i culturale. Se impune astfel promovarea ideii de cultur de guvernan care, n cele din urm, ntr-o ar se traduce prin instituionalizarea unui sistem de guvernan a firmei. Guvernana firmei are numeroase interferene de importan major cu guvernana public, ntruct aceasta din urm modific structura incitaiilor i informaiilor n jocul intereselor private n ideea de a satisface interesul public. Cele dou filiere de guvernan trebuie ca impreuna s rezolve dou mari probleme: Formarea i identificarea unui interes comun lor, ceea ce implic existena unor instituii adecvate pentru deliberare i consultare n funcie de nivelul guvernanei; guvernana bazat pe reguli impersonale i explicite pentru a asigura un nivel ridicat de ncredere, de putere i informare. Regulile orienteaz comportamentul fiecaruia i permit anticiparea comportamentului celorlali. Pentru succesul sistemului n dezvoltarea economiei sunt foarte importante: aplicarea regulilor, credibilitatea i popularizarea lor, circulaia informaiilor. Arbitrajul il fac: statul i tribunalele. Prin integrare regional i globalizare se extind relaiile proprii guvernanei de firma si apar tendinte: de a profita de contactul cu sisteme de guvernanta impersonala in vederea obtinerii de avantaje personale, de a renunta la fidelitatea specifica relatiilor interpersonale, cresc cheltuielile pentru tranzactii, ceea ce induce ideea trecerii la sistemul informal.

Page 4

Guvernana corporativ

Noile reglementari adoptate de tarile membre ale UE referitoare la guvernanta firmelor nu anihileaza total si dintr-o data modelele zonale sau nationale, dar le aproprie foarte mult. In plus, societatea europeana deschide calea unui model cvasi-unic spre care se aluneca concomitent pe doua cai: prin adoptarea unor prevederi punctuale unice peste tot si prin erodarea unor deosebiri legislative nationale sau/si aproprierea acestora. Conceptul de Guvernanta Corporativa continua sa fie intr-un proces de adaptare la cerintele unei economii moderne, la globalizarea tot mai evidenta a vietii sociale si totodata la necesitatile de informare a investitorilor si a tertelor parti interesate in activitatea companiilor. Guvernanta corporativa este sistemul prin care firmele sunt conduse si controlate. Guvernanta corporativa implica un set de relatii intre conducerea unei unitati, Consiliul de Administratie, actionari si alte parti interesate. De asemenea, guvernanta corporative pune la dispozitie structura prin care sunt stabilite obiectivele firmei, precum si mijloacele de atingere a obiectivelor respective si de monitorizare a performantelor obtinute. O buna guvernanta corporativa ar trebui sa ofere motivatia necesara pentru realizarea obiectivelor care sunt in interesul firmei si al actionarilor, si ar trebui sa faciliteze o monitorizare eficienta, incurajand astfel firmele sa utilizeze resursele in mod eficient. Un element cheie pentru imbunatatirea eficientei economice il reprezinta o buna guvernanta corporativa. Guvernanta corporativa este deja pe deplin recunoscuta ca fiind esentiala pentru stabilirea unui climat de investitii atractiv, caracterizat prin existent unor firme competitive si a unor piete financiare eficiente. Exista o mare cantitate de probe empirice care arata ca anumite aspecte fundamnetale privind guvernanta corporativa joaca un rol cheie in imbunatatirea performantelor, prin usurarea accesului firmelor la pietele de capital, imbunatatind increderea investitorilor si contribuind la cresterea competitivitatii firmelor.

Page 5

Guvernana corporativ

CAPITOLUL II
GUVERNANTA CORPORATIVA IN CADRUL PETROM S.A.
Guvernanta corporativa Guvernanta corporativa isi propune sa asigurare acuratetea si transparenta in ce priveste rezultatele companiei si, in acelasi timp, sa asigure accesul egal al tuturor actionarilor la informatiile relevante despre Petrom. Guvernanta corporativa respecta legislatia romana in vigoare si reglementarile grupului OMV.

Directoratul Directoratul este numit de Consiliul de Supraveghere si gestioneaza activitatea curenta a Companiei si supervizeaza gestionarea companiilor din cadrul Grupului in conformitate cu prevederile legale, a Actului Constitutiv al Companiei, regulamentului intern si procedurilor si totodata a hotararilor Consiliului de Supraveghere. Directoratul aduce la indeplinire hotararile Adunarii Generale a Actionarilor, deciziile Consiliului de Supraveghere, precum si propriile decizii, implementand totodata si procedurile interne in conformitate cu prevederile legale. Deciziile esentiale trebuie adoptate de catre intreg Directoratul. Directoratul aproba strategia companiei impreuna cu Consiliul de Supraveghere si discuta periodic despre stadiul implementarii strategiei. Directoratul furnizeaza periodic si la timp Consiliului de Supraveghere informatii complete cu referire la aspectele relevante ale desfasurarii activitatii, inclusiv o evaluare a riscurilor importante si a managementului riscurilor efectuat la nivelul companiei si la nivelul companiilor din cadrul Grupului la care aceasta detine pachetul majoritar. Mandatul membrilor Directoratului este de 4 ani, incepand cu 17 aprilie 2007.

Consiliul de Supraveghere / Comitet Consiliul de Supraveghere este format din noua persoane numite in functie pentru doi ani de catre Adunarea Generala a Actionarilor din 17 aprilie 2007. Membrii acestuia poseda

Page 6

Guvernana corporativ

o experienta relevanta in mai multe domenii. Mai mult chiar, reprezentantii angajatilor sunt invitati sa ia parte la sedintele Consiliului de Supraveghere, conform legislatiei romane. Consiliul de Supraveghere numeste Directoratul si supervizeaza conduita in afaceri a conducerii. Directoratul asigura conducerea companiei pe propria raspundere. Este organismul care reprezinta si conduce compania. Regulamentul intern al Consiliul de Supraveghere stipuleaza responsabilitatile si procedurile acestuia; documentatia scrisa va fi transmisa la timp [cu cel putin o saptamana inainte de intalnire]; se considera cvorum indeplinit daca toti membrii Consiliului de Supraveghere au fost invitati conform procedurii si daca cel putin 5 membri participa la intalnire; proceduri scrise pentru adoptarea unei hotarari in caz de urgenta; sunt stabilite regulile aplicabile in cazul conflictelor de interese. Hotararile au nevoie de o majoritate simpla de voturi pentru a fi aprobate. Petrom deleaga competente multiple membrilor Consiliului de Supraveghere, avand doar un numar limitat de alte comitete. In plus fata de Consiliului de Supraveghere, exista si un Comitet de audit.

Comitetul de audit Printre alte indatoriri, Comitetul de audit este responsabil sa revizuiasca si sa pregateasca adoptarea situatiilor financiare anuale, sa propuna modul de distribuire a profitului, sa intocmeasca rapoarte de situatie, situatii financiare consolidate, politici de management al riscului, scrisori catre conducerea companiei si programul de audit intern, si sa faca recomandari Consiliului de Supraveghere, in colaborare cu auditorii externi si Auditul Intern al companiei. Membrii comitetului detin expertiza financiara necesara acestor activitati. Membrii Comitetului de audit sunt : Dl. David C. Davies, Dl. Gerhard Roiss, Dl. Emanoil Negut si Dl. Kevin Bortz. Infiintarea Comitetului de audit a fost aprobata conform prevederilor legii societatilor comerciale nr. 31/1990.

Page 7

Guvernana corporativ

Independenta membrilor Consiliului de Supraveghere Actul Constitutiv al companiei si legislatia romana pentru companii prevad criteriile de independenta a membrilor Consiliului de Supraveghere fata de actionarul principal, acest lucru reflectandu-se in structura Consiliului de Supraveghere.

Conflicte de interese Petrom a definit reguli clare cu privire la conflictele de interese. Acceptarea unei functii in afara Petrom Grup de catre membrii Directoratului necesita acordul prealabil al Consiliului de Supraveghere. Membrii Directoratului trebuie sa comunice urgent Consiliului de Supraveghere interese patrimoniale personale in tranzactii ale companiei sau alte conflicte de interese si sa le raporteze Directoratului. Membrii Consiliului de Supraveghere nu pot detine functii in companii terte care sunt concurente ale companiei sau ale actionarului majoritar. Se interzice acordarea de imprumuturi membrilor Consiliului de Supraveghere de catre companie. Contractele incheiate cu membrii Consiliului de Supraveghere sau cu companii administrate sau conduse de acestia au nevoie de acordul unanim al Consiliului. Toate conflictele de interese trebuie aduse urgent la cunostinta Presedintelui Consiliului de Supraveghere.

Adunarea Generala a Actionarilor Adunarea Generala a Actionarilor se desfasoara in orasul de resedinta al companiei Bucuresti. Conform legislatiei romane, Adunarea Generala este convocata prin anunt public, cu 30 de zile inainte de data desfasurarii sedintei. Participarea la Adunare este conditionata de detinerea statutului de actionar la data de referinta prestabilita. Nu exista limita de timp pentru cei ce iau cuvantul in cadrul Adunarii Generale a Actionarilor. Adunarea decide distribuirea profitului, alege si numeste Consiliului de Supraveghere, numeste auditorii hotaraste compensatiile materiale pentru membrii Consiliului de Supraveghere, etc. Petrom respecta principiul o actiune, un vot, un dividend. Nu exista actiuni fara drept de vot, actiuni care sa confere dreptul la mai multe voturi sau actiuni privilegiate.

Page 8

Guvernana corporativ

Actionarii ce detin cel putin 5% din capitalul social pot solicita convocarea Adunarii Generale a Actionarilor. Documentele prezentate sunt postate pe site-ul companiei, la rubrica Relatia cu Investitorii, fiind astfel disponibile pentru toti utilizatorii.

Adunarea Generala a Actionarilor 2012 Adunarea Generala a Actionarilor 27 aprilie 2012 10.00 p.m. Hotel CROWNE PLAZA, Sala de confrine CROWNE PLAZA Bulevardul Poligrafiei, nr. 1, sector 1, Bucuresti, ROMANIA

Adunarea Generala Extraordinara a Actionarilor 27 aprilie 2012 10.00 p.m. Hotel CROWNE PLAZA, Sala de confrine CROWNE PLAZA Bulevardul Poligrafiei, nr. 1, sector 1, Bucuresti, ROMANIA

Structura actionariat 51,01% OMV AG (OMV Aktiengesellschaft) 20,64% Ministerul Economiei 20,11% Fondul Proprietatea S.A. (fond ce administreaza diverse participatii in cadrul mai multor companii din Romania, creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist) 1.62% BERD (Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare) 6,62% Alti actionari (aproximativ 500.000 de persoane fizice si juridice din Romania si din strainatate) Nr. Actionari Numar de actiuni Capital social (lei) Procent [%] 2.889.446.741,40 1.169.069.441,80 1.139.113.018,60 114.777.006,10 51,011 20,639 20,110 1,621

1. OMV AKTIENGESELLSCHAFT 28.894.467.414 2. Ministerul Economiei 11.690.694.418 3. Fondul Proprietatea S.A. 11.391.130.186 Europeana pentru 4. Banca 1.147.770.061 Reconstructie si Dezvoltare

Page 9

Guvernana corporativ

5. Persoane Fizice si Juridice TOTAL

3.520.046.256 56.644.108.335

352,004,625.60 5.664.410.833,50

6,619 100

Istoricul cotarii la bursa si al privatizarii Petrom 2001: Petrom este listata la Bursa de Valori Bucuresti. Prima data de tranzactionare a actiunilor Petrom a fost 3 septembrie iar pretul de inchidere din ziua respectiva a fost de 0,0720 lei.

2004: Pe 23 iulie, Ministerul Economiei si Finantelor (MEC) si OMV au semnat Contractul de Privatizare prin care OMV achizitiona 51% din actiunile Petrom printr-o combinatie de cumparare directa a 33,34% din actiuni (669 mil. euro) si o crestere simultana de capital in Petrom (831 mil. euro). La 7 decembrie OMV a platit 1,5 mld. euro pentru 51% din capitalul social al Petrom si pe 14 decembrie a avut loc finalizarea privatizarii. Prin urmare, OMV a devenit actionar majoritar al Petrom iar capitalul social la 31 decembrie a crescut la 5.600.050.607,8 lei, cu o valoare nominala de 0,1 lei pe actiune. BERD a convertit 73 de mil. USD din Contractul de Imprumut incheiat cu Petrom in 2002, in cota de 2,03% din capitalul social al Companiei.

2005: In 22 noiembrie, Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat majorarea capitalului social, acordand actionarilor existenti dreptul de a subscrie noi actiuni, cu o valoare nominala de 0,1 lei, pentru a-si putea pastra detinerea in companie. Ministerul Economiei si Comertului (MEC) a primit 266.977.088 actiuni, reprezentand valoarea terenurilor pentru care compania a obtinut titlurile de proprietate in perioada 16 decembrie 2004-10 octombrie 2005. Perioada de tranzactionare a drepturilor de preferinta a inceput pe 14 decembrie 2005 si s-a incheiat la 23 decembrie 2005. In decursul acestei perioade, aproape 198 mil. drepturi de preferinta Petrom au fost tranzactionate la Bursa de Valori Bucuresti, volumul zilnic fiind intre 12 si 58 mil. de drepturi. Pretul a fluctuat intre 0.0040 RON si 0.0046 RON. In timpul perioadei de subscriere (9 ianuarie 9 februarie 2006), OMV a subscris 334.209.314 de actiuni, Banca Europeana pentru Reconstructie si Dezvoltare (BERD) a

Page 10

Guvernana corporativ

subscris 13.275.740 de actiuni, si 3.924 de actionari, persoane fizice si juridice, au subscris 29.140.115 de actiuni.

2006: In 27 februarie, la cererea societatii Fondului Proprietatea S.A., au fost transferate 5.600.050.608 actiuni Petrom din contul Ministerului Economiei si Comertului in contul Fondului Proprietatea. Fondul Proprietatea este un fond creat de Statul Roman pentru a despagubi persoanele expropriate abuziv in urma nationalizarilor din perioada regimului comunist. In urma transferului de actiuni si a majorarii capitalului social, Ministerul Economiei si Comertului detinea 17.481.773.996 actiuni reprezentand 30,862% din capitalul social iar Fondul Proprietatea detinea 5.600.050.608 actiuni, reprezentand 9,887% din capitalul social.

2007: In 26 februarie, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile Petrom detinute de Ministerul Economiei si Comertului in contul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in urma preluarii Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) de catre AVAS. Dupa efectuarea transferului, AVAS detinea 17.481.773.996 de actiuni reprezentand 30,862% din capitalul social al Petrom. In 11 iulie, Depozitarul Central S.A. a transferat 5.791.079.578 de actiuni, reprezentand 10,223% din capitalul social al Petrom S.A., detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS), in contul S.C. Fondul Proprietatea S.A., in conformitate cu prevederile O.U.G. nr. 81/2007. In urma transferului, AVAS detine 11.690.694.418 de actiuni reprezentand 20,64% din capitalul social, iar S.C. Fondul Proprietatea S.A. detine 11.391.130.186 de actiuni, reprezentand 20,11% din capitalul social.

2009: In 15 ianuarie, Depozitarul Central S.A. a transferat actiunile detinute de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) la Petrom SA, in contul Ministerului Economiei, in

Page 11

Guvernana corporativ

conformitate cu prevederile Legii nr. 308/30.12.2008, de respingere a Ordonantei de Urgenta nr. 101/2006 a Guvernului. In urma transferului, Ministerul Economiei detine 11.690.694.418 de actiuni, reprezentand 20,64% din capitalul social al Petrom.

Prezentarea rezultatelor pentru trimestrul al patrulea si ianuarie - decembrie 2008 Petrom, cel mai mare producator de petrol si gaze din Europa de Sud-Est, a facut publice rezultatele pentru trimestrul al treilea si perioada ianuarie - septembrie 2012, in data de 7 noiembrie 2012, la ora 8:30 (ora locala):

T3/12 fata de T3/11: EBIT CCA excl. elementele speciale au crescut cu 2% in principal datorita efectului cursului de schimb valutar, iar profitul net CCA atribuibil actionarilor OMV Petrom S.A. excl. elementele speciale a scazut cu 20%, din cauza rezultatului financiar semnificativ mai mic

Valoarea investitiilor din E&P a crescut cu 10% fata de T3/11, in timp ce nivelul total al investitiilor a fost de 1.178 mil lei, cu 6% mai scazut fata de T3/11, ca efect al investitiilor mai mici in R&M si G&P

In E&P, productia a fost stabila comparativ cu T2/12, inregistrand o usoara scadere fata de T3/11

Comparativ cu T3/11, EBIT excl. elementele speciale generat de segmentul G&E a beneficiat de contributia pozitiva a activitatii de energie electrica (centrala Brazi si parcul eolian Dorobantu) si de rezultatul imbunatatit al activitatii de gaze

Repunere treptata in functiune a rafinariei Petrobrazi dupa oprirea programata, cu durata de sase saptamani; activitatea de marketing a continuat sa fie afectata

Mariana Gheorghe, Director General Executiv Petrom "In T3/11 am continuat sa beneficiem de mediul favorabil al pretului la titei precum si de efectele pozitive ale programelor de management strict al costurilor si de imbunatatire a performantei operationale. Productia totalade hidrocarburi a Grupului a crescut usor fata de T3/10. Reluarea cresterii in mai multe sectoare economice din Romania a impulsionat vanzarile noastre de carburanti si gaze. Cu toate acestea, pretul ridicat al titeiului a afectat, in

Page 12

Guvernana corporativ

continuare, marjele din segmentul vanzarilor cu amanuntul, in special, dar si marjele din rafinare, din cauza costurilor mai mari pentru titei. In ultima parte a anului 2011 ne vom concentra pe progresul initiativelor cheie in activitatea de explorare, pe descoperirea potential semnificativa de gaze de la Totea precum si pe lucrarile ce urmeaza a fi executate in parteneriat cu ExxonMobil in cadrul blocului Neptun din zona de apa adanca a Marii Negre si in cadrul licentelor de explorare reinnoite recent. Dupa intrarea in activitatea de electricitate prin inceperea, pe 1 octombrie, a operatiunilor comerciale la parcul eolian Dorobantu, ne concentram, in continuare, pe centrala Brazi, care ne asteptam sa fie disponibila pentru inceperea operarii comerciale spre sfarsitul T4/11. Intr-un mediu economic inca dificil, vom continua initiativele de management al costurilor si disciplina financiara pentru a asigura o performanta operationala solida si o pozitie imbunatatita a costurilor chiar si in conditii de piata potential nefavorabile."

T2/11 T3/11 1.224 1.338 1.310 1.357 1.266 1.306 903 1.175

T3/10

% Indicatori principali (mil lei)

1-9/11 1-9/10 % 2010 3.754 2.012 87 2.986 3.966 2.451 62 3.537 3.765 2.354 60 3.325 2.919 1.421 105 2.201

336 298 EBIT 789 760 72 EBIT excluzand elementele speciale 72 EBIT CCA excluzand elementele speciale 2

(100) n.m. Profit net atribuibil actionarilor societatii-mama 3 Profit net CCA atribuibil actionarilor societatii-mama excluzand elementele speciale 2, 3

935 1.148

226 408

2.925 1.678 74 2.457

0,0159 0,0207 (0,0018) n.m. Castig pe actiune (lei) 0,0165 0,0203 2.016 1.477 0,0040 408 Castig pe actiune CCA excluzand elementele speciale (lei) 352 320 Flux de numerar din exploatare
2

0,0515 0,0251 105 0,0389 0,0516 0,0296 74 0,0434 4.759 2.565 86 4.630

Page 13

Guvernana corporativ

BIBLIOGRAFIE

1. Paul Tanase Ghita, Marilena Ghita, 2007, Firma in economia europeana, Ed. Economica, Bucuresti; 2. Ghi Marcel, Hlaciuc Elena, Boghean Florin, Ghi Rzvan 2010, Guvernan corporativ i audit intern, Ed. Tipo Moldova, Iai; 3. Viorel Avram, 2003, Managementul procesului de creare a valorii in contextul guvernarii intreprinderii, Ed. Economica, Bucuresti; 4. www.petrom.com/portal/01/petromcom; 5. www.bvb.ro

Page 14