CUPRINS INTRODUCERE (2 PAGINI) CAPITOLUL 1.

FUNDAMENTE SI MODELE DE GUVERNANTA CORPORATIVA

1.1 Notiuni teoretice privind Guvernana Corporativ Performanta intreprinderii nu consta doar in rezultate financiar-contabile superioare (profitabilitate maxima, echilibru financiar stabil, capacitatea de a genera resursele necesare functionarii si extinderii), ea vizeaza toate aspectele financiare si non-financiare ale activitatii sale. Managerii nu pot maximiza valoarea firmeidaca ignora interesele stakeholderilor (salariati, actionari, clienti, furnizori, creditori). Performanta firmelor este influentata semnificativ de forma de guvernare corporativa, adica de capacitatea factorilor decizionali de a identifica si armoniza interesele partenerilor sociali semnificativi ai acestora. Aceasta armonizare se asigura prin intermediul sistemului de guvernanta corporativa. Conceptul de guvernanta corporativa a beneficiat de atentie sporita din partea specialistilor, rezultand astfel diverse abordari si definitii: - Shleifer and Wishny: guvernanta corporativa reprezinta modalitatile prin care furnizorii de resurse financiare ai unei companii se asigura ca vor primi beneficiile la care se asteapta facand aceasta investitie. - Preda Report: guvernanta corporativa este un set de reguli conform carorafirmele sunt conduse si controlate, este rezultatul unor norme, traditii si modeli comportamentale dezvoltate de fiecare sistem legislativ. - Mathiesen, 2002: guvernanta corporativa este o ramura a economiei care studiaza modul in care companiile pot deveni mai eficiente prin folosirea unor structuriinsitutionale cum ar fi acteel constitutive, organigramele si cadrul legislativ. In urma diferitelor abordari, guvernanta corporativa, in sens restrans, poate fi definita ca fiind un ansamblu de mijloace de natura economica si legislativ-institutionale prin care sunt sustinute interesele investitorilor. Ea desemneaza sistemul prin care o institutie este condusa si controlata. Notiunea de conducere se refera la coorodnarea planificarii, conducerii, organizare si controlul intern al companiei (atributie exercitata de administaratorii companiei), iar notiunea de control exprima actiunea pe care actionarii o exercita asupra companiei pentru a vedea cum se realizeaza profitul. Notiunea de conducere poate fi usor asimilata cu managementul unei companii, ceea ce apoi poate conduce la stabilirea unei echivalente intre management si adiministrarea propriuzisa si la o confuzie intre rolul Consiliului de Administratie si cel al managerilor. Diferenta este acea ca administratori stabilesc strategiile companiei si controlul intern al acesteia, in timp ce manageriiasigura coordonarea planificarii, conducerii si organizarii

companiei si gestiunea zilnica. Administratorii, pe baza unui contract de mandat, transfera o parte din atributiile lor catre manageri. In sens larg, guvernanta corporativa reprezinta ansamblul de norme si mecanisme de control aplicate, cu scopul de a proteja si a armoniza interesele, in multe cazuri contradictorii, ale tuturor categoriilor de participanti la activitatea economica desfasurata in cadrul firmelor. Acesta abordare are avantajul ca releva ansamblul efectelor pe care diferitele aranjamente institutionale create pentru apararea cu precadere a intereselor investitorilor le au atat pe piata capitalului, cat si pe piata fortei de munca. Principalii factori care influenteaza interactiunea dintre guvernanta corporativa si relatiile economice sunt: - Gradul de dispersie al capitalului; - Rolul pietei de capital si al pietei bancare in finantarea activitatii; - Protectia legala a actionarilor majoritari; - Reprezentarea intereselor salariatilor; - Modalitati de control asupra activitaii managerilor. In sistemele economice functionale, guvernanta corporativa, se detaseaza ca un concept de baza pentru intarirea functiei de control in relatia actionar-administrator, dar si in relatia administrator-creditor. In functie de anumite circumstante, fiecare dintre acestia poate avea interese specifice, convergente catre un anumit scop maximizarea profitului si realizarea functiei sociale (vanzarea produsului sau al serviciului la un pret cat mai scazut, protectia salariatilor). Cele mai intalnite cazuri sunt acelea in care caile care definesc politica firmei sa difere, desi scopul comun este acelasi maximizare profit. Alocarea necorespunzatoare a resurselor ca urmare a excesului de beneficii acordate managementului este subordonata teoriei de agent (relatia agent - principal) care se bazeaza pe ipoteza ca managerul trebuie sa actioneze in favoarea actionarului. In acest tip de relatie, divergentele sunt inevitabile, dar ele pot fi limitate prin costurile de agentvcare cuprind costurile de monitorizare, de justificare si pierderea reziduala. In practicile si structurile de guvernanta corporastiva sunt reflectate preocuparile de a reduce costurile de agent si minimizarea conflictului dintre actionari si manageri. Riscul si castigurile generare de investitia in actiunile firmei sunt influentate in mod direct de abilitatea managerilor si a altor factori de decizie (actionari, auditori) de a armoniza si ierarhiza interesele acestora. Deoarece activitatea desfasurata de firme nu afecteaza doar interesele investitorilor si pe cele ale salariatilor, ci si pe ale consumatorilor, autoritatilor locale, in ultimii ani in gandirea economica a aparut un nou concept denumit responsabilitate sociala a corporatiei (ex: Petrom Tara lui Andrei), care determina o viziune integratoare asupra posibilitatilor de armonizare a intereselor tuturor participantilor la activitatea economica.

1.2 Principii i coduri de Guvernan Corporativ Codul de guvernanta corporativa constituie un set de principii, standarde si bune practicide guvernantaemis de catreo anumita institutie, a carui aplicare nu are un caracter obligatoriu. La nivelul Uniunii Europene, acquis-ul comunitar priveste legislatia societatilor comerciale, dar nu exista un acquis pentru guvernanta corporativa (directive sau legislatie

obligatorie), ci doar recomandari. Prin urmare, dupa anul 1997 (dupa scandaluri financiare si falimentul unor companii britanica cotate pe piata de capital), au fost emise peste 35 de coduri de guvernanta, fiecare tara avand cel putin un cod de guvernanta corporativa. Majoritatea, adica o treime, din aceste coduri au fost emise de grupuri sau asociatii de investitori, restul fiind emise de grupuri guvernamentale, comitete/comisii organizate de guverne nationale sau burse de valori, asociatii de afaceri, asociatii ale directorilor. Aceste coduri abordeaza patru probleme importante: 1. Tratamentul echitabil al tuturor actionarilor ale caror interese trebuie sa fie prioritare 2. Raspunderea clara a Consiliuli de Administratie si al managementului 3. Transparenta companiei sau acuratetea raportarii financiare si non-financiare (numarul de esecuri/rebuturi exprimate ca procente din productia livrata, numarul de plangeri primite de la clienti, media zilelor de intarziere la livrare, cota de piata detinuta in raport cu cea a concurentei, notorietatea brandului, numarul de produse nou introduse in portofoliul de produse anual, volumul mediu de ore lucrate per activitate, gradul de satisfactie al personalului) 4. Responsabilitatea pentru interesele actionarilor minoritari si a altor parteneri sociali precum si respectarea legislatiei in vigoare. Codurile de guvernanta corporativa confera flexibilitate si nu sunt obligatorii, companiile sunt libere sa urmeze recomadarile codurilor. Aceasta flexibilitate reprezinta un avantaj esential deoarece confera libertate de decizie si actiune a companiilor in scopul atingerii obiectivelor lor strategiece. Companiile pot sa nu urmezerecomandarile codurilor de guvernanta, dar cu conditia raportarii si argumentarii deciziei de nerespectare. Pe langa flexibilitate, codurile de guvernanta dispun si de alte avantaje precum: - stimuleaza dezbaterile privind guvernanta corporativa - incurajeaza cimpaniile sa adopte standarde recunoiscute de guvernare - ofera explicatii investitorilor privind cerintele de guvernare si practicile de guvernanta corporativa - pot asigura baza conceptuala si nformationala necesara imbunatatirii reglemenatrilor pietei de capital si a legii companiei. Codurile de guvernanta corporativa, desi au un grad mare de similaritate, comparandule ies la iveala diferente care nu genereaza bariere insurmontabile pentru functionarea pietei de capital comune a UE, deci nu impun elaborarea unui cod de guvernanta corporativa aplicabil tuturor tarilor memebre UE. Totusi, aceste diferente impun adoptarea unor masuri specifice de eliminare a barierelor legale de reglementare a pietelor de capital care sa permita evaluarea corecta si facila a guvernantei corporative a companiilor de catre investitori. Pornind de la elementele comune care definesc o guvernanta corporativa eficienta, ale diferitelor coduri si modele practice de guvernare, Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) a elaborat un set de principii denumit Principiile OECD privind Conducerea Corporativa. In anul 1999 acest document a devenit unul de referinta pentru reforma conducerii corporative. Potrivit codului OECD, guvernanta corporativa specifica distributia drepturilor si responsabilitatilor dintre diferitele categorii de persoane implicate in companie cum ar fi: consiliul de administratie, directorii, actionarii si alte categorii, si stabileste regulile si procedeele de luare a deciziilor privind activitatea companiei.

Pornind de la realitatea ca nici un model de conducere corporativa se poate aplica in toate tarile si societatile, Principiile OECD identifica standarde care se pot aplica intr-o varietate de medii juridice, politice, economice. Principiile OECD privind guvernanta corporative sunt: 1. guvernanta corporative trebuie sa asigure cadrul pentru protectia drepturilor actionarilor, asa cum sunt ele prevazute prin lege si sa verifice respectarea lor: drepturi fundamentale ale actionarilor, participarea lor la luarea deciziilor, dreptul la vot in AGA 2. cadrul creat prin guvernanta cirporativa trebuie sa asigure tratamentul echitabil al tuturor actionarilor, inclusiv al celor minoritari sau straini 3. cadrul creat pentru guvernanta corporativa trebuie sa recunoasca drepturile altor grupuri de interese, asa cum sunt reglementate prin lege sis a incurajeze cooperarea activa dintre societati si grupurile de interese pentru a crea bogatie, locuri de munca si suportul firmelor consolidate financiar 4. cadrul creat pentru guvernanta corporative trebuie sa asigure transparenta, oportunitatea si acuratetea tuturor materialelor si documentelor ce privesc situatia societatii (financiara, performatelor, patrimoniului, conducerea) 5. cadrul creat pentru guvernanta corporative trebuie sa asigure orientarea strategica a societatii, monitorizarea efectiva a managementului de catre Consiliul de Administratie si raspunderile consiliului fata de societate si de actionari. Bursa de Valori Bucuresti, sustinuta de Comisia Nationla pentru Valori Mobiliare, de Guvernul Romaniei si de institutii si experti internationali, a demarat o serie de initiative, plecand de la relitatea si fiind constienta ca de implementarea noilor principii de administrare a afacerilor depinde increderea investitorilor intr-un anumit mediu investitional cu consecinte majore in capacitatea companiilor locare de a atrage resurse financiare sau chiar in ceea ce priveste atragerea fluxurilor international de capital. Primul pas a fost facut in august 2001 cand BVB a emis un ``Cod de Guvernanta corporativa`` pentru companiile listate si totodata a lansat categoria ``Plusului de transparenta`` in conformitate cu principiile de Guvernanta Corporativa ale OECD. Codul de Guvernanta emis de BVB cuprinde urmatoarele capitol si principii: 1. protectia drepturilor actionarilor 2. tratamentul echitabil al tuturor actionarilor, inclusiv al celor minoritari sau straini 3. recunoasterea drepturilor grupurilor de interese, asa cum sunt reglementate prin lege si sa incurajeze cooperarea activa intre societati si grupurile de interese 4. asigurarea transparentei si acuratetei tuturor informatiilor ce privesc situatia societatii 5. asigurarea orientarii strategice a societatii, monitorizarea efectiva a managementului de catre Consiliul de Administratie si raspunderile consiliului fata de societate si actionari. Acest cod poate fi aplicat oricarei societati comerciale, dar cu precadere societatilor cotate la bursa de valori, indiferent de sursa initiala sau actuala a capitalului de stat/privat. In sustinerea initiativelor privind guvernanta corporative in Romania poti fi mentionate si: a. guvernul a ajuns actioner minoritar, in majoritatea companiilor si e interest sa-si pastreze drepturile

b. la nivel international cazurile de faliment celebre au fost descoperite de investitori/actionari, nu de Fisc c. guvernanta corporative incurajeaza investitiile d. guvernanta corporative imbunatateste guvernanta guvernamentala. BVB a infiintat Institutul de Guvernanta Corporativa, in iunie 2005, care are misiunea de a crea si promova o cultura manageriala pe deplin adaptata la principiile de administrare a afacerilor general acceptatec international, prin cresterea standardelor profesionale ale managerilor si directorilor companiilor locale de stat si particulare. Acest institute este proiectat de trei centre si anume: 1. centrul de evaluare care organizeaza cursuri, seminarii, examene si teste pentru imbunatatirea si dezvoltarea aptitudinilor de administrarea afacerilor 2. centrul de consultanta care asista participantii la piata de capital sa inteleaga mai bine principiile si mecanismele pietei 3. centrul de relatii publice insarcinat cu promovarea activitatilor institutului prin simpozioane, conferinte, evenimente, publicatii si buletine informative. 1.3 Modele de Guvernan Corporativ In statele membre UE se remarca doua modele de guvernanta corporativa: 1. modelul anglo_saxon: specific firmelor din Marea Britanie, SUA, Hong Kong si Australia, presupune existenta unui singur Consiliu de Administratie independent, care monitorizeaza si controleaza activitatea managementului in scopul imbunatatirii acestuia, dar ultima modalitate de control, ameliorare si redresare a performantelor se realizeaza prin intermediul achizitiilor ostile efectuate pe piata de capital dezvoltata in tara respectiva. 2. modelul german: specific companiilor din Germania si Europa continentala, dar si Japoniei, se bazeaza pe existenta unor actionari puternici, precum bancile. Prin aplicarea acestui model actionarii care detin blocuri mari de actiuni se implica in activitatea managementului companiei respective, rolul lor fiind de a sanctiona managementul slab, de a stimula eficienta economica si de a armoniza interesele stakeholderilor. Acest model de guvernanta corporativa considera ca cea mai mare importanta ii revine capitalului uman. In Romania exista trei tipuri de guvernare corporativa a intreprinderii ca rezultat al privatizarii si anume: 1. Firmele detinute de stat-regiile autonome sau societatile neprivatizate complet, in care statul este inca actionar. In cadrul acestora exista in mod inevitabil un conflict de interese intre manager, salariati si stat, ceea ce determina obiective contradictorii: maximizarea profitului, mentinerea locurilor de munca, cresterea veniturilor din taxe, satisfacerea intereselor politice sau individuale. Performanta nu este un obiectiv major, iar interesele managerilor sunt rareori subordonate intereselor actionarilor. 2. Firmele private inchise (IMM-uri sau intreprinderi mari), ale caror actiuni nu sunt tranzactionate pe o piata oficiala. Proprietarii sunt de regula si manageri, deci nu exista conflict de interese intre acestia. In schimb exista numeroase conflicte intre asociati care denatureazain procese civile. Managerii nu urmaresc cu prioritate maximizarea valorii firmei, ci mai degraba extinderea afacerii.

3. Companiile privatizate sau deschise, care cunosc o varietate de forme, de la cele cu actionariat foarter dispersat ale carui drepturi sunt de regula neglijate, pana la cele in care actionarii majoritari detin un control puternic asupra intreprinderii. In acest caz apar conflictele intre actionari minoritari si management sau intre actionarii majoritari si cei minoritari. Ca si in cazul firmelor private inchise, autonomia decizionala si operationala a echipei manageriale este ridicata, structurile organizatorice si sistemele informationale sunt flexibile, dinmaice si eficiente, iar parghiile economico- financiare se utilizeaza predominant ca instrumente mamageriale. Principala problema a societatii corporatiste din Roamnia este insa conflictul de interese intre actionarii majoritari si cei minoritari care degenereza in divergente intre management, Consiliul de Administratie si actionarii minoritari, precum si intre actionarii majoritari si partenerii de afaceri ai companiei, specifice mai ales economiilor in tranzitie, determinand degradarea performantelor pe termen lung ale companiilor si chiar falimentul acestora. Potrivit studiilor, in Romania, cele mai importante forme de incalcare a drepturilor actionarilor pot fi: a. Dilutia averii actionarilor minoritari b. Transferul profiturilor in afara companiei c. Alocarea abuziva a profiturilor d. Intarzierea in acordarea dividendelor e. Accesul limitat al actionarilor minoritari la informatii. Cele mai importante puncte slabe ale guvernantei corporative din Romania sunt: a. Accesul inegal la informatie al tuturor actionarilor b. Interzicerea de tranzactii in favoarea actionarilor interni sau majoritari c. Rolul scazut al Consiliului de Administratie d. Accesul la alte mijloace de informare a investitorilor.

CAPITOLUL 2. ASPECTE PRACTICE PRIVIND MODELE DE GUVERNAN CORPORATIV I FORME DE CONTROL ALE ACTIVITII
2.1 Guvernana corporativ n Romnia (+ legea 31/1990 privind societatile comerciale) aspecte generale si tendinte 2.2 Codul de guvernan corporativ eleborat de Bursa de Valori Bucureti 2.3 Guvernana corporativ n cadrul Bncii Comerciale Romne (??Inainte de implemenatrea GC?? - comparatie) BCR face parte din Grupul BCR care mai include i BCR Banca pentru Locuine, BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., BCR Leasing i BCR Chiinu. BCR Banca pentru Locuine (BCR BpL) este subsidiara grupului BCR specializat n economisirea i creditarea domeniului locativ n sistem colectiv, care a fost lansat n iulie 2008. n anul 2009 a ncheiat 134.000 de contracte, n valoare de 3,5 miliarde.

BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. a fost nfiinat n luna iunie 2007, cu un capital social iniial de 50.000.000 RON. BCR Pensii a avut o activitate extrem de dinamic pe piaa pensiilor private din Romnia ce a determinat consolidarea poziiei companiei pe pia. n 2009, BCR Pensii a finalizat preluarea Fondului de Pensii Administrat Privat Omniforte de pe piaa pensiilor obligatorii, i tot n 2009 a intrat pe piaa pensiilor facultative prin preluarea Fondului de Pensii Facultative BCR Prudent, iar la nceputul anului 2010 a finalizat preluarea fondurilor de pensii obligatorii Prima Pensie i OTP. BCR deine 99,99 % din aciunile BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. BCR Leasing S.A. s-a nfiinat n martie 2001, ca o completare a ofertei de finanare a Grupului Banca Comercial Romn destinat persoanelor fizice, persoanelor juridice i persoanelor fizice autorizate, pentru achiziionarea bunurilor de folosin ndelungat. BCR Leasing IFN S.A. ofer servicii de leasing financiar intern pentru achiziionarea de bunuri de folosin ndelungat, respectiv: leasing pentru achiziionarea de autovehicule, flote, echipamente i utilaje industriale, aparatur medical, software i echipamente I.T. etc., precum i leasing pentru imobile cu destinaie industrial sau comercial. BCR Leasing este controlat n proporie de 89,03% de BCR, n timp ce Financiara SA deine 10% din capital, iar restul de 0,97% este deinut de ctre persoane fizice. Pentru BCR, n calitate de lider al sistemului bancar romnesc i membr a Erste Group, guvernana corporativ reprezint un element cheie al succesului afacerii sale. BCR rspunde ateptrilor stakeholder-ilor si printr-un sistem integrat de valori, principii i reguli care i asigur funcionarea intr-un mod responsabil, transparent i specific. n prezent, pentru a face fa provocrilor i a valorifica avantajele competitive ctigate n cei 20 de ani de experien, BCR se repoziioneaz, iar obiectivele n ceea ce privete guvernana corporativ sunt axate, n primul rnd pe: 1. adaptarea la cele mai recente schimbri 2. consolidarea ncrederii stakeholder-ilor 3. accelerarea procesului de decizie i execuie 4. procese i capaciti de guvernan corporativ clar definite i communicate 5. un management mbuntit al riscurilor 6. alinierea la cerinele i standardele legale i de Grup Instituie de credit organizat n sistem dualist, Banca Comercial Romn a elaborat, dezvoltat i modernizat permanent propriul sistem de guvernan corporativ, prin mbinarea principiilor promovate n cadrul Erste Group, a celor mai relevante practici utilizate n cadrul Uniunii Europene sau la nivelul unor instituiii financiare internationale i a cerinelor legislative locale. Principalii piloni ai sistemului de guvernan corporativ sunt reprezentati de: 1. Actul constitutiv al BCR document care definete obiectul de activitate al bncii, relaiile dintre acionari, organele de conducere i administrare i competenele acordate acestora precum i liniile directoare privind reprezentarea, controlul i gestiunea financiar. 2. Cadrul de administrare al activitii, evaluat periodic i revizuit corespunztor, cuprinznd conceptul privind structura i organizarea bncii (la nivelul administraiei centrale i al reelei de uniti), organelor de conducere i nivelurilor de management, precum i principiile i regulile de funcionare ale acestora;

3. Sistemul de control intern, cu cele trei componente, respectiv activitile de audit intern, de conformitate i de administrare a riscurilor; 4. Sistemul de delegare a limitelor de autoritate de decizie i de semnare a documentelor de angajare patrimonial; 5. Regulamentul de funcionare, Codul de etic, Regulamentul intern; 6. Principiile de comunicare cu prile interesate: acionari, clieni, salariai, instituii publice i de reglementare, comunitate etc. Politica BCR privind cadrul de administrare Banca Comerciala Romn, societate administrat n sistem dualist, i desfoar activitatea ntr-un cadru de guvernan corporativ, care corespunde cerinelor legale i de reglementare ale legislaiei din Romnia, instruciunilor Grupului EBG, precum i a celor mai bune practici internaionale n materie. Politica privind cadrul de administrare la nivelul BCR, n sensul prevederilor Regulamentului 18/2009, cu modificrile i completrile ulterioare, are la baza principiile potrivit carora structura de conducere in ansamblul sau si functia de supraveghere in special au responsabilitatea stabilirii, evaluarii si revizuirii periodice si sistemice a modului de organizare a activitatii bancii, a atributiilor si responsabilitatilor colective si individuale, a modalitatiii de monitorizare a implementarii si aplicarii intregului set de reglementari, fluxuri si chei de control, din perspectiva misiunii si viziunii asumate, a indeplinirii obiectivelor stabilite prin planurile de afaceri, a administrarii eficiente a riscurilor. In acest cadru, principiile asumate au in vedere faptul ca BCR face parte din Grupul Erste - unul dintre cele mai mari grupuri furnizoare de servicii financiare din Europa Centrala si de Est, aspecte organizatorice, de guvernanta, procedurale si de comunicare intre diferitele niveluri de management, specifice evolutiei sale sau sistemului bancar romanesc si cerinta ca evaluarea anuala a calitatii acestora si a modalitatii de aplicare sa ofere baza pentru imbunatatiri viitoare. De asemenea, Politica privind cadrul de administrare are la baza prevederile Actului constitutiv al BCR si principiul organizarii bancii ca societate administrata in sistem dualist. In consecinta, structura de conducere este formata din Comitetul executiv functia de conducere, care asigura conducerea operativa a bancii si din Consiliul de supraveghere functia de supraveghere, care supravegheaz, administreaz i coordoneaz activitatea Comitetului Executiv. Competentele si atributiile acestora sunt reglementate prin Actul constitutiv, prin Regulamentele de organizare si functionare ale fiecaruia si prin Regulamentul de functionare a BCR. Principiile Politicii privind cadrul de administrare la nivelul BCR sunt urmatoarele: 1. Stabilirea/realizarea unei baze solide pentru gestionarea i supravegherea societii, prin - actualizarea periodic a prevederilor Actului constitutiv, n scopul alinierii la modificrile legislative la nivel naional i european, de grup, al consolidrii poziiei financiare i al dezvoltrii activitii ; - respectarea cadrului de administrare a activitii stabilite de societatea mam (Erste Group Bank AG), avnd n vedere obiectivele de afaceri, profilul de risc i politicile stabilite de aceasta i evaluarea deciziilor sau practicilor la nivel de grup aplicabile BCR, astfel nct

acestea s nu determine nclcarea de ctre banc a prevederilor cadrului de reglementare ori a regulilor prudeniale aplicabile la nivel individual pe teritoriul Romniei. 2. O structura a Comitetului Executiv menit a aduga valoare procesului managerial, prin - stabilirea numrului de membri si a componentei Comitetului executiv si analizarea periodica a atribuiilor acordate acestuia si a responsabilitilor individuale alocate fiecrui membru al Comitetului executiv. 3. Promovarea eticii i adoptarea de decizii responsabile, prin : - adoptarea standardelor de etic i codul de conduit i revizuirea n mod continuu a implementrii acestora ; - abinere de la luarea unor decizii n raport cu care se afl n situaie de conflict de interese. - respectarea intereselor acionarilor i partenerilor sociali, precum si a prevederilor legale in vigoare 4. Asigurarea acurateii i integritii n raportarea financiar, prin : - avizarea, pe baza propunerilor Comitetului executiv i recomandrilor formulate de Comitetul de audit i conformitate, numirea sau revocarea auditorilor financiari, precum i stabilirea duratei minime a contractului ncheiat cu acetia. - prezentarea sistematica de rapoarte privind performanta financiara 5. Publicarea materialelor n timp util i n mod echilibrat, prin : - stabilirea i derularea unui flux informaional cuprinztor i coerent intre funcia de conducere (Comitetul executiv) i funcia de supraveghere (Consiliul de supraveghere i comitetele acestuia). 6. Respectarea drepturilor acionarilor, prin : - implementarea deciziilor delegate de ctre Adunarea General a acionarilor catre Comitetul executiv i care necesit aprobarea Consiliului de supraveghere 7. Identificarea i gestionarea riscurilor, prin : - stabilirea unui sistem de supraveghere a riscurilor i de control intern ; - asigurarea unei informri consistente cu privire la concluziile aciunilor de control desfurate la nivelul BCR de ctre organismele de supraveghere si control la nivel naional, precum si la masurile adoptate de managementul executiv pentru implementarea recomandrilor /remedierea deficientelor ; - asigurarea unui dialog/ntlniri regulate ale Consiliului de supraveghere sau comitetelor sale cu auditorul extern; analizarea recomandrilor formulate de acesta ca urmare a desfurrii aciunii de audit si a masurilor adoptate de managementul executiv pentru implementarea acestora ; - monitorizarea revizuirii periodice de ctre Comitetul executiv a sistemului limitelor de autoritate, astfel nct sa se asigure flexibilitate in raport cu clientul extern si intern si a sistemului de control intern la nivelul BCR, astfel nct sa reflecte eventualele modificri ale factorilor interni si externi; revizuirea periodica a strategiei si politicii privind administrarea riscurilor, la nivel consolidat. 8. ncurajarea dezvoltarii i impelmentrii unor structuri flexibile, prin : - crearea de comitete de lucru ale Consiliul de supraveghere, avnd rol decizional sau consultativ, potrivit cerinelor legale in vigoare sau celor mai bune practici n domeniu. Elaborarea i revizuirea periodica a prevederilor Regulamentelor de organizare si funcionare aferente ;

- analizarea si revizuirea periodica a structurii organizatorice a bncii i a Regulamentului de funcionare, in scopul adaptrii la cerinele de business, al definirii mai clare a responsabilitilor si al obinerii unui control mai bun. 9. Remunerarea corect i responsabil, prin : - asigurarea c politicile i practicile de remunerare a personalului bncii, inclusiv a membrilor Comitetului executiv si a membrilor Consiliului de supraveghere, corespund culturii bncii, obiectivelor i strategiei pe termen lung, precum i mediului de control al acesteia. 10. Indeplinirea tuturor cerintelor aplicabile cadrului de administrare a activitatii. - pe baza rspunsurilor primite la chestionarul de evaluare a eficienei Consiliului de Supraveghere, precum i innd cont de comentariile formulate de unii dintre membrii CS, a fost elaborat un plan de aciune prezentat n anex, coinnd msuri de imbuntire pentru aspectele din chestionar la care s-au nregistrat punctaje sczute. AGA este organul de conducere al bncii. AGA ordinar delibereaz i ia hotrri cu privire la: 1. discutarea, aprobarea sau modificarea Situaiilor financiare anuale, dup ascultarea rapoartelor Consiliului de Supraveghere, Comitetului Executiv i auditorului financiar, inclusiv a rapoartelor comitetelor Consiliului de Supraveghere, dac este cazul, i stabilirea dividendelor, rezervelor sau a altor distribuiri; 2. alegerea i revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere; 3. stabilirea remuneraiei cuvenite membrilor Consiliului de Supraveghere pentru exercitiul n curs; 4. evaluarea activitii membrilor Consiliului de Supraveghere i ai Comitetului Executiv i descrcarea de gestiune a membrilor Consiliului de Supraveghere i ai Comitetului Executiv pentru exerciiul financiar precedent; 5. aprobarea bugetului de venituri i cheltuieli i, dac este cazul, a programului de activitate pentru exerciiul financiar urmtor; 6. aprobarea gajrii, nchirierii sau desfiinrii unitilor Bncii; 7. aprobarea demarrii procedurilor legale mpotriva membrilor Consiliului de Supraveghere i desemnarea persoanei mputernicite s reprezinte Banca ntr-un astfel de proces; 8. aprobarea i revocarea auditorilor financiari i stabilirea duratei minime a contractului ncheiat cu acetia. AGA extraordinar delibereaz i ia hotrri cu privire la: 1. reducerea capitalului social; 2. rentregirea capitalului social n vederea ntrunirii cerinelor prevzute de lege cu privire la capitalul social minim; 3. modificarea activitii principale a Bncii aa cum acesta este stabilit n Articolul 7 din Actul Constitutiv; 4. fuziunea cu alte societi sau divizarea Bncii; 5. lichidarea i dizolvarea Bncii; 6. emisiunea de obligaiuni; 7. conversia aciunilor dintr-o categorie n alta;

8. reorganizarea, consolidarea sau actele de dispoziie cu privire la activele fixe atunci cnd valoarea tranzaciilor cu acestea depaete 25 (douazeci i cinci) la sut din fondurile proprii ale Bncii; 9. ncheierea de contracte, de ctre membrii Comitetului Executiv, cu privire la achiziia, vnzarea, nchirierea, schimbul sau gajarea de active din patrimoniul Bncii, dac valoarea acestor active depaete 50 (cincizeci) la sut din valoarea contabil a activelor Bncii la data ncheierii unui asemenea contract; 10. achiziionarea de ctre Banc a propriilor aciuni, direct sau indirect, n conformitate cu prevederile legii; 11. modificarea Actului Constitutiv al Bncii; Toi acionarii pot participa la adunrile generale ale acionarilor, personal sau printr-un reprezentant. Acionarii pot fi reprezentai n Adunarea General a Acionarilor n baza unei procuri speciale ce va fi depus la Banca cu cel puin dou zile lucrtoare nainte de adunarea respectiv. Consiliul de Supraveghere supravegheaz activitatea Comitetului Executiv i administrarea riscului de conformitate, precum i respectarea prevederilor legii, ale Actului Constitutiv al Bncii i hotrrilor Adunrii Generale a Acionarilor n desfurarea activitii Bncii. Acesta este format din apte membrii, numii pe termen de trei ani, cu posibilitatea de a fi alei pe noi perioade de trei ani. Membrii Consiliului de Supraveghere: 1. nu pot fi membri ai Comitetului Executiv sau salariai ai Bncii; 2. nu pot fi salariai i nu pot deine funcia de membru n Consiliul de Administraie sau Consiliul de Supraveghere, ori de membru al directoratului sau funcia de auditor financiar la o alt instituie de credit din Romnia; 3. trebuie s aib competena, experiena i integritatea cerute de legislaia i regulamentele aplicabile i de Politica de selecie i de remunerare a structurii de conducere n Grupul BCR. Consiliul de Supraveghere se ntrunete n edine periodice, o data la trei luni. Atunci cnd este necesar, pot fi convocate edine speciale. Atribuiile i responsabilitile Consiliul de Supraveghere sunt stabilite prin legislaia aplicabil, Actul constitutiv precum i prin Regulamentul de organizare i funcionare al Consiliului de Supraveghere. Principalele atribuii au n vedere: 1. stabilete, monitorizeaz si evalueaz periodic (cel puin o dat pe an) structura si eficacitatea cadrului de administrare a activitii Bncii si a filialelor sale, inclusi v politicile referitoare la acesta, revizuind (cel puin o dat pe an) si lund in considerare diferitele riscuri, att interne, cat si externe, la care Banca si filialele sunt expuse 2. aprob i revizuiete n mod periodic (cel puin anual) strategia general de afaceri, strategia de risc i politica general de management al riscurilor, la nivelul Bncii i al subsidiarelor 3. aprob i revizuiete, periodic, statutul auditului intern i planul de audit intern, precum i sfera de cuprindere a auditului financiar i frecvena angajamentelor de audit; 4. aprob i evalueaz (cel puin o dat pe an) politica cu privire la riscul de conformitate i modul de implementare a acesteia

5. aprob liniile directoare privind politica de personal i structura organizaional a bncii, pn la nivelul entitilor independente, inclusiv, i orice modificri referitoare la aceasta. Consiliul de Supraveghere poate stabili attea comitete dup cum consider necesar i corespunztor, formate din doi sau mai muli membri ai Consiliului de Supraveghere. Competenele i autoritatea acestor comitete sunt stabilite de ctre Consiliul de Supraveghere si prevzute n regulamentele aferente. Comitetele Consiliului de Supraveghere: a. Comitetul de Remunerare Comitetul de Remunerare este un organ consultativ care revizuiete, raporteaz ctre, acorda consultanta, emite recomandri si asista Consiliul de Supraveghere in ndeplinirea atribuiilor si responsabilitilor sale cu privire la politica de remunerare si, in special, acorda consultanta si monitorizeaz remuneraia, bonusurile si beneficiile membrilor Comitetului Executiv. Comitetul de Remunerare este format din trei membri ai Consiliului de Supraveghere. Responsabilitile, organizarea, modul de operare i procedurile Comitetului de Remunerare sunt stabilite prin Regulamentul de funcionare i organizare al Comitetului de Remunerare. Componena Comitetului de Remunerare: Andreas Treichl - preedinte Manfred Wimmer - vicepreedinte Florin Pogonaru - membru Comitetul de Audit i Conformitate b. Comitetul de Audit si Conformitate Comitetul de Audit i Conformitate este un organ consultativ care revizuiete, raporteaz ctre, acord consultan i asist Consiliul de Supraveghere n ndeplinirea atribuiilor care i revin pe linia controlului intern, conformitii i auditului, precum i cu privire la calitatea i performana contabililor i auditorilor interni ai Bncii, veridicitatea informaiilor financiare ale Bncii i caracterul adecvat al controalelor i politicilor financiare. Comitetul de Audit i Conformitate este format din trei membri ai Consiliului de Supraveghere. Membrii Comitetului de Audit i Conformitate trebuie s aib cunotine de baza n domeniile financiar i contabilitate i cel puin un membru al Comitetului de Audit i Conformitate va avea experien n contabilitate sau management financiar. Responsabilitile, organizarea, modul de operare i procedurile Comitetului de Audit i Conformitate sunt stabilite prin Regulamentul de funcionare i organizare al Comitetului de Audit i Conformitate. Componenta Comitetului de Audit i Conformitate: Gernot Mittendorfer - preedinte Florin Pogonaru - vicepreedinte Manfred Wimmer - membru

c. Comitetul de Risc Comitetul de Risc este un organ consultativ care revizuiete, raporteaz ctre, consiliaz si asist Consiliul de Supraveghere n ndeplinirea atribuiilor care i revin pe linia administrrii riscurilor i emite recomandri, potrivit limitelor de autoritate stabilite. Comitetul de Risc este format din trei membri ai Consiliului de Supraveghere, plus un membru supleant (siplinitor). Responsabilitile, organizarea, modul de operare i procedurile Comitetului de Risc sunt stabilite prin Regulamentul de organizare i funcionare al Comitetului de Risc. Componena Comitetului de Risc: Gernot Mittendorfer - preedinte Manfred Wimmer - vicepreedinte Florin Pogonaru - membru Herbert Juranek - membru supleant

Comitetul Executiv (CE) Comitetul Executiv asigur conducerea operativ a Bncii i administrarea eficace a riscului de conformitate. Membri ai Comitetului Executiv sunt autorizai s conduc Banca n desfurarea activitii de zi cu zi a acesteia i au puterea i autoritatea de a angaja legal Banca, n conformitate cu prevederile Actului Constitutiv. Comitetul Executiv este alctuit din apte membri numii de ctre Consiliul de Supraveghere, unul dintre acetia fiind desemnat Preedinte al Comitetului Executiv; Membri ai Comitetului Executiv trebuie s ndeplineasc condiiile generale prevzute de legile n vigoare, precum i condiiile speciale referitoare la conductorii bncii, prevzute n legea bancar, n reglementrile Bncii Naionale a Romniei i de Politica de selecie i de remunerare a structurii de conducere n Grupul BCR; Remuneraia membrilor Comitetului Executiv este stabilit de ctre Consiliul de Supraveghere; Durata mandatului Comitetului Executiv este de patru ani; Preedintele i ceilali membri ai Comitetului Executiv au competenele i atribuiile stabilite prin lege i prin Regulamentul de organizare i funcionare al Comitetului Executiv. n cazul n care membrii Comitetului Executiv sunt salariai ai Bncii, pe ntreaga durat a mandatului lor, contractul individual de munc al acestora se suspend. Principalele atribuii ale Comitetului Executiv au n vedere: 1. conducerea implementrii intelor financiare, strategiei i planului de afaceri ale Bncii 2. aprobarea i revizuirea n mod sistematic i regulat a strategiei i politicilor privind administrarea riscurilor, 3. aprobarea strategiilor i politicilor aferente capitalului intern i fondurilor proprii corespunztoare (cuprinztoare i proporionale cu natura, extinderea i complexitatea activitii desfurate de banc) 4. monitorizeaz i evalueaz, periodic eficacitatea cadrului i practicilor de administrare a activitii Bncii, respectiv a politicilor referitoare la cadrul de administrare i

revizuiete cadrul de administrare, pentru a ine cont de orice schimbare a factorilor interni i externi care afecteaz Banca 5. aprobarea planului explicit privind capitalul 6. aprobarea i evaluarea apetitului la risc al Bncii 7. aprobarea nivelului dobnzilor, comisioanelor i altor costuri bancare similare percepute i pltite de Banc n acord cu bugetul aprobat de Adunarea General a Acionarilor 8. aprobarea regulamentelor de organizare i functionare a comitetelor nfiinate de Comitetul Executiv Componena Comitetului Executiv este urmtoarea: Tomas Spurn - CEO Michael Beitz - vicepresedinte Wolfgang Schoiswohl - vicepresedinte Martin Skopek - vicepresedinte Sergiu Manea - vicepresedinte Bernd Mittermair - vicepresedinte Paul Ursaciuc - vicepresedinte Comitetul Executiv poate nfiinta attea comitete dupa cum consider necesar. Orice astfel de comitete vor avea competenele i autoritatea prevzute n hotrrea Comitetului Executiv de nfiinare a acestor comitete, precum i atribuiile stabilite ulterior prin regulamentele de organizare i funcionare ale acestora. Comitetele Comitetului Executiv sunt: a. Comitetul privind Managementul Activelor i Pasivelor (ALCO) ALCO revizuiete, raporteaz ctre i asist Comitetul Executiv n ndeplinirea atribuiilor ce i revin n domeniul managementului structurii activelor i pasivelor, strategiei de finanare, politicii de dobnzi, politicii de lichiditate i este un organ de analiz i decizie care emite hotrri i recomandri potrivit limitelor de autoritate stabilite. ALCO este format din toi membri ai Comitetului Executiv al BCR Responsabilitile, organizarea, modul de operare i procedurile ALCO sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare i Funcionare al Comitetului de Administrare al Activelor i Pasivelor Componena ALCO: Tomas Spurny - presedinte Bernd Mittermair - vicepresedinte Michael Beitz - membru Wolfgang Schoiswohl - membru Martin Skopek - membru Sergiu Manea - membru Paul Ursaciuc membru b. Comitetul de Credite Comitetul de Credite revizuiete, raporteaz ctre i asist Comitetul Executiv n ndeplinirea atribuiilor ce i revin pe linia acordrii creditelor, modificarea condiiilor

termenilor de acordare, utilizare i/sau garantare a unor credite acordate anterior, ncheiere a acordurilor, prelungirea termenului de valabilitate a acordurilor, emitere a scrisorilor de garanie, operaiuni de factoring i alte activiti. Comitetul de credite i desfoar activitatea pe 2 linii funcionale distincte linia funcional retail i linia funcionala corporate. Comitetul de Credite Retail este format din 2 membri: Frank-Michael Beitz - Preedinte Martin Skopek - Membru Comitetul de Credite Corporate este format din 3 membri: Frank-Michael Beitz - Preedinte Tomas Spurny CEO - Membru Wolfgang Schoiswohl - Membru Responsabilitile, organizarea, modul de operare i procedurile Comitetului de Credite sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare i Funcionare al Comitetului de Credite c. Comitetul de Management al Riscurilor Operaionale (ORCO) Comitetul de Management al Riscurilor Operaionale revizuiete, raporteaz ctre i asist Comitetul Executiv n ndeplinirea atribuiilor ce i revin n domeniul managementului riscului operaional i este un organ de analiz i decizie care emite hotrri i recomandri potrivit limitelor de autoritate stabilite. Aprob metodologia i procesele legate de continuitatea afacerii i recomand msuri adecvate Comitetului Executiv. Comitetul de Management al Riscurilor Operaionale este format din 8 membri i 7 invitai permaneni (fr drept de vot) Responsabilitile, organizarea, modul de operare i procedurile ORCO sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare i Funcionare al Comitetului de Management al Riscurilor Operaionale Componena ORCO: Michael Beitz presedinte Bernd Mittermair vicepresedinte Paul Ursaciuc vicepresedinte Arion Negrila membru Toma Pinchis membru Cristian Goiceanu membru Calin Grigoras membru Director executiv DOB membru d. Comitetul de investiii i vnzri (CIV) CIV analizeaz, decide, informeaz i asist Comitetul Executiv n ndeplinirea atribuiilor ce i revin n domeniul administrrii spaiilor, proprietilor i serviciilor generale efectuate de BCR REM i/sau societile din Grupul BCR, n cel al aprobrii costurilor, precum i n coordonarea bugetrii costurilor pentru Grupul BCR potrivit limitelor de autoritate stabilite. Comitetul de investiii i vnzri este format din 3 membri

Responsabilitile, organizarea, modul de operare i procedurile CIV sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare i Funcionare al Comitetului de investiii i vnzri Componena CIV : Bernd Mittermair Preedinte Tomas Spurny Membru Paul Ursaciuc Membru e. Comitetul cunoasterea clientelei (KYCO): Sub-comitet de decizie al CEX: aprob msurile necesare n scopul monitorizrii i controlrii riscurilor de conformitate, prin continuarea/reducerea/stoparea relaiilor de bussiness cu: clieni cu risc AML/CFT, clieni cu risc ridicat KYC i monitorizeaz proiectelor i diverselor rapoarte AML/CFT/KYC. Componena KYCO: Tomas Spurny presedinte Michael Beitz vicepresedinte Toma Pinchis membru Alexandru Berea membru f. Comitetul activelor problema (PAC) PAC este subordonat CEX, fiind responsabil pentru activitile i deciziile luate cu privire la clienii Workout, avnd n vedere Ordinul Preedintelui C00294 referitor la competene. Componena PAC: Michael Beitz Presedinte Tomas Spurny membru Sergiu Manea membru Bernd Mittermair membru Jurgen de Ruijter (Chief Workout Officer) membru Structur acionariat la 30.11.2013 EGB Ceps Holding GmbH (societate detinuta 100% de Erste Group Bank AG prin EGB Ceps Beteiligungen GmbH) - 93,5732 % SIF Oltenia - 6,2973% Actionari persoane juridice romane (inclusiv SIF Muntenia si SIF Banat-Crisana care mai detin cate o actiune fiecare) - 0,0015% Alti actionari (persoane fizice) - 0,1280% Responsabilitate sociala BCR sprijina acele proiecte care se concentreaza pe investitii pe termen lung in domeniile care contribuie in mod direct la o evolutie sanatoasa a comunitatii, respectiv: educatia, in special cea financiara, antreprenoriatul si solidaritatea sociala.

Concluzii

Bibliografie:
1. Vasilescu, Laura Managementul financiar al corporatiilor, Editura Universitaria Craiova, 2012; 2. www.bcr.ro/despre-noi/guvernanta-corporativa accesat la data de 11.12.2013.