Sunteți pe pagina 1din 28

Guvernanta intreprinderii

Proiect privind guvernanta corporativa la o companie listata la BVB – echipe de maxim 3 persoane.
Punctaj: 70% examen, 30% proiect si activitate
Examen 3 subiecte:
1) Teoretic
2) Mixt
3) Practic

Bibliografie:
1. Adrian Cadbury (in 1992 a elaborat o lucrare “Codul de guvernanta corporativa a
companiilor)
2. Principiile privind guvernanta corporativa OFCD emise in 1999, actualizate in 2015
3. Nicolae Feleaga, Liliana Feleaga “Contabilitate financiara, o abordare europeana vol 2,
capitolul 4”, Editura Economica
4. Viorel Avram “Managementul procesului de creare a valorii prin contextual guvernantei
corporative, Editura Economica
5. Adrian Bigioi “Teoria generala a guvernantei corporative, Editura ASE, Bucuresti 2015
6. Adrian Bigioi “Aplicarea conceptelor privinf guvernanta corporativa in cadrul entitatilor din
Romania, Editura ASE. 2015

CURS 1 (03.10.2017)

Profesionistul contabil este implicat in diverse activitati specifice:

- Participarea la intocmirea documentelor contabile primare: facturi, chitante, dispozitii de


plata/incasare, ordine de plata, CEC-uri, BO etc, state de salarii, situatia imobilizarilor, bonuri
de consum etc
- Inregistrarea in contabilitate a documentelor primare
- Intocmirea raportarilor curente: balanta de verificare lunara
- Intocmirea declaratiilor fiscal lunare, trimestriale
- Intocmirea raportarea contabila semestriala
- Intocmirea situatiilor financiare anuale
- Analiza financiara
- Auditul financiar
- Consultanta fiscala (se face doar de catre consultantii fiscali)
- Activitatea de evaluare a bunurilor si a intreprinderii
- Resurse umane si salarizare
- Practicieni in insolventa, lichidatori (U.N.P.I.R)
- Activitatea de expertiza contabila – realizarea de expertise contabile, judiciare si
extrajudiciare (expertizele judiciare sunt cele aflate in procese).
Legislatie:

La nivel national:

 Legea contabilitatii nr 82/1991, modificata (editie actualizata)


 Legea 31/1990 privind societatile comerciale
 OMFP 1802/2014 privind aplicarea reglementarilor contabile conform cu directivele
europene
 OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice
 Legea 297/2014 privind piata de capital
 Legea 287/2009 privind Codul Civil
 OUG 75/1999 privind activitatea de audit financiar
 OMFP 1121/2006 privind aplicarea standardelor international de raportare financiara
 Ord. 150/2015 privind reglementarile contabile conforme cu IFRS aplicabile societatilor
ale caror valori mabiliare sunt admise la tranzactionare pe o piata reglementata
 Standardele internationale de contabilitate IAS-IFRS
 Codul etic emis de IFAC – www.ifac.org
 ISA 260 Comunicarea cu persoanele insarcinate cu guvernanta si CAFR (2009)
 ISA 265 Evaluarea mediului de control la entitatile care aplica guvernanta corporativa

La nivel UE:

 Directivele europene
 Regulamentele
 Directiva Consiliului European 2003/38 pentru modificarea directivei 78/660 privind conturile
anuale
 Directiva 2006/46 emisa de catre Parlamentu European privind conturile anuale ale anumitor
forme de societati

La nivel international:

 Legea Sarbanes Oxley (2002, SUA)


 Tratate international la care Romania este parte
 Principiul privind guvernata corporative
Notiuni introductive privind guvernanta corporativa

Intr-o abordare simplista, guvernanta corporativa reprezinta “sistemul prin care


intreprinderile sunt conduse si controlate” (Cadbury 1992).
Etimologic, cuvantul guvernanta provine din Latina veche si anume de la verbul tranzitiv
“gouverner” care inseamna a conduce un stat, un popor.
In fapt, guvernanta corporativa reprezinta un set de reguli emise de catre autoritatile statului
sau de catre conducerea unei companii, care trebuie respectate de catre toti participantii la
mecanismul guvernantei corporative (actionari, conducerea companiei, salariati, furnizori, institutii
financiare bancare), numiti Shareholders, respectiv Stakeholders.
In urma analizelor efectuate, s-a constatat ca reglementarile guvernantei corporative, prin
intermediul unui act normativ emis de catre organele statului (legislative/executive), confera un grad
de implementare mult mai ridicat decat in situatia in care guvernanta corporativa este un act
normativ emis de conducerea entitatii.

CURS 2 (10.10.2017)

Avanad in vedere cele mentionate, rezulta ca guvernanta corporativareprezinta un set de


reguli/norme pe care entitatile trebuie sa le implementeze in activitatea lor cu scopul de a eficientiza
folosirea resurselor si de a obtine rezultate financiare maxime.
Scopul final este acela de a maximiza bogatia actionarilor si, in mod implicit, valoarea
actionariala a intreprinderii (Abordarea Shareholders), dar si urmarirea intereselor tuturor partilor
implicate: furnizori, institutii financiar bancare, angajati, conducere executive etc (Abordarea
Stakeholders).
Guvernanta corporativa a fost definita in lucrarile emise de IFAC prin prisma a 2 componente:
conformitatea si performanta.
Conformitatea se refera la gradul de respectare de catre companii a reglementarilor/
recomandarilor privind guvernanta corporativa. Pentru asigurarea unei stabilitati economico-
financiare international cat mai solide se recomanda ca gradul de conformare sa fie cat mai ridicat.
Regulile de conformare sunt emise la nivelul companiei de catre organele de conducere. In
acest caz, vorbim de conceptul de autoreglementare. In cele mai multe cazuri, autoreglementarea
imbraca forma unui cod de guvernanta corporativa (exemplu: Codul de guvernanta corporativa emis
de catre Cadbury) sau cod de etica. Codul de etica este un set de reguli prin care compania se oblige
sa le execute.
Normele/reglementarile sunt emise de catre autoritatile publice (organelle legislative:
Parlamentul Romaniei sau organelle executive: Guvernul Romaniei).

Istoricul guvernantei corporative

Conceptul privind guvernanta s-a dezvoltat dupa anul 1992, fiind de origine anglo-saxona, de
exemplu: Cadbury, care a aplicat reglementari privind guvernanta corporativa in cadrul companiilor
pe care le conducea (in Regatul Unit al Marii Britanii).
Conceptul a fost preluat si de catre entitatile americare, pornind de la avantajele aduse de
catre Codul de guvernanta corporativa emis de catre Cadbury la companiile pe care acesta le
conducea.
Pentru a intari regulile de guvernanta corporativa, in SUA a fost emisa in 2002 legea intitulata
Sarbanes-Oxley.
Organizatia economica pentru cooperare si dezvoltare (OECD) a implementat anumite
principia de guvernanta corporativa in 1999. Ulterior, in 2004, 2009 si 2015, aceste principia au fost
imbunatatite. Fiind emise de catre un organism international, ele nu au putere de lege, iar pentru
aplicarea lor este nevoie de ratificarea unui tratat. In present, sunt aproximativ 100 de tari care aplica
principiile privind guvernanta corporativa emise de OECD.

Analiza conceptelor privind guvernanta corporativa odata cu formarea


poporului roman

Guvernanta corporativa se regaseste la nivel conceptual inca din perioada ocupatiei romane;
astfel, un prim concept este “dreptul de asociere” pe care il regasim in cadrul primelor forme de
asociere, intitulate SOCIETAS OMNIUM BONORUM. In cadrul acestei forme exista asa numita
codevalmasie, adica asociatiile puneau in comun bunurile lor (pamanturi, mijloace agricole etc)
pentru a le exploata in comun cu scopul de a obtine roadele pamantului. In cadrul acestei forme,
bunurile nu erau individualizate, impartirea profitului facandu-se in mod egal.
Ulterior, au aparut si alte forme de asociere: SOCIETAS UNIREI, unde a aparut problema de
impartire a profitului in functie de contributia fiecaruia.
Activitatea acestor entitati se baza pe contractul de asociere (in prezent, Actul constitutive la o
societate). Ulterior, descoperirea tablelor cerate de la Rosia Abrudului are o alta semnificatie dpdv al
fuvernantei corporative si anume inscriptiile respective fac referire la drepturile si obligatiile partilor
in cadrul contractelor de societate.
Obstea teritoriala are, de asemenea, o semnificatie aparate dpdv al guvernantei corporative,
mentionand in acest sens:
- Organele de conducere – pentru a face distinctie intre competentele organelor de conducere
exista ca organ cu puteri absolute (depline) asa numitul Sfat al oamenilor buni si batrani (=
corectitudine, intelepciune, experienta).
- Insemnele – cum ar fi toiagul pentru a distinge membrii organelor de conducere
- Locul unde avea loc adunarea generala era biserica
- Convocarea adunarii generale se facea prin viu grai

CURS 3 (17.10.2017)

Ulterior, anumite concept privind guvernanta corporativa se regasesc intr-o serie de acte
normative cum ar fi: Codul Civil si Codul Comercial, emise in perioada donmitorului Ioan Cuza.
Constitutia Romaniei, elaborate la inceputul secolului XX, de asemenea, a reprezentat actul
normative fundamental care continea anumite reglementari privind drepturile persoanelor fizice
inclusiv ca asociati/actionari (dreptul de proprietate).
Dpdv al guvernantei corporative mentionam facptul ca in perioada 1949-1989, proprietatea a
apartinut statului.
Dupa 1990 a fost emisa o serie de acte normative in domeniul guvernantei corporative, iar
implementarea acesteia, la nivel, national, s-a facut prin intermediul a 3 instrumente: Reforma
institutionala; Reforma legislativa; Reforma administrativa.

1. La nivel institutional, prin crearea unor institutii cheie cum ar fi: Fondul Proprietatii de Stat
(FPS), Fpndul proprietatii Private (FPP), Bursa de Valori Bucuresti (BVB), Autoritatea de
supraveghere financiara (ASF), Autoritatea valorificarii activelor statului (AVAS) – care a luat
nastere prin restructurarea CNVM Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare si prin
reorganizarea Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, Societati de investitii financiare (SIF),
dar si Consiliul Concurentei.

2. La nivel legislativ, a fost emise o serie de acte normative care fac referire la guvernanta
corporativa:
 Legea 31/1990 privind societatile
 Legea 15/1990 privind reorganizarea intreprinderilor cu capital de stat in societati pe actiuni
 Legislatie in domeniul privatizarii companiilor
 OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa aplicabila intreprinderii cu capital de stat sau
la care statul are calitatea de actioner majoritar
 Legea contabilitatii 82/1991
 OMF 1802/2014 conform cu directivele europene actualizat
 OMF 1286/2012 pentru aprobarea reglementarilor contabile conform cu IFRS
 OUG 75/1999 privind activitatea de audit financiar
 OUG privind exercitarea calitatii de expert contabil emisa in 1994, actualizata in 2017
 Legislatie privind piata de capital

3. In plan administrativ, au fost emise o serie de acte normative de catre institutiile statului din
administratia statului centrala (Ex: ordine emise de catre ministere privind privatizarea
companiilor). Un rol important jucat de BVB este in emiterea unui Cod de guvernanta
corporativa privind guvernanta pentru companiile listate la BVB.

Teoriile care stau la baza guvernantei corporative

1) Teoria separatiei puterilor

Conceptul de guvernanta corporativa isi are originea in teoria separatiei puterilor promovata de
catre curentul illuminist in domeniul guvernarii statelor. Astfel, un reprezentant de seama al
iluminismului, Montesquie, spunea ca “cel ce are puterea, are tendinta de a abuza de ea”. Acelasi
autor spunea ca “puterea trebuie infranata de o alta putere”.
In domeniul guvernantei corporative, teoria separarii puterilor se aplica in conditiile in care,
pentru a preveni abuzul de putere al organelor de conducere, se separa cele 2 functii principale si
anume: functia de control de functia de executie. Functia de control este exercitata de catre Consiliul
de Administratie (sistem unitar/dualist), iar functia de executie este exercitata de catre conducerea
executiva.
Opusa teoriei separate puterilor este teoria contractuala conform careia “la nivelul unui stat,
puterea este unica pentru ca aceasta emana de la popor”. Dintre reprezentantii de seama ai acestei
teorii ii amintim pe Thomas Hobbes si Jean Jacques Rousseau. Conform acestora, la nivelul statului,
ar trebui sa existe un monism al puterii.
Adeptii teoriei separatiei puterilor isi regasesc ideile in cadrul sistemului de guvernanta
corporativa, inclusiv prin aplicarea sistemului dualist de administrare, in detrimental sistemului
monism de asministratie.

2) Teoria agentiei

O alta teorie este teoria agentiei. Conform acestei teorii, intreprinderea este privita ca “un nod de
contracte”. Astfel, spre exemplu, intre actionari si Consiliul de Administratie exista o relatie
contractuala de tip mandate in baza careia actionarii transfera catre membrii CA o serie de
competente (in relatiile cu tertii, membrii CA reprezinta societatea si semneaza in acesteia).
La randul lor, membrii CA delega o parte din atributiunile lor catre conducerea executive care
inchieie contracte cu salariatii, cu auditorul financiar, cu institutiile financiar bancare, cu institutiile
statului.

CURS 4 (24.10.2017)

3) Teoria contractului de mandat

Mandatul este un contract in temeiul caruia o persoana fizica/juridica delega o parte sau toate
atributiunile sale unei alte personae numita mandant, cu scopul de a-i reprezenta interesele si de a
incheia acte juridice in numele sau.
Prin natura sa, contractul de mandate este cu titlu gratuit pentru persoanele fizice. In cadrul
companiilor, contractual de mandat ar trebui sa aiba un character oneros.
Contractul de mandate se aplica in cazul guvernantei corporative in relatiile dintre: actionari si CA
(Consiliul de Administratie), CA si conducerea executive. In primul caz, vorbim de mandate de
administrare; in cel de-al doilea caz, contract de management.
In contract de administrare, ar trebui prevazute foarte clar care sunt atributiunile/ competentele
membrilor CA. In conditiile in care membrii CA incheie acte juridice prin depasirea atributiunilor,
actele respective sunt lovite de nulitate relativa. In conditiile in care se constata ca sunt depasite
atributiunile, persoanele interesate pot solicita anularea actelor respective in instanta.
Exemplu: Presedintele CA a luat decizia de a vinde un teren si o cladire aflate in patrimonial
companiei unei societati cu raspundere limitata, controlata in mod indirect de catre acesta. Valoarea
contabila este de 200.000 lei, valoarea de piata fiind de 400.000 lei, iar pretul de vanzare este de
200.000 lei; valoarea activelor totale = 500.000 lei.
Se cere: sa se analizeze respectarea principiilor privind guvernanta corporativa.
Rezolvare:
 Presedintele CA si-a depasit atributiunile deoarece, conform legislatiei in vigoare, vanzarea
unor active a caror valoare depaseste 10% din valoarea activelor totale se realizeaza in baza
unei hotarari AGA si nu in baza unei decizii a CA.
 Dpdv al guvernantei corporative, nu a fost respectat dreptul de proprietate al actionarilor
deoarece vanzarea a fost facuta la un pret subevaluat. Ulterior, actionarii pot solicita in
instant anularea deciziei respective, bunurile revenind in patrimonial companiei.
In baza contractului de mandat/administrare se pot stabili criterii de performanta pentru
membrii organelor de conducere (indeplinirea unor criterii de performanta): cresterea cifrei de
afaceri, scaderea datoriilor, obtinerea unei anumite rate a profitului, reducerea costurilor cu
materialele etc. In baza acestor criterii, membrii organelor de conducere pot fi remunerate.

4) Teoria obligatiilor complexe

Conform acesteia, drepturile si obligatiile membrilor organelor de conducere si actionarilor sunt


corelative.
Exemplu: Presedintele CA are obligatia sa stabileasca strategia generala de dezvoltare a societatii,
dar are si dreptul de a incasa indemnizatia pentru prestatia sa.
Contractul de societate este un contract cu pluritate de subiecte si cu pluritate de obiecte.

5) Teoria contractului de societate

Societatea reprezinta o asociere de persoane fizice si/sau juridice care pun in comun anumite
bunuri care reprezinta aportul la capitalul social, cu scopul de a desfasura anumite activitati
economice si de a obtine profit.
Actionarii/asociatii se pot intelege cu privier la limitele drepturilor si obligatiilor lor.
Exemplu: impartirea profitului conform aportului la capitalul social.

6) Teoria nulitatii absolute si teoria nulitatii relative

Conform acesteia, actele incheiate de catre actionari/asociati, membrii organelor de conducere


pot fi loviti de nulitate relativa sau absoluta.
In conditiile in care nu se respecta anumite prevederi legale, persoanele interesate pot solicita
instantei competente anularea actelor juridice incheiate in aceste conditii.
Exemplu: Directorul executiv aproba achizitia unui utilaj in valoare de 1 milion euro in conditiile in
care el avea competenta sa incheie contracte comerciale in limita a 100.000 euro anual. In acest caz,
actionarii pot solicita instantei anularea contractelor comerciale respective, fiind lovite de nulitate
relativa.
Nulitatea absoluta se poate constata de catre instant si din oficiu in cazurile in care nu sunt
indeplinite cerintele legale de ordine publica.
Efectul nulitatii absolute si relative: actele juridice incheiate in astfel de conditii sunt lipsite de
efecte juridice. In temeiul principiului latin “quod nullum est nullum producit effectum” (ceea ce este
nul, produce efecte nule), rezulta ca actele juridice subsecvente actului principal se anuleaza.
Exemplu: Daca hotararea AGA, prin care s-au aprobat rezultatele financiare este anulata, rezulta xa si
situatiile financiare aprobate sunt nule.

7) Teoria opozabilitatii actelor juridice

Conform acesteia, pentru a produce efecte fata de teri, un act juridic trebuie sa “imbrace” o
anumita forma de publicitate pentru ca tertii sa ia cunostinta de continutul actului respectiv.
Exemplu: hotararea AGA impreuna cu situatiile financiare anuale se publica la Ministerul de Finante.
La randul sau, MF transmite situatiile financiare catre Oficiul Registrului Comertului.
Aceasta teorie este in concordanta cu prevederile international privind guvernanta corporativa:
transparenta raportarii financiare si diseminarea acestora catre actionari.

8) Teoria dreptului de proprietate

Dreptul de proprietate este un drept real in temeiul caruia o persoana isi exercita, in mod
nestingherit, atributele dreptului de proprietate si anume: dreptul de folosinta, dreptul de
administrare si dreptul de dispozitie.
In temeiul dreptului de folosinta, individul poate sa culeaga fructele si productele bunului sau.
Exemplu: o companie inchiriaza o parte dinsediul administrative; chiiria reprezinta o expresie a
dreptului de folosinta.
Dreptul de administrare: In temeiul acestuia, proprietarul are dreptul de a lua toate masurile care
se impugn pentru conservarea bunului respectiv.
Dreptul de dispozitie: in temeiul acestuia, proprietarul poate sa dispuna transferal atributelor de
proprietate catre una sau mai multe persoane.
Exemplu: compania vinde o cladire aflata in patrimoniul sau; este un act de dispozitie.

Reglementarea guvernantei corporative

1. Reglementarea la nivel international

La nivel international, nu exista un stat unic care sa emita legi.


Statele, prin acordul guvernelor lor, incheie diverse acte juridice (numite tretate internationale)
care trebuie respectate de catre fiecare membru semnatar. Tratatele international au prioritate in
fata dreptului intern.
In materia guvernantei corporative, la nivel international, au fost emise anumite recomandari de
catre OCDE si de catre Fondul Monetar International, care se intituleaza “Principiile privind
guvernanta corporativa”. Acestea au fost inspirate din Codul de bune practice emise catre Adrian
Cadbury in 1992.

CURS 5 (31.10.2017)

2. Reglementarea la nivel UE

La nivel UE se emit o serie de acte normative cum ar fi: directivele si recomandarile, iar Romania
fiind membra a UE are obligatia sa aplica respectivele norme.
Pentru ca o Directiva Europeana sa se aplice in dreptul intern, este necesara emiterea unor legi
de catre Parlamentul Romaniei (procedeu numir transpunerea prevederilor directive in legislatia
nationala).
Printre directivele europene emise in domeniul guvernantei corporative mentionam:
 Directiva 2006/46 cu privier la conturile anuale ale anumitor tipuri de societati;
 Directiva 2004/109 privind armonizarea obligatiilor in ceea ce priveste transparenta
raportarii financiare la emitentii ale caror valori mobiliare sunt tranzactionate pe o piata
reglementata: piata de capital, cazul Romaniei – BVB;
 Directiva 2007/36 care se refera la exercitarea anumitor drepturi ale actionarilor la
companiile listate la BVB;
 Directiva 2004/25 privind ofertele publice de cumparare;
 Recomandarea 2005/162 cu privier la rolul Administratiei Neexecutive sau ai membrilor
Consiliului de Supraveghere din intreprinderile cotate;
 Recomandarea 2004/913 cu privier la incurajarea unui regim adecvat de remunerare al
directorilor la societatile cotate.

Actele normative respective se refera la:


- Drepturile actionarilor;
- Nominalizarea membrilor organelor de conducere;
- Raportarea financiara, inclusive diseminarea informatiilor catre actionari;
- Rolul si obligatiile membrilor organelor de conducere.

3. Reglementarea la nivel national

La nivel national, au fost emise o serie de acte normative in domeniul guvernantei, cum ar fi:
 Legea nr 15/1990 privind reorganizarea intreprinderilor cu capital de stat in societati pe
actiuni;
 Legea 31/1990 privind societatile comerciale;
 Legea contabilitatii nr 82/1991;
 Legea 297/2004 privind piata de capital;
 Legislatie in domeniul privatizarii companiilor cu capital de stat (exemplu: infiintarea FPS,
FPP, SIF-urilor);
 Legislatie privind privatizarea prin metoda MEBO (process prin care activele unei companii
detinute de stat erau vandute salariatilor acesteia organizati in asociatii);
 Legislatie privind privatizarea prin programul de privatizare in masa: PPM (exemplu:
distribuirea in 1994 a unor cupoane catre toate persoanele fizice in valoare de 1000 lei);
 Legislatie privind privatizarea prin metoda PSAL;
 Legislatie privind privatizarea prin metoda negocierii directe;
 Legilatie privind privatizarea prin intermediul bursei;
 OUG 109/2011 privind guvernanta corporative aplicabila intreprinderilor cu capital de stat
sau intreprinderilor in care statul detine pachetul majoritar de actiuni.
CURS 6 (07.11.2017)

Legea 31/1990 privind societatile:

Comerciantul (≠ profesionistul) resprezinta o asociere de persoane fizice si/sau persoane juridice


care pun in comun anumite bunuri (care reprezinta aprotul la capitalul social) in vederea desfasurarii
unei anumite activitati economice cu scopul de a obtine profit.
Asadar, la persoanele fizice este necesara existent sau indeplinirea unor conditii:
- Capacitate deplina de exercitiu si folosinta (sa poata dobandi drepturi sis a-si assume
obligatii) la implinirea varstei de 18 ani = capacitate de exercitiu.
- Sa nu fi savarsit fapte care prin natura lor constituie infractiuni sis a fi fost condamnat
pentru acestea (exemplu: gestiune frauduloasa, delapidare, bancruta frauduloasa (=
utilizarea unor bunuri in mod nelegal la o societate aflata in insolventa/faliment),
infractiuni contabile: fals intellectual si uz de fals).
- Sa nu aiba fapte inscrise in cazierul fiscal (exemplu: companie declarata inactiv).
La persoanele juridice ca asociat/actionar acesta poate fi:
 O societate
 O fundatie
 O asociatie
 Statul, prin institutiile publice
In ceea ce priveste capacitatea de exercitiu la persoanele juridice exista o limitare si anume:
 Principiul specialitatii (companiile pot desfasura acele activitati pentru care au fost
autorizate)
 Aportul la capitalul social: poate fi in numerar (doar banca) si in natura (imobilizari
corporale, necorporale, active circulante: marfuri, materiale) – acestea pot constitui
aport.
 Desfasurarea unei anumite activitati (activitate economica); scopul companiilor este
de a obtine profit
 Activitatile economice care pot fi desfasurate in Romania sunt prevazute in
clasificarea cod CAEN (in 2007)
 Companiile nu pot sa defasoare decat cele prevazute in actul constitutiv: principale si
secundare, daca e cazul sa obtina avize prevazute de lege
 Obtinerea profitului: scopul desfasurarii activitatii este de a obtine profit si
distribuirea dividendelor catre asociati; legislatia in vigoare prevede ca distribuirea
dividendelor sa se faca doar din profituri reale/realizate (distribuirea unor dividend
fictive reprezinta infractiune, asadar, utilizarea bunurilor, banilor societatii in scop
personal al asociatilor/administratorilor poate fi reconsiderata de catre organele de
control ca si distribuire de dividende.

Tipuri de comercianti/profesionisti:
◊ SA (minim 2 actionari; raspund in limita aportului la capitalul social; capital social: 90.000 lei)
◊ SCA
◊ SRL (asociat unic sau doar intr-o singura societate cu raspundere limitata)
◊ SIC (societate in nume colectiv)
◊ SCS (societate in comandita simpla)
◊ Societati europene
◊ Grupuri de societati
◊ Societati afiliate = fiscalitate
◊ Societati legate detinute prin directivele europene (o companie contracteaza un imprumut
nerambursabil)
◊ PFA (profesie liberala, intreprindere individuala, asociatii familiale)

Actul constitutiv al companiilor cuprinde:

▪ Asociatii/ actionarii;
▪ Denumirea societatii;
▪ Obiectul de activitate al societatii: obiectul principal si cele secundare;
▪ Sediul social;
▪ Sedii secundare; puncte de lucru (se declara si sedii secundare); la peste 5 salariati se declara punct
de lucru;
▪ Structura capitalului social: nr actiuni, valoare nominala pe fiecare asociat sau actionar;
▪ Conducerea societatii: organ suprem de conducere la orice companie este AGA
▪ Consiliul de Administratie: la societatile cotate se observa tendinta:
-> sistem unist: 1 structura: Consiliul de Administratie (nr membrilor sa fie impar)
-> sistem dualist: 2 structuri: Consiliul de Supraveghere si Directorat
▪ Conducerea executiva nu este neaparat numita prin actul constitutiv
▪ Prevederi legate de dizolvarea, lichidarea si reorganizarea companiilor.
 Dizolvarea voluntara:
 asociatii/ actionarii prin acordul lor;
 partaj voluntar al bunurilor sau divolvare judiciara: insolventa (entitatea nu-si
mai poate onora obligatiile la scadenta);
 daca o societate a fost infiintata pe o perioada limitata si nu s-a prelungit;
 daca nu si-a prelungit sediul sau daca mandatul de administrator este
expirat.
 Lichidare voluntara sau judiciara. Judiciara: de la insolventa treci la faliment; total
active, total datorii platite din activele respective, daca mai ramane distribuire catre
actionari.
 Reorganizare: fuziuni, divizari.
Aprotul la capitalul social poate fi inclusiv in valuta.
Actul constitutiv se redacteaza in forma autentica daca printer bunurile aduse ca aport la
capitalul social se afla terenuri.

CURS 7 (14.11.2017)

Adunarile generale ale actionarilor/ asociatilor

AGA este organul suprem de conducere la nivelul unei companii. Puterea absoluta in luarea
deciziilor apartine acesteia.
AGA poate sa transfere o parte din atributiuni catre celelalte structuri de conducere si anume:
Consiliului de Administratie si conducerii executive.
Adunarea generala ordinara

Se convoaca de catre presedintele CA cel putin o data pe an si anume la data aprobarii


rezultatelor financiare intr-un termen maxim de 150 de zile de la incheierea exercitiului financiar
(pentru SA este de 4 luni).
AGOA poate avea ca puncta pe ordinea de zi urmatoarele:
 Aprobarea situatiilor financiare (bilant, CPP, situatia fluxurilor de trezorerie, situatia
modificarii capitalurilor proprii, note explicative);
 Aprobarea rezultatelor financiare;
 Aprobarea repartizarii profitului obtinut conform destinatiilor legale: rezerva legala = 20% din
capitalul social, pierderea reportata;
 Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli;
 Aprobarea raportului administratorului si aprobarea descarii de gestiune;
 Aprobarea raportului auditorului financiar (comisiei de cenzori) = CECCAR;
 Aprobarea numirii si revocarii din functie a auditorului financiar;
 Gajarea, ipotecarea bunurilor immobile ale companiei.
Pentru a fi instruit in mod legal este necesar ca la convocarile facute de catre CA (I, II) sa existe
cvorum cerut de lege si de actul constitutiv (numarul membrilor cu drept de vot necesar pentru ca
AGA sa fie valabila). Prin actul constitutive se pot impune conditii de validitate mai restrictive.
In principiu, pentru ca AGA la prima convocare sa fie valabila, este necesara prezenta a 50+1 din
detinatorii cu drept de vot. La cea de-a doua convocare, numarul membrilor prezenti poate fi mai
mic, spre exemplu conform legislatiei in vigoare ¼ din actionarii cu drept de vot.
Rezultatele votului ar trebui sa se consemneze intr-un process verbal (un secretar, presedinte de
sedinta, membrii) in care se trece numarul membrilor prezenti, numarul membrilor care au votat
pentru, numarul membrilor care au votat impotriva, numarul celor care s-au abtinut si numarul de
voturi nule, daca este cazul.

Adunarea generala extraordinara

Se convoaca ori de cate ori este necesar pentru aprobarea unor puncta pe ordinea de zi:
 Schimbarea denumirii societatii;
 Schimbarea sediului;
 Infiintare puncte de lucru, sedii secundare;
 Schimbarea formei juridice;
 Majorarea capitalului social;
 Diminuarea capitalului social;
 Schimare obiect de activitate;
 Fuziuni, divizari, reorganizari judiciare;
 Numirea sau revocarea din functie a administratorilor;
 Aprobarea indemnizatiilor pentru administratori;
 Inregistrarea emblemei, marca la Oficiul de stat.
Pentru valabilitate este necesara intrunirea cvorumului cerut de lege sau de actul constitutiv.
In practica, exista urmatoarea discutie: daca dividendele pot fi repartizate doar o singura data pe
an si anume la data aprobarii situatiilor financiare (AGA ordinara) sau daca repartizarea dividendelor
se face ori de cate ori este necesar pe parcursul exercitiului financiar.
OUG 109/2011 privind guvernanta corporativa a intreprinderilor publice stabileste:
- Reguli cu privire la alegerea, revocarea din functie a membrilor CA si a conducerii
executive;
- Criteriile de performanta a acestora;
- Principia de evaluare si remunerare;
- Incheierea unor contracte de mandat, administratie in care se stipuleaza inclusive
atributiunile.

CURS 8 (21.11.2017)

Principiile internationale privind guvernanta corporativa

Organizatia pentru cooperare si dezvoltare economica (OCDE/ OECD – engleza) a emis in 1999 o
serie de principia pe care companiile ar trebui sa le implementeze in activitatea lor.
Ulterior, aceste principii au fost modificate si anume in 2004, 2009 si in 2014-2015.
In prezent aceste principii sunt implementate in peste 100 de tari (inclusiv in tari din Africa, din
America Latina si Asia etc).
Aceste principii se refera la:
- Drepturile actionarilor;
- Organele de conducere ale companiilor (alegere, nominalizare, rol si obligatii);
- Remunerarea membrilor organelor de conducere;
- Transparenta raportarii financiare si diseminarea informatiilor catre actionari;
- Conflictele de interese;
- Responsabilitate sociala;
- Politici anticoruptie.

I. Principii care se refera la drepturile actionarilor

1. Dreptul de proprietate al actionarilor

Proprietatea reprezinta un drept real incorporand cele 3 atribute ale dreptului de proprietate,
respective dreprul de a dispune (dispozitie), dreptul de administrare si dreptul de uzufruct.
Dreptul de a dispune – dreptul de a transfera catre alte persoane dreptul de proprietate asupra
unui bun (ex: vanzare teren, cladire).
Dreptul de administrare – acel drept pe care o persoana il exercita asupra unui bun astfel incat
sa se asigure conservarea acestuia (ex: repararea unei cladiri care se degradeaza).
Dreptul de uzufruct – dreptul de a culege roadele, fructele (ex: incasarea unei chirii aferenta unei
cladiri de birouri).
Dreptul de proprietate este un drept fundamental care este prevazut in tratatele si si conventiile
international (ex: conventia europeana a drepturilor omului; declaratia universal a drepturilor
omului).
Dreptul de proprietate este un drept absolut si nu poate fi restrains decat in situatiile speciale
prevazute de lege (cazurile de forta majora; cazurile de utilitate publica – exemple: razboaie;
calamitati naturale: inundatii, cutremure; cazuri de utilitate publica: exproprieri.
Restrangerea dreptului de proprietate nu se poate face decat dupa o dreapta si prealabila
despagubire.
Dreptul de proprietate sta la baza constituirii companiilor, acesta nu poate fi restrains nici de
catre stat si nici de catre ceilalti actionari.
Actionarii au nevoie de o garantie din partea statului ca dreptul de proprietate le va fi respectat.
Exista situatii in practica in care dreptul de proprietate al actionarilor este afectat:
- De catre organele de conducere ale unei companii;
- De catre salariati;
- De catre ceilalti actionari (actionari majoritari).
Organele de conducere pot incheia acte juridice contrare intereselor actionarilor prejudiciind
activele companiilor (exemplu: vinde active la preturi subevaluate, cumpara bunuri supraevaluate
sau neutilizabile sau achizitia unor servicii fictive sau majorarea capitalului social prin aducerea ca
aport a unor bunuri supraevaluate sau care nu au legatura cu activitatea societatii).
Salariatii pot participa la crearea unor prejudicii, cum ar fi: distrugere, furt, gestiune frauduloasa.
Actionarii majoritari pot sa abuzeze de dreptul lor (decizii in cazul 50%+1) prin aprobarea unor
masuri cum ar fi:
 Majorarea capitalului social cu nerespectarea dreprului de preemtiune al actionarilor
minoritari;
 Nerepartizarea profitului nerepartizat la dividend pe parcursul mai multor exercitii
financiare;
 Repartizarea unor dividend prioritare.
Pentru respectarea dreptului de proprietate este necesar ca actiunile sa fie transcrise in
registrele publice (Registrul actionarilor).

2. Dreptul de a incasa dividende

Scopul activitatii oricarei companii este acela de a obtine profit.


Profitul este repartizat actionarilor sub forma de dividend in conformitate cu prevederile actului
constitutiv.
In mod normal, repartizarea la dividend ar trebui sa se faca proportional cu numarul actiunilor
detinute.
Sunt situatii in care anumite tipuri de actiuni dau dreptul la un dividend mai mare (actiuni
preferentiale).
Conform legislatiei in vigoare, repartizarea la dividend trebuie sa se faca doar din profituri
realizate – distribuirea unor dividende fictive constituie infractiune.
Conform legislatiei in vigoare, repartizarea dividendelor se face printr-o hotarare AGA ordinara,
odata cu aprobarea situatiilor financiare.
In practica exista situatii in care actionarii majoritari incaseaza dividende (fictive), desi actionarii
minoritari sunt perjudiciati de acest drept (exemplu: compania a achizitionat servicii de consultanta si
management de la o societate cu raspundere limitata controlata de catre actionarii majoritari, servicii
care sunt supraevaluate sau nu au fost prestate efectiv. In acelasi timp, AGA (actionarii majoritari) nu
au repartizat dividende pe parcursul mai multor exercitii.
Odata repartizate la dividend, sumele respective trebuie achitate actionarilor in termen de 6 luni
de la distributia respective; dupa aceasta data, actionarii pot cere despagubiri.

3. Dreptul actionarilor de a participa la lucrarile AGA si de a vota

Toti actionarii trebuie sa se bucure de un tratament echitabil.


Organele de conducere si ceilalti actionari nu trebuie sa “ingradeasca” in niciun fel participarea
tuturor actionarilor la lucrarile AGA si nici dreptul acestora de a vota.
Ca si masuri de protective pentru acest drept, conducerea companiei trebuie sa:
 Publice convocatorul AGA (cu toate elementele) in termenul prevazut de lege;
 Sa permita participarea la lucrarile AGA prin mandatar;
 Sa permita votul prin corespondenta.

4. Dreptul de a fi ales in structurile de conducere

Conform acestui principiu, orice actioner are dreptul sa se inscrie la concursul pentru selectarea
ca si membru in Consiliul de Administratie sau in conduecerea executiva.

CURS 9 (28.11.2017)

5. Dreptul actionarilor de a fi informati

Conform acestuia, conducerea companiei trebuie sa publice orice informatie care este pertinenta
in luarea deciziilor: informatii financiar-contabile, informatii privind deciziile strategice (utilaj scump,
scchimbare obiect de activitate), informatii privind lucrarile AGA (convocator cu toate elementele)
sau informatii destinate brokerilor si mass-media.

Printre informatiile care trebuie sa ajunga la actionari se afla:

 Informatii privind convocarea lucrarilor AGA din convocator;


 Informatii privind activitatea administratorilor din Raportul Administratorilor;
 Informatii privind rezultatele financiare si situatiile financiare (intregul set de situatii
financiare: bilant, CPP, situatia fluxurilor de trezorerie, situatia modificarii capitalurilor
proprii, note explicative, situatii financiare consolidate)
 Propunerile de repartizare a rezultatului financiar (rezerva legala, pierdere reportata
contabila – nu fiscala, dividende);
 Raportul auditorului financiar/al cenzorului;
 Procesele verbale ale AGA;
 Site-ul companiei (Program de investitii, Cod de Etica etc).

Conducerea companiei trebuie sa manifeste transparenta in cee ace priveste publicarea


informatiilor de mai sus, inclusive in relatia cu mass-media si cu brokeri.
II. Principii privind rolul si obligatiile membrilor organelor de conducere

Organele de conducere sunt:


 AGA
 Consiliul de Administratie
 Conducere Executiva

Prin intermediul principiilor privind guvernanta, se urmareste separarea functiei de control de


functia de executie.
In conformitate cu recomandarile international, in present, se utilizeaza 2 sisteme: sistemul
monist de administrare si sistemul dualist de administrare.

Sistemul monist de administrare se caracterizeaza prin faptul ca entitatea este gestionata prin
intermediul unei singure structuri, Consiliul de Administratie.

Consiliul de Administratie

La SA-urile cotate, CA trebuie sa fie format din minim 3 membri, iar numarul acestora sa fie
intotdeauna impar.
Rolul si atributiunile CA:
 Strabileste strategia generala de dezvoltare a activitatii companiei;
 Aproba planurile de investitii;
 Exercita controlul asupra activitatii desfasurate de catre caonducere executiva;
 Evalueaza performantele managementului (conducerea executiva) si a membrilor CA;
 Numeste membrii conducerii executive;
 Delega o parte din atributiuni catre acestia;
 Revoca din functie membrii conducerii executive.
Indiferent de situatie, AGA fiind organ suprem de conducere, ar trebui sa-si mentina puterea de a
numi si revoca membrii conducerii executive, iar decizia acesteia ar trebui sa fie prioritara deciziei
CA.
Sistemul dualist de administrare se caracterizeaza prin existenta a 2 structuri: Consiliul de
Supraveghere si Directoratul.

Consiliul de Supraveghere

Are ca principala atributiune stabilirea strategiei generale de dezvoltare a companiei. El numeste


membrii Directoratului si controleaza activitatea acestuia.
Principiile OECD privind guvernanta recomanda ca din structura Consiliului de Supraveghere sa
faca parte membrii independenti si neexecutivi.

Directoratul

Pune in executare obiectivele strategice stabilite de catre Consiliul de Supraveghere. Directoratul


ar trebui sa emita rapoarte periodice catre Consiliul de Supraveghere privind activitatea sa.
Indiferent ca este vorba de un sistem monist sau de un sistem dualist, pe langa acestea, ar trebui
sa functioneze anumite comitete consultative: Comitetul de Audit, Comitetul de Nominalizare,
Comitetul de Remunerare, Comitetul de administrare a riscurilor.

Comitetul de Audit

Functioneaza pe langa CA si este format din membrii ai aceastuia. Presedinte Comitetului de Audit
trebuie sa aiba o buna pregatire profesionala in domeniul financiar-contabil.

Rolul Comitetului de Audit:

 Sa participe la selectia auditorului financiar;


 Negociaza contractual de audit (inclusiv drepturi, obligatii si onorariul auditorului financiar);
 Urmareste indeplinirea obiectivelor auditului financiar in functie de programul de audit;
 Evalueaza activitatea auditorului financiar;
 Participa consultative la revocarea auditorului financiar.

Comitetul de Nominalizare

Este format din membri CA, iar rolul acestora este de a participa la numirea (inclusiv selectarea) si
revocarea din functie a unor membri din structurile de conducere.
Pentru a-si indeplini obiectivele, Comitetul de Nominalizare poate sa apeleze la experti
independenti.
Participa la elaborarea unui ghid (proceduri/politici) privind selectarea, numirea si revocarea
membrilor organelor de conducere.

Comitetul de Remunerare

Este format din membri CA, functionand pe langa acesta. Rolul lui este acela de a stabili o
procedura riguroasa si transparenta privind indemnizatiile membrilor organelor de conducere.
Exemplu: stabilesc indemnizatiile fixe, variabile, inclusiv participarea la profit.
De asemenea, stabileste criteriile de performanta pe care trebuie sa le indeplineasca membrii
organelor de conducere: cifra de afaceri, profit, reducerea costurilor, cresterea productivitatii muncii,
retehnologizare, reducerea poluarii etc.

Comitetul de Administrare

Functioneaza pe langa CA si are rolul de a evalua riscurile la care este expusa activitatea
companiei.
Riscuri posibile:
◊ riscul valutar; ◊ riscul ratei dobanzii; ◊ riscul lichiditatii;
◊ riscul de poluare a mediului; ◊ riscul de piata.
CURS 10 (05.12.2017)

Principiile OECD privind guvernanta corporativa

Principii privind conflictele de interese

Conform recomandarilor international, membrii organelor de conducere trebuie sa se abtina de la


luarea de decizii in urma carora ei ar avea un interes direct sau indirect.
Acest principiu a fost transpus si in dreptul penal romanesc, iar in momentul de fata, functionarul
public care participa la luarea de decizii in urma carora are un anumit interes (material, moral) este
sanctionat conform legii penale.
Exemplu de conflict de interese in domeniul privat: Directorul de achizitii de la compania X
cumpara materii prime de la compania Z (stiind ca produsele sunt mai slab calitative decat ale
firmelor concurente) si primeste in schimb un anumit commission din partea companiei Z.
Conform OECD, definirea conflictelor de interese se afla in stransa relatie cu independent (relatii
de afaceri, de rudenie, de afinitate etc).
Concluzie: Nerespectarea principiilor de interese la nivelul unei companii are consecinte negative
asupra rezultatelor financiare si asupra rezultatului patrimonial => in final se ajunge la decapitare.

Principii care se refera la raportarea financiara si diseminarea informatiilor


financiar-contabile catre utilizatori

Recomandarile OECD prevad ca entitatile sa respecte si sa aplice corect reglementarile contabile


nationale si/sau international. Exemplu: in cazul companiilor din Romania: OMFP 1802/2014 sau
reglementarile conforme cu IFRS: OMFP 1286/2012.
Componentele situatiilor financiare: bilant, CPP, situatia fluxurilor de trezorerie, situatia
modificarii capitalurilor proprii, note explicative. Pentru entitatile care aplica IAS/IFRS: performanta
situatie financiare, situatia rezultatului global, situatia modificarii capitalurilor proprii, situatia
fluxurilor de trezorerie, note explicative.
Raportul administratorilor – component de baza
Raportul auditorului financiar
Bugetul de venituri si cheltuieli
Propunerea de repartizare a rezultatului exrcitiului financiar
Procesul verbal al AGA privind aprobarea rezultatelor financiare, privind descarcarea de gestiune
a administratorilor, aprobarea raportului administratorilor, aprobarea raportului auditorului
financiar, aprobarea repartizarii la dividende.

Diseminarea informatiilor financiar catre utilizatori trebuie sa se faca in conformitate cu principiile


contabile
De studiat: OMFP 1802/2014 – Cadrul conceptul
Caracteristici calitative ale informatiei financiar-contabile
Cea mai utilizata forma de diseminare a informatiei este publicarea situatiilor financiare la
Ministerul de Finante si la Oficiul Registrul Comertului.
O alta forma de utilizare a informatiei este pe site sau participarea la forum, intalniri cu brokeri, cu
mass-media sau direct din interiorul companiei.

Principii care se refera la responsabilitatea sociala

In ultimii ani s-a demonstrat ca anumite companii aduc prejudicii direct sau indirect, prin
activitatea lor populatiei. Astfel, poluarea mediului este una dintre cele mai grave probleme cu care
se confrunta populatia.
Prin politicile sociale, companiile se oblige sa participle la cresterea calitatii vietii oamenilor prin
masuri de prevenire a poluarii mediului (prin investitii: utilaje performante, cresterea productivitatii
muncii etc).
Companiile pot sa sprijine prin sponsorizari, actuni filantropice.

Principii care se refera la politica anticoruptie

Entitatile ar trebui sa stabileasca poltici anticoruptie astfel incat membrii organelor de conducere,
dar si personalul (salariatii) sa nu fie implicati in actiuni care adduce prejudicii materiale si morale
companiei respective.

CURS 11 (12.12.2017)

Analiza guvernantei corporative la nivel international

In literatura de specialitate exista 2 abordari principale privind guvernanta: Abordarea


Shareholders si Abordarea Stakeholders.

Abordarea Shareholders

Conform acestei conceptii, companiile pun in prim plan actionarii (proprietarii intreprinderii). Se
urmareste maximizarea bogatiei actionarilor (valoarea actionariala) in conditii de risc maxim, in
detrimental celorlalti participant la mecanismul guvernantei corporative.
Exemplu: actionarii unei banci iau decizia de a acorda credite la dobanzi ridicate in conditii de risc
maim. Ulterior, bancile respective nu mai pot sa restituie banii deponentilor.

Abordarea Stakeholders

Aceasta abordare “pune pe picior de egalitate” toate partile implicate in mecanismul guvernantei
corporative (sunt vizate interesele salariatilor, ale clientilor, ale furnizorilor, ale institutiilor statului
etc).

In ultimii ani, la nivel international, s-a conturat si abordarea mista. Este o combinatie intre
abordarile precedente.
Analiza guvernantei corporative in SUA

Economia SUA este puternic financiarizata, iar finantarea companiilor se face in primul rand prin
intermediul pietei de capital. Exemplu: bursa de la New York.
Investitorii americani sunt interesati de obtinerea unor profituri cat mai mari, intr-un termen cat
mai scurt.
Companiile americane au implementat in activitatea lor preponderant abordarea shareholders.
Astfel de abordari au determinat anumite situatii negative (dezechilibre economice) cum au fost
recentele crize financiare. Astfel, s-a pus problema regandirii guvernantei corporative astfel incat sa
se evite situatiile de genul “cresterea bogatiei unui numar restrans de persoane in detrimentul
cresterii saraciei unui numar mai mare de persoane”.
Plecand de la aceasta abordare, a fost emisa legea Sarbanes-Oxley in 2002. Statul American lua
anumite masuri de forta astfel incat sa fie incarita guvernanta corporative la nivelul companiilor.

Analiza guvernantei corporative in UK

Initiatorul guvernantei corporative in regat este Adrian Cadbury, care in 1992 a elaborate un Cod
de guvernanta corporative care cuprinde un set de recomandari (principii) pe care companiile ar
trebui sa le implementeze in activitatea lor.
Sintetic, aceasta se refera la organele de conducere, drepturile actionarilor, sistemul de raportare
contabila, conflictele de interese si responsabilitatea sociala.
Si economia din UK este puternic financiarizata. Exemplu: Bursa de la Londra
Si ei au implementat cu preponderenta abordarea shareholders.

Analiza guvernantei corporative in Franta

Economia Frantei se caracterizeaza prin coexistenta proprietatii de stat, alaturi de proprietatea


private.
In ultima 100 de ani, marile companii francize au apartinut statului, iar ulterior, acestea au fost
privatizate partial sau total.
In prezent, statul detine in continuare o pondere importanta in capitalul companiilor, mai ales in
domeniile strategice (energie, armament).
De asemenea, salariatii au jucat si joaca un rol foarte important in activitatea companiilor, ei fiind
organizati in sindicate foarte puternice. Drepturile salariatilor sunt protejate printr-o legislatie
adecvata (Codul muncii francez).
In Franta are greutate abordarea stakeholders.

SEMINAR 2 (10.10.2017)

Guvernanta corporativa = sistem de reguli, norme prin care entitatile sunt conduse si controlate.

Scopul guvernantei corporative:


 Eficientizarea activitatii companiei
 Maximizarea profitului societatii si maximizarea bogatiei actionarilor (inseamna cresterea
valorii actionariale)

Aplicatie:

Administratorul companiei X a emis o decizie pein care entitatea respective a achizitionat un utilaj
in suma de 500.000 lei, TVA 19%.
Directorul general executive a receptionat utilajul in data de 1 iunie N si a luat decizia de a-l
amortize prin metoda accelerate incepand cu data de 1 iunie N.
Directorul general executiv a luat decizia de a evalua stocurile la iesire prin metoda CMP si nu prin
metoda FIFO; decizia respectiva aplicandu-se incepand cu data de 1 iulie N.

Se cere:
Sa se analizeze daca au fost respectate reglementarile contabile nationale (OMFP 1802/2014) si sa
se estimeze care a fost impactul asupra rezultatelor financiare ale companiei (pentru exercitiul N),
stiind ca in urma aplicarii metodei CMP a rezultat o cheltuiala suplimentara cu materia prima in suma
de 100.000 lei. Durata de amortizare a utilajului este de 5 ani.
Considerati ca sunt afectate principiile privind guvernanta corporativa?

Rezolvare:
Dpdv al politicilor contabile, amortizarea ar trebui sa inceapa cu data de 1 a lunii urmatoare (1
iulie) => cheltuiala cu amortizarea mai mare.
Politicile contabile ale unei companii se aproba de catre Consiliul administrativ, nu de catre
conducerea executiva. Conducerea executiva nu avea competenta sa aprobe politicile contabile
privind amortizarea utilajului; aceasta atributiune ii revine Consiliului de Administratie (CA) =>
impactul asupra rezultatelor financiare poate fi negativ in conditiile in care CA aproba amortizarea
prin metoda liniara si nu prin metoda accelerata. Calculam amortizarea cu 1 iulie prin ambele metode
si vedem diferenta (iulie-decembrie N).
Conform principiului permanenteli metodelor, nu se poate schimba metoda in cursul exercitiului
financiar.
Determinarea impactului asupra rezultatului financiar:
- Efectul amortizarii accelerate vis a vis de amortizarea liniara
- Efectul evaluarii stocului prin CMP si nu prin metoda FIFO; cheltuiala mai mare cu stocurile ->
profit mic.

Dpdv al guvernantei corporative, au fost afectate urmatoarele principii:


 Dreptul actionarilor de a incasa dividende
 Dreptul de proprietate al actionarilor (ANC mai mic)
 Diseminarea informatiilor financiar contabile (sunt afectate situatiile financiare pentru ca a
scazut profitul net => dividende mai mici)
 Competentele organelor de conducere (conducerea executive, CA).
SEMINAR 3 (17.10.2017)

Aplicatie:

Presedintele Consiliului de Administratie al companiei Y.SA a convocat AGA pentru data de


30.04.N+1.
Convocatorul cuprindea urmatoarele elemente:
 Data la care va avea loc AGA
 Locul unde se va tine
 Mentiune: ca actionarii sa participe la lucrarile AGA au obligatia sa se inscribe cu cel putin 5
zile inainte pe lista actionarilor cu drept de vot
Convocatorul a fost publicat in Monitorul Oficial partea a IV-a in data de 15.04.N+1.
La data la care a avut loc AGA, s-au prezentat actionarii care detineau 40% din capitalul social.
Avand in vedere ca nu s-a intrunit majoritatea ceruta de lege, AGA a luat decizia de a convoca cea de-
a doua sedinta pentru aceeasi data, acelasi loc, dar la o distanta de 2 ore. La cea de-a doua convocare
s-au prezentat tot actionarii care detineau 40% din capitalul social, aproband, in acest fel, situatiile
financiare.
Acestea se prezinta astfel:
Venituri totale = 5 mil lei
Cheltuieli totale = 4 mil lei (inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit)
Profit net = 1 mil lei

Se cere:

a) Sa se determine care este dividendul brut pe actiune stiind ca:


Structura capitalului social este urmatoarea: 100 mii actiuni la o valoare nominala de 10 lei pe
actiune
Rezerva legala = 100 mii lei
Rezultatul reportat (sold debitor = pierdere) = 500 mii lei

Repartizare profit net


 Rezerva legala ar trebui sa fie 200 mii lei (se mai adauga 100 mii lei, conform Legii 31/1990,
rezerva legala = 20% * Capital social)
 Acoperire pierdere reportata

Profit net de repartizat = 1 mil lei – 100 mii lei (rezerva constituita ulteriorpentru a indeplini
prevederile legii) – 500 mii lei (pierdere reportata) = 400 mii lei
Dividende brute pe actiune = 400 mii lei / 100 mii actiuni = 4 lei/actiune

b) Sa se analizeze daca au fost respectate principiile internationale privind guv corporative


1. Convocatorul AGA a fost publicat cu 15 zile inainte, aspect care nu este in conformitate cu
reglementarile in vigoare (in Legea 31/1990 se mentioneaza ca acesta trebuie publicat cu minim 30
zile inainte), rezultand ca nu a fost respectat dreptul actionarilor de a fi informati si de a participa la
lucrarile AGA.
2. Avand in vedere ca in convocator se prevede mentiunea ca participarea la lucrarile AGA este
conditionate de inscrierea pe lista actionarilor cu drept de vot, rezulta ca a fost restrictionat dreptul
actionarilor de a participa si de a vota lucrarile AGA.
3. In conformitate cu prevederile in vigoare, convocatorul AGA trebuie sa cuprinda si ordinea de zi
(pentru a avea acces la informatii mai detaliate).

Convocatorul AGA trebuie sa cuprinda urmatoarele:


o Aprobarea rezultatelor financiare;
o Aprobarea situatiilor financiare;
o Aprobarea repartizarii profitului;
o Aprobarea raportului administratorului;
o Aprobarea descarcarii de gestiune a administratorului;
o Aprobarea raportului auditorului financiar;
o Aprobarea raportului comisiei de cenzori (doar daca nu avem raport de audit financiar);
o Aprobarea bugetului de venituri si cheltuieli;
o Aprobarea strategiei generale de dezvoltare (investitii posibile etc);
o Revocarea auditorului financiar sau mentinerea acestuia
Toate aceste aspect se aproba prin AGA ordinara.
Aprobarea situatiilor financiare se face la maxim 150 zile de la inchiderea exercitiului financiar.

SEMINAR 4 (24.10.2017)

Detalii pentru proiect.

SEMINAR 5 (31.10.2017)

Aplicatia 1:

In anul 1993, compania Y SA era detinuta de catre stat in proportie de 100%. Directorul general
executiv, care detinea si functia de presedinte al CA, a luat decizia de a vinde cea mai mare parte a
utilajelor (in suma de 2 mil lei unei companii SRL cu asociat unic) controlata in mod indirect de catre
directorul general executiv. Ulterior, a fost incheiat un contract de inchiriere a utilajelor respective
pentru suma de 200 mii lei lunar.
Se cere sa se analizeze principiile guvernantei corporative.

Rezolvare:
Conform principiilor priving guvernanta corporativa, cele 2 functii: functia de control si functia de
executie trebuie sa fie separate astfel incat CA sa nu faca parte in acelasi timp si din conducerea
executiva.
In cazul de fata nu se respecta aceasta recomandare, presedintele CA fiind in acelasi timp si
director general executiv.
Conform reglementarilor in vigoare, transmiterea dreptului de proprietate unor terti asupra unor
active importante ale companiei sa nu depaseasca 10% din totalul activelor se face cu acordul AGA.
Rezulta ca in cazul de fata presedintele CA si-a depasit competentele.
In conditiile in care vanzarea s-a facut catre o companie controlata in mod indirect de catre
presedintele CA, rezulta ca nu se respecta prevederile referitoare la conflictele de interese (este
interzis unei persoane aflata in structura de conducere a unei entitati sa participle la luarea de decizii
in urma carora ar beneficia in mod direct sau indirect).
Valoarea contractului de inchiriere este disproportionata vis a vis de pretul de vanzare al
utilajului, in 10 luni se recupereaza valoarea investitiei.
Vanzarea unor active critice ale companiei reprezinta o afectare a principiului continuitatii
activitatii.

Aplicatia 2:

Compania Z SA lua fiinta in 1990 in baza legii 15/1990. Compania a fost privatizata partial in 1997
prin vanzarea unui pachet de actiuni de 30%.
In 1990, actionarul minoritar a convocat AGA extraordinara avand ca obiect majorarea capitalului
social prin aport in natura, respective un utilaj care era uzat moral; valoarea de piata al utilajului era
de 100 mii lei, iar valoarea de aport 300 mii lei.
Se cere sa se analizeze respectarea principiilor priving guvernanta corporative stiind ca situatiile
financiare ale companiei au fost intocmite conform metodei de evaluare a costului istoric (existent in
1990).

Rezolvare:
Avand in vedere ca actionarul minoritar detine mai mult de o patrime din capitalul social, rezulta
ca avea dreptul sa convoace AGA prin intermediul CA.
Aportul la capitalul social consta intr-un bun care este uzat moral, rezulta ca este posibil ca peste
o anumita perioada, valoare de utilitate sa fie 0.
Majorarea capitalului social prin aport in natura afecteaza drepturile actionarilor existenti
deoarece activele sunt reflectate la costul istoric (terenurile si cladirile nu au fost reevaluate din
1990), rezulta ca se dobandeste controlul asupra companiei in mod abuziv.

Aplicatia 3:

Compania Z SA si-a majorat capitalul social printr-un aport constand in brevete (inregistrate la
OSIM) care apartineau actionarului minoritar X si care detinea si functia de director general executiv.
Brevetele respective nu aveau legatura cu obiectul de activitate al companiei si aveau o valoare
de aport de 6 ori mai mare decat valoarea capitalului social existent.
Sa se analizeze respectarea principiilor privind guvernanta corporative.

Rezolvare:
Un actionar poate sa detina orice functie in CA sau conducerea executive, cu exceptia functiilor de
membrii independenti.
Avand in vedere faptul ca majorarea capitalului social s-a facut prin aportul in natura al unor
brevete care nu au nicio legatura cu activitatea societatii, rezulta ca valoarea de utilitate a acestora
poate fi considerata 0.
Avand in vedere ca valoarea de aport este de 6 ori mai mare decat capitalul social, rezulta ca se
pune in discutie: daca valoarea de aport este corecta sau daca activele companiei sunt reflectate la
valoare justa (active imobilizate).
Conform prevederilor legii 31/1990 pentru a proteja actionarii de astfel de abuzuri s-a
reglementat conceptul de drept de preemtiune = li se ofera tuturor actionarilor existenti sansa de a
participa la majorarea capitalului social proportional cu cota detinuta pana in prezent.
SEMINAR 6 (07.11.2017)

Guvernanta corporativa (bazata pe stakeholders) se refera la:

 Alocarea eficienta a resurselor;


 Respectarea drepturilor salariatilor;
 Respectarea termenelor/ continuitate/ produse calitate pentru furnizori/clienti;
 Incasarea dobanzilor si debitelor pentru banci;
 Incasarea de taxe si impozite de stat;
 Performanta intreprinderilor sa fie cat mai correct reflectata pentru potentialii investiitori;
 Incasarea investitiei intr-un termen cat mai scurt, rentabilitatea cat mai mare pentru
actionarii actuali;
 Raspunderea membrilor organelor de conducere in fata actionarilor pentru activitatile lor;
 Competentele CA deriva din actul constitutiv (de la AGA) pe baza mandatului.

Limitari ale competentelor administratorului si anume:


- Limitari de valoare: administratorul X poate sa semneze in numele societatii contracte in
valoare maxima de Y mii euro/an; ce depaseste aceasta suma devine nul;
- Limitari in functie de tipuri de tranzactii: administratorul X are voie sa semneze contracte de
vanzare cu clientii, dar nu are voie sa semneze contracte de cumparare cu furnizorii; sau nu
poate contracta credite bancare.
Depasirea competentelor duce la nulitatea tranzactiilor.
Daca prin faptele lor, creeaza prejudicii societatii, ei vor raspunde inclusive cu averea personala.

Plata dividendelor se face din profiturile companiei realizate efectiv.

Aplicatie:

Societatea Y prezinta urmatoarele rezultate financiare:


Venituri: 5 mil lei
Cheltuieli: 3, 5 mil lei (inclusiv cheltuiala cu impozitul pe profit)
In exercitiul respectiv, conducerea executiva a companiei a probat urmatoarele politici
contabile:
o Evaluarea stocurilor la iesire prin metoda CMP si nu prin metoda FIFO ca in prezent;
impactul asupra cheltuielilor fiind negativ – 500 mii lei
o Amortizarea unei cladiri administrative finalizate in exercitiul current prin metoda
accelerate si nu prin metoda liniara; impactul asupra cheltuielilor fiind pozitiv – 200 mii
lei
o In cee ace priveste politica de provizioane, conducerea executive a luat decizia de a
constitui provizioane pentru litigii conform limitelor prevazute in legislatia fiscal (Legea
227/2015); impactul asupra rezultatului financiar negativ – 200 mii lei
Se cere sa se analizeze respectarea principiilor privind guvernanta corpoorativa.

Rezolvare:
Conducerea executiva nu are competente sa aprobe politicile contabile privind amortizarea;
aceasta atributie ii revine CA.
Politicile de amortizare sunt eronate: cladirile nu se amortizeaza prin metoda accelerate =>
impact: cresterea cheltuielilor cu 200 mii lei
Provizionul a fost constituit in limita a 30% si nu in limita maximal de 100%; impact: cheltuieli mai
mici cu 200 mii lei
Determinare impact total: reducerea cheltuielii cu 500 mii lei => o majorare artificiala a profitului
cu 500 mii lei => se distribuie dividend fictive, dividend din profituri nerealizate.
Conform legii 31/1990, distribuirea dividendelor fictive inseamna infractiune/inchisoare.

Raspunderea pentru politicile contabile o are administratorul; raspunderea pentru aplicarea


politicilor contabile o are profesionistul contabil (director economic, contabil sef, expert contabil prin
prestare servicii).
Nu se pot schimba politicile – nerespectarea principiului metodelor => ch mai mica cu 500 mii lei
=> un profit mai mare cu aceeasi suma.

SEMINAR 7 (14.11.2017)

Prezentare proiecte

SEMINAR 8 (21.11.2017)

Prezentare proiecte.

SEMINAR 9 (28.11.2017)

Se cunosc urmatoarele informatii privind situatiile financiare ale companiei Y la 31.12.N:


Capital social subscris varsat: 1.000.000 lei
Valoarea nominala a unei actiuni: 10 lei
Rezerve din reevaluare (surplus): 300.000 lei
Rerve legale: 50.000 lei
Rezerve statutare: 5.000 lei
Rezultat reportat (sold debitor): 4.000.000 lei
Rezultatul exercitiului (sold creditor): 5.000.000 lei.
Se cere sa se determine dividendul brut/actiune stinnd ca:
In conformitate cu actul constitutiv:
- rezerva statutara este de 10% din capitalul social;
- cota de impozit pe profit este de 16%;
- cota impozitului pe dividend este de 5%;
- actionarii au hotarat sa repartizeze la dividend intregul profit ramas de repartizat in
conformitate cu dispozitiile legale.
PROIECT

Trebuie sa alegem de pe BVB o companie care aplica guvernanta corporativa.


Structura proiectului:
I. Parte introductiva, care se refera la date generale despre societate (denumire, forma
juridica, nr Reg comertului, CUI, sediu, obiect de activitate, activitati secundare, o
descriere a pietei, a produselor societatii, privatizare (daca este cazul), negociere directa
prin bursa)
II. Analiza economico-financiara a activitatii societatii pe 2015-2016 (lichiditate,
solvabilitate, rotatii, rate, structura capitalului social, analiza bursiera – grafice cu analiza
cursului bursier si cause, CA, profit + interpretari; analiza SWOT).
III. Partea de guvernanta corporativa:
 Daca societatea a emis un Cod de guvernanta corporativa
 Daca societatea a publicat declaratia Aplici sau Explici
 Date generale despre organele de conducere:
 Consiliul de Administratie – model unitar sau dualist de administratie, daca exista membrii
independenti, daca anumiti membrii fac parte si din conducerea executiva, daca exista un
echilibru in ceea ce priveste omogenitatea membrilor CA (egalitate de gen, de nationalitate),
echilibru in ceea ce priveste studiile si pregatirea profesionala
 Conducere executiva – aceleasi informatii
IV. Numirea organelor de conducere: daca exista comitet de nominalizare (structura/ cati
membri/ independent/ neexecutivi), care nu fac parte nici din CA, nici din conducerea
executiva.
Daca este publicata o procedura privind selectia si nominalizarea membrilor organelor de
conducere (daca exista transparenta)
Daca exista posibilitatea sa se conteste concursul pentru ocuparea posturilor
V. Remunerarea membrilor organelor de conducere (ar trebui sa existe un comitet de
remunerare; daca acesta functioneaza pe langa CA; daca exista o procedura clara si
transparenta privind remunerarea membrilor organelor de conducere; daca in raportul
administratorilor sunt publicate indemnizatiile organelor de conducere
Atributiile membrilor organelor de conducere (act constitutiv actualizat, raportul
administratorilor, situatii financiare, process verbal AGA)
Competentele CA-ului si competentele conducerii executive (care este rolul lor conform
Legii 31 – de studiat: vedem in Codul de guvernanta sau in actul constitutiv)
VI. Drepturile actionarilor: sursa informatii: PV, AGA, convocatorul AGA, raportul
administratorilor si situatiile financiare
 Nerespectarea drepturilor actionarilor de a participa la lucrarile AGA, de a vota, de a alege si
de a fi ales; existent convocatorului cu elementele sale (data, loc, ordinea de zi)
 Daca procesele verbal AGA sunt publicate si daca se prezinta rezultatul votului (cat s-a votat
pentru); procesul verbal trebuie sa fie la situatiile financiare, daca nu este, trebuie sa spunem
ca entitatea nu a publicat procesul verbal
 Daca exista posibilitatea sa se voteze prin mandat (existent unui model de procura sau votul
prin corespondenta)
 Dreptul de proprietate:
- Daca pe BVB/ ASF exista comunicate din care rezulta ca au fost inculcate drepturile
actionarilor (exemplu: se vinde un activ la un pret subevaluat)
- Daca exista limitari in ceea ce priveste transcrierea in registrul actionarilor (X a
achizionat 10% din actiuni, daca exista anumite bariere astfel incat sa nu se inscrie in
registrul actionarilor persoanele respective); Registrul actionarilor este un registru in
care se publica numarul actionarilor, valoarea nominala, daca nu se afla in registru,
actionarii nu incaseaza dividende si nu pot sa vanda actiunile mai departe.
 Dreptul de a fi informati:
- Daca entitatea a publicat situatiile financiare, raportul administratorilor, raportul
auditorului financiar, propunerea de repartizare a dividendelor, bugetul de venituri si
cheltuieli.
VII. Transparenta raportarii financiare/ Diseminarea informatiei contabile
 Sistemul de raportare contabila (aplica IAS/IFRS sau OMFP)
 Aprobarea politicilor contabile (exista un manual de politici contabile => aprobat de AGA)
 Analiza componentelor situatiilor financiare (IAS/IFRS formatul respectiv sau OMF =
criterii CA, nr salariati, total active => sunt entitati mici, mijlocii si mari.); daca exista
integral set al situatiilor financiare (bilant, CPP, note explicative, situatia fluxurilor de
numerar, situatia madificarilor capitalurilor proprii). Informatia este detaliata sau este o
informatie sintetica si de ce (sunt companii care publica situatiile financiare cu 2-3
indicatori, nu foarte detaliat).
 La raportul auditorului financiar: analizam tipul de opinie (si daca dpdv al nostru este
justificata)
 Calcul prag de semnificatie
 Analiza raportului administratorilor: OMF prevede ca raportul administratorilor contine
urmatoarele elemente/ar trebui sa fie o sectiune privind guvernanta corporative
 Analiza pe baza situatiilor, sa fie altceva decat la capitolul II (evolutia veniturilor totale,
evolutia CA, structuta activelor imobilizate).
VIII. Conflicte de interese – daca s-a publicat un ghid privind conflictele de interese (membrii
organelor de conducere iau decizii privind interesele personale); daca exista o procedura
privind conflictele de interese.
IX. Responsabilitatea sociala - Implicarea societatii in actiuni sociale (contra poluarii
mediului, fabrica/acorda medicamente, doneaza)
X. Politicile anticoruptie – daca exista o procedura si exemple in acest sens daca enitatea a
fost implicata (din presa)
XI. Bibliografie, Anexe: situatiile financiare (formularele 10 si 20).