ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURE TI

MASTER CONTABILITATE, CONTROL SI EXPERTIZA

PROIECT
Metode si tehnici de contai!itate
c"eati#a si $"a%da&&
Prof. Manea Lidia
Maste"an'i(
Bo)o"odita A!ina
D%*it"% Lo"edana Cos*ina
B%c%"e+ti
,-./
1
INTRODUCERE
,, Contabilitatea este una dintre cele mai ingenioase creatii ale spiritului uman
(Goethe).
Epoca contemporana se caracterizeaza printr-o permanenta schimbare a
necesitatilor de informare al indivizilor, si implicit a entitatilor economice in care acestia
isi desfasoara activitatea utilizatori ce urmaresc sa fructifice informatia eistenta,
catalogata ca fiind o resursa nelimitata ce conditioneaza progresul oricarei societati.
!n aceasta situatie isi fac simtita prezenta stiintele eacte, care fac posibila
cuantificarea evenimentelor, contabilitatea situandu-se printe primele locuri, ca stiinta de
gestiune, integrate in ramura stiintelor sociale, ce s-a manifestat inca din timpul
oranduirii sclavagiste si care a evoluat treptat de la sistemul in partida simpla la cel in
partida dubla.
"ursul de "ontabilitate "reativa, prezinta conceptele de baza privind
contabilitatea creative care permit cunoasterea, in ansamblu, a particularitatilor acestei
forme a contabilitatii, aparuta ca urmare a fleibilitatii cadrului legislative si a contetului
macroeconomic care isi manifesta amprenta in cadrul domeniului de activitate al entitatii
economice autohtone sin u numai.
#ornind de la afirmatiile lui $uca #aciolo, care considera ca obiectul contabilitatii
cuprinde ,, inregistratrea tuturor afacerilor mari si mici ale comerciantului, in ordinea in
care acestea au loc1, se poate afirma ca rolul acesteia este de a asigura antreprenorului
fundamentul desfasurarii activitatii in conditiile obtinerii unui profit optim si a respectarii
cadrului legal.
"ontabilul trebuie s% g%seasc% solutii rapide de adaptare la noile cerinte
informationale, uneori fara a mai astepta normalizarea, impun&ndu-se astfel nevoia de
creativitate 'n a gasi solutii si tratamente care s% favorizeze imaginea companiilor si
obtinerea unui avanta(, fara a intra 'n conflict cu legea.
000000000000000000000000000000000000
1 )emetrescu ". G. *p. cit., p. +,
-
CONSIDERATII 1ENERALE PRI2IND
CONTABILITATEA CREATI2A

Globarizarea afacerilor, da nastere permanent unei provocari din partea
contabililor, pusi in fata unor noi forme de manifestare a identitatilor firmelor aflate in
permanenta componenta, pe o piata mult amplificata, unde nevoia de informatie este mult
diversificata si rapida, devenind uneori si un instrument de mar.eting si publicitate.
!n acest contet, contabilul trebuie sa identifice solutii rapide de adaptare la noile
cerinte informationale, uneori fara a mai astepta normalizarea impunandu-se astfel nevoi
de creativitate, in a gasi solutii si tratamente care sa favorizeze imaginea companiilor si
obtinerea unui avanta(, fara a intra in conflict cu legea.
!n decursul timpului, contabilitatea a fost tratata si ca o arta/ ,,arta de a falsifica
sau truca un bilant -0 ,,arta de a se calcula beneficiile 10 ,,arta de a prezenta un bilant
20 ,,arta de crea provizioane ,.
"ontabilitatea "reativa, s-a dezvoltat cu precadere in economiile anglo-saone
datorita libertatilor profesiei contabile.
Ea s-a asezat la limita dintre forma legala si substanta economica a tranzactiilor si
evenimentelor.
)iscutata din perspective practicienilor contabililor, aparitia contabilitatii creative
a fost facilitate de tratamentele de baza si alternative folosite pentru rezolvarea aceleiasi
probleme.
"ontabilitatea "reativa este tratata in cele mai multe cazuri in mod negativ
(creatie negativa), menita sa conduca la intocmirea unor situatii financiare in masura sa
raspunda la dorintele managerilor privind pozitia financiara si performanta intreprinderii.
!n felul acesta, situatiile financiare, nu sunt ceea ce trebuie sa fie (discursul normative), ci
ceea ce se doreste (discursul interesat).
3ratarea simultana a contabilitatii creative ca un instrument pentru a realize
interesele contabile dar si ca o imagine contabila se spri(ina pe politicile
contabileadoptate de catre o intreprindere pentru a produce si comunica informatii.
444444444444444444444444444444444444
-- 5ertols, 6. 6., $art de tru7uer un bilan, 8ience 9 vie economicnr 2:, (uine 1;<<, pp+;-+:<.
1- $ignon =., $art de calcuerses beneficies, $Enterprise nr ,:, >ovember 1;<;, pp1+--:, "itat de 8tolo?@ op. cit.
2- Gouin, !., $art de presenter un bilan, $a 3ribune, -< mars 1;;1, p.11.
,- #our7ueri, )., $es privisions ou lart de metter de largent de cote, 8cience 9 vie economic nr +1, (uin 1;;1, pp.+--
+,, citat de 8tolo?@ A. op. cit.
1
"onceptul de contabilitate creativa, isi are originea in traducerea
epresiei ,,creative accounting utilizata de multa vreme in =area 5ritanie, fiind
preluata in mai multe lucrari de specialitate sub denumirea de ,,Contabilitate
imaginativa sau ,,Contabilitate de intentie.
!n domeniul contabil, creativitatea eprima libertatea profesionistului contabil de a
utiliza acele mi(loace care-i permit descrierea realitatii economice din intreprinderi, pe
cand conventionalitatea impune respectarea regulilor prevazute in dreptul contabil.
"ontabilitatea creativa este procesul prin care profesionistii contabili isi folosesc
cunostintele in scopul manipularii cifrelor contabile, profitand de posibilitatea
intreprinderii actelor normative si de eistenta numeroaselor optiuni in rezolvarea
diferitelor probleme contabile.
3ermenul de ,,contabilitate creativa este utilizat in literature de specialitate si
sub sintagma de ,,inginerie contabila.
3ACTORII DETERMINATI IN DEZ2OLTAREA TE4NICILOR
DE
CONTABILITATE CREATI2A
=anagementul intreprinderii trebuie sa furnizeze catre eterior informatii privind
performantele sale. Bcestea sunt apreciate in principal prin intermediul informatiilor
oferite de contul de rezultate. $ibertatea de alegere a politicilor contabile poate duce la
manipularea rezultatului contabil si astfel se poate schimba in mod semnificativ situatia
reala a rezultatului.
!n literatura de specialitate, politicile de manipulare a informatiilor privind
rezultatul, sunt apreciate drept tehnici de contabilitate creativa.
3acto"ii ca"e5i dete"*ina 6e *ana)e"i sa %ti!i'e'e aceste tehnici s6eci$ice
contai!itatii c"eati#e s%nt(
Costurile rezultate din conflictul de interese;
#rocedurile contabile pot afecta gradul de lichiditate al entitatii economice
printr-un proces politic. #rocesul politic reprezinta o competitie intre indivizi in ceea ce
priveste transferal de bogatie. Bstfel, este posibil ca, in scopul de a evita presiunile din
partea autoritatilor eecutive si de a mari subventiile acordate firmei, managerii sa aleaga
proceduri contabile care reduc profitul.
2
Incompetenta managerilor;
=anagerii incompetenti isi concentreaza atentia asupra unor aran(amente
particulare si negli(eaza sistemul de informare contabila si ratele financiare, care incep sa
se deterioreze. * societate a(unsa in acest stadiu incepe cu siguranta sa utilizeze
contabilitatea creativa.
=otivatia este ca, societatea nu a obtinut performante satisfacatoare si este
posibil, printre altele, ca furnizorii sa nu ii mai acorde credit comercial, creditorii sa ii
micsoreze termenele de rambursare a creditelor si clientii sa isi caute alti furnizori.
Ctilizand contabilitatea creativa, managerii adopta o pozitie defensiva.
Atitudinea utilizatorilor de informatii financiar contabile;
Ctilizatorii situatiilor financiare pot contribui la utilizarea contabilitatii creative
prin importanta ecesiva acordata rezultatului contabil. !n general, investitorii cauta
cresteri stabile ale castigurilor, incura(eaza societatile sa-si ,,netezeasca performantele
pentru a satisface eigentele acestora. "oncret, dividendele si constituirile de reserve au
impact asupra pretului actiunilor deoarece ele furnizeaza investitorilor informatii despre
profitabilitatea firmei. * schimbare in ratele de repartizare a profitului ar putea sa
prevesteasca modificari ale profitabilitatii viitoare si, ca urmare, ea are efect asupra
pretului actiunii. )evine evident ca, in coditiile in care managerii doresc sa creasca pretul
actiunii si contabilitatea creativa ii poate a(uta, aceasta reprezentand o tehnica atractiva.
Globarizarea intreprinderilor;
Globarizarea este faza procesului de internationalizare a intreprinderilor in care
forma materiala a activitatilor economice este supusa logicii abstracte a schimburilor de
capitaluri si de informatii.
!n mod concret, utilizarea tehnicilor de contabilitate creativa va avea ca efect/
ma(orarea sau diminuarea cheltuielilor. >ormele contabile, lasa o mar(a in ceea ce
priveste cuantificarea cheltuielilor care apartin unui eercitiu.
)e eemplu, pentru anumite active se indica doar numarul maim de ani in care
trebuie amortizate. * durata mai mica sau mai mare de amortizare afecteaza marimea
rezultatului.
#rintre tehnicile de contabilitate creativa amintim/
=a(orarea sau diminuarea veniturilor. !n anumite cazuri, se poate grabi
sau incetini recunoasterea veniturilor prin aplicarea principiului prudentei
sau a principiului conectarii cheltuielilor la venituri.
=a(orarea sau diminuarea activelor. Eistenta unei fleibilitati in cea ce
priveste calculul amortizarii si provizioanelor creaza posibilitatea
ma(orarii sau diminuarii valorii nete a activelor.
,
=a(orarea sau diminuarea fondurilor propietarilor. =odificarea veniturilor
si cheltuielilor afecteaza marimea rezultatului si, in consecinta, marimea
rezervelor.
Declasificarea activelor sau datoriilor0
!n concluzie, putem afirma ca Eingineria contabilaF, reprezinta un ansamblu de
procedee ce au ca obiectiv modificarea nivelului rezultatului in vederea optimizarii sau
minimizarii situatiilor financiare..

MODALITATI DE COMBATERE A PRACTICILOR DE
CONTABILITATE CREATI2A
#racticile de contabilitate creative nu vor disparea decat o data cu disparitia
cauzelor care le-am generat.
* prima masura in vederea reducerii posibilitatilor de utilizare a contabilitatii
creative o reprezinta elaborarea, respectiv dezvoltarea in tarile in care eista de(a, a unui
cadru contabil conceptual. "adrul contabilitatii conceptual este util profesionistilor
contabili deoarece, prin criteriile pe care le stabileste le permite acestora sa inteleaga mai
profound normele contabile si saanalizeze operatiile complee.
* alta masura ar trebui sa vizeze reducerea numarului de prelucrari contabile.

CONTABILITATEA CREATI2A SI
3RAUDA 3ISCALA
Frauda fiscala reprezinta asa-numita evaziune fiscala ilegala (ilicita).
!n principiu, se considera ca evaziunea fiscala este aceeasi cu frauda fiscal. Btunci cand
intentionalitatea nu este sau nu poate fi dovedita, se accepta ca este vorba despre
evaziune fiscala, in caz contrar fiind vorba despre frauda fiscala.
Grauda contabila este o categorie a evaziunii fiscal ilicite si consta in crearea
imaginii unei contabilitati ca si cum ar fii conforma cglementarile, prin intermediul unor
documente false avand diferite scopuri in functie de rezultatul dorit, si anue micsorarea
veniturilor, cresterea cheltuielilor, intocmirea unor bilanturi nereale, sau tinerea unei dube
evidente , respectiv reala si falsa. "u alte cuvinte, frauda contabila este o actiune
deliberate si premediata prin care se doreste denaturarea situatiilor financiare, ea putand
H
fi comisa atat de condere, de persoanele care le intocmesc dar so de anga(ati, avand -
forme respectiv raportarea financiara frauduloasa sau deturnare de active.

!n esenta, prin contabilitate creativa se intelege un set de tehnici sau metode
contabile (de inregistrare, se sinteza, de consolidare si de comunicare catre sta.eholders)
care urmareste maimizarea rezultatelor firmei, din perspectiva interesului managerilor
organizatiei economice in cauza. >u este greu de remarcat faptul ca, in cazul
contabilitatii creative, este vorba, pur si simplu despre operationalizarea evaziunii fiscale
licite.
"onceptul de evaziune fiscala potentiala este relativ ambiguu, dar, din punct de
vedere metodologic, poate fi util.
)e eemplu, el se poate referi la situatia in care informatia contabila sugereaza
fie anumite amanari (chiar daca sunt legale sau tin de asa-numita contabilitate creativa)
ale inregistrarilor de venituri, fie anumite anticipari (chiar daca si ele sunt legale sau tin
de asa-numita contabilitate creativa) ale inregistrarilor de cheltuieli care indica o anumita
IinclinatieI a organizatiei de a reduce, pe orice cale (deocamdata legala) baza de
impozitare, fie ea directa sau indirecta.
#rin urmare, contabilitatea creativa nu face altceva decat sa eploateze anumite
imprecizii, incompletitudini din legislatia aferenta fiscalitatii, asa incat sa minimizeze
impactul prelevarilor fiscale asupra rezultatelor finale ale organizatiei.
+
"azurile de frauda din Europa "entrala si de Est, inclusiv din Domania, s-au
inmultit in ultimii doi ani, potrivit unui studiu realizat de firma de consultanta financiara
J#G=.
8ectoarele de activitate in care s-a observat cu preponderenta aceasta tendinta de
frauda sunt vanzarile (H2K in "EE, <HK in Domania), achizitiile (21K in "EE, ,+K in
Domania), gestionarea stocurilor (1-K in "EE, ,+K in Domania) si administrarea
Domania), gestionarea stocurilor (1-K in "EE, ,+K in Domania) si administrarea
activelor ( -+K in ""E).

"ele mai multe dintre cazurile de frauda detectate reprezinta in mod traditional
tipurile raspandite de frauda in orice intreprindere comerciala, dar este interesant de
remarcat ca scurgerea de informatii are un procent foarte ridicat/ 2,K dintre participantii
din Europa "entrala si de Est si (Domania/ 21K) au raportat cresteri in cazurile de
scurgere de informatii.
IDezultatele studiului par a spri(ini observatiile noastre ca frauda iese mai mult la
suprafata in timpul unei recesiuni in comparatie cu perioadele de crestere economica.
Btentia sporita acordata de catre organizatii gestionarii riscurilor de frauda in timpul
crizei este rezultatul nevoii de a impune controale mai stricte asupra costurilor in
conditiile reducerii resurselor disponibileI, a declarat 6imm@ Aelm, partener J#=G si
coordonatorul departamentului de !nvestigare a Graudelor din Europa "entrala si de Est.

<
CONCLUZII
)in punctul nostru de vedere, contabilitatea creativ% este un instrument 'n
spri(inul managerului, folosit pentru a promova si sustine imaginea companiei pe care o
conduce si de a selectiona informatia de asa natura 'nc&t datele oferite s% sustina interesul
pe care 'l urmareste.
Ln consecinta, chiar daca utilizarea contabilitatii creative nu este ilegala, ea indica
faptul ca managerii, aflati sub presiune financiara, cauta solutii, f%r% a-si mai pune
problema respectarii unor standarde etice.
"u alte cuvinte, adevarul spus pe (umatate si minciuna pot fi considerate ca fiind
susceptibile de posibile fraude.
#rezenta optiunilor 'n contabilitate pe fondul libertatii de alegere si apreciere,
permite managementului 'ntreprinderii ca, 'n functie de interesele urmarite, sa fie tentat
de inversarea rationamentelor sau traducerea 'n contabilitate a unor inovatii (uridice,
economice si financiare, pentru care normalizarea nu a g%sit 'nca solutii.
)e asemenea, daca la contabilitate creativa se poate vorbi de imaginatie si
bineinteles de creativitate si inovatie, frauda nu are nimic creativ, reprezentand doar
mecanisme ilegale prin care se creaza o Ealta realitateF. "u alte cuvinte contabilitatea
creativa se afla la limita dintre ceea ce este permis si ceea ce este interzis de cadrul
normativ spre deosebire de frauda care este cea mai grava metoda la care se recurge
pentru a manipula comportamentul utilizatorului informatiei contabile.
"hiar daca si contabilitatea creativa aduce a(ustari la imaginea companiei, aceasta
nu poate fi pusa pe picior de egalitate cu frauda, actiunea de rea-credinta prin care se
incalca legea, deoarece contabilitatea creativa respecta intru-totul reglementarile insa, nu
respecta spiritual acestora. #rocedeele utilizate in contabilitatea creativa au la baza
brevetele normelor contabile dar si apelarea la rationamentul profesional.
"oncluzionand, aceasta lucrare isi propune sa furnizeze un minimum de
informatii necesare oricarui individ preocupat de asigurarea rentabilitatii unei entitati
economice, in conditiile manifestarii conformitatii practicilor contabile cu cadrul
legislativ aplicabil, precum si celorlalti utilizatori ai informatiilor financiar-contabile.
;
Chiar daca nu suntem siguri ca vom cuceri "razboiul"
impotriva contabilitatii creative, trebuie sa facem efortul de a
raspunde imaginatiei cu imaginatie.
BIBLIO1RA3IE
1. 5unget *., -::,, Contabilitatea romneasca ntre reforma si convergenta,
Editura Economica, 5ucuresti.
-. D%ileanu M., D%ileanu B.8., -::;, Abordari contabile si fiscale privind impozitele
si taxele, Editura Economic%, 5ucuresti.
1. nr. 1:,,N-::; pentru aprobarea reglementrilor contabile conforme cu
Directivele uropene, ap%rut 'n =.*. nr. +HHN-::;
2. 5ota-Bvram, G. (-::;) O !maginea fidela in contabilitate, Editura Disoprint, "lu(
>apoca !85> ;+<-;+1-,1-:1+<-1.
,. Geleaga, >., =alaciu, $. (-::-) O "olitici si optiuni contabile. #air accounting
versus $ad Accounting, Editura Economica, 5ucuresti, !85> ;+1-,;:-H1--,.
1: