Proiect contabilitate creativa

Studiu de caz 1: Compania Parmalat Studiu de caz 2: SC Olchim SA Studiu de caz 3: Alte exemple

Studenti: Chiaga Daniela China Cristina China Florentina Ciobanu Alexandra

2011

Studiu de caz 1: Falimentul Parmalat

Parmalat era cea mai mare companie alimentara italiana, si a patra ca dimensiune din Europa, controland 50% din piata italiana de lapte si produse de lapte. Marea criza a companie a inceput la sfarsitul lui februarie 2003, cand o emisiune de corporate bond Parmalat, in valoare de 300 milioane euro, a esuat pe piata bursiera, din cauza lipsei de transparenta a grupului emitent. (Bondurile sunt un instrument financiar prin care grupurile industriale isi pot finanta activitatile, imprumutindu-se de pe bursa). Se apropia scadenta pentru rascupararea unei emisiuni de bonduri de 150 milioane euro. Nimic nu indica faptul ca o societate de asemenea dimensiuni ar fi avut problem cu rambursarea sumei. Parmalat a sustinut ca va lichida cota din fondul Epicurum, din insulele Cayman, insa firmele de audit Deloitte & Touche si-au exprimat dubiile cu privire la investitia Epicurum. Compania ascundea o imensa schema financiara speculativa cu scopul de a atrage banii investitorilor si de a-i redirectiona intr-o retea de 260 de companii offshore cu sediul in cutii postale, cu scopul de a ascunde pierderile, prezentindu-le drept active sau lichiditati, in timp ce compania incepea sa emita obligatiuni pentru a face rost de bani. Toate aceste titluri de valoare au fost plasate de catre banci, in special de catre Bank of America, Citicorp si J.P.Morgan. Citicorp se pare ca a construit sistemul de contabilitate ce a permis si acoperit frauda. Fondatorul Parmalat Calisto Tanzi a angajat compania in citeva actiuni neobisnuite, cum ar fi agentia de turim Parmatour si achizitia clubului de fotbal Parma. Au fost pompate sume importante de bani in aceste doua intreprinderi, care de la inceput au inregistrat numai pierderi. Lovitura de gratie a fost cand Parmalat a negat ca detine in conturi suma de 4 miliarde euro, care ar fi fost depusa de Bonlat, o societate controlata de Parmalat din insulele Cayman. Suma figura in ultimul bilant al grupului si era certificata printr-un document fals (un document fotocopiat, pe care era adaugat logo-ul de la Bank of America). De asemenea, s-a constatat ca Bonlat, a investiti 6.9 miliarde usd in tituri derivate cu un grad ridicat de risc financiar. In acest fel au disparut cel putin 8 miliarde de euro. Pe 26 decembrie, Parmalat a fost declarata official in faliment. Ultimele estimari ale debitului colosului alimentar Parmalat ajung la 13 miliarde de euro. Tratarea tranzactiilor si procedurilor frauduloase Exemplul 1: Pentru masacrarea pierderilor, in 1988 a fost construit un lant de firme in paradisuri fiscale, cea mai importanta fiind Bonlat, casieria Parmalat din Cayman. Bonlat era alimentata cu toate pierderile grupului Parmalat, care, apoi, erau anulate prin operatiuni fictive de sens opus. Recunoasterea veniturilor implica respectarea unor reguli si criterii care trebuie indeplinite. Acestea se refera la: evidenta clara ca exista anumite intelegeri/contracte pentru realizarea lor; dovada ca s-a efectuat livrarea si ca serviciile au fost prestate; dovada ca pretul de vanzare este fix sau determinabil; capacitatea de a colecta aceasta creanta este asigurata in mod rezonabil. Infiintarea firmelor in paradisuri fiscale nu reprezinta in mod expres un caz de frauda sau de intentii necorespunzatoare, insa infaptuirea lor pentru a servi intereselor personale si pentru a fi folosite in acest scop, de a scapa de taxe sau de a ajusta anumite nereguli sau situatii nefavorabile ale companiei sau

companiilor este un caz de contabilitate creativa, care pune la indoiala corectitudinea intocmirii situatiilor financiare si elementele de etica ale personalului si managerului insarcinat cu aceste responsabilitati. Astfel, in cazul de fata, este evident faptul ca motivul care a stat la baza construirii acestui lant de firme in Cayman a fost unul de interes personal, care viza imbunatatirea situatiilor financiare prin crearea de ilegalitati. Prin alimentarea Bonlat cu pierderile grupului, compania scapa de situatia nefavorabila (pierdere), iar consicentele suferite de Bonlat erau mai mici, in comparatie cu situatia initiala, datorita cadrului general al paradisurilor fiscal, si anume lipsa taxelor. De asemena, este de remarcat faptul ca nu s-a respectat principiul prevalentei economicului asupra juridicului, si prezentarea valorilor din cadrul elementelor din bilan i contul de profit i pierdere se face innd seama de fondul economic al tranzaciei sau al operaiunii raportate, i nu numai de forma juridic a acestora. Respectarea acestui principiu are drept scop nregistrarea n contabilitate i prezentarea fidel a operaiunilor economico-financiare, n conformitate cu realitatea economic, punnd n eviden drepturile i obligaiile, precum i riscurile asociate acestor operaiuni. Cu toate ca inregistrarile contabile si intocmirea situatiilor financiare au fost efectuate in conformitate cu reglementarile si normele contabile, acest lucru nu inseamna ca au reflectat realitatea. Operatiunile realizate intre Parmalat si Bonlat erau intocmite in contabilitate, insa erau fictive, erau menite sa ajusteze situatiile financiare. Intocmierea unor operatiuni fictive si, cu atat mai mult, nerespectarea principiilor conabile in intocmirea situatiilor financiare nu poate fi considerat decat un caz de contabilitate creative, sau frauda, in cazurile extreme. Exemplul 2: investitia (inventata) in fondul Epicurum din Cayman sau alte zeci de societati fantoma, pentru ajustarea conturilor se treceau cotatii de bursa fictive in bilant total 1,5 miliarde de euro. In cazul de fata, investitia fictiva facuta in fondul Epicurum nu facea decat sa ajusteze conturile, iar firmele din Cayman erau adevarate casierii de depunere a banilor. Prin aceasta metoda se retrageau bani din firma (nejustificati) si se depuneau in fondul Epicurum. Asfel, printr-o investitie ca aceasta conturile din paradisurile fiscale cresteau cu 1.5 miliarde de euro: Investitii = Conturi la banci 1.5 miliarde euro

Prin aceasta operatiune, s-au incalcat urmatoarele principii: principiul prevalentei economicului asupra juridicului: Epicurum este o firma fantoma creata de Parmalat, iar aceste investitii sunt fictive si au fost realizate pentru cresterea valorii activelor si pentru a se retrage ilegal bani din firma; principiul prudentei: valorea activelor din bilant a fost supraapreciata ceea ce a condus la o imagine favorabila, dar ilegala, a companiei in raportarea financiara). Exemplul 3: inventarea unu contract de vanzare a 300 000 de tone de lapte praf catre guvernul Fidel Castro, pe care Bonlat a incasat aproape 300 milioane euro. 411 = % 707 4427 5121 = 411 300 000 milioane euro 241 930 milioane euro 58 070 milioane euro 300 000 milioane euro

Prin finalizarea unui asemenea contract se realiza o data, o crestere a veniturilor cu 241 930 milioane de euro, ceea ce avea un impact favorabil asupra situatiilor financiare, in contul de profit si pierdere, determinand o crestere a profitului, si a doua oara diminuarea TVA-ului de plata, sau chiar obtinerea unui TVA de dedus.

De asemenea, compania si-a creat o imagine favorabila in fata investitorilor, iar orice investitie in Bonlat reprezinta, de fapt, banii incasati de firma Parmalat, pentru ca aceasta detinea compania fantoma despre care am amintit anterior. Inca o data s-a incalcat principiul prevalentei economicului asupra juridicului, pentru ca situatiile financiare au fost intocmite, dupa actele justificative, insa nu au reflectat realitatea economica, si anume aceea ca acel contract nu exista fizic, ci era unul inventat.

Exemplul 4: vanzarea fictiva a marcii Santal unui misterios comparator din SUA sau vanzarea de tehnologii de pasteurizare a laptelui Ca si in exemplul anterior, o vanzare care presupune sume importante poate avea un impact semnificativ in situatiile financiare, si in acest caz imbunatatindu-le prin cresterea disponibilitatilor (care urmau traseul cunoscut livrarea in firmele destinate acestui sco sub diverse pretexte) si a profitului si influeta in calcularea TVA de plata/ de dedus.

Exemplul 5: falsa atestare a 4 miliarde de dolari de la Bank of America. Pe 12 decembie conducerea Parmalat a gasit, intr-un fel, suma restanta, necesara pentru plata obligatiunilor, dar pe 19 decembrie Bank of America a anuntat ca suma de 3.9 miliarde de usd, presupusa a fi in conturile Parmalat, de fapt nu exista. Dintr-o data falimentul a fost evident si actiunile au mai scazut cu 66%. Mai tirziu Tonna a recunoscut ca a falsificat documente Bank of America, folosind un scanner, foarfeci si lipici, si fabricand astfel un cont de 3.9 miliarde usd. In acest caz vorbim deja de un delict major, o falsa atestare a sumei incredibile de 4 miliarde de dolari de la Bank of America. N se mai poate vorbi nici despre un caz de contabilitate creative sau incalcarea principiilor contabile, cat despre problemele de natura etica nu mai poate fi vorba. O falsa atenstare in conturile companiei cu o astfel de suma si falsificarea un document depaseste limitele legii. Exemplul 6: Companii detinute de Parmalet au fost vindute catre cetateni americani (de origine italiana), dupa care au fost din nou achizitionate de Parmalat. Toata aceasta operatiune a fost un fals : Banii pentru prima vanzare proveneau tot de la alte entitati detinute de parmalat, si aveau rolul de a crea lichiditati in rapoartele financiare. Vinderea si achizitia sau chiar, reachizitia unor companii nu repezinta fraude sau falsuri, insa cand acestea sunt realizate in scopul de fata, cel de a umfla conturile Parmalat, putem vorbi clar de o contabilitate creativa si de inselaciune.

Studiu de caz 2: SC OLCHIM SA

Prezentarea societatii OLT CHIM este una dintre cele mai mari companii de produse chimice din Romania, infiintata in 1966 sub denumirea de Combinatul Chimic Ramnicu Valcea. Lucrarile de investitii au inceput in iulie 1966. In anul 1990, Combinatul Chimic Ramnicu Valcea a devenit societate comerciala pe actiuni, sub denumirea de S.C. OLTCHIM S.A. Obiectul de activitate cuprinde in principal: proiectarea si productia de produse clorosodice, mese plastice, oxoalcooli, solventi clorurati, plasticide, produse petrochimice, energie termina, alte produse chimice, produse alimentare de origine animala si vegetala, inclusiv servicii si asistenta tehnica si comercializarea acestora la import si export.

Activitati auxiliare desfasurate de catre societate sunt producerea si comercializarea de produse agroalimentare (conserve din legume si fructe, otet, bauturi alcoolice, sucuri naturale din fructe si bauturi carbogazoase, oua, carne si preparate din carne de pasare si porc. nutreturi combinate si furaje concentrate).

Organizarea contabilitatii la SC OLTCHIM SA SC OLTCHIM SA intocmeste situatiile financare in conformitate cu cerintele IFRS, asa cum sunt aprobate de Uniunea Europeana. Incepand cu anul 2006 societatea a fost obligata prin lege sa pregateasca situatii financiare consolidate. Situatiile financiare consolidate includ proportia detinuta de Grup in veniturile si cheltuielile entitatii, dupa ajustarile necesare pentru alinierea politicilor contabile la cele ale Grupului. Imobilizarile corporale sunt prezentate la valoarea lor reevaluata mai putin amortizarea cumulata si pierderile din depreciere. Costul activelor construite in regie proprie include costul materialelor si al salariilor directe, a costurilor de demontare si o cota parte chestuielolor indirecte. Cand un activ prezinta componente majore cu durate utile de viata diferite, aceste componente sunt inregistrate ca elemente de activ separate. Grupul recunoaste in valoarea neta contabila a unui mijloc fix corporal costul unei componente inlocuite, daca sunt intrunite crieteriile de recunoastere: este posibila generarea catre grup de beneficii economice viitoare aferente activului si costul activului poate fi evaluat in mod credibil. Cheltuielile cu reparatia sau intretinerea mijloacelor fixe efectuate pentru a restabili sau a mentine valoarea acestor active sunt recunoscute in contul de profit si pierdere la data efectuarii lor. Principalii indicatori economico-financiari la 31 decembrie 2008 Ratele financiare sunt indicatori utilizati pentru aprecierea performantei si pozitiei financiare a unei societati. Cea mai mare parte a acestor indicatori economico-financiari se calculeaza pe baza informatiilor furnizate de companii in situatiile financiare. Utilitatea acestor indicatori consta atat in evidentierea unui trend, cat mai ales in posibilitatea ca societatea analizata sa poata fi comparata cu alte companii active in acelasi sector. Totodata, exista indicatori financiari care ajuta la predictia unui eventual faliment in viitor. Indicatorii economico-financiari faciliteaza lucrul cu un volum de date ridicat intr-o maniera organziata. 1. Lichiditatea generala Lichiditatea generala = Active circulante/datorii curente=393.993.463/1.110.099.456=0.35 Valoarea acestui indicator indica faptul ca activele circulante acopera doar 35 % din datoriile curente, fapt ce reflecta o lipsa a capitalului de luicru ca efect al decapitalizarii societati in perioada 20012003 cand s-au inregistrat pierderi, precum si datorita pierderilor din anii 2007 si 2008. Comparativ cu anul 2007 acest indicator a inregistrat o evolutie descendenta cand activele circulante acopereau 57% din datoriile curente. 2. Durata de plata a obligatiilor fata de furnizori Durata de plata a furniz=Datorii fata de furnizori/Cifra de afaceri= 354.183.642/1.946.943.238*365 = 66.4 zile Comparativ cu anul 2007, cand durata de plata a obligatiunilor fata de furnizori era 52,4 zile, in anul 2008 acest indicator a crescut.

2. Durata medie de recuperare a creantelor Durata medie de recuperare a creantelor= Clienti de incasat/Cifra de afaceri = 197.654.430/1.946.943.238*365 =37,05 zile Durata medie de recuperare a creantelor a scazut fata de realizarile anului precedent de la 48,03 zile in anul 2007 la 37,05 zile in anul 2008. Indicatori de solvabilitate: 1. Solvabilitatea generala (Sg) Sg=(Active totale/Datorii totale)*100=(1.500.983.051/1.708.797.278)*100=87,83 % Solvabilitatea generala reflecta capacitatea generala a firmei de a transforma toate activele in bani lichizi pentru plata tuturor datoriilor. Datorita faptului ca se considera ca solvabilitatea generala trebuie sa aiba un nivel de 150% se observa ca societatea analizata nu indeplineste acest criteriu. 2. Rata rentabilitatii cheltuielilor de exploatare R=(Rezultatul din exploatare/Cheltuieli din exploatare)*100 2005 - 3,379 % 2006 - 1,126 % 2007 - 0,390 % Studiu de caz privind posibile practici de contabilitate creativa SC OLTCHIM SA calculeaza amortizarea la cost, prin metoda liniara, de-a lungul duratei de viata estimata a activelor, dupa cum urmeaza: Cladiri si constructii ->10-15 ani Instalatii tehnice si masini -> 3-30 ani Mobilier, aparatura, birotica, altele -> 3-20 ani Pentru achizitiile efectuate in anul 2008, duratele de viata sunt cele stabilite de normele legale in vigoare. Terenurile nu se amortizeaza deoarece se presupune ca au o durata de viata nelimitata. Presupunem ca la 31.12.2004 SC OLTCHIM SA achizitioneaza mobilier de 300.000 lei pe care decide sa il amortizeze liniar pe o durata de 3 ani. Vom analiza modalitatea prin care rezultatul exercitiului ar putea fi influentat daca conducerea societatii SC OLTCHIM SA decide sa amortizeze mobilierul pe o perioada de 4 ani. Amortizarea liniara pe 3 ani Am. liniara = 300000 lei / 3 ani = 100000 lei/ an Aplicand aceasta metoda de amortizare, anuitatile vor fi de 100.000 lei pe 3 ani. In acest caz, influenta cheltuielilor cu amortizarea asupra contului de profit si pierdere este cea prezentata in tabelul 4. Tabelul 4.

Amortizarea liniara pe 4 ani Daca societatea decide sa amortizeze liniar pe o perioada de 4 ani atunci anuitatile vor fi de 75.000 lei. In acest caz influenta cheltuielilor cu amortizarea asupra contului de profit si pierdere se prezinta astfel: 2005 - profitul creste de la 22.643.128 in cazul amortizarii pe 3 ani, la 22.668.128 in cazul amortizarii pe 4 ani datorita scaderii cheltuielilor cu amortizarea; 2006 - creste profitul de la 8.779.522 in cazul amortizarii pe 3 ani la 8.804.522 in cazul amortizarii pe 4, cresterea datorata scaderii cheltuielilor cu amortizarea. 2007 - pierderea scade de la 95.893.918 in cazul amortizarii pe 3 ani la 95.868.917 in cazul amortizarii pe 4 fapt generat de scaderea cheltuielilor cu amortizarea. 2008 - pierderea creste de la 234.001.449 in cazul amortizarii pe 3 ani la 234.076.449 in cazul amortizarii pe 4 ani, crestere generata de cresterea cheltuielilor cu amortizarea. Am. liniara = 300.000 lei/4 ani = 75.000 lei/ an In cazul amortizarii liniare pe o durata de 4 ani se poate observa faptul ca anuitatile vor fi de 75.000. Influenta cheltuielilor cu amortizarea este cea prezentata in tabelul 5. Tabelul 5

Daca societatea decide sa amortizeze liniar pe o perioada de 4 ani atunci anuitatile vor fi de 75.000 lei. In acest caz influenta cheltuielilor cu amortizarea asupra contului de profit si pierdere se prezinta astfel: 2005 - profitul creste de la 22.643.128 in cazul amortizarii pe 3 ani, la 22.668.128 in cazul amortizarii pe 4 ani datorita scaderii cheltuielilor cu amortizarea; 2006 - creste profitul de la 8.779.522 in cazul amortizarii pe 3 ani la 8.804.522 in cazul amortizarii pe 4, cresterea datorata scaderii cheltuielilor cu amortizarea. 2007 - pierderea scade de la 95.893.918 in cazul amortizarii pe 3 ani la 95.868.917 in cazul amortizarii pe 4 fapt generat de scaderea cheltuielilor cu amortizarea. 2008 - pierderea creste de la 234.001.449 in cazul amortizarii pe 3 ani la 234.076.449 in cazul amortizarii pe 4 ani, crestere generata de cresterea cheltuielilor cu amortizarea. Se poate observa evolutia amortizarii in functie de durata aleasa, astfel daca se alege amortizarea pe o durata de 3 ani anuitatile vor fi mai mari, iar daca se alege amortizarea pe o durata de 4 ani, anuitatile vor fi mai mici.

In anii 2005,2006 si 2007 societatea ar fi inregistrat un profit mai mare in cazul amortizarii liniare pe 4 ani decat in cazul amortizatii liniare pe 3 ani, in suma de 25.000 lei. In 2008 societatea ar fi inregistrat o pierdere mai mica in cazul amortizarii liniare pe 4 ani decat in cazul amortizarii liniare pe 3 ani, in suma absoluta de 75000 lei. In concluzie se poate spune ca daca conducerea ar fi decis sa amortizeze pe o durata de 4 ani ar fi reusit sa isi amelioreze rezultatul in primii 3 ani dand astfel impresia unei societati mai performante.

Alte exemple de fraude

Adelphia Communication - spolierea activelor companiei de catre membrii conducerii pentru uzul lor personal. Au fost ascunse (mascate) datorii din credite in valoare de 2.3 miliarde USD destinate acoperirii pierderilor produse de fondatorul companiei si membrii familiei sale. A declarat faliment in ianuarie 2002. Cendant Corporation - drept consecinta a fuziunii cu o alta companie s-a constatat supraevaluarea unor venituri cu 500 milioane usd in perioada 1995 si 1997, prin inregistrarea de venituri fictive si minimizarea unor debite. A republicat situatia anului 1997, prezentind venituri mai reduse cu 161 milioane usd. K-Mart a marit veniturile recunoscind drept venituri un contract in valoare de 42.3 miliane usd, care se intindea de fapt pe o perioada de 2 ani. Sunbeam Corporation a creat artificial reserve pentru restructurare in valoare de 35 milioane usd in 1997 care au fost stornate in 1997 pentru a mari venitul, creind astfel impresia unei rapide cresteri a veniturilor. Si-a refacut rapoartele financiare in 1997, cu 38 milioane usd venituri in loc de 109 milioane usd declarate initial. Xerox a supraestimat veniturile pe patru ani prin accelerarea recunoasterii a unor venituri in valoare de 3 miliarde usd. Compania a fost de accord sa plateasca amenzi de 10 milioane usd sis a-si reface rapoartele financiare pentru anii 1997-2000. Concluzii Aa cum se desprinde din IFRS 1 Prezentarea situaiilor financiare, urmtoarele condiii, ntocmai respectate, conduc la la producia i comunicarea unei informaii corecte: - conformitatea cu prevederile din IAS; - posibilitatea derogrii de la prevederile IAS, dac se apreciaz c respectarea prevederilor nu asigur informaii corecte; - prezentarea de informaii suplimentare n msur s asigure un adevr complet asupra tranzaciilor i evenimentelor; Fraudele pot fi impartite in diverse categorii, in functie de criteriul ales. Astfel, din punct de vedere corporatist putem avea fraude comise de catre corporatii si fraude impotriva corporatiilor. Fraudele financiare le putem grupa in patru categorii, respectiv : - sistemele de raportare financiara frauduloasa - spolierea activelor - venituri si bunuri obtinute prin frauda - cheltuieli si datorii aferente unor scopuri improprii

Sistemele de raportare financiara frauduloasa implica unele inovatii pentru a distorsiona adevarata performanta a companiei, cu scopul de a prezenta anumite rezultate. Aceasta manipulare a veniturilor este in contradictie cu, de exemplu, normele GAAP; astfel, GAAP permite frecvent utilizarea unor metode alternative de inregistrare a operatiilor unei entitati. De exemplu, GAAP permite orice metoda de amortizare, atata timp cat aloca costurile activului in mod sistematic si rational pe perioada de viata a acelui activ. Printre exemplele de acest gen avem : modificarea metodei de amortizare de la metoda accelerata la metoda liniara sau invers; modificarea duratei de viata a activelor; determinarea daca si cand activele devin inutilizabile si trebuie casate; stabilirea faptului daca scaderea valorii de piata a unui activ este temporara sau permanenta. Totusi, in anumite situatii, GAAP permite evaluarea veniturilor prin alternarea principiilor contabile astfel incit sa aleaga acele principii care o avantajeaza si astfel, atunci cand aceasta flexibilitate este folosita pentru a distorsiona adevarata situatie, apar abuzurile. Companiile au bineinteles multe ratiuni pentru a prezenta o situatie roz, incepand in primul rand cu presiunile exercitate de piata, reflectate in scaderea pretului actiunilor in cazul in care cotatia lor inregistreaza diferente (chiar mici) fata de estimari. Recunoasterea incorecta a veniturilor fie premature, fie recunoasterea unor venituri fictive. In ceea ce priveste recunoasterea veniturilor (mature) implica unele criterii precum : evidenta clara ca exista anumite intelegeri/contracte pentru realizarea lor; dovada ca s-a efectuat livrarea si ca serviciile au fost prestate; dovada ca pretul de vinzare este fix sau detrminabil; capacitatea de a colecta aceasta creanta este asigurata in mod rezonabil. Indicatori precum : schimbari bruste ale politicilor contabile de recunoastere a veniturilor, mariri inexplicabile ale marjei comerciale, marirea vinzarilor fara un corespondent al maririi incasarilor din activitatea de exploatare, discounturi aplicate la vinzari, returnarea banilor clientilor de valoare prea mica, sume mari de stornari de vinzari imediat dupa incheierea perioadei de raportare, activitate operationala inconsistenta, respectiv marirea veniturilor fara cresterea corespunzatoare a costurilor de distributie si fara cresterea valorii creantelor (din activitatea comerciala). Modificarea termenilor contractuali ai unor contracte de vinzare in timp pare perfert normala., dar nu si cand o companie incheie un astfel de contract si apoi il modifica, suplimenteaza sau revoca. Printre modificarile aduse unor astfel de contracte, care de fapt reprezinta un mod de a imbunatati vinzarile aferente unei perioade enumeram : posibilitatea de a anula comanda de cumparare oricand, prevederi care anuleaza vinzarea precum returnarea marfurilor, rambursarea, dreptul de a continua negocierea, extinderea termenului de plata. Spolierea activelor in acest caz frauda este comisa impotriva companiei. Furtul de numerar multe dintre aceste cazuri incep la primul punct de vinzare. Evitarea acestor activitati presupune impartirea sarcinilor intre persoanele ce inregistreaza vinzarile, primirea de bani, si inregistrarea vinzarilor in contabilitate. Plati frauduloase crearea de vanzatori fictivi sau companii fantoma - o schema relative comuna este cea de a crea vinzatori fictivi, in general o companie detinuta de el, care apoi factureaza compania pentru bunuri si servicii pe care nu le-a primit. Raportari incorecte fraudele prin raportarile financiare nu se limiteaza numai la cifre. O companie poate sa-si prezinte situatia financiara in mod eronat prin declaratii false sau omisiuni ale faptelor si circumstantelor pe care se bazeaza cifrele. Aceste declaratii pot lua diverse forme in reprezentarea eronata, omisiuni deliberate : descrierea companiei si a produselor sale, note explicative la rapoartele financiare.In toate aceste cazuri managementul a perpetuat frauda asupra destinatarilor acestor rapoarte nefurnizind informatia completa necesara pentru a putea aprecia pozitia financiara a companiei. n privina fexibilitii normalizrii contabilitii trebuie s se aib n vedere si realitatea potrivit creia adevrul contabil nu este un adevr reflecatre, ci, mai degrab, un adevr construit. O asemenea construcie se bazeaz pe un ansamblu de norme rivind clasificarea, recunoaterea, evaluarea i tratarea elementelor descrise n situaiile financiare. Contabilitatea creativ este folosit de cele mai multe cazuri negativ, menit s rspund la dorinele managerilor privind poziia financiar i performana ntrerinderii.

Opiuni diferite privind politicile contabile conduc la rezultate diferite. In anumite situatii, GAAP permite evaluarea veniturilor prin alternarea principiilor contabile astfel incat sa se aleaga acele principii care avantajeaza compania si, astfel, atunci cand aceasta flexibilitate este folosita pentru a distorsiona adevarata situatie, apar abuzurile. n acest sens, se apreciaz c trebuie alese acele politici care s furnizeze: - informaii relevante pentru deciziile economice; - informaii credibile ( s reprezinte corect trazaciile i evenimentele, s reflecte i natura economica a tranzaciilor i evenimentelor, nu doar cea juridic, s fie neutr n raport cu toate categoriile de utilizatori, s fie prudente n condiii de risc i incertitudine, s fie complete din perspectiva pragului de semnificaie i costului informaiei); Desi nu sunt incurajate, practicile de contabilitate creativa nu vor disparea, din cauza circumstantelor de natura economica si dorintei nemasurate de a reusi prin diferite cai, chiar daca acestea ajung sa fie ilegale unoeri. Odata cu disparitia cauzelor care le-au generat, exista, totusi, si o sansa ca aceste practice sa fie reduse, chiar eliminate. Astfel, dorinta normalizatorilor contabili de limitare a contabilitatii creative trebuie sa aiba n vedere circumstantele ce permit manifestarea acesteia.