Falimentul companiei Parmalat

Un faliment răsunător din Europa l-a constituit prăbuşirea companiei

italiene Parmalat, in anul 2003. La sfârşitul lui februarie 2003, o emisiune de
obligaţiuni Parmalat, în valoare de 300 milioane euro, a eşuat pe piaţa
bursieră, din cauza lipsei de transparenţă a grupului emitent. Nu a fost decât
un semnal, apărând pentru prima oară suspiciuni legate de stabilitatea
firmei.
Lovitura de graţie a venit pe 19 decembrie, când Bank of America a
negat că deţine în conturi suma de 4 miliarde euro, care ar fi fost depusă de
Bonlat, o societate din Insulele Cayman controlată de Parmalat. Suma figura
în ultimul bilanţ al grupului Parmalat şi era certificată printr-un document
datat 6 martie 2003.
Documentul a fost catalogat ca “un fals grosolan”, fiind, de fapt, o
fotocopie pe care era adăugat antetul BoA (Bank of America).
Alte falsuri au început să iasă la iveală, cu toate că, înainte de
percheziţiile poliţiei italiene, contabilii grupului primiseră ordin să elimine
toate datele din computere. Pentru siguranţă, câteva computere au fost
distruse cu ciocanul.
Pe 26 decembrie, Parmalat a fost declarată oficial în faliment. Rezultatul:
peste 100.000 de investitori au fost escrocaţi, în timp ce împrumuturi de
peste 16 miliarde de dolari au rămas neacoperite.
Fondatorul Parmalat, Calisto Tanzi, impreuna cu doi fosti bancheri ai companiei, sunt
incriminati de colapsul financiar al companiei, cel mai rasunator faliment din istoria Europei.
Judecatorul Domenico Truppa a pus sub acuzatie alte 50 de persoane, printre care si oficiali ai
bancilor Citigroup si Deutsche Bank, suspectati de trafic de influenta, ne informeaza editia
online a New York Times.
Tanzi a recunoscut ca Parmalat, una dintre cele mai importante companii producatoare de
lactate din Europa, a inceput sa-si falsifice conturile inca din anii '80, dar ca fragila afacere nu a
dat faliment decat in anul 2003, cand a iesit la iveala faptul ca un cont bancar al companie in
valoare de 3,9 milioane de euro nu exista. La cateva luni dupa colapsul acesteia, fondatorul si alti

1
12 angajati si consultanti financiari au fost inchisi, dar, in prezent, niciunul nu se mai afla in
arest.
Ulterior, o firma independenta de audit a descoperit ca Parmalat obisnuia sa-si falsifice
conturile in banca de mai bine de un deceniu, corporatia acumuland datorii de 14,3 milioane de
euro, de opt ori mai mult decat declarasera oficialii Parmalat.
Matteo Arpe, fostul director executiv al bancii Capitalia din Roma, care este considerat
una dintre cele mai marcante personalitati din mediul de afaceri italian, este acuzat ca nu a luat
masuri pentru a impiedica frauda comisa de managerii Parmalat. Acesta a declarat ca nu avea
cunostinte despre situatia reala a corporatiei italiene si ca tot ce a facut a fost cu buna-credinta.
Pe de alta parte, Tanzi a fost de o alta parere, precizand ca bancile creditoare erau la curent cu
situatia financiara precara a companiei si ca, mai mult, acestea il obligau sa faca achizitii la
suprapret pentru a avea acces, in continuare, la finantare. Corporatia producatoare de lactate a
fost fortata sa cumpere o companie obscura de apa imbuteliata pentru a avea acces la credite
bancare in beneficiul agentiei de turism a familiei Tanzi.
Avocatii bancii Capitalia au contestat acuzatiile, declarandu-se surprinsi de evolutia
scandalului Parmalat. “Capitalia a fost victima unei fraude care a implicat sistemul bancar
national si international. Asa cum alti bancheri nu au putut prevedea falimentul companiei
Parmalat, nici bancherii de la Capitalia nu au putut face asta”.
Problemele Parmalat au pus in pericol locurile de munca a aproape 35.000 de angajati din
Intreaga lume, precum si o serie de ferme de lapte din Europa si America Latina. Autoritatile din
Brazilia, unde se afla una dintre cele mai mari subsidiare Parmalat, au anuntat Infiintarea unei
comisii care va cerceta operatiunile companiei In America de Sud. Hotarat sa ia masuri,
premierul Silvio Berlusconi declara: "Intreaga populatie este Ingrijorata si oamenii au dreptate.
Avem de-a face cu o opera de arta In randul fraudelor". Prim-ministrul italian a avertizat, Insa, ca
se poate declansa o "vanatoare de vrajitoare" si exista riscul impunerii unor "masuri excesive de
control". Criza Parmalat - al optulea mare grup industrial din Italia - a marcat semnificativ
economia nationala, determinand scaderea la minime record a Increderii consumatorilor In
economie.
In anul 2004 Parmalat Romania se declara stabila Administratorul unic al Parmalat
Romania, Salvatore Lucisano, a ca Parmalat Romania este o companie sanatoasa, care se
autofinanteaza, se dezvolta si aduce profit actionarilor. El a precizat ca societatea a investit in

2
2004 In Romania un milion de dolari In fabrica de la Tunari, In conditiile In care totalul
investitiilor de pana acum se ridica la 10 milioane de dolari. Compania a avut in vedere, In acel
an, consolidarea, pe piata romaneasca, a marcii Santal si lansarea unor produse si linii
tehnologice noi. Parmalat a intrat pe piata romaneasca In 1991, importand din Italia sucurile
Santal si laptele Parmalat. In 1996 compania a Inceput sa produca In Romania sucurile Santal In
fabrica de la Tunari.
Numărul scandalurilor financiare la nivel mondial este, fireşte, cu mult mai mare. Cele
descrise mai sus impresionează însă prin sumele pierdute şi prin efectele dezastruoase asupra a
milioane de investitori. În mod cert, ele nu se vor opri aici. Economia de piaţă, dincolo de
beneficiile şi posibilităţile de dezvoltare, oferă şi căi ascunse prin care mari concerne, conduse de
o mână de directori sau de un singur geniu financiar, pot da peste cap un întreg sistem. Din
păcate, mai totdeauna, păgubiţi ies tot oamenii de rând.