Universitatea “Petru Maior”

Facultatea de Stiinte Economice, Juridice si Administrative

Tirgu Mures

FALIMENTUL CONCERNULUI

PARMALAT

CIG anII, grupa 1

– 2007 –
Cuprins

1. Infiintarea si activitatea companiei Parmalat

2. Falimentul

3. Procesul

4. Concluzii

5. Bibliografie

2
 1. Infiintarea si activitatea Parmalat

Compania Parmalat, unul dintre cei mai prestigiosi producatori mondiali de produse
alimentare, a luat fiinta in anul 1961 la initiativa lui Calisto Tanzi, un tanar intreprinzator
din Parma. Initial, acesta pune bazele unei mici fabrici de conservare a produselor lactate,
in orasul Collechio, care furniza lapte proaspat - sub marca Parmalat - orasului Parma si
provinciilor alaturate.
Cunoscand o dezvoltare continua, Parmalat a ajuns sa detina peste 30 de marci de
produse alimentare, cele mai cunoscute fiind: laptele Parmalat, ceaiurile si iaurturile
Parmalat, untul si branza Parmalat, snack-urile si biscuitii Parmalat, biscuitii Grisbi,
produsele de panificatie si pastele Parmalat, sucurile naturale de fructe Santal, deserturile
Santal, cremele si sosurile de gatit Panna Chef, supele vegetale Pais, sucul de rosii Pomi,
apa minerala Aqua Santal, iaurturile Kyr, laptele Omega 3 etc.
Sucurile naturale de fructe SANTAL sunt comercializate in Romania incepand cu
anul 1991 - importate - pentru ca, incepand cu anul 1996, Parmalat S.p.A. Italia sa puna
bazele unei linii de productie a acestor sucuri in Romania. Sucurile SANTAL detineau cea
mai diversificata gama sortimentala existenta pe piata romaneasca,
La nivel mondial, marca SANTAL este prezenta in cel putin acelasi numar cu cel al
companiei Parmalat - fara a tine cont de importuri - fiind unul dintre produsele cu
notorietatea cea mai ridicata din portofoliu.
Administratorul Parmalat Romania, Giampaolo Manzonetto a declarat ca profitul
din operatiuni curente s-a situat la 2,6 milioane euro in anul 2005
In 1996, cand Parmalat a implinit 10 ani de prezenta in Romania cifra de afaceri a
companiei a crescut cu circa 30 la suta in 2005 ajungand pana la 10 milioane de euro,
pentru ca in 2006 nivelul estimat situandu-se la 14 milioane de euro. Compania detine la
ora actuala o cota de piata de peste 76 la suta la sucurile ce contin 100 la suta fruct pe retail
si HoReCa - hoteluri, restaurante si cafenele. in ceea ce priveste segmentul de nectaruri,
Parmalat, prin intermediul Santal, ocupa locul patru pe retail si HoReCa. Parmalat produce
in Romania doar sucuri, fara a avea o divizie specializata pentru fabricarea de lactate.
Deocamdata, piata sucurilor suta la suta are o pondere de circa 4 la suta pe total
sucuri, iar cea a nectarurilor de 7 la suta.
Fabrica Parmalat este situata in comuna Tunari, are circa 20 de angajati si o
productie de circa 10 milioane de litri la nivelul anului trecut, insa capacitatea ar putea
ajunge la 100 milioane litri anual. In tara noastra majoritatea materiei prime e importate, in
timp ce produsele se indreapta in proportie de 95 la suta pe piata interna.
Exporturile vizeaza Bulgaria, Republica Moldova, Nigeria sau Arabia Saudita.
Investitiile companiei in Romania au depasit pana acum 16 milioane de euro, din care 11
milioane in fabrica de la Tunari si 5 milioane de euro pentru operatiunile de piata.
Calisto Tanzi a plecat de la o simplă firmă de familie, ca la apogeul carierei sale să
ridice concernul alimentar Parmalat la statutul de mare actor mondial.
Avea filiale în 30 de ţări, unde lucrau 37.000 de salariaţi, şi o prezenţă foarte
puternică, nu numai în Europa, dar şi în Brazilia precum şi în alte ţări latino-americane.

3
 2. Falimentul

Prabusirea companiei italiene Parmalat reprezinta cel mai recent faliment rasunator
din Europa. La sfarsitul lui februarie 2003, o emisiune de obligatiuni Parmalat, in valoare
de 300 milioane euro, a esuat pe piata bursiera, din cauza lipsei de transparenta a grupului
emitent. Nu a fost decat un semnal, aparand pentru prima oara suspiciuni legate de
stabilitatea firmei.
Lovitura de gratie a venit pe 19 decembrie, cand Bank of America a negat ca detine
in conturi suma de 4 miliarde euro, care ar fi fost depusa de Bonlat, o societate din Insulele
Cayman controlatã de Parmalat. Suma figura în ultimul bilant al grupului Parmalat si era
certificata printr-un document datat 6 martie 2003. Documentul a fost catalogat ca “un fals
grosolan”, fiind, de fapt, o fotocopie pe care era adaugat antetul BoA (Bank of America).
Concernul a recunoscut imsa ca era de fapt un truc, menit sa garanteze marile sale
imprumuturi.
Alte falsuri au început sa iasa la iveala, cu toate ca, înainte de perchezitiile politiei
italiene, contabilii grupului primisera ordin sã elimine toate datele din computere. Pentru
siguranta, cateva computere au fost distruse cu ciocanul. Pe 26 decembrie, Parmalat a fost
declarata oficial în faliment. Rezultatul: peste 100.000 de investitori au fost escrocati, in
timp ce imprumuturi de peste 16 miliarde de dolari au ramas neacoperite.
Numarul scandalurilor financiare la nivel mondial este, fireste, cu mult mai mare.
Cele descrise mai sus impresioneaza insa prin sumele pierdute si prin efectele dezastruoase
asupra a milioane de investitori. În mod cert, ele nu se vor opri aici. Economia de piata,
dincolo de beneficiile si posibilitatile de dezvoltare, ofera si cai ascunse prin care mari
concerne, conduse de o mana de directori sau de un singur geniu financiar, pot da peste cap
un intreg sistem. Din pacate, mai totdeauna, pagubiti ies tot oamenii de rand.
A iesit deodata la iveala ca aparenta soliditate financiara a firmei era construită pe
nisipul unor pierderi uriase, disimulate în mod sistematic într-o retea ampla de conturi în
banci din Caraibe şi America de Sud. Datoriile sale însumau aproape 14 miliarde de euro.
Singurul mod în care s-a menţinut pe linia de plutire a fost prin ademenirea cat mai
multor investitori care sa cumpere acţiunile sale. Numai ca un mare numar dintre ei erau
italieni care au pompat în acest mod in firma agoniseala lor de-o viata, ramanand practic cu
nimic.
Pretinzand ca dispune de fonduri pe care de fapt nu le avea, Parmalat reusea sa
pacaleasca pietele financiare, obtinand noi si noi imprumuturi.
Profesorul Marco Arnado, de la o universitate din Milano, explica cum s-a putut
ajunge la o asemenea stare de lucruri: "Problemele au aparut din cauza faptului ca singurul
care controla managementul companiei era tocmai Calisto Tanzi. El dispunea de un control
total, iar managerii de sub el precum şi directorii ii erau devotati în intregime lui, şi nu
investitorilor care bagasera bani în firma", spune el.
Unul din marii artizani ai acestor invarteli este Fausto Tonna, fostul director în
probleme financiare, condamnat la sfarsitul lui iunie 2006, alaturi de alte 10 persoane, la
pedepse de pana la doi ani şi jumatate închisoare.

4
 Grupul italian de produse lactate Parmalat a fost declarat insolvabil la sfarsitul lunii
decembrie 2004, insa itele afacerii raman incurcate. Autoritatile italiene care ancheteza
prabusirea companiei spera ca documentele confiscate de la sediul unei divizii a acesteia
vor aduce mai multe clarificari.
Anchetatorii au fost uimiti de metodele rudimentare folosite pentru a ascunde
fraudele din ultimii ani. "Si un novice si-ar fi dat seama ce se petrece", a declarat un
procuror care ancheteaza cazul.
Desi au existat transferuri complexe de fonduri, acestea au fost sustinute prin
tehnici foarte simple. Timp de mai multi ani, documentele erau falsificate prin scanare, iar
apoi erau trimise prin fax de mai multe ori, pentru a parea autentice
Procurorii care investigheaza cazul Parmalat au cerut trimiterea in judecata a patru
banci importante pentru rolul jucat de acestea in falimentul grupului producator de produse
lactate. Cele patru banci sunt Citigroup si Morgan Stanley din Statele Unite, banca germana
Deutsche Bank si cea elvetiana UBS.
Magistratii au solicitat de asemenea ca 13 bancheri si o firma italiana de
administrare a activelor sa fie adusi in fata justitiei pentru ca au ajutat grupul sa insele
investitorii. Firma incriminata este fondul de administrare a activelor Nextra, pe care Banca
Intesa il vinde bancii franceze Credit Agricole. Cererea pentru trimitere in judecata este cea
mai recenta actiune legala in cadrul unui scandal care a generat mai multe procese.
Solicitarea era asteptata si este considerata o evolutie de natura tehnica, dupa ce
procuratura a nominalizat acuzatiile, in luna martie. Audierile in legatura cu cererea
procuraturii vor avea loc in luna septembrie. Bancile au negat anterior ca ar fi avut un
comportament necorespunzator in privinta falimentului grupului Parmalat, iar
reprezentantii acestora au refuzat sa comenteze situatia.
Cei 13 bancheri nominalizati - care fac parte din cele cinci institutii incriminate, cu
exceptia unui angajat de la Credit Suisse First Boston - au fost acuzati de procuratura ca au
incalcat legislatia italiana referitoare la pietele de capital. Emiterea de informatii false care
afecteaza pretul obligatiunilor sau al actiunilor poate atrage o pedeapsa de pana la cinci ani
de inchisoare, care, in unele cazuri, poate fi chiar mai mare. Potrivit legislatiei italiene,
companiile pot suferi penalitati legale, de la amenzi si pana la inchiderea temporara.
Separat, Parmalat a intentat o plangere penala impotriva firmei Standard & Poor's
care a acordat un rating ce nu a reflectat starea finantelor companieii. S&P a refuzat sa
comenteze plangerea. Compania
Parmalat a intrat in faliment in anul 2003, in urma unor datorii de14 milliarde de
euro. Acestea au dus firma la prabusire, investitorii ramanand in posesia unor creante fara
valoare. Grupul producator de lactate urmeaza sa fie relistat la bursa spre sfarsitul anului,
dupa un schimb datorii contra actiuni, in valoare de 12 miliarde de euro.

5
 3. Procesul
Primul proces in dosarul Parmalat, unul dintre cele mai mari scandaluri financiare
europene, a inceputin data de 28 septembrie 2005 la Milano. El are ca acuzatia ca a inselat
pietele financiare. Peste cateva luni va avea loc un altul, la Parma, sub acuza de frauda.
La aproape doi ani dupa cel mai important crash financiar italian, care a provocat o
pierdere de 14,3 milioane de euro grupului Parmalat, fondatorul grupului Calisto Tanzi va
fi judecat impreuna cu alte cincisprezece persoane fizice si trei juridice. Calisto Tanzi si cei
15 complici ai sai - directori, avocati, contabili - sunt acuzati de intocmire de contabilitate
falsa, comunicare de informatii financiare false si inselatorie la adresa autoritatilor.
Audierea, care va fi consacrata unor probleme de procedura, s-a deschis cu
intarziere, intr-o sala plina cu jurnalisti, avocati ai unor pagubiti.
Calisto Tanzi a decis sa nu fie prezent la audiere. Potrivit declaratiilor unuia dintre
avocatii sai, Tanzi nu intentioneaza „sa atace, ci sa-si asume responsabilitatea si sa
lamureasca contextul in care s-au produs faptele contestate“. Dar da totusi vina pe
consilierii sai, sustinand ca personal nu cunostea adevarata stare de lucruri din interiorul
concernului
Dupa trei ore consacrate chestiunilor de procedura, magistratii au decis urmatorul
termen, pentru 2 decembrie. Se asteapta ca procesul de la Milano sa dureze mai multe luni.
Pe banca acuzarii se afla însa si trei companii - filiala pe care o are în Italia Bank of
America precum şi firmele de contabilitate Deloitte & Touche şi Grant Thornton. Toate
sunt acuzate ca au ajutat la disimularea stuatiei financiare reale a concernului. Bank of
America si Deloitte au negat acuzatiile.
Deloitte Touche Tohmatsu a cazut de acord sa plateasca companiei Parmalat 149
mil. dolari (114,87 mil. euro) pentru a inchide procesul prin care firma de audit a fost
acuzata ca a ajutat fostul manager al Parmalat, sa-si ascunda adevaratele bilanturi contabile
inainte de falimentul din 2003. "Atat Parmalat, cat si Deloitte s-au declarat satisfacute de
modul in care se va rezolva aceasta problema", a declarat compania italiana.
Parmalat a demarat operatiunile de intrare in faliment in Italia pe 24 decembrie
2003. In timpul procesului, directorul executiv, Enrico Bondi, a declarat ca firmele de audit
au permis Parmalat sa ascunda datorii de 10 mld.
Alaturi de el sunt judecati o serie de alti fosti directori, contabili, avocati si
consilieri.
Procesul a fost suspendat temporar, deoarece tribunalul va analiza în perioada
urmatoare daca va include în acelasi dosar si procesele civile ale investitorilor care si-au
pierdut banii prin falimentul Parmalat.

6
 4. Concluzii

Parmalat a reusit totusi sa evite prabuşirea totala, graţie sprijinului primit din partea
guvernului italian.
După ce a facut cerere de protejare împotriva intrarii în faliment, a intrat intr-un amplu
proces de retructurare, fiind condusa de un administrator numit de stat, Enrico Bondi, care a deschis
totodata o serie de procese in instanta.
Lichidatorul firmei de sucuri si produse lactate Parmalat Finanziaria SPA, Enrico
Bondi, a deschis un proces judiciar impotriva altor doua banci, respectiv Deutsche Bank
AG si UBS, in incercarea de a reface situatia companiei dupa scandalul de frauda din anul
2003, care au dus-o in pragul falimentului. In declaratii separate, ambele banci au respins
acuzatiile ce le sunt aduse, respectiv, comiterea de nereguli in operatiuni financiare ale
Parmalat pentru care cere despagubiri. Associated Press realata ca Banca londoneza UBS si
cea germana sunt date in judecata pentru nereguli ce au privat Parmalat de 2,2 miliarde de
euro. UBS a precizat, insa, ca toate tranzactiile pe care le-a operat cu Parmalat "au fost
valide si nu au creat nici un fel de daune companiei respective sau creditorilor ei". Din
acest motiv, ambele banci au anuntat ca isi pregatesc apararea atat a institutiilor, ca atare,
cat si a angajatilor lor.
Associated Press reaminteste ca lichidatorul Parmalat a mai dat in judecata, in
ultimele luni, cateva banci italiene si straine, acuzandu-le ca au ajutat compania sa-si
ascunda adevarata situatie financiara dezastruoasa.
Ancheta asupra situatiei financiare a companiei a fost efectuata atat la Milano,
"capitala finantelor italiene", cat si la Parma, unde se afla sediul central al firmei. Toate
institutiile financiare implicate in scandal au sustinut, pe tot parcursul investigatiei ca au
fost victimele unor evidente contabile frauduloase tinute de Parmalat.

7
5. Bibliografie

 www.averea.ro

 www.bbc.co.uk

 www.businessmagazin.ro

 www.curierulnational

 www.parmalat.ro

 www.wall-street.ro

 www.wikipedia.org

 www.ziua.ro

 www.zf.ro