Prelucrarea Laptelui in Branzeturi-Darie Georgica-Anul 3-Id-IEA

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINA
VETERINARĂ
” ION IONESCU DE LA BRAD”- IAŞI
PRELUCRAREA LAPTELUI ÎN BRÂNZETURI
Îndrumător,
Conf. dr. GEORGE UNGUREANU
Student,
DARIE GEORGICA
1
Anul III , Grupa 225
-2017-
S.C DORNA S.A VATRA DORNEI
Prelucrarea laptelui în brânzeturi (caşcaval)
jud. Vatra Dornei
S.C. LACTOBAM S.R.L., Vatra Dornei are sediul social în jud. Vatra
Dornei, str. Huşului, nr. 154. Aici este locul de unde este coordonată întreaga
activitate de producţie. Apariţia pe piaţă a reţelelor de magazine Kaufland, Lidl, ş.a.
va facilita oportunitatea intrării pe piaţă cu acest produs (caşcaval) având şi
posibilitatea de a fi cunoscută la nivel naţional.
S.C. LACTOBAM S.R.L., Vatra Dornei efectuează şi o serie de servicii
specializate, cum ar fi:
 transport specializat;
 marketing şi promovare de noi produse;
 intermedieri şi consultanţă în distribuţia produselor.
S.C DORNA S.A deţine dreptul de proprietate asupra terenului situat în
localitatea Vatra Dornei, comuna Văleni, judetul Vatra Dornei. Terenul este în
suprafaţă de 50.000 m.p.
Segmentul de piaţă căruia i se adresează produsele noastre este unul vast,
deoarece sunt destinate persoanelor de orice vârstă şi sex, indiferent de nivelul de
educaţie dar aflate la un nivel social cel puţin mediu datorită situării acestor produse
pe o treaptă superioară din punct de vedere calitativ faţă de alte produse din aceeaşi
gamă.
Piaţa de desfacere a produselor noastre este o piaţă internă, situată în mediul
urban, cu valori ridicate de vânzări în zonele superioare din punct de vedere economic
(Bucureşti, zona Ardealului) sau în zonele turistice (Braşov, Constanţa). Piaţa ţintă o
constituie clienţi individuali cu un nivel social, cel puţin mediu de orice vârstă şi sex,
şi clienţi individuali care folosesc produsele noastre prin profilul lor (pizzeriile, fast-
food-uri, cantine, restaurante).
2
Cuprinsul planului de afaceri:
Capitolul 1 Prezentarea agentului economic:

1.1 Date de identificare a firmei şi istoricul
1.2 Activităţi curente:obiectul de activitate
1.3 Afacerea propriu-zisă
1.4 Obiective urmărite
Capitolul 2 Piaţa:
2.1 Furnizori
2.2 Clienţii firmei
2.3 Produsele obţinute
2.4 Segmentul de piaţă
2.5 Concurenţa
Capitolul 3 Organizarea şi conducerea societăţii:

3.1 Administrarea societăţii
3.2 Prezentarea procesului de producţie
3.3 Personalul firmei
Capitolul 4 Previziunile financiare:

4.1 Necesarul de finanţare
4.2 Veniturile previzionate
4.3. Cheltuieli de producţie anuale
Capitolul 5 Anexe:
5.1 C.V.
3
5.2 Credite, rate, dobânzi
5.3 Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor
5.4 Calculul rentabilităţii
Plan de afaceri pentru prelucrarea laptelui în brânzeturi

(caşcaval) al S.C. LACTOBAM S.R.L., Vatra Dornei
Sinteza planului de afaceri
Prezentul plan de afaceri este întocmit de S.C DORNA S.A în vederea obţinerii
unui împrumut bancar necesar realizării investiţiei reprezentate de instalaţii,
echipamente şi utilaje de prelucrare a laptelui precum şi terenul aferent.
În dorinţa de a realiza activitatea şi pentru a valorifica eficient potenţialul
productiv de materie primă (lapte de vacă) al zonei, societatea intenţionează să
realizeze o investiţie la nivelul standardelor europene în domeniul produselor lactate.
Investiţia are în vedere crearea unei secţii de prelucrare a laptelui în brânzeturi.
Materia primă va fi achiziţionată din localitatea Vatra Dornei şi localităţile limitrofe pe
o rază de 50 km., de la producătorii particulari.
Realizarea investiţiei va avea şi un efect socio-economic pozitiv prin crearea de
noi locuri de muncă într-o zonă slab dezvoltată economic şi va constitui o sursă de
venit atât pentru autorităţile locale, bugetul statului, dar şi pentru locuitorii zonei
respective.
Prognoza activităţii de producţie s-a bazat pe utilizarea capacităţilor de
producţie de la un nivel de 75% în anul 2010, acesta fiind primul an de funcţionare,
82% în anul 2011, ajungând în anul 2012 la nivelul de 99%.
S.C DORNA S.A îşi propune un regim de lucru de 8h/zi , 5 zile pe săptămână
şi cu tarife sau preţuri cu cel puţin 10% sub nivelul mediu al pieţei .
Investiţia realizată va putea fi acoperită până la sfârşitul anului 5 de activitate.
Dobânda acordată în prezent de cele mai atractive bănci (12-15-17%) pentru
împrumut pe termen lung face ca împrumutul să fie viabil şi rentabil în acest timp.
4
Capitolul 1. Prezentarea agentului economic
1.1 Date de identificare a firmei si istoricul
S.C DORNA S.A a fost înfiinţată în anul 2009 şi îşi desfăşoară activitatea în
domeniul prelucrării laptelui în brânzeturi (caşcaval).
Numărul de înmatriculare la Oficiul Registrului Comerţului J
07/753/03.04.2008
COD FISCAL ŞI AUTORITATEA FISCALĂ TUTELARĂ
Cod unic de înregistrare 3370352 din 25.07.2009;
Atribut fiscal: R
Autoritate fiscală tutelară: D.G.F.P.S. Vatra Dornei.
Valoarea actuală a capitalului social subscris şi vărsat la S.C DORNA S.A este
de 2.311.900.000 lei, divizat în 23.119 părţi sociale a câte 100.000 lei fiecare.
Capitalul social a fost la început în valoare de 100.000 împărţit în 10 părţi
sociale a câte 10.000 lei. Au avut loc apoi majorări succesive de capital social prin
depuneri de numerar, reevaluări de bunuri şi includerea în capital a rezervelor.
Consimţământul asociaţilor a fost un act liber de voinţă eroare sau violenţă. La data
înfiinţării societăţii agricole s-a facut o analiză amănunţită pentru pierderile ce pot
apărea şi care pot face inoperantă asocierea.
Administratorul S.C. LACTOBAM S.R.L., Vatra Dornei este dl. Burada Andrei
Marian, domiciliat în Vatra Dornei, str Husului, bl 154, sc C, ap 16, et 1, el deţinând
această funcţie din anul 2009. În cadrul derulării proiectului el este reprezentatul legal,
iar responsabilul tehnic este numit dl. Barnea Alexandru.
S.C DORNA S.A nu deţine părţi sociale la alte societăţi comerciale.
S.C. LACTOBAM S.R.L., Vatra Dornei are sediul social în jud. Vatra Dornei,
str Husului, nr 154, tel. 0235-319.999, 0747483952. Aici este locul de unde este
5
coordonată întreaga activitate de producţie, activitate desfăşurată în loc. Vatra Dornei
com. Văleni, Jud.Vatra Dornei.
Achiziţia laptelui de la producător se va face prin intermediul punctelor de colectare
amplasate în zone cât mai centrale din localităţi, în perimetrul interior al gospodăriei
persoanei - colaborator, în apropierea unei surse de apă, departe de surse cu mirosuri
nocive. Dotarea cu materiale şi ustensile necesare desfăşurării activităţii de achiziţie
lapte cuprinde următoarele:
- pentru achiziţie: bidoane de 30 litri;
- pentru depozitare: vane de răcire de 500 litri;
- pentru măsurarea densităţii laptelui: termo lacto – densimetre;
- pentru determinarea acidităţii: alcool sanitar normalizat la 61%;
- pentru conservare probe: bicromat de potasiu;
- pentru igienizare: detergent, perii, mături;
- pentru dezinfecţie: clorura de var;
- documente de recepţie şi expediţie.
Acţiunea de achiziţie a laptelui de la producător se va efectua zilnic (inclusiv
duminica) între orele 6 – 8, de către persoană – colaborator informată şi instruită în
ceea ce priveşte modul şi condiţiile de achiziţie (igienă, depozitare şi predare a
laptelui, condiţii de plată).
Transportul laptelui de la punctele de colectare la Secţia de Prelucrare a
Laptelui - Sireţel se va efectua zilnic, cu ajutorul mijloacelor de transport proprii,
specializate şi dotate corespunzător.
Din anul 2009 Societatea noastră îşi desfăşoară activitatea de desfacere în
colaborare cu Kaufland, Lidl ş.a.
1.2 Obiectul de activitate.
Obiectul de activitate a S.C. LACTOBAM S.R.L., Vatra Dornei îl constituie

prelucrarea laptelui în brânzeturi (caşcaval).
Forma juridică a societăţii este SOCIETATEA CU RĂSPUNDERE LIMITATĂ
(SRL). Ea a fost înfiinţată în anul 2009 şi îşi desfăşoară activitatea în domeniul
prelucrării laptelui în brânzeturi (caşcaval).
6
Realizarea investiţiei va avea şi un efect socio-economic pozitiv prin crearea de
noi locuri de muncă într-o zonă slab dezvoltată economic şi va constitui o sursă de
venit atât pentru autorităţile locale, bugetul statului, dar şi pentru locuitorii zonei
respective.
1.3 Afacerea propriu-zisă
Producţia care ne propunem a fi realizată lunar în Secţia de Prelucrare a

Laptelui este de 40.000 kg caşcaval şi reprezintă 13 % din vânzările lunare ale
caşcavalului în cadrul reţelelor de magazine enumerate.
Având o funcţionare eficientă, S.C DORNA S.A şi-a constituit resurse pentru
dezvoltare. Astfel cele mai importante noi investiţii sunt:
1) centrală termică;
2) baza de odihnă şi recreere;
3) amenajarea unei a doua secţii de prelucrare a laptelui amplasată lângă cea
principală;
4) punct de comercializare a produselor proprii;
5) modernizare tehnologie de procesare (utilaje moderne şi performanţe);
6) instalaţii frigorifice cu fraeon ecologic;
7) laboratoare dotate corespunzător;
8) spaţii de procesare şi depozitare adecvate şi dimensionate corespunzător;
9) instalaţii pentru protecţia mediului (staţii de epurare).
În zona Vatra Dornei există tradiţia creşterii vacilor de lapte iar
performanţele obţinute privind cantitatea şi calitatea laptelui sunt recunoscute la nivel
naţional. Aşezarea geografică (zona de munte cu păşune) şi clima potrivită oferă
condiţii bune pentru creşterea vacilor, în această zonă fiind prezente rase ca Bălţata
Românească şi Holstein.
Există posibilităţi bune de desfacere a producţiei în urma contractelor încheiate
cu marile reţele de distribuţie. De asemenea afacerea are şanse mari de dezvoltare
deoarece: În urma prelucrării unor date furnizate de Alianţa pentru Promovarea
Educaţională a Laptelui rezultă că, în timpul iernii cererea de caşcaval la nivel
naţional este de aproximativ 2500 de tone / luna, iar in timpul verii cererea scade la
7
1500 de tone / luna datorită creşterii cantităţii de materie primă şi apariţiei pe piaţă a
produselor substitute: caş proaspăt, telemea.
În România consumul anual de lapte şi produse lactate a crescut de la 120
litri / locuitor în anul 1989, la 188,6 litri în 1998 şi la 210 litri în 2002.
Peste 25 % din această cantitate este cumpărată de consumatori sub formă de
brânzeturi fabricate de unităţile specializate în industrializarea laptelui, 70 % din
producţia totală de brânzeturi fiind realizată de unităţi de procesare mici şi mijlocii,
care au sub 50 de angajaţi.
1.4 Obiective urmărite :

În dorinţa de a diversifica activitatea şi pentru a valorifica eficient potenţialul
productiv de materie primă (lapte de vacă) al zonei, societatea intenţionează să
realizeze o investiţie la nivelul standardelor europene în domeniul produselor lactate.
Investiţia are în vedere crearea unei secţii de prelucrare a laptelui în brânzeturi.
Materia primă va fi achiziţionată din localitatea Iaşi şi localităţile limitrofe pe o rază
de 75 km. , de la producătorii particulari.
Obiectivele ţintă ale S.C DORNA S.A sunt prezentate în oferta proprie care
poate fi descrisă după cum urmează:
1) Ne propunem să fim un producător de dimensiune medie, având în vedere
că producţia se va situa la aproximativ 52 – 55 tone de caşcaval / lună. Pentru
aceasta este necesar să cumpărăm de la producători aproximativ 7 % din producţia
de lapte din judeţul Iaşi.
2) Ne propunem să vindem pe cele mai importante canalele de distribuţie
naţionale (Metro, Selgros, Carrefour, Corra, Billa, engrosişti locali). Accesul la reţele
de magazine nu este numai un deziderat, ci este un fapt, având în vedere
precontractele anexate.
3) Ne propunem să fabricăm sortimentele de caşcaval Dania şi Reut ambalate
la diferite gramaje.
4) Ne propunem să obţinem termene de plată medii. Astfel, cash flow- ul
generat de încasări este asemănător cu al concurenţei, deci costurile provenite de aici
vor fi asemănătoare cu ale concurenţilor de pe piaţă.
8
5) Ne propunem pentru început să utilizăm mijloace specializate pentru
promovare şi marketing; sampling, publicitate executată în revistele specializate ale
magazinelor Cash & Carry însoţite de politici locale de preţuri.
Astfel, prin punerea în practică a obiectivelor realiste din acest proiect, S.C
DORNA S.A îşi propune să ocupe locul 8 între firmele deja producătoare de caşcaval
din România.
Ţinând cont de necesitatea clasificării obiectivelor proiectului în directe şi
indirecte, conform cererii de finanţare, enumerăm următoarele obiective:
1. Obiective directe
 Îmbunătăţirea competivităţii produselor agricole procesate
 Îmbunătăţirea prezentării şi condiţionarea produselor agricole şi
piscicole de piaţă (din punct de vedere al calităţii şi comerciale)
 Creşterea eficienţei prin utilizarea de tehnologii moderne
 Îmbunătăţirea calităţii produselor prelucrate şi controlul condiţiilor
sanitare pentru alinierea la standardele U.E.
 Asigurarea protecţiei mediului conform cerinţelor comunitare
2. Obiective indirecte
 Creşterea oportunităţilor de noi locuri de muncă în zona rurală şi
ajutarea menţinerii celor existente
 Apariţia şi consolidarea unor agenţi economici private competitivi
9
Capitolul 2. Piaţa
2.1 Furnizori
În urma analizei unei situaţii la zi preluate de la Oficiul de Ameliorare şi

Reproducţie Zootehnică Vatra Dornei, a rezultat prezenţa unui număr de 62.169 vaci
cu lapte şi junici gestante în 138 dintre localităţile judeţului Vatra Dornei.
În urma analizei unei situaţii obţinute din date statistice in perioada semestrului
1 al anului 2003, preluată de la Direcţia Generală de Agricultură şi Industrie
Alimentara Vatra Dornei rezultă că în 81 dintre comunele judeţului Vatra Dornei se
produc zilnic 5137 hectolitri lapte, 3596 hectolitri, adică 70 %, din total producţie /
zi, se vând către procesatorii autorizaţi de lapte.
 Cutume comerciale :
- producătorii de lapte din zona Iaşi vând 70 % din producţia proprie către
procesatorii autorizaţi din zonă, datorită lipsei altor venituri şi datorită distanţelor mari
de parcurs până la pieţele agroalimentare ale judeţului Iaşi.
- în zona judeţului Iaşi se obişnuieşte ca producătorul să predea zilnic laptele de
vacă, la centrele de achiziţie, timp de o lună, urmând ca banii să fie plătiţi abia la
sfârşitul lunii următoare.
 furnizori:
Din datele furnizate de Direcţia Generală pentru Agricultură şi Industrie
Alimentară Vatra Dornei principalii crescători de vaci şi deci furnizori de lapte, din
zonă sunt proprietarii particulari şi micii fermieri, care vând către procesatorii
autorizaţi 70 % din cantitatea totală de lapte obţinută. În anotimpul rece a anului
producţia de lapte scade cu 30 % faţă de producţia din celelalte perioade ale anului
datorită faptului că animalele intră în perioada de gestaţie şi datorită lipsei de hrană
verde din alimentaţia acestora.
Achiziţia laptelui de la producător se va face prin intermediul punctelor de
colectare amplasate în zone cât mai centrale din localităţi, în perimetrul interior al
gospodăriei persoanei - colaborator, în apropierea unei surse de apă, departe de surse
cu mirosuri nocive. Dotarea cu materiale şi ustensile necesare desfăşurării activităţii
de achiziţie lapte cuprinde următoarele:
10
Acţiunea de achiziţie a laptelui de la producător se va efectua zilnic (inclusiv
duminica) între orele 6 – 8, de către persoana – colaborator informată şi instruită în
ceea ce priveşte modul şi condiţiile de achiziţie (igiena, depozitare şi predare a
laptelui, condiţii de plată).
Transportul laptelui de la punctele de colectare la Secţia de Prelucrare a
Laptelui - Vatra Dornei se va efectua zilnic, cu ajutorul mijloacelor de transport
proprii, specializate şi dotate corespunzător.
Referitor la materialele secundare pentru procesare avem un număr redus de furnizori:
Denumire material Furnizor

Enzimă coagulantă MTC Romania Iaşi
pungi termocontractibile MTC Romania Iaşi
culturi lactice MTC Romania Iaşi
tifon, pânză albă IAŞI TEX SA Iaşi
etichete pentru cod bare IPPU SRL Iaşi
etichete Dania, Reut SC GEBACOLOR SRL Iasi
pahare PVC HANDLER & NATERMANN
platine aluminiu GMBH Cluj-Napoca
Necesarul cantitativ optim pentru procesare va fi asigurat prin lansarea de

comenzi ferme la furnizori funcţie de producţia preconizată.
2.2 Clienţii firmei
Piaţa de desfacere a produselor obţinute din prelucrarea laptelui este

reprezentată de piaţa internă, situată aproape în totalitate în mediul urban. Piaţa ţintă o
11
constituie clienţi individuali cu un nivel social, cel puţin mediu, de orice vârstă si sex,
şi clienţi individuali care folosesc produsele noastre prin profilul lor (pizzeriile, fast-
food-uri, cantine, restaurante).
Distribuţia se va realiza în principal cu maşinile proprii, special achiziţionate
prin proiectul de investiţie, maşini care nu pot fi destinate şi unei alte activităţi, cum ar
fi transportul de marduri diverse. Aceasta este o condiţie obligatorie impusă de
normele sanitar-veterinare.
Principalii distribuitori în funcţie de dimensiune şi puterea de vânzare vor fi:
Metro (15 magazine en-gros), Selgros (5 magazine), Universal (3 magazine en-detail),
Billa (15 magazine en-detail).
Logistica colaborării este alcătuită din următoarele etape:
 preluarea comenzilor în zilele de luni a săptămânii
 livrarea mărfii în decursul săptămânii în zilele prestabilite cu fiecare locaţie în
parte
 livrarea, aşa cum am mai spus, are loc cu maşinile de trasnport proprii dotate
corespunzător transportului acestor tip de produse
termenul de plată este de 26 de zile de la data livrării
În clasamentul producătorilor de caşcaval ale căror produse sunt prezente pe
rafturile magazinelor Cash & Carry se observă o situare în primele 10 locuri a 3
producători din judetul Botoşani fapt ce demonstrează interesul consumatorilor pentru
produsele fabricate în această zonă.
În supermarket-urile de tip Billa, Gimma, XXL se vinde o cantitate lunară de
aproximativ 1.500 kg de caşcaval / magazin în valoare de 200.000.000 lei. Aceste
rezultate multiplicate la nivel naţional, unde există aproximativ 50 de astfel de
magazine, duc la un total cantitativ de vânzări lunare de aproximativ 72.000 kg
caşcaval în valoare de 10 miliarde lei.
Clienţii din supermaket-uri sunt consumatorii individuali care preferă produsele
preambalate la gramaje relativ mici sau porţionate pe loc prin tăiere din calupuri mari.
Piaţa smântânei la nivel naţional este una dominată de un număr redus de
competitori mari.
2.3 Produsele obţinute
12
Achiziţia laptelui de la producător se va face prin intermediul punctelor de
colectare amplasate în zone cât mai centrale din localităţi, în perimetrul interior al
gospodăriei persoanei - colaborator, în apropierea unei surse de apă, departe de surse
cu mirosuri nocive. Dotarea cu materiale şi ustensile necesare desfăşurării activităţii
de achiziţie lapte cuprinde următoarele:
Unitatea va corespunde legislaţiei şi normelor sanitar-veterinare din România şi

Uniunea Europeană.
Produsele ce urmează a se obţine în urma realizării investiţiei sunt de asemenea
de o calitate deosebită, la standarde europene, respectând condiţiile impuse în
Comunitatea Europeană.
Materia primă principală pentru fabricarea caşcavalului, smântânei şi urdei este
laptele de vacă.
Materiile prime secundare pentru fabricarea acestor produse sunt: sarea,
cheagul şi culturile lactice selecţionate care vor fi achiziţionate, în limitele
necesarului, de la producătorii români şi importatorii de materii prime şi materiale din
ţările Uniunii Europene.
Capacitatea zilnică maximă de producţie a “Secţiei de prelucrare a laptelui în
brânzeturi” este aproximativ de 2930 kg. caşcaval şi 540 kg. smântână de consum,
rezultând şi un produs secundar, urdă, în funcţie de cantitatea de materie primă
procesată, cantitate maximă propusă 30 kg. zilnic.
NR. DENUMIREA CANTITATEA MEDIE(KG)

CRT. PRODUSULUI
Produsele de bază
1. Caşcaval “Rucăr” 0,6 kg/buc 900
2. Caşcaval “Rucăr” 0,2 kg/buc 100
13
3. Caşcaval “Dalia” 2,2 kg/buc 900
4. Caşcaval “Dalia” 0,55 kg/buc 200
5. Caşcaval “Dalia feliat” 0,15 100
g/buc
6. SMÂNTÂNĂ CONSUM 0.2 50
kg
kg
kg
SUBPRODUSE
9. Urdă 20
2.4 Segmentul de piaţă

Produsele au fost grupate în segmente de piaţă cu diferite caracteristici.
Segmentul nr. 1 – este un segment care generează venituri mari şi care

cuprinde produse de calitate superioară ambalate la gramaje relativ mari destinate
consumului industrial, care beneficiază de o promovare prin reduceri periodice de
preţ.
Segmentul nr. 2 – este un segment care generează venituri medii şi care

cuprinde produse care nu beneficiază de o promovare suficientă.
Segmentul nr. 3 – este un segment care generează venituri mari şi care

cuprinde produse cu un preţ ridicat, care beneficiază de o promovare puternică,
ambalate la gramaje relativ mici destinate consumului individual.
Segmentul nr. 4 – este un segment care generează venituri mici şi care

cuprinde produse cu cote de piaţă reduse, lipsite de promovare şi caracterizate de
instabilitate.
14
Din datele furnizate de Ministerul Agriculturii Apelor, Pădurilor şi Mediului,
Institutul Naţional de Statistică şi Alianţă pentru Promovarea Educaţională a
Laptelui rezultă că 40 % din producţia de lapte obţinută într-un an are ca destinaţie
consumul intern familial, 27 % din total reprezintă vânzarea de lapte proaspăt direct în
piaţă, iar un procentaj de 25 % din acelaşi total ia calea unităţilor specializate de
industrializare a laptelui.
Nivelul de preţ al produselor noastre comparativ cu cel al competitorilor este
determinat de calitatea superioară a produselor noastre şi de politica de promovare.
Segmentul de piaţă căruia i se adresează produsele noastre este unul vast,
deoarece sunt destinate persoanelor de orice vârstă şi sex, indiferent de nivelul de
educaţie dar aflate la un nivel social cel puţin mediu datorită situării acestor produse
pe o treaptă superioară din punct de vedere calitativ faţă de alte produse din aceeaşi
gamă.
În politica stabilirii preţurilor pentru produsele noastre s-a ţinut cont ca gradul
de elasticitate al cererii care este destul de ridicat astfel încât practicarea unor preţuri
superioare concurenţii ar duce la scăderea semnificativă a cotei de piaţă.
Pe timpul sezonului cald când vânzările evoluează diferit în funcţie de zone
strategiile de promovare se împart astfel: în zonele turistice unde vânzările cresc
substanţial datorită fluxului de clienţi se practică acţiuni de degustare prin samplig la
distribuitor iar în restul zonelor unde numărul de clienţi scade se practică reduceri
periodice ale preţului.
Ca strategie de promovare a produselor noastre sunt folosite:
 acţiuni de sampling cu clienţii finali
 reduceri periodice de preţ
 apariţia în revistele promoţionale ale distribuirilor
 diversificarea gamei de produse prin lansarea pe piaţă a unor produse noi sau
sub diverse gramaje a celor deja promovate
activităţi de marchendasing la raftul distribuitorului.
2.5 Concurenţa
Din cantitatea vândută către industria de prelucrare naţională 50 % se utilizează

pentru brânzeturi. Din acest motiv competiţia în industria lactatelor nu se manifestă
numai la raft, ci în primul rând în competiţia pentru achiziţionarea de materie primă.
În industria de prelucrare a laptelui din România sunt puţine unităţile care lucrează
cu tehnologie adecvată şi dipun de spaţii corespunzătoare pentru a desfăşura un proces
tehnologic fluent.
15
În acest context pentru a se încadra exigenţelor cerute de preconizata aderare a
României la C.E., unităţile care vor dori să poată procesa lapte şi după 2007 vor fi
obligate să facă investiţii mari pentru:
 modernizare tehnologie de procesare (utilaje moderne şi performanţe);
 instalaţii frigorifice cu fraeon ecologic;
 laboratoare dotate corespunzător;
 spaţii de procesare şi depozitare adecvate şi dimensionate corespunzător;
Instalaţii pentru protecţia mediului (staţie de epurare).
şi cu tarife sau preţuri cu cel puţin 10% sub nivelul mediu al pieţei pentru a se putea
impune pe piaţă şi pentru a reuşi să îşi atragă clienţii. Piaţa produselor lactate din
România este o piaţă puternic concurenţială. Până în prezent au fost eliberate peste
2000 de licenţe de fabricaţie. Dacă luăm în consideraţie faptul că un singur agent
economic realizează în medie 4 – 5 produse distincte rezultă ca pe această piaţă
acţionează aproximativ 450 firme de diverse dimensiuni.
Numărul competitorilor se va micşora iar unităţile mici vor avea doar un rol
local.
Analiza competiţiei:
Piaţa caşcavalului este o piaţă puternic concurenţială, dar totuşi oferta nu
acoperă cererea, fapt pentru care se recurge la importuri în limitele cotelor aprobate de
Ministerul Economiei şi Comerţului.
16
Capitolul 3. Organizarea şi conducerea societăţii
3.1 Administrarea societăţii
Managerul General al S.C DORNA S.A Vatra Dornei este dl. Burada Andrei,
domiciliat in str. Huşului, bl. 154, et. I, ap. 16, Vatra Dornei, el deţinând această
funcţie din anul 2009. Acesta asigură conducerea societăţii alături de ceilalţi membri
ai Consiliului Director Planificare, Consiliu care cuprinde un număr de încă 4
persoane din compartimentele de conducere, respectiv managerul financiar – contabil,
managerul de vânzări, managerul planificării şi managerul de producţie. Consiliul
Director Planificare analizează propunerile făcute de compartimentul vânzări şi de
compartimentul planificare, modifică operativ şi aprobă deciziile luate.
S.C. LACTOBAM S.R.L., Vatra Dornei are sediul social în jud. Vatra Dornei,
str. Huşului, nr. 154, tel. 0235-319.999, 0747483952. Aici este locul de unde este
coordonată întreaga activitate de producţie, activitate desfăşurată în loc. Vatra Dornei,
com. Văleni, Jud. Vatra Dornei.
S.C DORNA S.A nu deţine părţi sociale la alte societăţi comerciale.
3.2 Prezentarea procesului de producţie
Fabricarea produselor noastre se realizează pe baza unui program de igienă

implementat şi respectat cu stricteţe de întreg personalul societăţii.
Brânzeturile opărite, cunoscute sub denumirea de caşcaval, se obţin prin
opărirea în apă cu temperatura de circa 80°C a caşului din lapte de oaie, de vacă sau în
amestec, după maturarea lui prealabilă. Pasta care se obţine este prelucrată şi introdusă
în forme, obţinându-se caşcavalul crud. După sărare sau saramurare, acesta este
maturat în anumite condiţii de umiditate şi de temperatură.
Valoare nutritivã pentru 100g produs:
Grãsime...........................................................................................38,0g
Proteine.............................................................................................3,2g
Calciu............................................................................................125mg
Glucide..............................................................................................4,8g
Valoare energeticã……………………………………….......275Kcal
17
Smântână 25% grăsime (1 kg)
Smântâna industrială este produsă direct în intreprinderile de produse lactate,

dându-i-se aceleaşi destinaţii ca şi celei de fermă, dar având, în general, o superioritate
calitativă.
Superioritatea smântânii obţinute în fabrici prin smântânirea laptelui proaspăt,
faţă de aceea adusă de la ferme, constă în caracteristicile ei fizico-chimice şi
organoleptice.
Smântâna industrială ( de fabrică ) este dulce, poate fi pasteurizată imediat, fără
un tratament prealabil de reducere a acidităţii, care duce adesea la modificări
organoleptice şi ale conservabilităţii.
Grãsime....................................................................................................30g
Proteine...................................................................................................3,2g
Calciu………………………………………………..........................125mg
Glucide.....................................................................................................4,8g
Valoare energeticã...........................................................................245Kcal
Smântână 15 % grăsime (0,5 kg)
Prin smântânire se obţine smântâna dulce şi lapte smântânit ( degresat ).

Smântâna dulce se consumă ca atare sau constituie materia primă din care se fabrică o
serie de produse de mare importanţă pentru alimentaţie, datorită calităţilor lor
gustative, conţinutul lor de grăsime uşor asimilabilă şi a vitaminelor liposolubile.
Grãsime.................................................................................................15g
Proteine................................................................................................3,2g
Calciu...............................................................................................125mg
Glucide.................................................................................................4,8g
Valoare energeticã.......................................................................208Kcal
Smântână 25% grăsime (0,2 kg)
18
Smântână fermentată are un conţinut de grăsime de 25%. Fermentarea ei se face
la temperatura de 16...18°C, cu o maia conţinând streptococi lactici acidifianţi şi
aromatizanţi, până la o aciditate de 75...90°T ( în plasmă ). După fermentare,
smântâna se maturează la o temperatură de 5°C, timp de 24-48h, depozitându-se la
temperatura de 2...8°C.
Grãsime.................................................................................................30g
Proteine.................................................................................................3,2g
Calciu................................................................................................125mg
Glucide..................................................................................................4,8g
Valoare energeticã…………………………………………........245Kcal
Urda are o valoare nutritivă deosebită, deoarece înglobează, prin
precipitare la cald, valoroasele proteine serice ale laptelui (lactalbumine şi
lactoglobuline) care conţin aminoacizi consideraţi factori importanţi pentru creşterea
organismului.
Prelucrarea laptelui se face fazial în aşa fel încât unele lucruri devin obligatorii
pe fluxul tehnologic ce cuprinde :
 recepţia cantitativă şi calitativă ;
 filtrarea ;
 curăţirea mecanică ;
 normalizarea ;
 pasteurizare ;
 asigurarea temperaturii de închegare;
 răcirea şi prelucrarea în lapte de consum în diferite produse lactate .
o recepţia laptelui – se face cantitativ şi calitativ din bidoane sau din

compartimentele cisternei de transport lapte. În ce priveşte recepţia
cantitativă aceasta se face prin măsuri volumetrice sau gravimetrice.
Măsurarea volumetrică se face cu ajutorul unui galactometru care are
acelaşi principiu de lucru ca şi al unui apometru, iar recepţia
graviometrică se face cu ajutorul cântarului special pentru lapte. Recepţia
calitativă se face prin determinarea parametrilor calitativi descrişi
anteriori în urma probelor prelevate.
o filtrarea laptelui – este o operaţiune principală în lanţul tehnologic ce
are drept scop îndepartarea impurităţilor grosiere şi aceasta se realizează
19
prin montarea unui pachet de site pe conducta care duce laptele la
galactometru sau la cântar.
o cântărirea centrifugală – aceasta realizându-se cu ajutorul se-
paratoarelor cu care se face smântânirea laptelui şi se bazează pe
principiul acţiunii forţei centrifuge asupra impurităţilor fine cum sunt
precipitaţiile proteice şi unele substanţe organice.
o normalizarea laptelui – fiind operaţiunea prin care laptele este adus la
un anumit conţinut de grăsime. Aceasta practică se foloseşte în
tehnologia obţinerii brânzeturilor (deoarece fiecare sortiment de brânză
are un anumit conţinut de grăsime raportat la substanţă uscată).
Normalizarea laptelui poate fi efectuată prin :
 Adăugarea de smântână proaspătă în lapte ;
 Amestecarea unui lapte ce conţine puţină grăsime (lapte smântânit
sau eczemat) cu lapte mai bogat în grăsimi ;
 În vederea scăderii cantităţii de grăsime se poate proceda în
următoarele feluri :
o extragerea unei părţi de grăsimi din lapte ;
o amestecarea de lapte bogat în grăsimi cu lapte mai
sărac în grasime ;
o pasteurizarea laptelui – se face obligatoriu şi aceasta urmăreşte
distrugerea cu ajutorul temperaturii a tuturor microorganismelor aflate în
stare vegetativă şi inactivarea celor existente în stare sporulată. În general
germenii patogeni existenţi în lapte sub formă vegetativă şi aceştia pot fi
distruşi în totalitate dacă sunt supuşi la temperaturi de 65 – 90 C,
tratament termic prin care se poate obţine un lapte salubru. Referindu-se
în continuare la distrugerea germenilor patogeni putem arăta că aceştia
sunt supuşi la temperatura de 75 C se distrug în totalitate în timp de 2-12
secunde. Timpul de pasteurizare este dependent de temperatură şi variază
în mod invers proporţional cu aceasta. Adică cu cât timp temperatura este
mai mare cu atât timpul de pasteurizare este mai mic şi invers. Pe acest
principiu au fost fondate metodele de pasteurizare cunoscute şi anume :
a)pasteurizare joasă ;
b)pasteurizare înaltă ;
c)pasteurizare instantanee .
Pasteurizarea joasă este o metodă lentă, de durată şi aceasta se face la
temperaturi de 63- 65 C, timp de 30 de minute şi se aplică cu rezultate bune în
fabricarea brânzeturilor. Aceasta se poate face în cazane cu pereţi dubli prin care
circulă apa încălzită sau în rezervoare moderne care funcţionează pe acelaşi principiu.
20
Pasteurizarea rapidă se face prin expunerea laptelui la temperatura de 72-74
C pe o durată de timp de numai 15 secunde. Este cea mai potrivită pasteurizare
recomandată pentru unităţile de producţie, deoarece aceasta se face mecanizat şi chiar
automatizat cu pasteurizatoare speciale.
Pasteurizarea instantanee sau de tip flash constă în încălzirea laptelui la 80-90
C pe o durată de minim 10 secunde, urmată de o răcire bruscă a laptelui.
o răcirea –se face în ultima parte a instalaţiei de pasteurizare prin care
circulă agentul frigorific care asigură laptelui o temperatură de 4-6 C
după care aceasta se depozitează în tancurile izoterme de unde trece în
fabricaţie ca lapte de consum sau pentru preparatele din lapte. Indiferent
de produsele lactate care se procesează, fazele tehnologice descrise
anterior sunt obligatorii în obţinerea unor produse salubre.
o Prin răcirea laptelui imediat după muls se împiedică dezvoltarea
microorganismelor, asigurându-se prelungirea fazei bactericide în funcţie
de nivelul temperaturii de răcire. În cazul laptelui nerăcit, ţinut la 25 C
numărul de microorganisme creşte cu 50-60% în primele 3 ore după
muls.
o Temperatura de răcire a laptelui este în funcţie de durata păstrării acestuia
până în momentul ajungerii în unităţile de prelucrare, variind între 12 si 3
C.
o Răcirea laptelui sub punctul de îngheţ cât şi păstrarea la temperaturi
scăzute mai mult de 36-38 ore provoacă defecte în special de gust şi de
aspect ca urmare a înmulţirii microorganismelor criofile şi a modificării
echilibrului coloidal.
Răcirea laptelui se face imediat după recepţionare în vederea depozitării, fie
chiar în timpul depozitării în funcţie de utilajul de care dispune lăptărie. În funcţie de
posibilitatea fermelor, răcirea se poate face cu apă sau folosind instalaţii frigorifice.
În cazul instalaţiilor cu răcire indirectă saramură din corpul evaporatorului poate

avea diferite concentraţii, concentraţia saramurii se alege în funcţie de temperatura de
răcire dorită. Punctul de îngheţ al saramurii este cu atât mai coborât cu cât
concentraţia este mai mare şi se alege astfel încaât să fie cu cel puţin 10 C sub
temperatura de îngheţ a corpului ce trebuie răcit. În mod obişnuit pentru răcirea
laptelui se foloseşte saramura în concentraţie de 18 – 21 %.
Răcitoarele de lapte pot fi plane sau cu plăci
21
Răcitoarele plane cu aceeaşi construcţie ca şi cele folosite la răcirea cu apă,
acestea pot constitui serpentina evaporatorului instalaţiei frigorifice, agentul de răcire
fiind chiar agentul de răcire a instalaţiei sau poate fi folosit un agent indirect (apa
răcită sau saramura) preluat cu o pompă dintr-un bazin de răcire, în care este instalată
serpentina evaporizatorului. La răcirile plane cu două secţii în secţia superioară
prerăcirea cu apă iar în secţia inferioară racordată la instalaţia frigorifică se face
răcirea profundă.
Răcitoarele cu plăci au ca parte activă o serie de plăci stanţate astfel încât să
formeze prin suprapunere un canal sinuos, plăcile sunt etanşate cu garnituri şi presate
formând corpul răcitorului. Răcitoarele cu plăci pot fi racordate direct la instalaţia de
muls cu transportul laptelui prin conductă, laptele răcit fiind depozitat în tancuri
izoterme. Aceste răcitoare pot fi utilizate şi separat în lăptărie făcând răcirea laptelui
ce se depozitează apoi în tancuri izoterme. În ţara noastră se fabrică răcitoarele cu
plăci TRAP-3 cu 12 plăci având capacitatea de răcire a laptelui de 3000 litri/h, şi
TRAP-6 cu 24 plăci având capacitatea de 6000 litri/h, care folosesc ca agent de răcire
saramura răcită de evaporatorul unei instalaţii frigorifice.
Asigurarea temperaturii de închegare are drept scop asigurarea activităţii
enzimelor şi a bacteriilor lactice la temperatura de 28-32 C şi 31 – 33 C în timpul
iernii.
Introducerea sărurilor de calciu se face atunci când laptele a fost pasteurizat
deoarece prin această acţiune s-a produs o precipitare a sărurilor minerale din lapte.
Cantitatea de clorură de calciu variază între 15 – 40 grame soluţie la 100 litri lapte.
Soluţia de clorură de calciu se prepară din 650 grame CaCl 2 dizolvată în 350 cm cubi
apă. Introducerea maielei se face atunci când temperatura laptelui este de 28 – 30 C
iar cantitatea de maia reprezintă 0,3-0,8% din cantitatea de lapte destinată închegării.
Maiaua pentru telemea conţine Streptococus lactis şi Streptobacterium casei.
Coagularea laptelui se face cu ajutorul enzimelor care asigură închegarea sărurilor de
calciu în masa coagului şi a produsului care are o valoare nutritivă şi biologică
crescută deoarece în urma gelificării cazeina nu-şi pierde culoarea ea fiind
transformată din fosfocazeinat în paracazeinat care reţine calciul şi aceasta nu trece în
zer cum se întamplă cu albumina din lapte. Cantitatea de cheag adăugată trebuie să
asigure coagularea laptelui în timp de 40-45 minute la telemeaua de vacă şi 60-80
minute la cea de oaie. Dacă adăugăm o cantitate insuficientă de cheag durata de
coagulare se prelungeşte şi favorizează apariţia unui coagul moale şi cu aciditate
crescută însă adăugarea unei cantităţi mai mari de cheag decât cea necesară duce la
modificarea consistenţei şi calităţii coagului. Taria cheagului se determină în laborator
iar cantitatea ce se adaugă se calculează după formula :
C = L x S/ 600 x T
22
C = cantitatea de soluţie de cheag în litru
L = cantitatea de lapte ce se încheagă
S = taria cheagului măsurată în secunde
T = timpul în care se coagulează laptele de vacă şi oaie
Aprecierea momentului final al închegării se face prin apăsarea coagului cu faţa
palmei în apropierea pereţilor vasului şi dacă coagul se desprinde uşor şi zerul este
limpede coaguloarea este terminată.
Transportarea laptelui se va efectua astfel încât salubritatea acestuia să nu fie
influenţată de temperatura mediului exterior (căldură, îngheţ), de praf, insecte,
rozătoare, impurităţi sau să fie supus deprecierilor calitative. Laptele se va transporta
numai dupa ce s-a aerisit şi a fost răcit. Recipienţii de transport vor fi confecţionaţi din
metal, inox, sticlă sau vor fi spălaţi, degresaţi, dezinfectaţi şi apoi limpeziţi cu apa
potabilă. Laptele se va transporta numai în recipienţi bine închişi cu mijloace care să
evite pe cât posibil trepidaţiile, în caz contrar separându-se grăsimea. Se va ţine
seama de durata transportului pentru a nu fi influenţate negativ calitatea şi salubritatea
produsului. În cazul cantităţilor mari de lapte, acesta va fi prerăcit înainte de
încărcarea în autocisterne. Aceste mijloace speciale de transport vor avea pe părţile
laterale ale caroseriei inscripţia vizibilă “Lapte şi produse lactate” şi nu se pot folosi
pentru alte produse. Celelalte produse lactate se vor transporta respectând principiile
amintite anterior. Ambalajele folosite nu trebuie să permită contaminarea sau
degradarea produselor. Lactatele acide se por transporta în ambalaje de hârtie, carton
şi folie sintetică introduse în pungi, lăzi sau navete din material plastic care trebuie să
asigure salubritatea şi integritatea produselor în timpul transportului. Untul şi
produsele lactate proaspete ( cu răcire proprie sau pre-răcite) se transportă astfel încât
temperatura interioară să nu depăşească 15 C. Vehiculele care transportă lapte sau
produse lactate trebuie să fie în prealabil spălate şi dezinfectate cu certificare pe foaia
de parcurs. Conducătorii vehiculelor răspund de încărcarea corectă a produselor, de
starea de curăţenie a vehiculelor şi existenţa documentelor de dezinfecţie.
Depozitarea laptelui şi a produselor lactate – pentru maturarea sau păstrarea
mai îndelungată se face în spaţii în care sunt asigurate următoarele condiţii :
- spaţiile trebuie să aibă pardoseala şi pereţi netezi şi impermeabili, curaţi
şi lipsiţi de mucegai ;
- trebuie să existe graterele şi rafturile necesare pentru aşezarea produselor
sau ambalajelor (nu este permis contactul direct cu pardoseala) ;
- să fie asigurat microclimatul (temperatura, umiditate şi ventilaţie) optim
precum şi controlul acestuia (să existe termometre şi hidrometre
necesare) ;
23
- produsele se depozitează pe sortimente, loturi sau şarje marcate vizibil cu
tăbliţe pe care sunt înscrise data intrării şi data expirării termenului de
garanţie ;
- aşezarea în depozit va permite accesul la produse în vederea efectuării
controlului sau recoltării probelor pentru examenul de laborator ;
se va efectua periodic cel puţin de două ori pe an o curăţenie generală urmată de o
dezinfecţie ori de câte ori este nevoie să fie executată dezinfecţia sau deratizarea.
3.3 Personalul firmei

Personalul care va deservi noua investiţie a fost dimensionat în funcţie de
specificul activităţii de producţie în domeniul prelucrării laptelui, fiind avute în vedere
următoarele segmente:
- achiziţie materie primă
- procesare materie primă
- contabilitate şi gestiune
- distribuţie produse finite
- servicii conexe (întreţinere, reparaţii, pază).
Numărul total de personal aferent noii investiţii este de 163 de salariaţi, din care
nou angajaţi sunt 143, restul de 20 fiind cooptaţi din cei existenţi în unitate la
momentul întocmirii studiului de fezabilitate. Practic prin noua investiţie se crează un
număr de 143 de noi locuri de muncă, lucru semnificativ pentru zona respectivă, unde
rata şomajului depăseşte media şomajului pe ţară, judeţul Iaşi fiind considerat unul din
judeţele cele mai afectate din acest punct de vedere.
Organigrama S.C DORNA S.A Vatra Dornei se prezintă în următoarea
structură:
1. MANAGER GENERAL - administrează şi coordonează întreaga activitate a
societăţii. Are în subordine toate compartimentele din societate şi conducătorii
acestora.
2. CONSILIUL DIRECTOR PLANIFICARE – este format din 5 persoane din

compartimentele de conducere, respectiv managerul general, managerul
financiar – contabil, managerul de vânzări, managerul planificării şi
managerul de producţie. Analizează propunerile făcute de compartimentul
24
vânzări şi de compartimentul planificare, modifică operativ şi aprobă deciziile
luate.
3. COMPARTIMENTUL FINANCIAR – CONTABIL , este condus de

managerul financiar – contabil, care asigură şi răspunde de buna desfăşurare a
activităţii financiare şi de evidenţă. Are în componenţă 3 posturi : 1 manager
financiar – contabil, 1 contabil pentru planificare financiar – contabilă, şi 1
contabil pentru execuţie financiar – contabilă, respectiv casierie, facturare
înregistrare documente primare.
4. COMPARTIMENTUL VÂNZĂRI, este condus de managerul de vânzări care

organizează, coordonează şi controlează activitatea de vânzări, distribuţie şi
marketing a societăţii. Are în subordine compartimentul vânzări - distribuţie şi
compartimentul marketingul vânzărilor. Compartimentul marketingul
vânzărilor are în subordine compartimentul marketingul produsului propriu şi
compartimentul marketingul pieţei şi al concurenţei.
5. COMPARTIMENTUL PENTRU PLANIFICAREA APROVIZIONĂRII , este

condus de managerul pentru planificarea aprovizionării care coordonează şi
controlează activitatea de planificare şi aprovizionare a societăţii. Are în
subordine depozitul de materii prime, secţia de tranşare şi depozitul de
consumabile.
6. COMPARTIMENTUL DE PRODUCŢIE, este condus de managerul de

producţie care coordonează întreaga activitate de producţie. Are în subordine
laboratorul pentru controlul sanitar – veterinar, secţia de preparaţie, depozitul
de produse finite şi igenizare.
7. COMPARTIMENTUL SERVICII AUXILIARE, este condus de managerul

pentru activităţi auxiliare care organizează , coordonează şi controlează
activitatea de întreţinere a societăţii, ia măsuri şi răspunde de folosirea cu
eficienţă a capacităţilor de producţie, funcţionarea şi exploatarea tuturor
utilajelor şi instalaţiilor în condiţii de deplină siguranţă. Are în subordine
atelierele de stocare GPL, de producţie agent termic, de gospodărire apă
25
potabilă, de gospodărire ape uzate, de gestiunea deşeurilor şi rezidurilor, de
întreţinere mecanică şi electrică şi de pază.
8. COMPARTIMENTUL PENTRU TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI, este condus

de managerul pentru tehnologia informaţiei care asigură buna desfăşurare a
reţelei de calculatoare. Are în subordine baza de date tehnologice, de finanţe, de
contabilitate, de resurse umane şi prelucrarea datelor.
9. COMPARTIMENTUL RESURSE UMANE, este condus de managerul de

resurse umane care îndrumă, controlează şi răspunde de activitatea profesională
a personalului din societate. Gestionează carnetele de muncă, ţine evidenţa
angajărilor şi a contractelor de muncă. Reprezintă societatea în relaţiile cu Casa
de Pensii, Inspectoratul Teritorial de Muncă şi Agenţia de Şomaj.
Funcţia Salar de bază

Manag. Econ. 3000
Contabil 2500
2000
Manag. de vânzări
1500
Agenţi comerciali
1400
Mechandaiseri
1200
Şoferi
Asistent marketing 1000
Manag. Pl. Apr. 1000
Munc. Deposit 800
Manag. Producţie 1000
Preparatori 700
Gestionari 600
Igenişti 600
Man. Serv. Auxiliare 600
550
Mec. Intr. Utilaje
Electricieni 550
26
Fochişti 500
Instalatori 500
Frigotehnişti 500
Paznici 500
Şoferi 500
Man. pt.tehn. inform. 650
650
Op. P.C.
Man. pt.res. umane 600
şi cu tarife sau preţuri cu cel puţin 10% sub nivelul mediu al pieţei .
Conform contractului colectiv de muncă încheiat între reprezentanţii salariaţilor
şi administratorii societăţii, societatea se obligă să asigure angajaţilor condiţii optime
în vederea desfăşurării activităţii. De asemenea sunt prevăzute o serie de mijloace de
motivare a salariaţilor în vederea creşterii productivităţii muncii, a stimulării
capacităţii creative a acestora.
Din punct de vedere al salarizării angajaţii sunt stimulaţi prin adaosurile la
salariul de bază, adaosuri constând în premii, acordate din fondul de premiere,
adaosuri de acord, alte adaosuri cu caracter special convenite la nivelul societăţii,
prime cu ocazia sărbătorilor de Crăciun şi de Paşti. În cazul în care salariaţii sunt
solicitaţi să efectueze ore suplimentare peste programul de muncă, aceste ore se
plătesc astfel: pentru primele două ore dintr-o lună cu un spor de salariu de 50%, iar
pentru ce depăseşte cele două ore cu 100%.
Ca şi facilităţi societatea asigură, pentru angajaţii al căror loc de muncă se află
la o distanţă mai mare de 20 km. de sediul societăţii, transportul gratuit la şi de la
locul de muncă cu autobuzul societăţii. De asemenea societatea acordă tuturor
salariaţilor tichete de masă, în limitele şi cu respectarea prevederilor legislaţiei
existente.
Conducerea societăţii poate asigura şi diverse alte ajutoare cum ar fi:
- ajutor de deces
- ajutor la naşterea unui copil
- ajutor cu ocazia căsătoriei angajaţilor sau a membrilor familiei
acestora
- alte ajutoare
27
În vederea asigurării menţinerii nivelului de pregătire profesională, personalul
este specializat permanent prin trimiterea la cursuri de pregătire, simpozioane,
conferinţe.
Având în vedere preocuparea continuă pentru salariaţi şi analizând situaţia
fluctuaţiei personalului, putem spune că S.C DORNA S.A a reuşit prin politica de
personal adoptată să permanentizeze salariaţii în cadrul societăţii, reducând la minim
fluctuaţia de personal.
28
Capitolul 4. Previziuni financiare
4.1 Necesarul de finanţare

Conform devizului general şi devizelor pe obiect, întocmite conform H.G. 1179
din 24.10.2006 necesarul de finanţat se prezintă astfel :
 Valoare totală a investiţiei inclusiv TVA este 40.050.219.000, adică 1.213.643 €
 Curs de schimb al Băncii Centrale la data întocmirii studiului 1 € = 33.000 lei,
30.01.2006
Ştiind că Taxa pe Valoare Adăugată nu este considerată o sumă eligibilă în proiect,
valoarea cheltuielilor eligibile aferente proiectului se prezintă astfel :
 Valoarea totală eligibilă a investiţiei este 36.711.873.000 Rol, adică 1.112.481 €
 Valoarea cheltuielilor neeligibile este de 184.602.000 Rol, adică 5.594 €
În devizul general (care cuprinde TVA) necesarul total de investiţii este format din:
1. Cheltuieli pentru investiţia de bază, care cuprinde: modernizare construcţie
existentă şi instalaţiile aferente, extindere clădire, record de abur, de energie
electrică, staţie de epurare, de clorinare, utilajele pentru activitatea de producţie
etc. Valoarea acestora este de 36.947.130.000 Rol cu TVA, adică 1.119.610 €,
din care suma eligibilă este 31.047.984.000 Rol, adică 940.848 € (valoarea fără
TVA).
2. Cheltuieli pentru proiectare şi asistenţă tehnică care cuprind: studii de teren,
obţinerea de avize-autorizaţii, proiectare şi engineering, consultanţă, asistenţă
tehnică etc. Valoarea totală este de 892.254.000 Rol cu TVA, adică 27.038 €.
3. Diferenţa până la total deviz este reprezentată de cheltuieli legate de organizarea
de şantier şi de alte cheltuieli neprevăzute.
4.2 Veniturile previzionate
În baza pre-contractelor de livrare către clienţi, pre-contracte care acoperă în

acest moment aproximativ 80% din capacitatea de producţie prognozată pentru anul
29
2007, estimăm că toată producţia obţinută în urma investiţiei va fi vândută în marile
reţele de magazine Metro, Selgros, Billa, precum şi în reţeaua de magazine AVIS.
PRET VALORI
DENUMIRE PRODUS CANTITATE (KG) UNITAR ANUALE
ZILNICA ANUALA lei/UM miliarde
CAŞCAVAL "Rucăr" 0.6 kg./buc. 900 270,000 105,000 28,350,000,000
CAŞCAVAL "Rucăr" 0.2 kg./buc. 100 30,000 120,000 3,600,000,000
CAŞCAVAL "Dalia" 2.2 kg./buc 900 270,000 98,000 26,460,000,000
CAŞCAVAL "Dalia" 0.55 kg./buc 200 60,000 102,000 6,120,000,000
CAŞCAVAL "Dalia feliat" 0.15 kg./buc 100 30,000 125,000 3,750,000,000
SMÂNTÂNĂ CONSUM 0.2 kg. 50 15,000 56,000 840,000,000
SMÂNTÂNĂ CONSUM 0.5 kg. 150 45,000 48,000 2,160,000,000
SMÂNTÂNĂ CONSUM 1.0 kg. 200 60,000 41,000 2,460,000,000
URDĂ CONSUM 20 6,000 38,000 228,000,000
TOTAL ANNUAL 786,000 73,968,000,000
4.3 Cheltuieli de producţie anuale

Cheltuielile materiale pentru activitatea curentă au fost extrapolate în perioada
2006-2009 în funcţie de ponderile pe care în prezent cheltuielile materiale le deţin în
total venituri obţinute din activitatea de producţie. Aceste valori au fost majorate anual
cu indicele de creştere anuală a producţiei, în medie un procent de 9-10%. Aceste
valori minime de creştere au fost stabilite la acest nivel tocmai pentru a garanta
credibilitatea proiectului.
Determinarea valorilor cheltuielilor materiale legate de producţia viitoare
s-a făcut în baza reţetarelor, a consumurilor specifice pentru fiecare tip de
produs. Pentru exemplificare vom prezenta în tabelul următor calculaţia pentru
produsul caşcaval RUCĂR 0,6 kg.
CALCULAŢIE DE PREŢ PRODUS ‘CAŞCAVAL Rucăr’ 0.6 kg/buc

Cantitatea zilnică 900 kg
Specificaţie Consum U. Consum Consum anual Pret unitar Cost Costuri Costuri
specific/ M zilnice
zilnic Per/U.M Per/kg Anuale
kg
Lei
30
Lei
Materii prime
Lapte vacă stas 11,43 L 10,290.00 3,087,000.00 5,500 62,883 56,595,000 16,978,500,000
2418/60
Cheag praf 0.0001 kg 0.10 30.87 3,352,416 0 345,067 103,519,952
1/100.000
Sare 0.0620 kg 55.80 16,740.00 3,025 188 168,795 50,638,500
Total materii 63,071 57,108,862 17,132,658,452
prime
Materiale
auxiliare
Etichete 1.685 buc 1,513.33 454,000.00 500 841 756,667 227,000,000
autocolante mari
Pungi 1.685 buc 1.513.33 454,000.00 3,050 5,129 4,615,667 1,384,700,000
termocontractabile
Etichete 1.685 buc 1.513.33 454,000.00 200 336 302,667 90,800,000
cod bare
Tifon
0.0012 m² 1.08 324.00 18,600 22 20,088 6,026,400
Sedila
0.0004 m² 0.36 108.00 55,000 22 19,800 5,940,000
Canafas
0.0006 m² 0.54 162.00 25,000 15 13,500 4,050,000
Sodă caustică
0.0012 kg 1.08 324.00 17,000 20 18,360 5,508,000
Detergent
0.0018 kg 1.62 486.00 50,000 90 81,000 24,300,000
Cloramină
0.0007 kg 0.67 202.00 20,000 15 13,467 4,040,000
Alcool sanitar
0.0010 L 0.90 270.00 50,000 50 45,000 13,500,000
Acid azotic
0.0005 L 0.45 135.00 120,000 60 54,000 16,200,000
Acid sulfuric
0.0010 L 0.90 270.00 110,000 110 99,000 29,700,000
Alcool
izoamilic
0.0001 L 0.09 27.00 400,000 40 36,000 10,800,000
Săpun
0.0001 kg 0.12 36.00 50,000 7 6,000 1,800,000
Mături
0.0001 buc 0.10 29.00 50,000 5 4,833 1,450,000
Perii
0.0004 buc 0.33 99.00 25,000 9 8,250 2,475,000
Motorină
Aprov-desfacere
0.1217 L 109.49 32,847.00 19,100 2,324 2,091,259 627,377,700
Ulei auto 0.0008 L 0.75 225.00 330,000 275 247,500 74,250,000
31
Aprov-desfacere
Total materiale
auxiliare
9,370 8,433,057 2,529,917,100
Utilităţi
Energie electrică
0.23 kW 210.60 63,180.00 3,000 702 631,800 189,540,000
Apă consum
0.02 m³ 18.00 5,400.00 10,000 200 180,000 54,000,000
Propan
0.29 L 264.00 79,200.00 12,500 3,667 3,300,000 990,000,000
Total utilităţi
4,569 4,111,800 1,233,540,000
Cheltuieli cu
salariaţii
Salarii
4,111 3,700,305 1,110,091,603 1 4,111 3,700,305 1,110,091,603
Asigurări
sociale
1,460 1,313,608 394,082,519 1 1,460 1,313,608 394,082,519
Total cheltuieli
salariale
5,571 5,013,914 1,504,174,122
Amortizari
5,001 4,500,803 1,350,240,859 1 5,001 4,500,803 1,350,240,859
TOTAL
GENERAL
87,582 79,168,435 23,750,530,533
Producţia anuală = 900 = 270,000 kg

Kg*300 (zile)
Costuri directe aferente / kg produs 87,572
Costuri totale anuale pentru produsul 23,647,010,58
analizat = 1
32
Costurile cu energia electrică, apă şi gaze au fost şi ele dimensionate în funcţie
de consumurile specifice ale utilajelor aferente investiţiei şi au fost centralizate astfel:
Preţ Costuri
Specificaţie U.M Consum Consum unitar zilnice Costuri anuale
per.
zilnic anual UM lei lei
Utilităţi
Energie electrică kW 577.42 173,225.00 3,000 1,732,250 519,675,000
Apă consum m³ 53.22 15,965.00 10,000 532,167 159,650,000
Gaze naturale GPL m³ 628.12 188,435.00 12,500 7,851,458 2,355,437,500
Total utilităţi 10,115,875 3,034,762,500
CHELTUIELI CU AMORTIZĂRILE
Regimul de amortizare a mijloacelor fixe la S.C DORNA S.A este cel liniar,
iar cheltuiala cu amortizarea mijloacelor fixe aferentă activităţii curente a fost păstrată
constant pe tot parcursul perioadei de prognoză.
Nr. Denumirea Coef. Nr. Valoare Durata Amortizare Amortizare

mijloc fix
crt. mijlocului fix clasif. bucati (lei) funct. lunara (lei) anuala (lei)
Constructie "Sectie prelucrare
1 lapte" 1.1.1.1. 1 7,337,464,743 480 15,286,385 183,436,619
2 Racord alimentare cu abur 1.9.2.1 1 30,295,065 300 100,984 1,211,803
Retea alimentare cu energie
3 electrica 1.7.1.2 1 97,325,278 480 202,761 2,433,132
4 Retea alimentare cu apa 1.8.4 1 57,960,747 480 120,752 1,449,019
5 Retea canalizare 1.8.4 1 165,079,524 480 343,916 4,126,988
Constructie "Statie epurare ape
6 uzate" 1.8.8. 1 1,336,069,527 480 2,783,478 33,401,738
7 Constructie "Statie de clorinare" 1.8.8 1 380,993,786 480 793,737 9,524,845
Constructie "Cabina spalatorie
8 auto" 1.5.12 1 192,021,173 120 1,600,176 19,202,117
TOTAL CLASA 1-cont 212 21,232,188 254,786,260
9 Vana racire lapte 2.14.2 8 77,928,815 120 649,407 62,343,052
10 Utilaj statie epurarae 2.24.2 1 3,524,897,500 288 12,239,227 146,870,729
11 Laborator electronic EKOMILK 2.14.2 1 37,154,325 120 309,619 3,715,433
12 Bazin transport lapte 2.14.2 16 111,653,510 120 930,446 178,645,616
13 Tanc depozitare izoterm 5000 L 2.14.2 1 256,841,180 120 2,140,343 25,684,118
14 Centrifuga Funke Gerber 2.14.2 1 33,172,144 120 276,435 3,317,214
33
15 PH-metru portabil PH315 2.14.2 1 28,580,250 120 238,169 2,858,025
16 Schimbator de caldura cu placi 2.14.2 1 94,505,360 120 787,545 9,450,536
Pompa autoabsorbanta lapte
17 5000 L 2.14.2 1 34,791,691 120 289,931 3,479,169
18 10000 L 2.14.2 1 63,638,690 120 530,322 6,363,869
19 Pompa centrifuga pentru lapte 2.14.2 1 21,530,455 120 179,420 2,153,046
20 Pompa mobila pentru zer 2.14.2 1 14,480,660 120 120,672 1,448,066
21 Pompa centrifuga pentru zer 2.14.2 2 15,242,800 120 127,023 3,048,560
22 Conducte- armaturi 2.14.2 1 190,115,823 120 1,584,299 19,011,582
Separator centrifugal
23 semiermetic 2.14.2 1 857,407,500 120 7,145,063 85,740,750
24 Vana receptie lapte 2000 l 2.14.2 2 72,022,230 120 600,185 14,404,446
Vana prelucrare branzeturi 3000
25 L 2.14.2 4 434,800,870 120 3,623,341 173,920,348
26 Crinta mobila inox 2.14.2 4 53,730,870 120 447,757 21,492,348
Vana pasteurizare smantana 500
27 L 2.14.2 1 120,418,120 120 1,003,484 12,041,812
28 Taietor cas baschiu 2.14.2 1 18,291,360 120 152,428 1,829,136
29 Mese inox 2.14.2 24 8,002,470 120 66,687 19,205,928
30 Masina ambalat in vid 2.14.2 2 116,226,350 120 968,553 23,245,270
31 Tanc contractie tip DT60 2.14.2 1 168,051,870 120 1,400,432 16,805,187
32 Masina de feliat 2.14.2 1 32,047,987 120 267,067 3,204,799
33 Pompa K1150 2.14.2 1 32,047,987 120 267,067 3,204,799
34 Platforma electronica BE 04P 2.14.2 3 25,341,155 120 211,176 7,602,347
Balanta electronica cu
35 imprimanta 3.9 1 33,343,625 36 926,212 11,114,542
36 instalatie apa racita 2.14.2 1 330,006,620 60 5,500,110 66,001,324
37 Masina ambalat vascoase 2.14.2 1 189,772,860 120 1,581,441 18,977,286
38 Rafturi 2.14.2 80 9,984,034 60 166,401 159,744,544
39 Agregat frigorific Copeland 2.14.2 1 133,831,784 120 1,115,265 13,383,178
43 Agregat frigorific 2.14.2 1 96,791,780 120 806,598 9,679,178
44 Umidificator 2.14.2 1 66,496,715 120 554,139 6,649,672
45 Perdea de aer K14 1.2m 2.14.2 1 15,661,977 120 130,516 1,566,198
46 Perdea de aer K18 2m 2.14.2 2 18,367,574 120 153,063 3,673,515
Pompa centrifuga spalat
47 auto+armaturi 2.17.1.1.1 1 22,864,200 96 238,169 2,858,025
48 Spalator cu pedala 2.14.2 8 13,718,520 120 114,321 10,974,816
TOTAL CLASA 3-CONT 2131 53,052,830 1,237,066,906
49 Autosasiu transport lapte 4.2.2.3 8 990,782,000 60 16,513,033 1,585,251,200
50 Autoutilitara transport marfa 4.2.1.1 2 2,133,992,000 60 35,566,533 853,596,800
TOTAL CLASA 4-CONT 2133 52,079,567 2,438,848,000
TOTAL GENERAL 126,364,585 3,930,701,166
CHELTUIELI CU SALARIILE
34
Cheltuielile cu salariile au fost dimensionate ţinându-se cont atât de nivelul de
salarizare şi de numărul de personal existent în prezent la firmă, dar şi de structura
nouă de personal care va exista de la darea în folosinţă a noii investiţii.
Cheltuielile cu salariile înregistrează evoluţia cea mai mare (în sens ascendent)
tocmai pentru a asigura personalului venituri din ce în ce mai mari şi pentru a se evita
Numărul total de salariaţi aferent noii investiţii este de 163, din care nou
angajaţi sunt 143, restul de 20 fiind cooptaţi din cei existenţi în unitate la momentul
întocmirii studiului de fezabilitate. Practic prin noua investiţie se crează un număr de
143 de noi locuri de muncă, lucru semnificativ pentru zona respectivă, unde rata
şomajului depăseşte media şomajului pe ţară, judeţul Iaşi fiind considerat unul din
Situaţia privind forţa de muncă aferentă investiţiei se prezintă astfel:

Nr. Numar Din care Salariu Adaos Fond
Direct Alte salarii
crt. Activitatea total productivi activitati lunar/ pers. salarii
angajat angajati
i Noi Existenti Noi Existenti noi existent lunar
1 Colectare lapte
1.1 Achizitori lapte 100 100 1,250,000 125,000,000
1.2 Soferi receptie lapte 8 8 3,000,000 24,000,000
1.3 Responsabil zonal 1 1 5,000,000 5,000,000
TOTAL 1 109 0 0 109 0 154,000,000
2 Procesare lapte
2.1 Receptie calitativa 2 2 4,000,000 8,000,000
si control flux 0
2.2 Receptie calitativa 1 1 0 2,000,000 2,000,000
si coordonare 0
2.3 Procesare si 28 28 3,000,000 84,000,000
igienizare 0
TOTAL 2 31 30 0 0 1 84,000,000
35
3 Contabilitate
3.1 Lucratori comerciali 2 1 1 4,000,000 1,000,000 5,000,000
3.2 Director economic 1 1 0 3,000,000 3,000,000
TOTAL 3 3 0 0 1 2 8,000,000
4 Distributie
4.1 Soferi receptioneri 2 2 3,500,000 7,000,000
4.2 Distribuitori 1 1 1,000,000 1,000,000
4.3 Agenti vanzari 5 5 1,000,000 5,000,000
Responsabil
4.4 distributie 1 1 1,500,000 1,500,000
TOTAL 4 9 0 0 2 7 14,500,000
5 Intretinere, reparatii, paza
5.1 Mecanic 1 1 800,000 800,000
5.2 Electrician 1 1 800,000 800,000
5.3 Instalator 1 1 800,000 800,000
5.4 Fochist 2 1 1 2,500,000 500,000 3,000,000
5.5 Frigotehnist 1 1 500,000 500,000
5.6 Paznic 3 3 300,000 900,000
5.7 Conducator auto 1 1 500,000 500,000
Responsabil
5.8 activitati 1 1 1,500,000 1,500,000
TOTAL 5 11 0 0 1 10 8,800,000
TOTAL1+2+3+4+5 163 30 0 113 20 269,300,000
Capitolul. 5 Anexe
36
5.1 C.V
FIŞA POSTULUI
Postul : Manager financiar - contabil
Cerinţe : a) de studii - absolvent al învăţământului economic superior
b) de vechime - peste 5 ani.
c) alte cerinţe specifice :
Relaţii : a) ierarhice : - este subordonat managerului general al societăţii.
- are în subordine compartimentul planificare financiar –
contabilă şi preţuri şi compartimentul execuţie financiar –
contabilă.
b) funcţionale : interne cu toate compartimentele funcţionale
externe cu organele abilitate pentru coordonare şi control.
Atribuţii, lucrări, sarcini :
Asigură şi răspunde de buna desfăşurare a activităţii financiare şi de evidenţă, în
conformitate cu dispoziţiile legale;
Pe baza analizelor şi studiilor proprii precum şi a orientărilor primite de la organul
ierarhic superior coordonează şi controlează elaborarea planurilor financiare la toţi
indicatorii pe care le supune spre aprobare managerului general, după ce în prealabil
au fost discutate în consiliul director. După aprobare urmăreşte şi asigură îndeplinirea
acestor planuri.
Analizează cheltuielile de producţie şi circulaţie şi în mod deosebit a
cheltuielilor materiale, atât pe total cât şi pe fiecare produs, activitate sau serviciu
prestat;
Asigură efectuarea la termen şi în cuantumul stabilit viramentelor cuvenite
bugetului de stat;
Elaborează cash - flow –ul şi urmăreşte realizarea acestuia;
Efectuează studii şi analize cu privire la eficienţa fondurilor de producţie,
evoluţia acumulărilor băneşti, a structurii cheltuielilor materiale, a stocurilor de valori
materiale şi a altor indicatori financiari;
Analizează şi propune măsuri pentru creşterea rentabilităţii atât pe total cât şi pe
fiecare produs, activitate sau serviciu prestat;
Participă la orice acţiune întreprinsă în cadrul societăţii având drept scop
creşterea eficienţei activităţii economice;
37
Organizează inventarierea bunurilor patrimoniale şi ţinând seama de cele
constatate, ia măsuri potrivit legii.
Organizează şi exercită controlul financiar preventiv şi controlul gestionar de
fond asupra gospodăririi mijloacelor materiale şi băneşti ;
Stabileşte normativul mijloacelor circulante şi ia măsuri pentru accelerarea
vitezei de rotaţie a acestora;
Urmăreşte situaţia stocurilor de valori materiale şi ia măsuri de încadrare în
normativul mijloacelor circulante ;
Organizează contabilitatea în conformitate cu dispoziţiile legale şi asigură
efectuarea corectă şi la timp a înregistrărilor ;
Întocmeşte bilanţul contabil şi situaţia principalilor indicatori economico –
financiari ;
Analizează cheltuielile de producţie şi propune măsuri în vederea reducerii ;
Propune, potrivit legii, trecerea pe seama cheltuielilor de producţie a lipsurilor
de valori materiale constatate la inventariere peste normele legale, în cazurile când
acestea nu se datorează culpei cuiva, precum şi scăderea din contabilitate a oricăror
altor pagube.
Organizează şi exercită controlul ierarhic operativ curent, în condiţiile legii, fiind
obligat să exercite un control direct asupra compartimentelor din subordine şi inopinat
în locurile unde se păstrează şi se vehiculează valori materiale;
Stabileşte pentru fiecare cadru din subordine, atribuţiile de control ierarhic
operativ curent, condiţiile de exercitare şi răspunderile;
Acordă viză de control numai asupra operaţiilor legale ;
Coordonează aplicarea reglementărilor în vigoare privind garanţiile materiale
pentru gestionari ;
Răspunde de îndeplinirea atribuţiilor ce revin compartimentului financiar –
contabil pentru asigurarea integrităţii avutului societăţii ;
Participă la organizarea sistemului informaţional al societăţii, urmărind
folosirea cât mai eficientă a datelor contabilităţii ;
Asigură întocmirea, circulaţia şi păstrarea documentelor justificative care stau la
baza înregistrărilor în contabilitate ;
38
Asigură desfăşurarea normală a activităţii de calcul a retribuţiei personalului din
societate precum şi diferitelor reţineri ;
Îndrumă şi controlează funcţionarea casieriei, ia măsuri pentru prevenirea şi
descoperirea fraudelor, respectiv pentru recuperarea pagubelor constatate;
Asigură şi controlează aplicarea normelor de protecţia şi igiena muncii, a
normelor de prevenire şi combaterea poluării mediului înconjurător în sectorul pe
care- l coordonează.
Limite de competenţă
Managerul economic este subordonat ierarhic managerului general al societăţii ;
Angajează societatea prin semnătura sa, alături de managerul general, în toate
operaţiunile patrimoniale, având oblgaţia de a refuza, în condiţiile legii, pe acelea care
contravin dispoziţiilor legale în vigoare ;
Propune măsuri de îmbunătăţirea activităţii în sectorul pe care-l coordonează;
Apreciază şi propune recompense pentru personalul din subordine.
Responsabilităţi
Răspunde de îndeplinirea atribuţiunilor ce revin compartimentului financiar –
contabil pentru asigurarea integrităţii avutului privat al societăţii;
Răspunde de îndeplinirea întocmai a atribuţiunilor cu privire la efectuarea
controlului ierarhic operativ curent şi controlului financiar preventiv, în conformitate
cu dispoziţiile legale în vigoare ;
Îndeplineşte orice altă sarcină suplimentară specifică domeniului său de
activitate care decurge din actele normative în vigoare sau ca urmare a dispoziţiilor
primite din partea managerului general;
Răspunde disciplinar, material, civil, contravenţional sau penal după caz, atunci când
nu respectă obligaţiile ce-i revin cu privire la gospodărirea patrimoniului, apărarea
integrităţii avutului privat şi angajarea în condiţiile legii a cheltuielilor materiale şi
băneşti ale societăţii.
FIŞA POSTULUI
39
Postul : Manager producţie
Cerinţe : a) de studii - absolvent al învăţământului superior.
Relaţii : a) ierarhice : - este subordonat managerului general al societăţii;
- are în subordine secţiile de producţie, respectiv, tranşare,
preparaţie, depozit produs finit, laboratorul pentru control
sanitar – veterinar şi igenizarea;
- Consultarea şi schimbarea operativă a planului de producţie;

- Stabilirea sarcinilor de lucru, conducerea şi supravegherea procesului de
producţie;
- Stabilirea măsurilor de corecţie de moment sau viitor;
- Asigură desfăşurarea în condiţii optime a proceselor tehnologice;
- Urmăreşte respectarea reţetarelor;
- Urmăreşte respectarea normelor sanitare de protecşie a muncii şi PSI generale
şi specifice locului de muncă;
- Prelevarea de probe, efectuarea analizelor fizico – chimice şi interpretarea
rezultatelor;
- Asigură calitatea şi securitatea produselor fabricate;
- Urmăreşte şi optimizează consumurile;
- Analizează şi propune măsuri pentru creşterea rentabilităţii atât pe total cât şi
pe fiecare produs, activitate sau serviciu prestat;
- Participă la orice acţiune întreprinsă în cadrul societăţii având drept scop creşterea
eficienţei activităţii economice;
40
- Managerul producţie este subordonat ierarhic managerului general al
societăţii;
- Stabileşte pentru fiecare cadru din subordine, atribuţiile de control ierarhic
- Angajează societatea prin semnătura sa, alături de managerul general, în
operaţiunile specifice de producţie, având oblgaţia de a refuza, în condiţiile legii, pe
acelea care contravin dispoziţiilor legale în vigoare ;
-Propune măsuri de îmbunătăţirea activităţii în sectorul de producţie pe care-l
coordonează;
Apreciază şi propune recompense pentru personalul din subordine.
Riscuri şi consecinţe:
- Folosirea necorespunzătore a mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar din
dotare ;
- Nerespectarea normelor de protecţia muncii, sanitare şi P.S.I ;.
- Întocmirea necorespunzătoare a evidenţelor de producţie ;
- Posibilitatea folosirii documentelor interne pentru producerea de pagube din
avutul societăţii;
- Falsificarea rezultatelor analizelor de laborator.
Sarcini şi responsabilităţi specifice postului

- Corectează permanent natura şi volumul producţiei în funcţie de volumul
vânzărilor şi stocul remanent din depozit şi de materie primă disponibilă ;
- Supraveghează şi verifică primirea şi procesarea materiilor prime şi
adjuvanţilor;
- Verifică cantitativ şi calitativ produsul finit intrat în depozit ;
- Supraveghează respectarea parametrilor procesului tehnologic ;
- Ţine în permanenţă evidenţa gestiunii, inclusiv a mijloacelor fixe şi a
obiectelor de inventar din dotare ;
- Răspunde material şi penal de gestiunea primită conform actelor de primire în
gestiune şi a listelor de inventar ;
41
- Respectă normele de prelevare a probelor de analizat şi mersul conform STAS
a analizei fizico – chimice efectuate ;
- Tine evidenţa buletinelor de analiză ;
Răspunde disciplinar, material, civil, contravenţional sau penal după caz, atunci
când nu respectă obligaţiile ce-i revin cu privire la gospodărirea patrimoniului,
apărarea integrităţii avutului privat şi angajarea în condiţiile legii a cheltuielilor
materiale şi băneşti ale societăţii ;
Răspunde de elaborarea şi realizarea întocmai a planurilor aprobate,
mobilizează prin plan toate resursele materiale şi tehnice pentru sporirea eficienţei
economice a societăţii şi pe fiecare secţie în parte
Răspunde de modul în care au fost stabilite capacităţile de producţie pentru
valorificarea deşeurilor şi resurselor secundare, precum şi capacităţile legate de
colectarea, sortarea şi depozitarea acestora
Răspunde de asigurarea prin plan a utilizării cu eficienţă maximă a fondurilor
fixe şi a forţei de muncă precum şi a resurselor de materii prime, materiale,
combustibil şi energie
primite din partea managerului general al societăţii .
FIŞA POSTULUI
Postul : Manager pentru planificarea aprovizionării
Cerinţe : a) de studii - absolvent al învăţământului superior.

- are în subordine personalul din depozitul de materii prime şi
depozitul de consumabile ;
b) funcţionale : - interne cu toate compartimentele funcţionale
42
- externe cu agenţii economici din reţeaua de
aprovizionare;
c) colaborare : - cu managerul de producţie;
- cu managerul de vânzări;
- cu managerul financiar – contabil.
- cu managerul activităţilor auxiliare
- Întocmeşte şi schimbă operativ planul de producţie ;

- Selecţionează ofertele de preţ pentru toate materiile prime şi materiale
necesare în realizarea planului de producţie stabilit;
- Planifică consumurile de materii prime şi materiale în funcţie de producţia
planificată;
- Efectuează comenzile pentru materii prime şi materiale, negociază termenele
de plată;
- Stabileşte necesarul de materii prime şi materiale săptămânal, tinând cont de
stocurile din magazii;
- Calculează valoarea necesarului de materii prime şi materiale, comunică
sumele necesare compartimentului financiar – contabil;
- Urmăreşte derularea aprovizionării conform graficului stabilit;
- Urmăreşte întocmirea corectă a documentelor de primire – predare a materiilor
prime de la furnizor la secţia de producţie;
- Urmăreşte predarea la termen a documentelor cu regim special;
- Urmăreşte instruirea şi respectarea normelor sanitare de protecţie a muncii şi
PSI generale şi specifice locului de muncă;
- Răspunde permanent de toate mijloacele fixe şi obiectele de inventar primite
în gestiune;
- Răspunde de îndeplinirea atribuţiunilor ce revin compartimentului planificarea
aprovizionării pentru asigurarea integrităţii avutului privat al societăţii;
- Răspunde de rezolvarea problemelor ce apar în mod curent în relaţiile cu
D.S.V.-ul, S.G.A., Protecţia mediului, D.S.P., D.G.A.I.A.
43
- Îndeplineşte orice altă sarcină suplimentară specifică domeniului său de activitate
care decurge din actele normative în vigoare sau ca urmare a dispoziţiilor primite
din partea managerului general;
- Răspunde de elaborarea şi realizarea întocmai a planurilor aprobate,
mobilizează prin plan toate resursele materiale şi tehnice pentru sporirea eficienţei
economice a societăţii şi pe fiecare secţie în parte;
- Răspunde de modul în care au fost stabilite capacităţile de producţie pentru
colectarea, sortarea şi depozitarea acestora;
- Răspunde de asigurarea prin plan a utilizării cu eficienţă maximă a fondurilor
combustibil şi energie;
- Răspunde disciplinar, material, civil, contravenţional sau penal după caz,
atunci când nu respectă obligaţiile ce-i revin cu privire la gospodărirea patrimoniului,
apărarea integrităţii avutului privat şi angajarea în condiţiile legii a cheltuielilor
materiale şi băneşti ale societăţii.
FIŞA POSTULUI
Postul : Manager serviciul pentru tehnologia informaţiei
Cerinţe : a) de studii - absolvent al învăţământului superior

Relaţii : a) ierarhice : - este subordonat managerului general al societăţii.
- are în subordine serviciul pentru tehnologia informaţiei.
Asigură şi răspunde de buna desfăşurare a activităţii serviciului pentru

tehnologia informaţiei, în conformitate cu dispoziţiile legale;
44
Analizează fluxurile de informaţii din toate compartimentele societăţii,
Propune măsuri de îmbunătăţire a fluxurilor de informaţii între compartimente
Realizează aplicaţiile informatice pentru compartimentele de producţie, de
vânzări, contabilitate, retribuire, personal
Asigură întreţinerea şi securitatea bazelor de date şi a informaţiilor
Asigură buna funcţionare a decontărilor electronice cu banca
Asigură şi răspunde de întreţinerea calculatoarelor, imprimantelor şi reţelei de
calculatoare din societate
Participă la orice acţiune întreprinsă în cadrul societăţii având drept scop
creşterea eficienţei activităţii economice;
Stabileşte pentru fiecare cadru din subordine, atribuţiile de control ierarhic
Participă la organizarea sistemului informaţional al societăţii, urmărind
folosirea cât mai eficientă a datelor ;
Îndrumă şi controlează funcţionarea calculatoarelor, ia măsuri pentru prevenirea
şi descoperirea defecţiunilor, respectiv pentru remedierea celor constatate;
Asigură şi controlează aplicarea normelor de protecţia muncii, a normelor de
prevenire şi combaterea poluării mediului înconjurător în sectorul pe care- l
coordonează;
Managerul pentru tehnologia informaţiei este subordonat ierarhic managerului
general al societăţii ;
Propune măsuri de îmbunătăţirea activităţii în sectorul pe care-l coordonează;
Responsabilităţi
Răspunde de îndeplinirea atribuţiunilor ce revin compartimentului pentru
tehnologia informaţiei pentru asigurarea integrităţii avutului privat al societăţii;
Răspunde de îndeplinirea întocmai a atribuţiunilor cu privire la efectuarea
controlului ierarhic operativ curent, în conformitate cu dispoziţiile legale în vigoare ;
45
primite din partea managerului general;
Răspunde disciplinar, material, civil, contravenţional sau penal după caz, atunci când
nu respectă obligaţiile ce-i revin cu privire la gospodărirea patrimoniului, apărarea
integrităţii avutului privat şi angajarea în condiţiile legii a cheltuielilor materiale şi
băneşti ale societăţii.
FIŞA POSTULUI
Postul : Manager compartiment resurse umane
Cerinţe : a) de studii - medii de specialitate

c) alte cerinţe specifice.
Relaţii : a) ierarhice : - Este subordonat managerului general al societăţii;

b) funcţionale : - Interne cu toate compartimentele din societate
- Externe cu şefii serviciilor şi birourile ITM, AJOFM , DMSS;
- managerul cu planificarea aprovizionării
-
- Îndrumă controlează şi răspunde de activitatea profesională a personalului

compartimentului ;
- Asigură aducerea la îndeplinire a hotărârilor consiliului director;
46
- Aplică măsurile necesare, potrivit dispoziţiilor legale, pentru îmbunătăţirea
activităţii societăţii, organizarea corespunzătoare a condiţiilor de muncă, prevenirea
accidentelor de muncă şi a bolilor profesionale;
- Aplică măsurile necesare pentru îmbunătăţirea activităţii, a prezenţei la
program a salariaţilor, conform graficelor de activitate pe categorii de personal în toate
secţiile şi compartimentele pe diferite perioade ale zilei şi noaptea, luând măsurile
prevăzute de lege, prevenirea abuzurilor, a încălcării eticii profesionale, recuperarea
prejudiciilor şi sancţionarea celor vinovaţi de orice încălcări, potrivit legii;
- Propune măsuri pentru reducerea cheltuielilor de personal, folosirea eficientă a
forţei de muncă şi fondurilor alocate;
- Propune măsuri pe baza structurii organizatorice şi a regulamentului de organizare şi
funcţionare pentru îmbunătăţirea modului de lucru şi de colaborare dintre
compartimentele de muncă din structura funcţională;
- Organizează controlul îndeplinirii sarcinilor şi asigură aplicarea măsurilor
aprobate;
- Asigură cunoaşterea de către întregul personal a actelor normative cu caracter
general şi a celor specifice din domeniul de activitate al firmei şi ia măsurile necesare
pentru respectarea întocmai a acestora;
- Participă la organizarea controlului financiar preventiv, controlului ierarhic
operativ curent şi a inventarierii patrimoniului societăţii în domeniul de activitate al
resurselor umane;
- Reprezintă societatea, prin împuternicirea din partea conducerii societăţii, în
raporturile cu persoanele juridice şi fizice, precum în faţa organelor jurisdicţionale, în
condiţiile legii;
- Verifică dosarele de pensie;
- Verifică statele de plată;
- Verifică modul de păstrare, operare şi întreţinere a carnetelor de muncă;
- Verifică lucrările privind evidenţa salariaţilor, a mobilizării în caz de
necesitate, a mobilizării la locul de muncă;
- Organizează şi răspunde de formarea şi perfecţionarea pregătirii profesionale a
personalului de specialitate, auxiliar şi a celorlalte categorii de personal;
47
- Primeşte şi verifică întocmirea corectă a fişelor de prezenţă lunară a
salariaţilor din toate compartimentele societăţii;
- Primeşte şi verifică în vederea introducerii la plată a certificatelor de concediu
medical, aprobate în condiţiile legii;
- Primeşte şi centralizează programările concediilor de odihnă de la fiecare
compartiment, întocmeşte notele de plecare în concediu a salariaţilor funcţie de
planificarea fiecăruia;
- Primeşte şi prelucrează deciziile şi comunicările privind modificările
intervenite în salarizarea personalului societăţii;
- Întocmeşte şi eliberează adeverinţele solicitate de salariaţii societăţii în
condiţii legale;
- Periodic controlează prezenţa la serviciu a salariaţilor conform graficelor de
activitate, semnarea condicei de prezenţă la ora începerii şi sfârşitul programului de
activitate şi prezintă informări cu constatările făcute şi propuneri de măsuri pentru
semnalarea unor aspecte negative;
- Face parte din comisia de incadrare şi avansare din societate;
- Participă în comisiile de inventarire a patrimoniului societăţii;
- Răspunde de evidenţa carnetelor de muncă a tuturor salariaţilor din societate,
de corecta înregistrare a tutoror elementelor de activitate, de încadrare, de vechime, de
salarizare etc.;
- Răspunde de întocmirea corectă a contractele individuale de muncă ale noilor
angajaţi de constituirea şi păstrarea în condiţii corespunzătoare a dosarelor salariaţilor
din societate conform legii şi înregistrează contractele de muncă la ITM;
- Întocmeşte comunicările către celelalte compartimente funcţionale din
societate privind salariaţii noi angajaţi;
- Întocmeşte dosarele de pensie pentru limită de vârstă, pensie anticipată ,
pensie pentru pierderea capacităţii de muncă a salariaţilor care îndeplinesc condiţiile
conform reglementărilor legale;
- Întocmeşte dări de seamă şi situaţii statistice privind mişcarea personalului
lunar, trimestrial, semestrial şi anual etc.;
- Răspunde de evidenţa vechimii în muncă a tuturor salariaţilor din societate;
48
- Întocmeşte evidenţa sancţiunilor conform prevederilor Codului Muncii dictate
împotriva salariaţilor societăţii cu abateri disciplinare;
- Răspunde de evidenţa concediilor fără plată care se scad din vechimea în
muncă
- Răspunde de întocmirea, circulaţia şi păstrarea documentelor justificative care
stau la baza tuturor drepturilor salariale, precum şi a altor drepturi;
- Îndeplineşte orice alte sarcini şi dispoziţii primite din partea conducerii societăţii, în
conformitate cu prevederile legale în vigoare.
FIŞA POSTULUI
Postul : Manager pentru servicii auxiliare
Cerinţe : a) de studii - medii tehnice de specialitate.

- are în subordine personalul din întreţinere mecanică, electrică,
gospodărire ape uzate, gospodărire apă potabilă, producţie
agent termic, stocare GPL şi gestionare deşeuri şi reziduri
- cu managerul resurse umane
- cu managerul planificarii si aprovizionării
- Organizează, coordonează şi controlează activitatea de întreţinere a societăţii;
49
- Ia măsuri şi răspunde de folosirea cu maximă eficienţă a capacităţilor de
producţie şi realizarea indicilor planificaţi, de funcţionare şi exploatare a tuturor
utilajelor şi instalaţiilor în condiţii de deplină siguranţă;
- Asigură buna funcţionare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor, luând măsuri
pentru modernizarea lor şi îmbunătăţirea indicilor de utilizare;
- Organizează şi răspunde de executarea în atelierul propriu sau în colaborare cu
alte unităţi specializate a lucrărilor de revizii şi reparaţii la maşinile, utilajele şi
instalaţiile din dotarea societăţii;
- Întocmeşte şi schimbă operativ planul de întreţinere şi reparaţii a clădirilor,
utilajelor şi instalaţiilor aferente, respectiv reţele apă caldă şi rece, reţele de abur,
reţele electrice, instalaţiile frigorifice ;
- Selecţionează ofertele de preţ pentru toate materialele şi serviciile necesare în
realizarea planului de întreţinere stabilit;
- Efectuează comenzile pentru materiale, negociază termenele de plată;
- Calculează valoarea necesarului materialelor şi serviciilor, comunică sumele
necesare compartimentului financiar – contabil;
- Urmăreşte zilnic consumurile de apă, gaz şi curent electric;
- Asigură şi răspunde de aplicarea normelor de protecţie a muncii şi a prevenirii
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, aplicarea normelor de
prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a celor privind prevenirea şi combaterea
poluării mediului înconjurător;
Limite de competenţe
- Conduce activităţile auxiliare ale societăţii
- Stabileşte instrucţiuni proprii de protecţia muncii care vor cuprinde prevederi
din normele departamentale şi măsuri suplimentare necesare la condiţiile de lucru
specifice societăţii;
- Dispune în cazul unui pericol iminent oprirea utilajelor, instalaţiilor a căror
funcţionare pot cauza accidente.
50
Responsabilităţi
- Răspunde de activitatea compartimentelor, secţiilor şi atelierelor pe care le
coordonează;
- Răspunde disciplinar, administrativ, material sau penal după caz atunci când
nu respectă obligaţiile ce-i revin privind gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti;
- Răspunde de modul în care au fost stabilite capacităţile de producţie pentru
colectarea, sortarea şi depozitarea acestora;
combustibil şi energie;
care decurge din actele normative în vigoare sau ca urmare a dispoziţiilor primite din
partea managerului general.
FIŞA POSTULUI
Postul : Manager de vânzări
Cerinţe : a) de studii - medii

c) alte cerinţe specifice : abilităţi în abordarea problemelor specifice postului.

- are în subordine personalul din compartimentul vânzări –
distribuţie, marketingul vânzărilor, marketingul ofertei
produsului propriu şi marketingul pieţii şi al concurenţei
- cu managerul planificării şi aprovizionării;
- cu managerul resurse umane
51
- Organizează, coordonează şi controlează activitatea de vânzări, distribuţie şi

marketing a societăţii;
- Întocmeşte şi schimbă operativ planul de vânzări şi distribuţie ;
- Primeşte comenzile pentru produsele din carne, negociază termenele de plată;
- Calculează valoarea necesarului de cheltuieli privind studiul de piaţă şi
marketing, comunică sumele necesare compartimentului financiar – contabil;
- Planifică, coordonează şi controlează compartimentul auto;
- Încheie contracte cu partenerii în vederea vânzării produselor firmei;
- Întocmeşte programul de marketing şi studiu de piaţă a societăţii pentru
desfacerea produselor din carne la nivel naţional;
- Planifică activitatea de reclamă (publicitate şi revistă) la nivel naţional;
- Stabileşte împreună cu compartimentul producţie şi financiar contabil,
preţurile la produsele din carne;
- Asigură şi răspunde de întocmirea operativă şi corectă a actelor necesare activităţii
de distribuţie vânzări şi marketing;
- Asigură respectarea condiţiilor impuse de utilizarea actelor cu regim special;
- Asigură şi răspunde de aplicarea normelor de protecţie a muncii şi a prevenirii
accidentelor de muncă şi a îmbolnăvirilor profesionale, aplicarea normelor de
prevenire şi stingere a incendiilor precum şi a celor privind prevenirea şi combaterea
poluării mediului înconjurător;
Limite de competenţe
- Conduce activităţile compartimentului de vînzări, distribuţie şi marketing din
cadrul societăţii
- Stabileşte instrucţiuni proprii de protecţia muncii care vor cuprinde prevederi
din normele departamentale şi măsuri suplimentare necesare la condiţiile de lucru
specificeactivităţii de vânzări, distribuţie şi marketing a societăţii;
52
Responsabilităţi
- Răspunde de activitatea compartimentelor pe care le coordonează;
- Răspunde disciplinar, administrativ, material sau penal după caz atunci când
nu respectă obligaţiile ce-i revin privind gospodărirea mijloacelor materiale şi băneşti
din compartimentul ce-l conduce;
fixe a forţei de muncă şi a energie;
care decurge din actele normative în vigoare sau ca urmare a dispoziţiilor primite din
partea managerului general.
5.2 Credite, rate , dobânzi
An
Nr. Categoria de An 2006 Total 2006 Total
Trim
Crt. Plati Trim. I Trim. II Trim. III Investitii IV General
0 1 2 3 4 5 6 7 8
Plati eligibile
investitii conform Mii
1 devizului, lei 5,749,322 16,024,185 14,079,415 35,852,922 35,852,922
din care: Euro 150,873 420,505 369,471 940,849 940,849
Investitie eligibila Mii
2.1 "Modernizare lei 4,528,008 7,611,729 3,069,279 15,209,016 15,209,016
cladire existenta" Euro 118,824 199,746 80,544 399,113 399,113
2.2 "Extindere cladire" lei 0 232,261 0 232,261 232,261
Euro 0 6,095 0 6,095 6,095
2.3 "Racord de abur lei 0 30,293 0 30,293 30,293
Euro 0 795 0 795 795
2.4 "Alimentare cu lei 97,317 0 0 97,317 97,317
energie electrica" Euro 2,554 0 0 2,554 2,554
2.5 "Alimentare cu lei 0 57,961 0 57,961 57,961
apa" Euro 0 1,521 0 1,521 1,521
2.6 Investitie eligibila Mii 64,045 101,032 0 165,077 165,077
53
"Lucrari de lei
canalizare" Euro 1,681 2,651 0 4,332 4,332
Investitie eligibila "Statie Mii
2.7 de lei 1,059,951 3,457,650 343,379 4,860,980 4,860,980
epurare" Euro 27,815 90,735 9,011 127,561 127,561
2.8 de lei 0 0 381,006 381,006 381,006
clorinare" Euro 0 0 9,998 9,998 9,998
2.9 spalari lei 0 150,955 63,917 214,872 214,872
auto" Euro 0 3,961 1,677 5,639 5,639
2.10 "Achizitie lei 0 4,382,305 10,221,834 14,604,139 14,604,139
mijloace de transport
aprovizionare" Euro 0 115,000 268,240 383,240 383,240
Plati cu onorariile
3 arhitectilor,
inginerilor sau Mii
consultantilor, lei 1,616,164 621,368 640,662 2,878,194 2,878,194
pentru taxe legale, studii
de
fezabilitate,achizitii de
patente
si licente, plati care
privesc
pregatirea si/sau
implementa- Euro 42,411 16,306 16,812 75,529 75,529
Rea unui proiect, direct
legate
de masura
Plati pentru utilitati,
4 materii
prime, materiale si
combust.
aferente probelor Mii
tehnologice lei 1,230,056 1,230,056 1,202,086 3,662,198 3,662,198
exclusiv plati de
personal, din
care se deduc veniturile
obti-
nute din vanzarea
produselor Euro 32,279 32,279 31,545 96,103 96,103
rezultat al probelor
tehnologice,
Valoarea actualizarii
(max. 10%)
54
Total plati eligibile ( r. 1 Mii
5 la 4) lei 8,595,542 17,875,609 15,922,163 42,393,314 0 20,025,109
Euro 225,563 469,090 417,828 1,112,481 0 1,112,481
Plati neeligibile 0
Mii
6 Investitii neeligibile lei 0
Euro 0
Mii
7.1 Investitie neeligibila 1 lei 0
Euro 0
Mii
8 Plati personal lei 0
Euro 0
Mii
9 Utilitati lei 0
Euro 0
Mii
10 Materii prime, materiale, lei 0
Combustibil Euro
Mii
11 Dobanzi bancare aferente lei
co-finantarii Euro
Plati nete taxe si impozite Mii
12 aferente lei 213,174 213,174 213,174
proiectului, inclusiv TVA Euro 5,594 5,594 0 5,594
Total plati neeligibile ( 6 Mii
13 la 12) lei 213,174 0 0 213,174 0 213,174
Euro 5,594 0 0 5,594 0 5,594
Mii
14 Total plati proiect lei 8,808,715 17,875,609 15,922,163 42,606,488 0 40,050,219
Euro 231,157 469,090 417,828 1,118,075 0 1,118,075
Mii
15 Plati SAPARD lei 4,191,770 9,043,782 7,961,086 21,196,638 0 20,025,109
Euro 110,000 237,326 208,914 556,240 556,240
Necesar de fonduri Mii
16 pentru plati lei 4,403,771 8,831,828 7,961,077 21,196,676 0 20,025,109
eligibile in cadrul
proiectuilui Euro 115,563 231,764 208,914 556,241 0 556,241
17 pentru plati lei 213,174 0 0 213,174 0 213,174
neligibile in cadrul
proiectuilui Euro 5,594 0 0 5,594 0 5,594
55
Dupa cum rezultă din situaţia de mai sus societatea are nevoie de surse externe
pentru derularea proiectului şi în acest sens se va apela pentru o co-finanţare la Banca
Comercială Română SA Iaşi. Acoperirea necesarului de fonduri necesar derulării
proiectului este prezentată în tabelul de mai jos :
A
Nr. Categoria de n 2006 Total
crt. plati Trim. I Trim. II Trim. III Trim IV General
0 1 2 3 4 5 7 8
Mii
14 Total plati proiect lei 8,808,715 17,875,609 15,922,163 0 40,050,219
Euro 231,157 469,090 417,828 0 1,118,075
Total plati eligibile ( r. 1 Mii
5 la 4) lei 8,595,541 17,875,609 15,922,163 0 39,850,000
Euro 225,563 469,090 417,828 0 1,112,481
Total plati neeligibile ( r. Mii
13 6 la 12) lei 213,174 0 0 0 213,174
Euro 5,594 0 0 0 5,594
0
Mii
15 Plati SAPARD lei 4,191,770 9,043,782 7,961,086 0 20,025,109
Euro 110,000 237,326 208,914 0 556,240
16 pentru plati lei 4,403,771 8,831,828 7,961,077 0 21,196,676
eligibile in cadrul
proiectuilui Euro 115,563 231,764 208,914 0 556,241
17 pentru plati lei 213,174 0 0 0 213,174
neligibile in cadrul
proiectuilui Euro 5,594 0 0 0 5,594
Mii
18 Fonduri proprii lei 0 0 0 0 0
Euro 0
Mii
19 Imprumuturi bancare lei 6,478,190 14,931,656 0 0 21,409,846
Euro 170,000 391,835 0 561,835
Mii
20 Alte participatii lei 0
Euro 0
56
5.3 Situaţia veniturilor şi a cheltuielilor
Situaţia veniturilor din anul 2006 până în 2009 va fi prezentată în tabelul

următor:
INDICATOR Anul 2006 An 2007 An 2008 An 2009
Trim. I Trim. II Trim. III Trim. IV
Grad de utilizare a 82.3% 82.3% 82.3% 82.3% 90.6% 99.6% 99.6%

capacitatii de prod
Vanzari fizice 216,150 216,150 216,150 216,150 951,060 1,046,166 1,046,166
previzionate
Cascaval Dalia 2.2 74,250 74,250 74,250 74,250 326,700 359,370 359,370
Cascaval Dalia0.55 16,500 16,500 16,500 16,500 72,600 79,860 79,860
Cascaval Dalia0.15 8,250 8,250 8,250 8,250 36,300 39,930 39,930
Feliat
Cascaval Rucăr 0.6 74,250 74,250 74,250 74,250 326,700 359,370 359,370
Cascaval Rucăr 0.2 8,250 8,250 8,250 8,250 36,300 39,930 39,930
Smantana consum 0.2 4,125 4,125 4,125 4,125 18,150 19,965 19,965
Smantana consum 0.5 12,375 12,375 12,375 12,375 54,450 59,895 59,895
Smantana consum 1 16,500 16,500 16,500 16,500 72,600 79,860 79,860
Urda 1,650 1,650 1,650 1,650 7,260 7,986 7,986
Vanzari valorice 20,341,200 20,341,200 20,341,200 20,341,200 89,501,280 98,451,408 98,451,408
previzionate
din care: 533,792 533,792 533,792 533,792 2,348,683 2,583,552 2,583,552
Cascaval Dalia 2.2 7,276,500 7,276,500 7,276,500 7,276,500 32,016,600 35,218,260 35,218,260
190,949 190,949 190,949 190,949 840,176 924,194 924,194
Cascaval Dalia 0.55 1,683,000 1,683,000 1,683,000 1,683,000 7,405,200 8,145,720 8,145,720
44,165 44,165 44,165 44,165 194,327 213,759 213,759
Cascaval Dalia 0.15 1,031,250 1,031,250 1,031,250 1,031,250 4,537,500 4,991,250 4,991,250
Feliat
27,062 27,062 27,062 27,062 119,073 130,980 130,980
Cascaval Rucăr 0.6 7,796,250 7,796,250 7,796,250 7,796,250 34,303,500 37,733,850 37,733,850
204,588 204,588 204,588 204,588 900,189 990,208 990,208
Cascaval Rucăr0.2 990,000 990,000 990,000 990,000 4,356,000 4,791,600 4,791,600
25,979 25,979 25,979 25,979 114,310 125,741 125,741
Smantana consum 0.2 231,000 231,000 231,000 231,000 1,016,400 1,118,040 1,118,040
6,062 6,062 6,062 6,062 26,672 29,339 29,339
Smantana consum 0.5 594,000 594,000 594,000 594,000 2,613,600 2,874,960 2,874,960
15,588 15,588 15,588 15,588 68,586 75,444 75,444
Smantana consum 1 676,500 676,500 676,500 676,500 2,976,600 3,274,260 3,274,260
17,753 17,753 17,753 17,753 78,112 85,923 85,923
Urda 62,700 62,700 62,700 62,700 275,880 303,468 303,468
1,645 1,645 1,645 1,645 7,240 7,964 7,964
57
Cheltuielile materiale pentru activitatea curentă au fost extrapolate în perioada
2006-2009 în funcţie de ponderile pe care în prezent cheltuielile materiale le deţin în
total venituri obţinute din activitatea de producţie. Aceste valori au fost majorate anual
cu indicele de creştere anuală a producţiei, în medie un procent de 9-10%. Aceste
valori minime de creştere au fost stabilite la acest nivel tocmai pentru a garanta
credibilitatea proiectului.
Costurile cu energie electrică, apă şi gaze au fost şi ele dimensionate în
funcţie de consumurile specifice ale utilajelor aferente investiţiei şi au fost centralizate
astfel:
Pret Costuri
Specificatie U.M Consum Consum unitar zilnice Costuri anuale
per.
zilnic anual UM lei lei
Utilitati
Energie electrica kW 577.42 173,225.00 3,000 1,732,250 519,675,000
Apa consum m³ 53.22 15,965.00 10,000 532,167 159,650,000
Gaze naturale
GPL m³ 628.12 188,435.00 12,500 7,851,458 2,355,437,500
Total utilitati 10,115,875 3,034,762,500
Regimul de amortizare a mijloacelor fixe la S.C DORNA S.A este cel liniar,
iar cheltuiala cu amortizarea mijloacelor fixe aferentă activităţii curente a fost păstrată
constant pe tot parcursul perioadei de prognoză.
Din momentul punerii în funcţiune a noii investiţii, la amortizarea existentă se
adaugă şi amortizarea aferentă mijloacelor fixe achiziţionate prin programul
SAPARD. Amortizarea respectă de asemenea regimul liniar şi a fost calculate astfel:
58
Nr. Denumirea Coef. Nr. Valoare Durata Amortizare Amortizare
mijloc fix
crt. mijlocului fix clasif. bucati (lei) funct. lunara (lei) anuala (lei)
Constructie "Sectie prelucrare
1 lapte" 1.1.1.1. 1 7,337,464,743 480 15,286,385 183,436,619
2 Racord alimentare cu abur 1.9.2.1 1 30,295,065 300 100,984 1,211,803
Retea alimentare cu energie
3 electrica 1.7.1.2 1 97,325,278 480 202,761 2,433,132
4 Retea alimentare cu apa 1.8.4 1 57,960,747 480 120,752 1,449,019
5 Retea canalizare 1.8.4 1 165,079,524 480 343,916 4,126,988
Constructie "Statie epurare
6 ape uzate" 1.8.8. 1 1,336,069,527 480 2,783,478 33,401,738
Constructie "Statie de
7 clorinare" 1.8.8 1 380,993,786 480 793,737 9,524,845
Constructie "Cabina spalatorie
8 auto" 1.5.12 1 192,021,173 120 1,600,176 19,202,117
TOTAL CLASA 1-cont 212 21,232,188 254,786,260
9 Vana racire lapte 2.14.2 8 77,928,815 120 649,407 62,343,052
10 Utilaj statie epurarae 2.24.2 1 3,524,897,500 288 12,239,227 146,870,729
Laborator electronic
11 EKOMILK 2.14.2 1 37,154,325 120 309,619 3,715,433
12 Bazin transport lapte 2.14.2 16 111,653,510 120 930,446 178,645,616
Tanc depozitare izoterm 5000
13 L 2.14.2 1 256,841,180 120 2,140,343 25,684,118
14 Centrifuga Funke Gerber 2.14.2 1 33,172,144 120 276,435 3,317,214
15 PH-metru portabil PH315 2.14.2 1 28,580,250 120 238,169 2,858,025
Schimbator de caldura cu
16 placi 2.14.2 1 94,505,360 120 787,545 9,450,536
17 5000 L 2.14.2 1 34,791,691 120 289,931 3,479,169
18 10000 L 2.14.2 1 63,638,690 120 530,322 6,363,869
19 Pompa centrifuga pentru lapte 2.14.2 1 21,530,455 120 179,420 2,153,046
20 Pompa mobila pentru zer 2.14.2 1 14,480,660 120 120,672 1,448,066
21 Pompa centrifuga pentru zer 2.14.2 2 15,242,800 120 127,023 3,048,560
22 Conducte- armaturi 2.14.2 1 190,115,823 120 1,584,299 19,011,582
Separator centrifugal
23 semiermetic 2.14.2 1 857,407,500 120 7,145,063 85,740,750
24 Vana receptie lapte 2000 l 2.14.2 2 72,022,230 120 600,185 14,404,446
Vana prelucrare branzeturi
25 3000 L 2.14.2 4 434,800,870 120 3,623,341 173,920,348
26 Crinta mobila inox 2.14.2 4 53,730,870 120 447,757 21,492,348
Vana pasteurizare smantana
27 500 L 2.14.2 1 120,418,120 120 1,003,484 12,041,812
28 Taietor cas baschiu 2.14.2 1 18,291,360 120 152,428 1,829,136
59
29 Mese inox 2.14.2 24 8,002,470 120 66,687 19,205,928
30 Masina ambalat in vid 2.14.2 2 116,226,350 120 968,553 23,245,270
31 Tanc contractie tip DT60 2.14.2 1 168,051,870 120 1,400,432 16,805,187
32 Masina de feliat 2.14.2 1 32,047,987 120 267,067 3,204,799
33 Pompa K1150 2.14.2 1 32,047,987 120 267,067 3,204,799
34 Platforma electronica BE 04P 2.14.2 3 25,341,155 120 211,176 7,602,347
Balanta electronica cu
35 imprimanta 3.9 1 33,343,625 36 926,212 11,114,542
36 instalatie apa racita 2.14.2 1 330,006,620 60 5,500,110 66,001,324
37 Masina ambalat vascoase 2.14.2 1 189,772,860 120 1,581,441 18,977,286
38 Rafturi 2.14.2 80 9,984,034 60 166,401 159,744,544
43 Agregat frigorific 2.14.2 1 96,791,780 120 806,598 9,679,178
44 Umidificator 2.14.2 1 66,496,715 120 554,139 6,649,672
45 Perdea de aer K14 1.2m 2.14.2 1 15,661,977 120 130,516 1,566,198
46 Perdea de aer K18 2m 2.14.2 2 18,367,574 120 153,063 3,673,515
Pompa centrifuga spalat
47 auto+armaturi 2.17.1.1.1 1 22,864,200 96 238,169 2,858,025
48 Spalator cu pedala 2.14.2 8 13,718,520 120 114,321 10,974,816
TOTAL CLASA 3-CONT
2131 53,052,830 1,237,066,906
49 Autosasiu transport lapte 4.2.2.3 8 990,782,000 60 16,513,033 1,585,251,200
50 Autoutilitara transport marfa 4.2.1.1 2 2,133,992,000 60 35,566,533 853,596,800
TOTAL CLASA 4-CONT
2133 52,079,567 2,438,848,000
TOTAL GENERAL 126,364,585 3,930,701,166
Cheltuielile cu salariile au fost dimensionate ţinându-se cont atât de nivelul de

salarizare şi de numărul de personal existent în prezent la firmă, dar şi de structura
nouă de personal care va exista de la darea în folosinţă a noii investiţii.
Cheltuielile cu salariile înregistrează evoluţia cea mai mare (în sens ascendent)
tocmai pentru a asigura personalului venituri din ce în ce mai mari şi pentru a se evita
Numărul total de salariaţi aferent noii investiţii este de 163, din care nou
angajaţi sunt 143, restul de 20 fiind cooptaţi din cei existenţi în unitate la momentul
întocmirii studiului de fezabilitate. Practic prin noua investiţie se crează un număr de
143 de noi locuri de muncă, lucru semnificativ pentru zona respectivă, unde rata
60
şomajului depăseşte media şomajului pe ţară, judeţul Iaşi fiind considerat unul din
Situaţia privind forţa de muncă aferentă investiţiei se prezintă astfel:
Nr. Numar Din care Salariu Adaos Fond

Direct Alte salarii
crt. Activitatea total productivi activitati lunar/ pers. salarii
angajat angajati
i Noi Existenti Noi Existenti noi existent lunar
1 Colectare lapte
1.1 Achizitori lapte 100 100 1,250,000 125,000,000
1.2 Soferi receptie lapte 8 8 3,000,000 24,000,000
1.3 Responsabil zonal 1 1 5,000,000 5,000,000
TOTAL 1 109 0 0 109 0 154,000,000
2 Procesare lapte
2.1 Receptie calitativa 2 2 4,000,000 8,000,000
si control flux 0
2.2 Receptie calitativa 1 1 0 2,000,000 2,000,000
si coordonare 0
2.3 Procesare si 28 28 3,000,000 84,000,000
igienizare 0
TOTAL 2 31 30 0 0 1 84,000,000
3 Contabilitate
3.1 Lucratori comerciali 2 1 1 4,000,000 1,000,000 5,000,000
3.2 Director economic 1 1 0 3,000,000 3,000,000
TOTAL 3 3 0 0 1 2 8,000,000
4 Distributie
4.1 Soferi receptioneri 2 2 3,500,000 7,000,000
4.2 Distribuitori 1 1 1,000,000 1,000,000
4.3 Agenti vanzari 5 5 1,000,000 5,000,000
Responsabil
4.4 distributie 1 1 1,500,000 1,500,000
TOTAL 4 9 0 0 2 7 14,500,000
5 Intretinere, reparatii, paza
5.1 Mecanic 1 1 800,000 800,000
5.2 Electrician 1 1 800,000 800,000
61
5.3 Instalator 1 1 800,000 800,000
5.4 Fochist 2 1 1 2,500,000 500,000 3,000,000
5.5 Frigotehnist 1 1 500,000 500,000
5.6 Paznic 3 3 300,000 900,000
5.7 Conducator auto 1 1 500,000 500,000
Responsabil
5.8 activitati 1 1 1,500,000 1,500,000
TOTAL 5 11 0 0 1 10 8,800,000
TOTAL1+2+3+4+5 163 30 0 113 20 269,300,000
5.4 Calculul rentabilităţii

Rentabilitatea capitalului investit:
Acest indicator se calculează ca raportul dintre profitul net incremental şi total
valoare a proiectului.
INDICATOR An 2006 An 2007 An 2008 An 2009
Mii
1 Profit net incremental Lei 6,838,995 8,406,357 9,999,652 10,444,313
Mii
2 Valoare investitie Lei 40.050.219 40.050.219 40.050.219 40.050.219
3 Rentabilitatea capitalului 17,07% 20,98% 24,96% 26,07%
Se observă că indicatorul rentabilitatea capitalului are valori de peste 15%,

astfel că şi acest criteriu de eligibilitate este îndeplinit.
62

Prelucrarea Laptelui in Branzeturi-Darie Georgica-Anul 3-Id-IEA

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prelucrarea Laptelui in Branzeturi-Darie Georgica-Anul 3-Id-IEA

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINA

PRELUCRAREA LAPTELUI ÎN BRÂNZETURI

Capitolul 1 Prezentarea agentului economic:

Capitolul 3 Organizarea şi conducerea societăţii:

Capitolul 4 Previziunile financiare:

Plan de afaceri pentru prelucrarea laptelui în brânzeturi

Sinteza planului de afaceri

1.1 Date de identificare a firmei si istoricul

1.2 Obiectul de activitate.

Obiectul de activitate a S.C. LACTOBAM S.R.L., Vatra Dornei îl constituie

1.3 Afacerea propriu-zisă

Producţia care ne propunem a fi realizată lunar în Secţia de Prelucrare a

1.4 Obiective urmărite :

În urma analizei unei situaţii la zi preluate de la Oficiul de Ameliorare şi

Denumire material Furnizor

Necesarul cantitativ optim pentru procesare va fi asigurat prin lansarea de

2.2 Clienţii firmei

Piaţa de desfacere a produselor obţinute din prelucrarea laptelui este

2.3 Produsele obţinute

Unitatea va corespunde legislaţiei şi normelor sanitar-veterinare din România şi

NR. DENUMIREA CANTITATEA MEDIE(KG)

2.4 Segmentul de piaţă

Segmentul nr. 1 – este un segment care generează venituri mari şi care

Segmentul nr. 2 – este un segment care generează venituri medii şi care

Segmentul nr. 3 – este un segment care generează venituri mari şi care

Segmentul nr. 4 – este un segment care generează venituri mici şi care

Din cantitatea vândută către industria de prelucrare naţională 50 % se utilizează

3.1 Administrarea societăţii

3.2 Prezentarea procesului de producţie

Fabricarea produselor noastre se realizează pe baza unui program de igienă

Valoare nutritivã pentru 100g produs:

Smântâna industrială este produsă direct în intreprinderile de produse lactate,

Valoare nutritivã pentru 100g produs:

Smântână 15 % grăsime (0,5 kg)

Prin smântânire se obţine smântâna dulce şi lapte smântânit ( degresat ).

Valoare nutritivã pentru 100g produs:

Smântână 25% grăsime (0,2 kg)

Valoare nutritivã pentru 100g produs:

o recepţia laptelui – se face cantitativ şi calitativ din bidoane sau din

În cazul instalaţiilor cu răcire indirectă saramură din corpul evaporatorului poate

3.3 Personalul firmei

2. CONSILIUL DIRECTOR PLANIFICARE – este format din 5 persoane din

3. COMPARTIMENTUL FINANCIAR – CONTABIL , este condus de

4. COMPARTIMENTUL VÂNZĂRI, este condus de managerul de vânzări care

5. COMPARTIMENTUL PENTRU PLANIFICAREA APROVIZIONĂRII , este

6. COMPARTIMENTUL DE PRODUCŢIE, este condus de managerul de

7. COMPARTIMENTUL SERVICII AUXILIARE, este condus de managerul

8. COMPARTIMENTUL PENTRU TEHNOLOGIA INFORMAŢIEI, este condus

9. COMPARTIMENTUL RESURSE UMANE, este condus de managerul de

Funcţia Salar de bază

4.1 Necesarul de finanţare

4.2 Veniturile previzionate

În baza pre-contractelor de livrare către clienţi, pre-contracte care acoperă în

TOTAL ANNUAL 786,000 73,968,000,000

4.3 Cheltuieli de producţie anuale

CALCULAŢIE DE PREŢ PRODUS ‘CAŞCAVAL Rucăr’ 0.6 kg/buc

Producţia anuală = 900 = 270,000 kg

Nr. Denumirea Coef. Nr. Valoare Durata Amortizare Amortizare

Situaţia privind forţa de muncă aferentă investiţiei se prezintă astfel:

Atribuţii, lucrări, sarcini :

- Consultarea şi schimbarea operativă a planului de producţie;

Sarcini şi responsabilităţi specifice postului

Postul : Manager pentru planificarea aprovizionării

Cerinţe : a) de studii - absolvent al învăţământului superior.