UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ

VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD“ IAŞI

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
SPECIALIZAREA INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ

MANAGEMENTUL PROIECTELOR

ÎNDRUMĂTOR,
ASIST. DR. ALEXANDRU DRAGOS ROBU

STUDENT

Darie

GEORGE
2017

1
MEMORIU JUSTIFICATIV PRIVIND MODERNIZAREA SI

DEZVOLTAREA CAPACITATII TEHNICE DE PRODUCTIE

IN CADRUL FERMEI PROPRII

2
1 Date generale

1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia (adresa)

SC AGROINVEST SRL , FOCSANI

1.2 Administratori

Darie George

1.3 Scurt istoric al solicitantului (un rezumat al proiectului din semestrul I cu ceea ce s-a realizat prin proiect si
modul in care in semestrul II investitia continua si se diversifica)

Societatea s-a infiintat in anul 2003 obtinand de la Oficiul Regsitrului Comertului de

pe langa tribunalul Vrancea Certificatul de Inregistrare seria B ,nr 0142392, avand doi
asociati indentificati in personele domnilor Popescu Alexandru si Ionescu-Petrache Lucian.
In urma actului aditional incheiat intre asociati si a incheierii nr 757 din 12.04.2007,
societatea a devenit SRL-unipersonal, domnul Popescu Alexandru avand calitatea de asociat
unic.
In baza Certificatului de inregistrare obtinut de la Oficul Registrului Comertului de pe
langa tribunalul Vrancea si a Actului Constitutiv, societatea are dreptul de a desfasura
activitati in urmatoarele domenii de ativitate, incadrate in clasa CAEN:
0111 cultivarea cerealelor, porumbului si a altor plante N.C.A.;

Activitatea exploatatiei se bazeaza pe productia si comercializarea produselor agricole

obtinute in ferma. Pricipala piata de desfacere este cea interna ,in baza unor contracte
stabilite intre ferma si agenti economici de profil.

Principala motivatie privind dezvoltarea fermei este reprezentata de faptul ca cererea

de produse agricole a inregistrat o curba ascendenta in ultima perioada, aceasta tendinta
mentinandu-se in continuare, si de masurile luate de autoritati in directia revitalizarii zonelor
rurale prin diersificarea benefica a productiei. Aceasta dezvoltare a fermei se poate realiza nu
numai prin cresterea suprafetei efective de productie ci mai degraba prin implementarea unor
noi tehnologii de productie mai eficiente,prin achizitia de echipamente si utilaje cu un
randament ridicat corespunzator cerintelor de dezvoltare a fermei.

In prezent, SC AGROINVEST SRL, cu sediul in Comuna URECHESTI,judetul

VRANCEA,are in exploatare o suprafata totala de 928.50 ha pe Domeniul Teritorial al
judetului VRANCEA dupa cum urmeaza:

Comuna URECHESTI - 928.50 ha arabil

1.4 Obiecte de activitate ale solicitantului coduri CAEN

Prin certificatul de inregistrare cu numarul de ordine J28/569/04.092003, seria B, nr

0142392 solicitat si obtinut de la Oficul National al Registrului Comertului de pe langa
3
Tribunalul VRANCEA,este stabilit obiectul de activitate principal, si anume cultivarea
cerealelor,porumbului si a altor plante n.c.a-0111(cod CAEN).

1.5 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea regimului
proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Denumire mijloc fix Data achizitiei Valoare neta la data Bucati

intocmirii ultimului bilant
-Lei-
1.CLADIRI TOTAL
BIROU FOCSANI 2004 100000 1

2.UTILAJE TOTAL
TRACTOR 2004 245874 3
COMBINA 2004 154847 1
PLUG 2004 45548 3
DISC 2004 14578 3
SEMANATOARE 2004 25455 2
MASINA DE ERBICIDAT 2004 47855 1
3.ANIMALE

4.ALTELE - detaliati
TOTAL

TERENURI
Nr. Amplasare Suprafata totala (mp) / Valoarea contabila Regim juridic
crt Judet/Localitate Categoria de folosinta - EURO-
1 VRANCEA, COM 928.50 HA 2.800.000 ARENDA
URECHESTI

2 Descrierea proiectului

2.1 Denumirea investiţiei (titlul investitiei)

“Modernizare prin achizitia de utilaje si echipamente agricole la ferma de productie

vegetala SC AGROINVEST SRL, comuna URECHESTI, judetul VRANCEA”

2.2 Elaborator (date despre realizatorul proiectului)

4
 MAGNA.RO CONSULTANTA FONDURI EUROPENE

2.1 Amplasamentul proiectului (regiunea, judeţul, localitatea)

SUD-EST, VRANCEA, URECHESTI

2.2 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei

a. Descrierea afacerii si fluxul tehnologic detaliat prin care se obtin produsele sau se presteaza serviciile catre clienti.
Se vor utiliza ilustratii relevante.

GRÂU

DATE GENERALE DESPRE PRODUS

- Graul ( genul Triticum aestivum L.) este una dintre cele mai importante cereale si planta
care ocupa pe glob cele mai mari suprafete
- grau boabe au continut ridicat in hidrati de carbon si substante proteice
- faina materie prima pentru paine si produse de panificatie, aliment de baza pentru35-40%
din populatia globului
- se utilizeaza si in prelucrari industriale ( alcool, amidon, dextrina, glucoza ) si furaj in hrana
animalelor
- tarate nutret concentrat, bogat in proteine, hidrati de carbon si substante minerale
- paie industria celulozei, hrana animale
- graul are o deosebita importanta fitotehnica, fiind o excelenta premergatoare pentru rapita,
plante furajere de toamna ; creeaza conditii pentru administrarea de ingrasaminte organice si
minerale si pentru lucrarile solului ;

DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI

a) Situatia privind exploatatiile agricole
b) Zone de cultura
- Campia de Vest ( Campia Crisurilor, Campia Banatului)
- Campia Dunarii ( sudul Olteniei, terasele Dunarii din stg. Oltului,S Campiei
Teleormanului, zona Buc.-Gr.-Cl. Vestul Campiei Baraganului)
- Campia Transilvaniei
- N-E Moldovei
- Zona favorabila (zf)
- Sudul tarii si Dobrogea
- Transilvania( bazinele Tarnavelor, Muresului,Oltului,Depresiunea Barsei,Fagarasului,
Depresiunea Ciucului)
- Moldova ( Zonele Botosani, Iasi, Vaslui, Galati, Podisul Sucevei)
- Zona putin favorabila (zpf)
- Dealurile subcarpatice si dealurile erodate din N Dobrogei
- repartizarea pe suprafata, in functie de conditiile naturale pentru grau :
Z. F.F. – 19,5% din suprafata arabila
Z.F. – 70,4% din suprafata arabila
Z.P.F. – 7,2% din suprafata arabila

5
c) Perioada de vegetatie si de campanie
Perioada de vegetatie – 270-300 zile, in functie de soi si conditii de cultura
- Perioada de semanare-incepand cu 25 septembrie in Sud, pana la 20 oct.
- incepand cu 15 septembrie in Nord, pana la 5 oct.
- data inceperii recoltarii – sfarsitul lunii iunie, inceputul lunii iulie in Sud
- jumatatea lunii iulie, inceputul lunii august in Nord

 conditii de calitate a semintei

- puritate biologica: 99,0% 99,5% 99,8%
- puritate fizica: 98-99%
- capacitatea de germinatie min. 85 %
* necesarul de samanta- 160-220 kg/ha ( 400-600 boabe germinabile/mp)
* masa hectolitrica (MH) (kg/hl) 75 - 83
* masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 30 - 45
* mii boabe la kg 22 – 33 Cantitatea de samanta ( Cs )se poate stabili prin
aplicarea formulei: Cs = D x MMB x 100 / P x G ( kg/ha),
D densitatea (nr. boabe germinabile)
MMB ( masa 1000 boabe)
P ( puritatea)
G ( germinatia)

d) conditii minime de calitate pentru graul de panificatie:

- umiditate, max. 15,5%
- masa hecolitrica, min 70 kg/hl
- impuritati, max.15%, din care :
- boabe sparte, max.7%
- boabe sistave, max 8%
- boabe avariate, max. 1%
- boabe atacate daunatori, max. 2%
- boabe incoltite, max 1%
- alte cereale, max. 3%
- corpuri straine, max. 2%
- gluten umed, min 22%
- indice de deformare a glutenului, max. 15mm
Ingrasaminte
- doze optime – azot 90-120 kg/ha subst. activa
- fosfor 70-90 kg/ha P2O5
- raport N : P 1 :0,7-0,8
- potasiu 50-60 kg/h

FLOAREA SOARELUI

DATE GENERALE DESPRE PRODUS

6
Floarea-soarelui (Helianthusannuus L.) se afla pe locul al treilea intre plantele oleifere
ierboase.
Fructele (achenele) de floarea soarelui contin , in procent de ~50%, ulei cu calitati alimentare
de exceptie si grad ridicat de conservabilitate ; se utilizeaza in alimentatia umana (rafinat) si
in industria alimentara (margarine, conserve, sapun, lecitina, fosfatide, etc.).
Prin industrializare, dupa extragerea uleiului, raman sroturile, utilizate ca sursa de proteina
in hrana animalelor si matrie prima pentru concentrate de proteine in industria mezelurilor.
Din cojile semintelor se fabrica furfurolul folosit in industria fibrelor artificiale, a maselor
plastice. Macinate, cojile se folosesc la fabricarea drojdiei furajere, circa 150 kg /tona
produs.
Capitulele se utilizeaza in hrana animalelor, tulpinile sunt utilizate drept material
combustibil sau in industria materialelor de constructii. Fiind o apreciata planta melifera,
floarea soarelui asigura, in perioada infloririii, 30-130 kg miere/ha.

DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI

a) Zone de favorabilitate
- zona foarte favorabila (zff)
- zonele din Campia Romana, sudul Dobrogei si Campia Olteniei ( soluri de tip cernoziomic,
continut ridicat de elemente nutritive, capacitate sporita de retinere a apei) ; Hibrizi
recomandati :Alex, Decor, Favorit, Festiv, Fundulea 206, Justin, Performer, Super
- zona favorabila (zf)
- Campia de Vest (jud. Timis, Arad, Bihor, Satu-Mare) - soluri cernoziomice profunde,
cantitati relativ ridicate de precipitatii)
- zone neirigate din Campia Romana si Podisul Dobrogei (soluri brun –roscate in Campia
Romana, deficit de apa); Hibrizi recomandati : Alex, Felix, Festiv, Fundulea 206, Favorit,
Performer, Romina, Rapid, Timis
- zona putin favorabila (zpf)
- Campia Jijiei, Podisul Barladului si Campia Transilvaniei (fertilitate scazuta a solurilor,
fenomen de eroziune de la moderat la excesiv, deficit sau exces temporar de apa) ; Hibrizi
recomandati Alex, Festiv, Felix, Fundulea 206, Justin, Rapid, Super, Select

b) Perioada de vegetatie si de campanie

- perioada de vegetatie – 110 - 140 zile
- epoca de semanat- incepe atunci cand in sol se inregistreaza pragul minim de 7grd.C, la
adancimea de incorporare a semintei (4-6 cm)
- data recoltarii – august-septembrie

c) conditii de calitate
- umiditate la recoltare 14-15 % ( pana la 10-11%, cand pierderile devin foarte mari)
- puritate biologica (min.98%):
- capacitatea de germinatie min 85 %
necesarul de samanta- 3,5-5 kg/ha ( pentru o densitate optima la recoltare de 30-50 mii
plante/ha)
*mii boabe la kg 5-13

7
d) conditii minime de calitate pentru floarea - soarelui , conforme planului de gradare
stabilit prin Sistemul National de Gradare a Semintelor de Consum ( Manualul de gradare)
- caracteristici organoleptice si sanitare – specifice produsului sanatos
- impuritati totale, % max. 2-6, din care pietre si parti metalice care nu trec prin sita de 1
mm- 0,2%

e) Ingrasaminte
- cerinte mari fata de fosfor, satisfacatoare la un continut asimilabil de aprox. 50 ppm P
- doze optime –
- fosfor 60-80 kg/ha P2O5
- azot 50-70 kg/ha subst. activa
- potasiu 30-80 kg K2O / ha

RAPIŢĂ PENTRU ULEI

DATE GENERALE DESPRE PRODUS

Rapita (Brassica napus L) se situeaza pe locul cinci, sub aspectul productiei de ulei
comestibil, intre plantele oleaginoase Uleiul de rapita are largi utilizari industriale si
alimentare ; turtele de rapita obtinute din procesare au o buna valoare furajera, fiind bogate
in proteine(38-42%), glucide si saruri minerale ; paiele de rapita se folosesc in industria
materialelor de constructii ;
Rapita se recolteaza timpuriu, motiv pentru care constituie o buna premergatoare pentru grau
si orzul de toamna ;
Rapita este o excelenta planta melifera timpurie( asigura circa 50 kg miere/ha)

DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI

a)- SUPRAFETE PROGRAMATE PENTRU INSAMANTARE IN ANUL AGRICOL
2004-2005: 95.654 ha

a) Zone de favorabilitate
- zona foarte favorabila (zff)
- partea de vest si de est a tarii, Podisul Transilvaniei si zonele colinare adapostite
- zona favorabila (zf)
- partea de sud a tarii, in conditii de irigare

b) Perioada de vegetatie si de campanie

- perioada de vegetatie – 270 - 300 zile
- perioada de semanare- 5-15 septembrie, pentru sudul tarii ; 1-10 septembrie, pentru rest ;
pentru rapita de primavara, semanatul se face timpuriu, in prima urgenta
- perioada recoltarii – se recolteaza in doua moduri :a) recoltarea in doua faze, taierea

8
plantelor in faza de coacere in parga – lasarea pana la uscare completa- treierare cu combina
, la o umiditate de 12-14%

c) recoltarea directa cu combina, cand semintele sunt brunificate si au umiditate de 16-

18%

d) Date privind consumuri specifice

- Samanta
– trebuie sa provina din recolta anului insamantarii, deoarece dupa trei ani de la recoltare, isi
pierde germinatia
*conditii de calitate : puritate min. 95%, germinatie min. 85-90%
*Soiurile utilizate : (T) : Amor, Astra, Capitol, Colvert, Dolomit, Madora, Orlando, Praska,
Triumf, Valesca, Wotan
(P) : Bolero, Cyclone, Star
*necesarul de samanta- 8-15 kg / ha, in functie de calitatea pregatirii patului germinativ,
textura si starea umiditatii solului
*densitatea optima de semant 150-180 s.g./mp, care asigura o densitate la recoltare de80-100
plante/mp
- masa hectolitrica (MH) (kg/hl) 61-68
- masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 3,5- 5,6
- contiunut de ulei in seminte 43% e) conditii minime de calitate pentru rapita , conforme
planului de gradare stabilit prin Sistemul National de Gradare a Semintelor de Consum (
Manualul de gradare) -pentru rapita exista o singura clasa, care are alocate doua grade-
caracteristici organoleptice :aspect, gust, miros, specifice produsului sanatos-corpuri straine,
% max. 5-10

e) Ingrasaminte Rapita este o cultura mare consumatoare de elemente fertilizante, cu

un consum specific de 30-55 kg azot,20-23 kg fosfor, 38-65 kg potasiu la tona de seminte
productie In functie de calitatea solului, dozele optime sunt :
- azot 90-160 kg/ha
- fosfor 60-80 kg/ha
- potasiu 50-60 kg/ha

PORUMB si SORG

DATE GENERALE DESPRE PRODUS

Porumbul (Zea mays L.) este una din cele mai importante plante de cultura, cu utilizari
multiple in alimentatia oamenilor, industrie, hrana animalelor. (conform statisticilor FAO,
distributia consumului este: 21% alimentatia umana, 72% hrana animalelor, 7% industrie).
-Boabele de porumb sunt utilizate in industria amidonului, a spirtului, glucozei si dextrinei ;
germenii sunt utilizati pentru extragerea uleiului, utilizat in alimentatia dietetica.
-Randamente de extractie : 100 kg boabe – 77 kg malai sau 63 kg amidon sau 71 kg glucoza
sau 44 l alcool sau 50-60 kg izomeroza
-Porumbul este utilizat in hrana animalelor ca nutret concentrat(boabe), porumb masa verde

9
(insilozat), tulpini (coceni) in amestec cu uree si melasa, insilozati (nutret suculent)
-Particularitati fitotehnice : rezistenta buna la seceta si caldura, numar relativ redus de boli si
daunatori, adaptabilitate la conditii diferite de clima, fiind prasitoare, lasa terenul curat de
buruieni, constituie o buna premergatoare pentru multe plante, valorifica bine ingrasamintele
organice si minerale, reactioneaza foarte puternic la irigatii, coeficient de inmultire foarte
mare, importanta planta melifera si medicinala, prin cantitatea mare de polen pe care o
produce.

DATE PRIVIND ORGANIZAREA PRODUCTIEI

a) Zone de favorabilitate
- zona foarte favorabila (zff)
-suprafete intinse din campia din vestul si sudul tarii, cu soluri bogat e in cernoz iom, soluri
aluviale (Lunca Muresului, a Oltului, a Dunarii), soluri brun-roscate
-zona favorabila (zf)
-cea mai extinsa la nivelul tarii : in vest, de-a lungul zonei foarte favorabile, spre interior ;
campia Transilvaniei pe cursul Somesului, pana in Tara Barsei si jud. Hunedoara ; in sud
Campia Baraganului, zona pana la limita Carpatilor, Dobrogea, cea mai mare parte a
Moldovei
- zona putin favorabila (zpf)
-suprafete mari din regiunea dealurilor puternic accidentate si erodate din N Dobrogei,
solurile nisipoase din Oltenia, de langa Dunare si Calmatui.

b) Perioada de vegetatie si de campanie

- perioada de vegetatie
–In prezent sunt peste 100 hibrizi care se cultiva ; sunt creati hibrizi de la timpurii ( cu
perioada de vegetatie 100-115 zile), pana la hibrizi tardivi ( cu perioada de vegetatie peste
145 zile)
Fiecare hibrid, ca perioada de vegetatie, exprimata in zile(rasarire – maturare), se incadreaza
in clase de maturitate conventionala FAO (100-200-300-400-500-600-700-800) ex. FAO
100-timpuriu, FAO 800- tardiv
Temperatura, ca element esential al precocitatii porumbului, se inregistreaza incepand cu
pragul biologic (10 grd.C) Cumularea temperaturilor efectiv utile, prin unitati termice utile,
se divide in :
-indice de inflorire (suma unitatilor termice utile pe perioada de semanat- rasarire –aparitia
matasii)
-indice de maturare (suma unitatilor termice pe perioada de matasire-maturare fiziologica)
Suma temperaturilor efectiv utile necesare hibrixilor este cuprinsain general, in intervalul
1000-1400 grd. C
- perioada de semanat
Incepe cand temperatura de prag este de 8 grd.C, la 10 cm adancime
-1-20 aprilie in campia din vestul si sudul tarii, Dobrogea si sudul Moldovei
-15-20 aprilie in campia Transilvaniei si centrul Moldovei
-20-30 aprilie in zonele subcarpatice si nordul tarii ( poate fi prelungita in prima decada a
lunii mai)

- perioada inceperii recoltarii

10
 In conditiile de clima ale tarii noastre si a sortimentului de hibrizi utilizati, perioada de
recoltare poate incepe , la hibrizii foarte timpurii, in prima decada a lunii septembrie si
continua in a doua jumatate a lunii octombrie, la hibrizii tardivi. Recoltarea incepe cand
umiditatea boabelor este de 30% (chiar 32%), in cazul recoltarii in stiuleti si pastrarii tot sub
forma de stiuleti, sau este de 25%( min 21%,max.28%) cand recoltarea se face in boabe.

c) Date privind consumuri specifice

*conditii de calitate
- puritate biologica:99,0%
- puritate fizica: min 98 %
- capacitatea de germinatie min 90%
*necesarul de samanta- 15-25 kg/ha
*masa hectolitrica (MH) (kg/hl)70 - 82
*masa a 1000 boabe (MMB) ( gr.) 200-450
*mii boabe la kg : 4-10

d) conditii stabilite prin instituirea Sistemului National de Gradare a Semintelor de Consum

( HG nr.1336/2002)
-porumbul este clasificat dupa o singura clasa
Planul de gradare pentru porumb, aloca trei grade, conform Manualului de Gradare pentru
semintelede consum :

FACTORI DE GRADARE Grad 1 Grad 2 Grad 3

Caracteristici organoleptice Specifice produsului sanatos
Corpuri straine, max.%, din 2 5 10
care : 0.5 1 3
-corpuri inerte ( minerale si 0.5 4 6
organice) % max.
-semintele altor plante de
cultura % max.
Boabe cu defecte max. %, din 3 5 10
care : 1 1.5 3
- boabe alterate, % max. 0.5 2 3
- boabe arse, % max.
Sparturi mici de porumb care 2.5 8 20
trec prin sita 4R si raman pe
sita 2R, % max.
Sparturi mari de porumb care 2 - -
raman pe sita 4R, % max.

e) Ingrasaminte doze optim e :

-ingrasaminte organice : 20-60 to/ha
- azot 70-90 kg/ha subst. activa
- fosfor 60-80 kg/ha P2O5
- potasiu 40-80 kg/ha
- zinc 5-10 kg/ha, sub forma de stropiri cu sulfat de zinc sol. 0,2%
Acolo unde se impune ( pH mai mic de 5,8 in apa si gradul de saturatie in baze, mai mic de

11
75%) se aplica in prealabil amendamente calcaroase ( carbonat de calciu) 4-6 to CaCO3 / ha,
incorporate sub aratura, o data la 5 ani.

b.

Descrierea produselor sau a serviciilor pe categorii, cu mentionarea preturilor, respectiv a tarifelor.

c. Analiza SWOT a activitatii propuse

PUNCTE TARI:
POTENTIAL DE IRIGAT
SOL FERTIL
EXISTENTA CANALELOR DE DESECARE
ESISTENTA PERDELEOR FORESTIERE IN JURUL SOLELOR CULTIVATE
PUNCTE SLABE :
LIPSA IRIGARII
LIPSA UNEI AUTOSTRAZI
FORTA DE MUNCA SCAZUTA

d. Descrierea pietei produselor pe care societatea le produce la nivel national, regional si local, descrierea
concurentei. Pentru acest subcapitol se vor utiliza grafice, tabele, ilustratii din surse relevante
Piata cerealelor pentru boabe
12
Piata reprezinta un ansamblu coerent , un sistem sau o retea de relatii de vanzare-
cumparare de bunuri si servicii intre parti contractante care, pe de o parte , sunt
unite prin legaturi de afaceri si pe de alta parte , se afla in raporturi de forte .
Din punct de vedere economic , cerealele pentru boabe ocupa primul loc in
structura agriculturii mondiale , peste 50 % din suprafata arabila a globului fiind
cultivata cu cereale pentru boabe .
Din punct de vedere social , cultivarea cerealelor pentru boabe ofera locuri de
munca , securitate alimentara si stabilitate sociala pentru 50-60 % din forta de
munca activa care lucreaza in agricultura pe plan mondial , iar painea este
alimentul de baza pentru mai mult de 1/3 din populatia globului pamantesc.
Datorita continutului ridicat de glucide , cerealele pentru boabe au cel mai ridicat
aport energetic dintre toate alimentele vegetale , asigurand circa 65 % din
necesarul zilnic de calorii si 45 % din proteine.
In cea dea a doua jumatate a secolului al XIX-lea si pana la al doilea Razboi
Mondial , Romania aproviziona cu cereale pentru boabe atat Europa de vest cat si
Egiptul , Siria si alte tari din zona Est- Mediteraneana .
In anul 2011 , in structura cerealelor pentru boabe , graul si porumbul detinea 87
% din suprafata cultivata cu cereale pentru boabe si 90 % din productia totala
realizata.
Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana , putem evidentia cresterea
productiei totale de cereale pentru boabe ,care in perioada 2006-2011 a fost mai
mare cu 32 % , in conditiile in care s-a majorat cu cca. 2 % .
In procesul valorificarii ,pietei erealelor pentru boabe ii sunt specificate o serie de
circuite ,cum ar fi :
-circuitul tipic, care se utilizeaza in cazul distribuirii produselor agricole prin
intermediul pietei de gros sau al industriei alimentare, cat si in cazul pietei en
detail .
-valorificare directa la consumator a produsului alimentar procesat si
aprovizionare tipica .
-valorificare directa la consumator a produsului alimentar prin intermediul
pietelor, dar fara procesare alimentara .
-valorificarea directa la consumator a produsului agricol sau alimentar .
Pietele care participa la la transferul produselor agricole din stadiul de productie
in stadiul de consum , se pot grupa in patru mari categorii si anume :
-pietele produselor agricole de baza, la nivelul agriculturii
-pietele produselor agroalimentare , la nivelul industriei alimentare
-pietele de consum , la nivelul gospodariilor
-pietele internationale, pentru fluxurile de import-export la nivel mondial.

13
Piata libera presupune obligativitatea concurentilor, care se pot diferentia pe mai
multe categorii :
-concurentii directi, reprezentati de firmele care ofera acelasi tip de produse
sau servicii pentru satisfcerea acelorasi nevoi de consum;
-concurentii indirecti, reprezentati de firmele care ofera consumatorilor un
produs simiar , dar cu caracteristici diferite , satisfacand alte nevoi sau preferinte
ale acestora;
-inlocuitorii su concurentii , care ofera produse foarte diferite ca forma si
continut , dar care satisfac aceeasi nevoie de consum ;
-nou venitii reprezentati de firmele care deja valorifica produsele unui anumit
grup de consumatori si sunt hotarati sa-si extinda gama de produse pe care le
ofera sau firmele producatoare care achizitioneaza si reteaua de distributie .
Dupa datele publicate in urma Recensamantului General Agricol , in
Romania , in anul 2007 existau 2,7 mil exploatatii care cultivau cereale pentru
boabe , cu o suprafata de 5,2 mil.ha , din care, 99,6 % erau exploatatii individuale
, care detineau 70,9 %din suprafata cultivata .
Majoritatea exploatatiilor care cultivau cereale pentru boabe un anul 2007 erau
insa de dimensiuni mici .
- 13,9 %, sub 0,5 ha;
- 73,9 %, 0,5-5ha;
- 9,7 %, 5-10ha;
- 2,8 %, 10-100ha;
Cerealele pentru boabe reprezinta cea mai importanta grupa de culturi in
structura terenului arabil, cultivandu-se pe cca. 65 % din suprafata arabila a
tarii , iar principalele cereale cultivate sunt graul si porumbul. Aceste culturi
sunt concentrate la la nivelul a cca. 2,7 mil. exploatatii , majoritatea de
dimensiuni reduse , proportia ajumgand in 2011 la 21 mil. de tone, in timp ce
,exporturile au depasit 5 mil. de tone .
Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana , in anul 2011, suprafata
cultivata cu cereale a fost de 8,1 mil. ha , in scadere fata de anul 2002 cu 11
%, iar ponderea acesteea in totalul suprafetei cultivate sa inscris intre 62,4 %
in anul 2003 si 73,5 % in anul 2004.
In conditiile unei scaderi nesemnificative a suprafetei cultivate cu cereale
boabe , variabilitatea ridicata a productiei totale este consecinta directa a
evolutiei productiei medii la hectar care s-a inscris intre 1520 kg/ha , in anul
de seceta 2007 si 3990 kg /ha, in anul 2011.
Una din functiile principale ale pietei cerealelor pentru boabe este aceea ca
reprezinta baza pentru realizarea productiei de origine animala (carne, lapte ,
oua ) si in acelasi timp , constitue materie prima pentru industria alimentara .
14
 Organizarea pietei cerealelor pentru boabe trebuie sa indeplineasca rolul de
regulator al raportului dintre cerere si oferta , actionanad direct asupra
preturilor pe piata .
Asa cum intalnim in diverse tari din Uniunea Europeana organisme de reglare
, organizate ca societati civile profesionale , cu rolul de a cumpara , a vinde si
a stoca si in Romania este imperios necesara aparitia unor astfel de agenti
economici care sa contribuie la garantarea unui nivel de viata corespunzator al
agricultorilor , sa amelioreze structurile pe filiera ( de la productie pana la
distributie ) si sa consolideze eficienta lor economica , sa cunoasca mai bine
piata si sa determine largirea acesteia, sa promoveze o constanta politica de
calitate a produselor .

e. descrierea zonei in care este localizata investitia (monografia zonei in care se realizeaza investitia).
Vrancea este județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) și Muntenia (la sud de râul Milcov)
din România. Județul are o suprafață de 4.863 km², iar reședința este municipiul Focșani. Principalele cursuri de
apă: Siret (între Adjud și Nămoloasa), Șușița, Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăști până la vărsarea sa în
Siret). Cele mai mari altitudinea dețin vârfurile Lăcăuț (1776 m) și Goru (1784 m). Județe vecine: la nord-est județul
Vaslui, la est județul Galați, la sud-est județul Brăila, la sud județul Buzău, la vest județul Covasna, la nord județul
Bacău.

Câmpia înaltă situată între glacis și o linie ce trece pe la Mărășești, Vânători, Milcovul, Tătăranu, Râmniceni și la est
de Ciorăsti, are o altitudine de 70 m în nord și 35 m în sud. Ea are aspectul unei suprafețe netede, ușor învălurită datorită
prezenței unor conuri aluvionare între care câmpia formează depresiuni locale, cu exces de umiditate (bolta Voetin, Lacul
Negru, aria de la est de Căiata) datorate adâncimii reduse la care se află stratul de apă.
La nord de Valea Șușiței, aspectul câmpiei reprezintă forma unei prisme în trepte ce coboară catre Lunca Siretului, iar în
apropierea Adjudului, la terasele Siretului se adaugă cele ale Trotușului.
Campia joasă se întinde pe linia Mărășești, Vînători, Tătăranu, Râmniceni și de la est de Ciorăști până la albia Siretului,
altitudinea ei fiind de 35–50 m în partea de nord și de 20–30 m în cea de sud. Este caracterizată printr-o suprafață relativ
netedă, înclinată în aceeași direcție de scurgere a Siretului și este traversată de numeroase albii, meandre și depresiuni cu
exces de umiditate, separate între ele prin grinduri teșite.

2.2 Piata de aprovizionare/desfacere, enumerarea unor furnizori si clienti in tabelele urmatoare:

PRINCIPALII FURNOZORI AI SOLICITANTULUI

Produs
Denumire furnizor de Valoare % din
furnizat si
materii prime/materiale Adresa aproximativa total
cantitate
auxiliare/produse/servicii -RON- achizitii
aproximativa
MOTORINA
PETROM FOCSANI 23.700 18.37%
6.5t
SAMANTA 3Date
SC FITOPLANT SRL FOCSANI 49.600 39.61%
14t privind
SC ECO-TEC AZOTAT forţa de
FOCSANI 14.900 12.47%
TECHNOLOGY SRL 44t muncă si
SC TRIUMVIRI COMEX SAMANTA manageme
FOCSANI 37.000 29.55%
SRL 11t ntul
15
 PRINCIPALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI
proiectului;
Nr.crt Client (Denumire si Valoare % din vanzari
3.1. Angajatii societatii adresa) -RON -
dupa realizarea
1 CEREALCOM SA
investitiei, pe categorii: 75%
VRANCEA
2 PFA BICU
Total personal 25%
LAURENTIU
existent: 7
Din care personal de executie: 6

4. Valoarea investitiei

Se vor preciza toate cladirile, utilajele/echipamentele tehnologice/echipamentele de transport / dotarile necesare

investitiei, pe categorii, mentionandu-se costul fara TVA, TVA-ul aferent si costul total.

Nr. Denumire bun Nr. buc Pret Pret fara TVA Pret cu
unitar TVA E TVA E
1 Masina de ierbicidat 1 19.634 19.634 4.605 24.239
2 Scarificator 1 5.873 5.873 1.377 7.250
3 disc 1 9.918 9.198 2.157 11.355
4 Semanatoare paioase 1 8.676 8.676 2.034 10.710
5 Tractor agricol 1 138.162 138.162 32.408 170.570
6 Tractor agricol+ set greutati fata 1 53.094 53.094 12.454 65.548
7 Plug 6+1 trupite 1 16.640 16.640 3.902 20.542
8 Plug 4 trupite 1 8576 8.576 2.011 10.587
9 Combina agricola 1 158.394 158.394 37.154 195.548
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
TOTAL 400.000 400.000 93.135 493.135.239

16
3 Descrierea achizitiilor realizate prin proiect, din tabelul anterior, repectiv denumirea, numarul, valoarea si
caracteristicile tehnice si functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de
transport/ dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect. Se vor adauga si fotografii cu bunurile
respective

Tractor agricol
Utilajul trebuie sa aibe urmatoarele caracteristici tehnice:
- putere minim 150CP sau echivalent cuplu;
- ambreiajul dublu independent in mediu uscat;
- schimbator de viteze: 18 inainte + 18 marsalier;
- tractiune integrala;
- anvelope fata: 460/70R28 ; spate : 580/70R38;
- turatia cadranului: 540/1000 rpm;
-putere hidraulica de ridicare:8400 kg;

- greutate frontala suplimentara:798 kg;

-faruri de lucru:2 fata+2 spate;
Semanatoare cereale paioase cu discuri
Utilajul trebuie sa aibe urmatoarele caracteristici tehnice:
- tipul masinii: purtata;

17
 - latime maxima de lucru: 3.875 m;

- nr maxim de randuri semanate la o singura trecere: 31;

- distanta nominala intre randuri: 12.5 cm;
- distribuitor dublu cu piteni;
- modul de reglare a adancimii de semanat cu mecanism cu surub, de la rotile de sprijin
ale semanatorii, prin midificarea distantei de la cadrul masinii pana la sol;
- tipul marcatoarelor de urna telescopice, cu disc sferic;
- modul de actionare al marcatoarelor hidraulic;
- dimensiuni de gabarit:
lungime (cu grapa pliata) 1830 mm
latimea (cu marcatoarele ridicate) 4345 mm
inaltimea(fara marcatoare) 1350 mm

Masina de erbicidat
Utilajul trebuie sa aibe urmatoarele specificatii tehnice:
- volum rezervor(litrii): 600
- pompa(litru/min/bar): 70/20
- Nr de cap aspensor: 24
- Latime de lucru: 12 m

18
5.

19
20
6. PLANUL DE VANZARI al societatii, pentru serviciile puse la dispozitie clientilor (turistilor)

2017
Denumire serviciu - prezent 2018 2019 2020 2021 2022 2023

TOTAL

Prezentarea productiei medii pentru fiecare tip de cultura practicata de societate

productie medie
Denumire cultura kg/ha
PORUMB
GRAU
ORZ 6000
RAPITA 4000
FLOAREA SOARELUI 4000
ORZOAICA 5000

Prezentarea PLANULUI DE VENITURI (VENITURI EFECTIVE PREVIZIONATE) pentru cei cinci ani de prognoză (nopti) si
pentru anul previzionat de implementare al proiectului:

Denumire culturi /
HA 2017 2018 2019 2020 2021 2022
PORUMB 154 HA
GRAU 154 HA
ORZ 154 HA
RAPITA 154 HA
FLOAREA SOARELUI
154 HA
ORZOAICA 154 HA

Necesarul de productie fizica pentru obtinerea fiecarui produs finit

Cantitate
Denumire cultura necesara faina

21
 Denumire culturi /
HA 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Prezentarea preturilor medii previzionate LEI/kg fara TVA pentru comercializarea productiei obtinute:

Denumire cultura LEI/KG

22