UNIVERSITATEA “VASILE ALECSANDRI” DIN BACAU 

FACULTATEA DE INGINERIE
SPECIALIZAREA IEDM

PLANUL DE AFACERI
SC. PRO- ALBINA SRL

PROFESOR COORDONATOR : STUDENTI:

Prof. univ. dr. ing. ec. GHEORGHE SIMIONESCU
 

Pasul 1
DENUMIREA FIRMEI : S.C. PRO-ALBINA S.R.L
SEDIUL :
FAX
ADRESA DE EMAIL : pro_albina@yahoo.com

Logo :
FORMA DE ORGANIZARE : Societate comerciala
DOMENIU DE ACTIVITATE : productie si distribuire

STATUTUL JURIDIC : Societate Cu Raspundere Limitata

 NUMELE PROPRIETARULUI SI DETALII DE CONTACT :

STR.STADIONULUI, NR.19, BL.19, SC A, AP. 13, ETJ. 3

OBIECT DE ACTIVITATE : ACTIVITATILE DIN CADRUL FERMEI DE DE

SEMI-SUBZISTENTA A SRL. PRO-ALBINA SA, AU A SCOP PRINCIPAL
OBTINEREA UNEI PRODUCTII MARFA DIN APICULTURA SI FAC OBIECTUL
DEZVOLTARII EXPLOATATIEI PENTRU URMATORII 5 ANI.
 

Pasul 2
2.1 Scurt istoric
Beneficiarul proiectului, SC PRO -ALBINA SRL fiind administrata de Preotu
Adriana Alexandra, nascuta la data de 19.05.1990, judetul Bacau, provine din familie de
apicultori, bunicul Preotu Petru lucrand in fostul Agrocoop ca apicultor,este inregistrat in
Registrul Agricol din anul 2010. Pentru a se moderniza, acceseaza Programul National de
Dezvoltare Rurala, masura 141- ferme de sumisubzistenta, intrucat dupa aderarea Romaniei la
UE apicultorii sunt nevoieti sa fie foarte bine pregatiti teoretic si practic, pentru a deveni
 partenerii de piata ai apicultorilor din UE.
Doreste de cativa ani sa mareasca veniturile familiei sale, prin desfasurarea unei
activitati apicole. De aceea, in august 2012 a achizitionat un pavilion transport stupi, iar in
noiembrie 2012 o autofurgoneta Dacia 1,9 Diesel carosata pentru trasport marfuri, ambele
second-hand, deoarece a exista oportunitatea de a le achizitiona la preturi scazute (1.000 € si
respectiv 3.000€).
Societatea comercialã “PRO-ALBINA” S.R.L. este o firma abia pusă pe picioare în
 piaţă.În aceasta firmă se găsesc foarte multe vieţuitoare,anume albinele,şi de asemenea si
oameni care ajuta la producţia şi comercializarea mierei. 
Mierea este ambalată în bidoane mari de 10 l şi este trimisă   către SC APICOLA SRL.
Pentru început avem doar 25 de stupi în care se găsesc albinele lucratoare, matca şi
trântorii.Materiile prime de valoare produse de firma S.C. PRO-ALBINA S.A. sunt reunite
intr-o alcatuire fina si gustoasa care reda consumatorului savoarea gustului traditional si
 placerea de a descoperi sortimente noi, menite sa satisfaca preferinte dintre cele mai exigente.
Beneficiarul proiectului SC ALBINA SRL detine documente de proprietate pentru o
suprafata de teren extravilan de 1,11 ha, amplasat in comuna Ungureni, sat Botesti, judetul
Bacau.

2.1.2 Prezentarea succintă a produsului 

Mierea (din  latină  mellis; în  greacă  μελιττα  înseamnă "albină") este un  produs apicol
obţinut prin transformarea şi prelucrarea  nectarului sau manei de către albine şi depozitat în
 

celulele fagurilor  pentru a constitui hrana populaţiei din stup.  Obţinerea mierii este scopul
 principal al apiculturii din prezent şi din trecut. Conform statisticilor, producţia anuală
mondială de miere în 2005 a fost de de 1,4 milioane de tone.  
Mierea de albine a fost prima substanţă dulce folosită de om, fiind preţuită în special
de preoţi în cadrul diverselor ritualuri. Există suficiente mărturii că în civilizaţiile antice
mierea era folosită, printre altele, la prepararea unei băuturi alcoolice la care se adăuga polen
şi levuri din faguri, însă, cele mai vechi documente referitoare la miere sunt două fragmente
scrise în limba sumeriană. De la   egipteni au rămas mărturii privind modul de recoltare şi
folosire a mierii. Babilonenii şi diferitele civilizaţii străvechi din India şi China, utilizau
mierea atât ca medicament cât şi la ritualuri şi ceremonii. În Vechiul Testament găsim scris
"miere" de peste 60 ori. În  Grecia antică s-a scris mult despre producerea de miere. Hipocrate
recomanda mierea pentru vindecarea unor afecţiuni (gastro -intestinale, renale, respiratorii) şi
 pentru tratamentul plăgilor. Dioscoride,  autorul unei cărţi în cinci volume, „De Materia
 Medica”, trata plăgile fistulizate folosind mierea în aplicaţii locale. Pliniu indica mierea în
asociere cu untură de peşte la tratarea rănilor infectate. Musulmanii foloseau mierea ca un leac
 bun pentru orice boală. Folosirea mierii în alimentaţie (ca hrană, băutură, con servant), în
medicină, în ritualurile religioase a fost în continuă creştere până la descoperirea zahărului din
trestie şi sfeclă. În anul 1871 a fost descoperită invertaza, (o enzimă  care grăbeşte conversia
zahărului în glucoză şi fructoză), de către biochimistul german Felix Hoppe-Seyler. 
Utilizări 
Prin calităţile sale nutritive este considerată un aliment de mare valoare în hrana
oamenilor de toate vârstele, având utilizări largi în dietetică şi terapeutică.Mi erea este foarte
des folosită în alimentaţie, în bucătărie sau ca medicament, fiind de  medicina populară foarte
apreciată. De asemenea are importante aplicaţii în alimentaţia artificială, în alimentaţia pre- şi
 post-operatorie, în pediatrie şi ginecologie.  

Valoarea alimentară şi dietetică 

Valoarea alimentară a mierii constă în primul rând în bogăţia ei în zaharuri (70-80%),
din acest punct de vedere, fiind un aliment energetic prin excelenţă. Majoritatea zaharurilor
din miere sunt zaharuri simple, (glucoză şi fructoză), care nu mai necesită o prelucrare
specială prin digestie, fiind direct asimilate şi arse complet, până la stadiul de bioxid de
carbon şi apă, eliberând energie în toate etapele de descompunere prin care trec. Un gram de
zaharuri din miere eliberează ca şi zahărul de sfeclă: 4,1 calorii, dar (spre deosebire de zahăr),
această energie este pusă în totalitate la dispoziţia organismului, astfel că mierea este un
 

aliment uşor asimilat şi digerabil. Deosebirea esenţială a mierii de albine de zahărul comercial
constă în conţinutul  său ridicat în unele substanţe nezaharoase (microelemente, enzime, acizi
organici şi vitamine), care îşi exercită efectul pozitiv atât prin acţiunea de reglare a unor
funcţii importante ale organismului, dar şi contribuind la conferirea calităţilor gustative
specifice ("gust de miere"). Atât aspectul, culoarea, consistenţa şi gustul fac din miere un
aliment mult apreciat, dar mai ales aroma sa specifică, datorită conţinutului în uleiuri eterice
(volatile), parfumul mierii fiind identic cu parfumul florilor din care provine.
Valoarea terapeutică a mierii 
Mierea de albine nu are doar calităţi nutritive ci, în urma studiilor, s-a demonstrat că
are şi o acţiune terapeutică eficientă, ce se exercită atât asupra afecţiunilor digestive, cât şi în
afecţiunile hepato-biliare, cardio-vasculare, respiratorii, afecţiuni ale sistemului nervos, ale
aparatului urinar, în bolile de nutriţie şi cele infecţioase, în afecţiunile sanguine şi în cele
cutanate.
Cu toate calităţile sale preţioase, mierea are şi contraindicaţii pentru pacienţii care
suferă de obezitate, diabet zaharat, tulburări glicoregulatorii, insuficienţă pancreatică exocrină
şi pentru pacienţii gastrectomizaţi, cât şi în anumite tulburări alergice. 
Indicaţiile apiterapice vor fi făcute numai de către medicul specialist, ca la orice
medicament, iar tratamentele vor fi aplicate sub directa sa supraveghere, avându-se în vedere
acţiunile farmaco-fiziologice generale şi specifice ale produsului apiterapic, starea pacientului
şi evoluţia bolii. 

2.2 De ce crezi ca afacerea ta e viabila?

Flora melifera din judetul Bacau este bogata si variata, cuprinzand numeroase specii
de plante cu valoare apicola ridicata. Aceasta, poate conduce la obtinerea unor recolte de
miere ridicate si constante in timp.
 Numarul actual al familiilor de albine din judetul Bacau este mic fata de posibilitatile
de valorificare existente.

2.3 Viziunea-misiunea afacerii tale! 

Misiune
Pro-ALBINA, are misiunea de a duce mai departe renumele apiculturii romanesti,
vrem sa transmitem intregii lumi beneficiile mierii si produselor derivate. Dedicati servirii
comunitatilor de apicultori, iubitori si consumatori ai produselor apicole, suntem la randul
nostru iubitori de apicultura si chiar apicultori.
 

Viziune 
Livram beneficiile albinelor catre sanatatea consumatorului bazandu-ne pe principiul
echitatii si returnand naturii ceea ce ne daruieste pentru consumul propriu. In atmosfera
entuziasta de prietenie specifica crescatorilor de albine urmarim:
Sa fim cel mai bun mediator posibil intre apicultor si consumator
Sa stimulam mediului apicol
Sa sprijinim apicultorii prin practici echitabile
Sa servim drept resursa pentru apicultorii locali promovand cele mai bune practici de
apicultura
Sa educam publicului in sensul impactului benefic asupra sanatatii a produselor
apicole
Sa educam comunitatea
Valori 
 Ne vom urmari misiunea respectand mediul in care ne desfasuram activitatea punand
 pe primul plan:
Oamenii
Mediul
Excelenta in calitate
Colaborarea
Traditia

2.4 O lista cu obiective pe termen lung , mediu si scurt

Obiectivele pe termen scurt –  1 an
•  Atragerea a minim 10 clienti
•  Realizarea unei pagini web
•  Practicarea unui pret al produselor accesibil tuturor categoriilor sociale
Obiective pe termen mediu –   2 –  3 ani
•  Mentinerea rapotului pret –  calitate in favoarea clientilor
•  Dezvoltarea afacerii si in orasul Neamt
•  Promovarea produselor prin spoturi publicitare la televizor si radio
•  Realizarea unui nou produs in colaborare cu SC ANTIBIOTICE SRL Iasi
 

•  Mentinerea relatiilor cu clientii actuali si cresterea numarului acestora cu 5 in

fiecare luna

Obiective pe termen lung –  peste 3 ani

•  Atingerea unei cote de piata de 15 %
•  Mentinerea pretului produselor sub nivelul competitiei
•  Crearea unui site propriu al firmei in care sa se faca prezentarea firmei si a
 produselor comercializate
•  Crearea unui produs pe baza de propolis

2.5 Un plan de marketing

Strategiile se enunta din punctul de vedere al pietei si al celor 4 P :

•  Piata. Produsele au o gama larga de utilizare si se adreseaza tuturor

 persoanelor indiferent de varsta, sex, ocupatie.
- Penetrarea de noi piete
- Explorarea oportunitatilor
- Eliminarea amenintarilor aparute
- Ameliorarea capacitatii de previziune
- Imbunatatirea calitatii deciziilor
•  Pret
- Corelarea cu pretul lider
- Situarea sub pretul pietii
- Metoda adaosului
- Preturi diferentiale
- Preturi promotionale
•  Produs
- Mentinerea produsului la nivelul tuturor pietelor deservite de firma
- Diferentierea produselor in raport cu piata deservita
- Cercetari in domeniul farmaceutic in parteneriat cu SC ANTIBIOTICE SRL,
aceasta venind cu cercetatori, laboratoare si aparatura necesara cercetarii, iar noi aducand
 produsele necesare in cercetare
 

•  Promovare
- Mentinerea promovarii la nivelul tuturor pietelor
- Diferentierea promovarii in raport cu piata deservita
- Promovarea adaptata  –   crearea unui site care sa contina informatii despre
firma, metode de prelucrare si o prezentare a tuturor produselor din firma. Siteul va fi
construit de o firma de specialitate contractata de firma. Siteul va contine si posibilitatea
comandarii online a produselor, pentru persoanele doritoare.
- Promovare neschimbata
•  Plasare
- Canale noi de distributie
- Practicarea marketingului direct. Am ales acest tip de marketing pentru a
reduce costurile. Angajarea unei firme de transport ar presupune cheltuieli suplimentare.

2.6 Componenta echipei manageriale

Preotu Adriana Alexandra
Munteanu Irina
Lungu Daniela
Anghel Alexandra
Maties Anca
Ardeleanu Gabriela
Tomozei Neculai

2.7 Un pronostic de vanzare si alte informatii financiare

Obietivele restructurarii si detalierea investitilor propuse pentru atingerea acestora
Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea volumui productiei destinate
comercializarii printr-o utilizare mai buna a factorilor de productie.
Obiectivele economico-financiare ale investitiei sunt reducerea costurilor de productie
si resterea rentabilitatii eonomice a exploatatiei agriole, cresterea viabilitatii economice,
respectiv cresterea venitului.
Obiectul propus prin proiect este in acord cu potentialul zonei unde abundenta si
varietatea resurselor melifere din flora spontana si cultivata asigura din belsug hrana
albinelor de primavara foarte timpuriu pana toamna tarziu.Aest fapt impune implicarea
fortei de munca in dezvoltarea apiculturii si dotarea cu echipamente noi si moderne in
vederea exploatarii eficiente a intregului potential existent.
Activitatile din cadrul fermei de semi-subzistenta a SC PRO-ALBINA SRL au ca scop
 principal obtinerea unei productii marfa din apicultura si consta in cresterea si exploatarea
celor 25 familii de albine (2,075 UDE) detinute in sistem clasic. (Un UDE este –  0.083)
 

  Cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine detinute in sistem clasic, a celor

1,11 ha teren arabil, duc la acumularea unui total de 2, 260 UDE-uri.
SC PRO-ALBINA SRL vizeaza dezvoltarea si resterea numarului de familii de albine
in urmatorii 3 ani pana la cel putin 64 familii respetiv 5,497 UDE, deci o crestere de 3,237
UDE-uri, respectand in acest fel conditia de a creste in 3 ani cu 3 UDE.
Concomitent va creste si cantitatea de produse apicole comercializate, ajungand in anul 3
la o crestere de 190% respectandu-se conditiile cerute.
In perioada de 5 ani, cuprinsa in acest plan de afaceri, investitia previzionata va avea o
valoare de 7.500 euro, reprezentand valoarea sprijinului acordat prin masura 141.
Investiile propuse in planul de afaceri , pentru perioada de 3 ani, au o valoare
estimativa de 4.500 euro.
Diferenta de aproximtiv 4.000 de euro vor fi folositi la ahizitionarea de 39 de stupi
orizontali cu 18-20 de rame. Cu acest numar de stupi isi mareste stupina pana in anul 3,
asigurand cresterea cu cel putin 3 UDE.
In ani 4 si 5 SC PRO-ALBINA SRL preconizeaza sa construiasca o incapere pentru
extractie miere, dotata conform normelor europene cu gresie, faianta, apa curenta, se vor
achizitiona stupi in vederea inlocuirii celor deteriorati, recipienti inox de 50 l pentru
depozitarea si transportul mierii.Toate acestea concura la cresterea indicilor de calitate ai
mieri extrase.
 

Pasul 3
3.1 Ce fel de firma ati ales?
Societate cu raspundere limitata

3.2 Natura firmei

In comandita
3.3 Listati cererile legale de afacerea ta
Cererea de miere si produsele sale adiacente este in continua crestere, costurile continuand
insa sa fie destul de mici. Din pacate in Romania consumul de miere este unul destul de redus
in comparatie cu cel din celelate tari europene. Un roman consuma in medie cam 100 gr de
miere pe an. Romanii nu au inca atat de dezvoltata conceptia referitoare la viata sanatoasa
 bazata pe o alimentatie sanatoasa. Practicand apicultura poti ajuta la schimbarea acestei
mentalitati.
De exemplu s-a abrobat deja o lege referitoare la consumul de miere in scolii in scopul
educarii tinerei generatii cu privire la beneficiile mierii.
 

Pasul 4 – PRODUSELE 
4.1 Produsele si listele

4.2 Fotografii ale produselor tale

Miere Poliflora. Cea mai cunoscuta Miere.

   Mierea poliflora este cea mai cunoscuta dintre tipurile de miere.

    Numele vine de la nectarul colectat de albine din diferite flori. Culoarea poate varia in
functie de floarea dominanta.
   Buna ca mierea, pentru ca: trateaza afectiunile rinichilor, calmant al sistemului
nervos, energizant, omoara bacteriile si inhiba stafilicocii(efect similiar antibioticului).

Miere de Flori de Salcam

   Mierea monoflora de salcam este cea mai delicata miere, cu o aroma subtila, delicata,
usor vanilata, clara si aproape transparenta.
   Mierea de salcam romaneasca a facut celebra apicultura romaneasca obtinand
numeroase premii internationale.
   Bun ca mierea pentru ca: este cea mai buna alegere pentru diabetici- continut mic de
zaharoza, regleaza functiile intestinale, lupta impotriva bolilor respiratorii, proprietati
hidratante in cosmetica.
 

 
Miere de Flori de Tei

   Mierea de tei este o miere puternica cu o aroma distinsa, de culoarea aurului clar.
   Aroma puternica este compusa de note lemnoase si proaspete, tonuri suave de caramel
si dulceata florilor finalizate in cel mai dulce nectar.
   Buna ca mierea, pentru ca:are efect antiseptic, calmant al sistemului nervos, previne
si trateaza afectiunile sistemului respirator (astm, bronsite), probleme gastrointestinale
si ale bilei, revigorant cardiovascular, efect cicatrizant pentru arsuri.

Otet din mere si miere

   Produs 100% natural, obtinut prin fermentatie naturala, otetul din mere si miere de
albine detine calitati nutritive si terapeutice. Otetul din mere si miere este alternativa
sanatoasa pentru otetul realizat prin procedee chimice care dauneaza organismului
uman.
   Otetul din miere nu are doar un gust excelent dar si efecte terapeutice incredibile,
spunandu-se despre otetul de mere si miere ca vindeca 100 de boli.
   100 de boli vindecate de otet: anemie, intoxicatii, afectiuni renale,
hipocolesterolemie, indigestie, litiaza renala oxalica si fosfatica(pietre la rinichi),
 pielite, cistite, nevroze, migrene, hipercorticism, nevralzii, sterilitate, antibacterian,
reumatism, obezitate, migrene.

Miere Propolizata

    Numele acestei substante miraculoase vine din limba greaca, grecii observand cum
este construit stupul albinelor l-au numit „partea dinaintea cetatii”; propolisul jucand
rolul de paza impotriva intrusilor, transformand stupul intr-o cetate veritabila.
 

   Propolisul este un biostimulator, produs de digestie al albinelor ce contine rasini

vegetale, valsam, uleiuri eterice, fier, cupru, zinc, mangan, la care se adauga polenul.
Mierea propolizata imbina beneficiile mierii cu efectele antivirale, antitoxice si
antiinflamatorii ale propolisului.
   Buna impotriva: durerilor de gat, tusei, enteritei, colitelor acute si cronice, infectiilor
virale la nivelul intestinului, hipertensiunii, menopauzei, nefritei, prostatei,
adenomului de prostata, cancerului, oboselii, microbilor, ranilor, durerii, sangerarilor
gingiilor, degeraturilor, eczemelor infectioase, raditiilor

4.3 Daca esti producator include o descriere tehnica a echipamentelor de care ai nevoie

Dotarile fermei in anul 0

MASINI SI UTILAJE APICOLE VALOARE
LEI
1 STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame –  25 buc 3.200
2 CENTRUFUGA TABLA ZINCATA 300

3 AFUMATOR, BIDOANE PLASTIC PENTRU 150

MIERE,CUTITE, DALTI
TOTAL 3650

Elemente
Investitionale  Parametri tehnici

STUPI ORIZINTALI Acest stup este realizat din scândură de 25mm grosime,
CU 18-20 rame
având fundul fix, confecţionat din scânduri încheiate între ele în
falţuri şi aşezate în lungimea stupului, fiind întărit în partea
 posterioară cu două bare transversale cu secţiunea de 50 x 30mm
şi o lungime de 516mm. 
Corpul are forma paralelipipedică, fiind confecţionat din
scânduri aşezate longitudinal, încheiate în falţ simplu şi are
dimensiunile exterioare de 516 x 828 x 400mm, iar cele interioare
de 450 x 780 x 380mm. Volumul util al stupului este de 0,116m3
sau 116l. Pe retele frontal are, în partea sa inferioară, două
urdinişuri înalte de 20mm, diferite însă ca mărime, primul având
 

lungimea de 300mm iar celălalt de 150mm. 

Capacul îmbracă partea de sus a stupului pe 20mm, sprijinindu -
se pe brâul corpului, este rabata bil, fiind prevăzut cu două
 balamale cu care se fixează de corp. Dimensiunile exterioare ale
capacului suntde 917 x 605 x 110mm. Partea superioară a
capacului este plană, fiind construită de scândură subţire, de
10mm. În pereţii laterali sunt două deschideri longitudinale, lungi
de 380mm şi înalte de 30mm prevăzute cu sită metalică cu ochiuri
de 2-2,5mm, în strat dublu, care au rolul de a asigura ventilaţia pe
timpul zilelor de caniculă, în timpul marilor culesuri sau pe timpul
transportului la pastoral.
- Stupul orizontal este prevăzut cu 20 de rame, două diafragme
(de reducere a cuibului şi de separare) şi 6 scândurele de podişor,
confecţionate din scândură subţire precum şi cu un dispozitiv de
fixare a ramelor pentru transport.
- Ramele din interiorul stupului orizontal au următoarele
dimensiunile exterioare: lungimea 435mm, lăţimea 300mm,
speteaza de sus are 470mm lungime, 25mm lăţime şi 20mm
grosime, iar spetezele laterale au grosimea de 10mm, lăţimea de
37mm în partea superioară şi de 25mm în partea mijlocie şi
inferioară, având în partea de jos un canal dreptunghiular în care
intră şi se fixează speteaza inferioară care are o secţiune pătrată
(10 x 10mm).
- Diafragmele sunt construite din scânduri de 15mm grosime
sau placaj şi sunt întărite jur împrejur cu o ramă de 30mm lăţime,
 prevăzută cu nut iar la dimensiuni şi funcţionalitate nu sunt
identice. Prima diafragmă serveşte la separarea familiei de albine
ajutătoare (diafragmă etanşă sau separatoare) şi are dimensiunile
de 484 x 330 x 15mm, speteaza de sus 470 x 20mm care formează
umeraşe de 20 x 11mm pentru sprijinirea diafragmei pe falţurile
corpului de stup. Cu ajutorul acestei diafragme interiorul stupului
se împarte în două compartimente, izolate unul de altul. Diafragma
ajunge până la fundul stupului, iar sus până la faţa inferioară a
 

scândurelelor podişorului, astfel că albinele nu pot trece dintr -un

compartiment în altul. Pentru o mai bună etanşeizare, pe fundul
stupului şi pe pereţii laterali, lângă diafragmă, pot fi bătute şipci
su bţiri care acoperă eventualele spaţii libere create de suprafaţa
deformată a pereţilor sau a marginilor diafragmei. 
- Cea de-a doua diafragmă se foloseşte pentru reducerea
cuibului, are aceleiaşi dimensiuni ca şi prima, în afară de înălţime,
fiind mai scurtă cu 20mm (310mm) deci este la nivel cu speteaza
de jos a ramelor, permiţând circulaţia albinelor în spaţiul liber
format între partea de jos şi fundul stupului. Diafragma reductoare
a cuibului, pe o faţă, în partea de sus, este prevăzută cu câte două
distanţatoare. 
- Dispozitivul pentru transport este alcătuit dintr -o bară de
fixare care se aşează perpendicular pe rame. Rolul acestui
dispozitiv este de a rigidiza ramele în stup pe timpul transportului,
de a nu permite mişcarea, deplasarea acestora şi, implicit, strivirea
albinelor.

CENTRUFUGA Are urmatoarele componente: cazanul confectionat din tabla

TABLA ZINCATA zincata, cosul confectionat din otel cu diametrul de 53 cm,
angrenaj elicoidal, capace de protectie tabla zincata, canea de
scurgere; inaltime 73 centimentri

Afumator Afumatorul este format dintr-un corp cilindric facut din tabla

zincata groasa de 0,5 mm, cu capac mobil, in forma de cos,
acoperit in partea de jos cu un gratar. In interiorul corpului se
gaseste un pahar mobil, pentru combustibil, facut din tabla de 1
mm grosime, avand de asemenea la partea inferioara un gratar care
 permite trecerea aerului. De corp este montata cu ajutorul a doua
suruburi, o pereche de foale formate din doua scandurele prinse pe
o latura in unghi mobil, celelalte trei parti fiind unite printr-un
 burduf. Prin actionarea foalelor se antreneaza in partea inferioara a
corpului un curent de aer care impinge, prin orificiul corpului,
fumul produs ca urmare a arderii diferitelor materiale (carpe, iasca
etc.).
 

Cutit de descapacit
Cutitul pentru descapacit este format dintr-o lama de otel avand
grosimea de 3 mm, lungimea de 220 mm si latimea de 45 mm,
montata intr-un maner de lemn.

Dalta apicola Dalta apicola este formata dintr-o placa de otel groasa de 5 mm,
avand un capat indoit in unghi drept pe o lungime de 20 mm.
Capetele sunt latite si ascutite in forma de dalta; se foloseste la
desprinderea partilor imbinate in falt sau lipite de albine cu
 propolis sau cu ceara, la curatirea ramelor si a partilor componente
ale stupului de propolis sau de ceara, precum si la alte lucrari in
stupina ca de exemplu, curatirea afumatorului, pregatirea
materialului pentru afumat, etc.

Echipamente de care avem nevoie, care le vom achizitiona in anul 3

Dotarile fermei anul 3

Nr. Denumire Caracteristici tehnico functionale Cantitate Valoare

crt Tip utilaj RON
Echipament

Centrifuga 4 Centrifuga este un aparat care se

1 R inox foloseste pentru extragerea mierii. 1 2.100
Se achizitioneaza o centrifuga
tangentiala, ce cuprinde 3 rame
asezate perpendicular pe diametrul
rotorului in niste casete special
amenajate in rotor, astfel incat
mierea se extrage mai intai de pe o
fata, iar apoi de pe fata cealalta a
ramei. Acesta se compune din trei
 parti principale: Un rezervor
colector cilindric, din inox de 1 mm
grosime. Fundul rezervorului este
conic si inclinat spre partea in care
se monteaza robinetul de scurgere,
 pentru a usura evacuarea mierii. Un
rotor confectionat din bare metalice
cu sectiunea de 25-30/3-5 mm,
avand in centru un ax care se
sprijina la partea inferioara printr-un
lagar cu rulment pe fundul
rezervorului, iar la partea superioara
se fixeaza intr-o bara transversala,
fixata la randul ei prin doua suruburi
de marginile rezervorului. Un
mecanism de actionare format dintr-
un cuplu de roti dintate conice.
 

Pentru strecurarea si conditionarea

mierii dupa extractie se folosesc
strecuratoare si filtre, maturatoare,
 butoaie, in care mierea este lasata sa
se limpezeasca si sa piarda surplusul
de apa pe care-l contine. 

4.4 Include o scurta descriere a fluxului operational intern

OBŢINEREA ŞI RECOLTAREA MIERII

Producerea mierii de către albine reprezintă un proces complex care cuprinde mai
multe etape:
- recoltarea nectarului,
- prelucrarea enzimatică, 
- reducerea cantităţii de apă. 
Prelucrarea nectarului începe chiar din timpul recoltării nectarului cînd  nectarul
 preluat în guşă este îmbogăţit cu salivă bogată în enzime zaharolitice, cantităţi mici de polen
şi alte substanţe specifice.  
Finalizarea transformării nectarului în miere se produce în stup unde albina
culegătoare transferă nectarul recoltat altei albine care la rândul ei transferă mai departe
nectarul altor albine, iar prin procesul de regurgitare-îngurgitare, nectarul se îmbogăţeşte
 permanent cu echipament enzimatic, după care este depus în celule unde se definitivează
 procesul de maturare.
Prelucrarea enzimatică prin îngurgitare-regurgitare poate continua până ce aproximativ
90% din zaharuri ajung sub formă de zaharuri simple (monozaharide).  
Prelucrarea enzimatică a mierii conduce la transformarea unor zaharuri complexe din
nectar (dizaharide, polizaharide) în zaharuri simple (glucoză şi fructoză) cu ajutorul enzimelor
secretate de albine, transformând astfel nectarul într-un produs usor digestibil de către albine
şi conservabil. 
 

Ca urmare a prelucrării enzimatice şi a prelucrării hidrice de catre albine,

mierea devine un produs stabil şi concentrat care permite depozitarea acestuia pe o
perioadă mai mare de timp.  
După această etapă are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce conţinutul
apei până la un nivel care îi asigură conservarea. Acest proces se realizează prin ventilaţia
energică produsă de albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35°C)
împrăştierea mierii pe o suprafaţă mai mare a fagurelui prin umplerea treptată a celulelor timp
în care se produce d eshidratarea până la cel mult 20% apă. După această etapă albinele
acoperă celulele prin căpăcire cu un strat de ceară.  
Din punct de vedere practic aceste explicaţii sunt foarte importante pentru a
asigura calitatea mierii extrase deoarece trebuie avut în vedere ca extracţia mierii să se
facă numai după ce acest proces de maturare este încheiat şi anume când fagurii cu
miere sunt căpăciţi în cea mai mare parte (1/3 din suprafaţa acestora). 

RECOLTAREA SI CONDITIONAREA MIERII cuprinde mai multe etape:

1. Recoltarea fagurilor cu miere din stup. Momentul optim pentru recoltarea
fagurilor este atunci când aceştia sunt cel putin căpăciţi 1/3. acest fapt indică apicultorului că
mierea este maturată în proporţie cît mai mare, deci conţinutul apei este adus la valoa rea
necesară conservării acesteia.  
- recoltarea fagurilor din stup necesită eliminarea albinelor de pe aceştia care se face prin  
scuturare şi periere cu o perie apicolă specială sau prin alte metode utilizate în special în  
apicultura profesionistă; 
- folosirea de podişoare speciale prevăzute cu un dispozitiv prin care albinele pot ieşi dar nu  
mai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de bază cu cel puţin  
o zi înainte –  este un sistem practicat în sistemul vertical de întreţinere; 
- folosirea unor suflante de aer pentru indepartarea albinelor dintre rame.
- folosirea unor substanţe repelente pentru albine. Acestea trebuiesc utilizate cu precauţiile  
de rigoare atat pentru apicultor cât şi pentru a nu polua mierea sau cea ra.
- Fagurii recoltaţi sunt preluaţi în lădiţe speciale sau în corpuri de stupi şi sunt aduşi cât mai
repede în
camerele de extracţie. 
- Este foarte importantă temperatura în momentul extracţiei deoarece la 20 °C mierea
este de 3 ori mai vâscoasă decât la  30°C.
 

2. Extracţia propriuzisă a mierii se poate face în spaţii special amenajate, fie în cadrul
stupinei fie în alte locatii. Pentru extracţie sunt utilizate extractoare de diferite capacităţi şi
moduri de funcţionare. 
Etapa prealabilă extracţiei este descăpăcirea fagurilor căpăciţi. 
Descapacirea este operatia de inlaturare a capacelului subtire de ceara cu care albinele
acopera inchid fiecare celula cu miere maturata.
Descapacirea se realizeaza cu ajutorul unor unelte specifice (furculiţa de descăpăcit, cuţit de  
descăpăcit incalzit sau nu) sau utilaje specifice de descăpăcit automate, în funcţie de
capacitatea şi dotarea stupinii. Totodată pentru descăpăcire este utilizată o tavă sau o cuvă
specială prevazuta cu sită de scurgere a mierii, unde este recoltată căpăceala şi mierea poate fi
separată pentru a fi recuperată.  
Indiferent de metoda utilizată odata cu eliminarea căpăcelelor se preia si o
cantitate semnificativa de miere. Aceasta poate fi separat prin utilizarea mai multor
metode:
• filtrare prin cadere libera si presare,
• centrifugare in centrifugi speciale,
• topire la temperatura controlata pentru ca mierea sa nu îşi piarda proprietatile.  
Extractia propriuzisa se realizează ajutorul unor extractoare (centrifugi) specifice.
Fagurii introdusi in extractor in lacasuri speciale sunt rotiti manual sau automat la anumite
viteze (de ex. 300 rotatii/min), iar mierea iese din faguri pe peretele cilindric al extractorului
dupa care se scurge printr-o deschidere de la baza acestora, in bazine sau recipiente pentru a fi
 preluata manual sau prin pompe in maturatoare.
3. Conditionarea mierii.
Mierea de albine este un produs natural complex rezultat din recoltarea nectarului
sau altor sucuri dulci, fiind imbogatit de catre albine cu substante proprii. Fiind un produs
natural, mierea trebui sa-si pastreze acest atribut de la recoltare pana la consum.
Spre deosebire de alte produse procesate mierea si celelalte produse apicole de importanta
alimentara nu sufera transformari substantiale conform definitiei privind procesarea.
Definitia procesarii: Orice proces ce modifică substanţial produsul iniţial, incluzând
încălzirea, afumarea, sărarea, maturarea, uscarea, marinarea, extracţia, extrudarea sau o
combinare a acestor procese).
Definitia conditionarii: Operaţie prin care un material, un produs, etc. este adus într-o
anumită stare de umiditate, de temperatură, de puritate, etc.  
 

Ca urmare, mierea de albine si celelalte produsele apicole cu valoare alimentara

sunt supuse doar unor operatiuni de conditionare prin care calitatile naturale nu sunt
afectate de procese tehnologice. Cu alte cuvinte prin conditionarea mierii se urmaresc
cateva operatiuni care au in vedere punerea pe piata a unui produs natural, cu un aspect
cat mai atractiv, in conditiile mentinerii calitatilor initiale ale acestuia!
Principalele aspecte ce ridica probleme in obtinerea si conditionarea mierii sunt:
• umiditatea excesiva!
• bulele de aer aparute in procesul de extractie, umplere a recipientelor si pompare!
• particulele de ceara, resturi de faguri si albine si alte impuritati din timpul extractiei!
• procesul de cristalizare care, desi natural, nu ofera un aspect comercial produsului
imbuteliat!
Ca urmare principalele operatiuni de conditionare a mierii pe care le pot aplica
producatorii primari din apicultura sunt:
1. Prefiltrarea (strecurare)
2. Limpezirea (decantarea)
3. Filtrarea (in cazul unor cantitati mari – pentru marii producatori)
4. Deshidratarea (dezumidifcarea) -daca umiditatea este mai mare de 20%
5. Decristalizarea (prelichefiere/lichefierea) mierii cristalizate -daca este cazul
6. Cupajarea si omogenizarea –  (in cazul unor cantitati mari/pentru marii producatori)
7. Imbutelierea si etichetarea.
Mierea extrasa poate fi supusa unui proces de prefiltrare  prin amplasarea unui filtru
din inox sau material plastic alimentar in momentul scurgerii mierii din centrifuga in
recipiente.
Mierea extrasa si prefiltrata se pune in diverse recipiente de stocare (maturatoare) de
diverse dimensiuni (in functie de capacitatea de exploatare) si este lasata 1-2 zile pentru
decantare.
In unitatile mai mari de conditionare exista recipiente de dimensiuni mai mari
denumite maturatoare, realizate din inox care asigura limpezirea mierii, astfel c a impurităţile
să se separe deasupra şi mierea  să poată fi preluată cît mai curat pentru îmbuteliere în borcane
sau butoaie.
În cazul cînd mierea s-a recoltat cu un procent de apă peste limitele admise (20 %)
mierea este  preluată în vase şi supusă procesului de dezumidificare în camere speciale cu
temperatură şi alte  condiţii controlate (asa numitele „camere calde”) sau/si prin intermediul
 

unor instalatii de dezumidificare. Procesul are in vedere evitarea fermentarii mierii. Aceasta
etapa poate fi evitata daca fagurii cu miere sunt recoltati cand sunt cel putin 1/3 capaciti.
In cazul mierii cristalizate în recipientele de stocare, pentru a fi îmbuteliata, este
necesara lichefierea mierii prin incalzire in conditii de temperatura controlata. Decristalizarea
este una din cele mai importante operatiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atentie
sporita pentru pastrarea integritatii componentelor naturale ale mierii. O decristalizare
necorespunzatoare conduce la cresterea HMF, un compus rezultat din descompunerea
fructozei, dar si la distrugerea enzimelor si a altor substante biologic active care sunt
termolabile. Cea mai utilizată metodă este incalzirea mierii in camere termostat la temperatura
de 45°C timp de 24-48 h.
Pentru eliminarea neajunsurilor legate de cristalizare sau de recristalizarea mierii se
 poate aplica o metoda de cristalizare fina (apreciata de consumatori) prin obtinerea mierii
creme, mierea lichefiata find supusa unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura
Dyce).
Pentru a satisface anumite cerinte ale pietii mierea provenita din mai multe recolte
(surse) poate fi supusa procesului de amestecare (cupajare) si omogenizare. Aceasta masura
se aplică mai des in cazul mierilor poliflore si in general in cazul marilor conditionatori.
Imbutelierea are loc in recipiente de dimensiuni mici de calitate alimentara asigurand pe
eticheta mentiunile obligatorii. In acest context, pentru a fi mai aproape de definitia mierii si
 pentru a fi recunoscuta de catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o
operatiune a procesarii (cf. definitiei procesarii), directa sau indirecta, este important ca
mierea produsa si ambalata de apicultor sa poata fi etichetata cu mentiunea de ex. „ miere
conditionata la stupina, de catre apicultor” ; 
2. CALITATEA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL
UMAN
Polenul = grăuncioarele microscopice care se află pe anterele florilor în săculeţii de
 polen şi care la maturitate se deschid pentru a -l elibera şi fecunda partea feminină a florilor
speciei respective.
Polenul recoltat de albine reprezintă acel polen recoltat de pe anumite plante care au
caracteristici specifice pentru polenizarea cu insecte şi care se numesc entomofile.  
Polenul are aspectul unei pulberi fine şi văzut la microscop acesta are forme şi
dimensiuni diferite specifice plantelor de origine. Aceasta caracteristică ajută la identificarea
 plantelor de provenienţă a polenurilor, iar domeniu de studiu se numeşte palinologie.
 

Polenul reprezintă o sursa valoroasa de proteine, vitamine, enzime, minerale şi alte

elemente nutritive esenţiale pentru procesele biologice din familia de albine:  
Polenul este bogat în proteine, aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, săruri minerale. 
În mod special proteinele şi vitaminele se găsesc din abundenţă. Dintre vitamine menţionăm  
vitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc.
Din punct de vedere nutriţional, polenul –   definit ca « super-aliment » - şi derivatul
său natural păstura, contribuie în mod esenţial în alimentaţie prin elemente nutritive de bază
care îşi dovedesc valoarea în numeroase situaţii.  

OBTINEREA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE

Albinele recoltează polenul prin mişcări şi acţiuni specifice şi îl aduna sub formă de
ghemotoace de polen pe picioruşele posterioare într -o formaţiune anatomică specifică-
corbicula. La un zbor, o albină culegătoare de polen aduce în stup cca 10 mg de polen, iar
cantitatea de polen strânsă într -o zi este de cca 0,6 g polen.
Greutatea celor două ghemotoace de polen pe care albina le transportă la stup este în
medie de 5-7 mg şi poate ajunge până la 15 mg, în funcţie de sursa de polen, condiţii de
vreme şi alte variabile.  
Tehnologia recoltarii polenului se bazează pe particularitatea biologică a albinelor de a
aduna polenul de la flori, de a- l transporta pe coşuletele picioruşelor posterioare ale albinelor
culegătoare şi de a-l acumula în stup, adică de a -l înmagazina instinctiv ca rezervă de hrană la
fel ca şi în cazul mierii, în perioadele când natura îl oferă. 
1. Polenul recoltat de albine este depozitat în fagurii din stup şi odată cu depozitarea,
acesta este îmbogăţit cu diverse substanţe specifice şi presat în celule pentru ca acesta să poată
fi conservat pe o perioadă lungă de timp.  
2. După depunerea în celule acesta sufera o serie de transformări biochimice rezultând aşa  
numita păstura care îi asigură atât conservarea cât şi o mai buna digestibilitate.  
Diferitele tehnici de recoltare a polenului realizate până în prezent se refera la obţinerea  
 polenului proaspat recoltat de albine, înainte ca acesta sa fie depozitat în faguri.
Trebuie spus că perioada de recoltare a polenurilor de catre albine este februarie şi până în  
octombrie, dar perioada de recoltare a polenului cu colectoare specifice este limitată la
 perioada de abundenţă a acestuia: aprilie-iunie.
Polenul recoltat poate fi monocrom dacă provine de la aceeaşi sursă (specie) polenifera sau de  
diverse culori când acesta este poliflor, cel mai adesea portocaliu şi galben, dar poate fi şi
negru, violet sau roşu.  
 

Factorii care influenţează recoltarea polenului şi deci producţia acestuia:  

- flora poleniferă existentă 
- calitatea şi atractivitatea polenurilor  
- puterea familiei de albinei şi starea fiziologică a acesteia (cantitatea de puiet necăpăcit) 
- însuşirile genetice ale coloniilor  
- prezenţa rezervelor de păstură în stup
- condiţiile de vreme 
- tipul de colector
Cantitatea totală care poate fi recoltată în timpul unui sezon activ poate fi între 10 şi 30
kg de polen în funcţie de factorii enumeraţi mai sus.  
Toate metodele de producţie a polenului au la bază urmatorul principiu: albinele culegătoare
la intrarea în stup sunt obligate sa treacă printr -un dispozitiv, denumit  –placa activă, care
determină dislocarea ghemotoacelor de polen de pe membrele posterioare, şi acumularea
acestora într-un spaţiu colector, inaccesibil albinelor.
Dispozitivele de recoltare a polenului de la albine se numesc colectoare de polen sunt
alcatuite din 3 părti: 
1. un dispozitiv prin care trece albina şi determină dislocarea polenurilor din coşuletele
de polenplaca activa.
- o placă activă este o placă prevăzută cu perforaţii specifice, astfel încât la trecerea prin ea,  
ghemotoacele de polen se pot desprinde de pe membre.
- cea mai folosita fiind placa injectată din polietilenă cu perforaţii circulare de 5mm.  
-  placa activă pote fi reglată pe două poziţii: poziţia de lucru când albinele culegătoare sunt
obligate sa treacă prin ea, sau poziţia de repaos când aceasta este rabatată pentru ca albinele sa
treacă liber în stup când nu se doreşte colectarea polenului, iar colectorul trebuie sa rămână
montat pe stup.
2. sertăraşul pentru polen. Reprezintă componenta colectorului în care se strânge polenul. El
este acoperit cu o sită rară prin care ghemotoacele de polen pot trece dar nu şi albinele, iar la
 partea inferioară este prevazut cu o sită care sa   permită aerisirea polenului. Acesta trebuie sa
fie uşor de preluat pentru a -l goli şi curăţa. 
corpul propriuzis  –   reprezintă cadrul de susţinere a plăcii active şi a sertăraşului şi care
 permite ataşarea de stup fără a perturba activitatea albinelor de zbor.
Unele modele prezintă orificii laterale de 6,5 mm pentru ieşirea trântorilor, deoarece aceştia
 pot uneori bloca intrarea albinelor la urdiniş. 
 

Colectoarele de urdiniş sunt prevazute cu cleme de agăţare şi cu un ecran de protecţie

(copertina) la 10 cm deasupra colectorului care fereşte polenul strâns de acţiunea factorilor de
vreme (razele soarelui, ploaia, roua, praful etc)
Modele de colectoare în funcţie de amplasarea acestora:  
1. colectoare de exterior - amplasate în afara stupului pe peretele frontal în faţă urdinişului; 
2. colectoare de interior  –  amplasate în interiorul stupului:
3. colector amplasat sub stup: încorporat în soclul stupului sau amplasate între corp şi soclu.  
4. Colector amplasat deasupra stupului - sub capac.
Atentie la contaminarea polenurilor în colectoarele amplasate aproape de sol, unde şi  
umiditatea este mult mai mare!
Colectoarele amplasate între corpuri sau deasupra stupului, sub podisor sau capac, asigura o
contaminare mai redusa, golirea acestora se poate face mai rar şi se pretează în special la
stupine care nu pot fi vizitate zilnic.
Cateva specificaţii privind modul de folosire a colectorului :
- montarea colectorului se va face numai pe colonii sănătoase care au cel puţin 5 -7 rame cu
 puiet şi doar pe perioada de abundenţa de polen ( în general aprilie-iunie);
- în perioada marilor culesuri de nectar nu se folosesc colectoarele de polen pentru a nu
deranja trecerea albinelor şi a afecta astfel producţia de miere  
- montarea colectorului se face de regulă seara după încetarea z borului sau cu câteva zile
înainte, fără ca plăcile active sa fie pe poziţia de lucru; acestea vor fi activate când se doreşte
colectarea polenului.
- când au loc tratamente fito-sanitare în arealul de cules nu se vor monta colectoarele pe
 poziţia de lucru;
- asigurarea trecerii trântorilor prin orificii laterale speciale sau o dată pe săptămână. aceştia
sunt lăsaţi să treacă prin suspendarea activităţii colectorului  
- asigurarea golirii zilnice a sertăraşului cu polen (0,2-0,5 kg la colectoarele exterioare de
urdiniş şi ~1 kg la celelalte tipuri).  
- menţinerea curăţeniei colectoarelor  
Condiţionarea şi păstrarea polenului recoltat: 
Polenul este un produs natural care în mod normal conţine şi o anumită cantitatea de apa,
unele impurităţi, dar şi o serie de contaminanţi din natură, fiind foarte higroscopic.  
1. Cernerea se realizează cu ajutorul unor site manuale sau mecanice şi are scopul de a alege  
 

impurităţile (fragmente din corpul abinelor, cristale de zahar, resturi de ceara, capete de
sârme, praf) dar şi  de a selecta polenul după anumite dimensiuni ceea ce îi asigură un aspect
comercial îmbunătăţit. 
2. Conservarea are rolul păstrării calităţii acestuia până la valorificare şi consum. O metodă
de conservare are la baza eliminarea excesului de umiditate pân ă la un conţinut minim de 8 -
10% prin uscare.
3. Uscarea poate avea o fază de preuscare sau nu.  
- Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, întinzându-l pe
straturi de hârtie absorbantă şi beneficiind de caldura degajată de cuib şi caldura solară. O
suprafaţă bine ventilată, încalzită şi ferită de razele directe ale soarelui poate constitui o
modalitate eficientă de uscare.  
- Pentru profesionisti există utilaje speciale denumite uscatoare de polen şi care functionează
 pe bază de apă caldă, rezistenţe electrice sau caldură solară. Prin uscare polenul pierde cca 30
% din greutatea iniţială. 
4. Depozitarea polenului uscat se face în diverse recipiente, în frigidere, care asigură
temperatura de +4°C.
Este necesară depozitarea  la temperaturi scăzute deoarece în masa polenului pot exista
diverşi paraziţi (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ouă ale acestora).  
Uscarea la temperatura de +45°C omoară formele active -larve, adulţi, dar ouăle nu pot
fi distruse.
Depozitarea la frig inactivează aceste forme dar nu le distruge, astfel că după scoaterea
acestora din condiţile de depozitare la frig, polenul trebuie consumat într -o perioada scurtă de
timp pentru a nu aparea noi forme active de paraziţi.  
Conservarea prin congelare! temperaturile scazute de -18°C păstrează calităţile polenului ,
nu mai necesita faza de uscare, dar în aceste condiţii polenul trebuie utilizat imediat după
decongelare deoarece este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor.

3 CALITATEA PROPOLISULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL

UMAN.
Propolisul reprezintă un amestec de substanţe răşinoase vegetale, ceară vegetală şi
uleiuri eterice, cu arome specifice pe care albinele îl culeg de pe diferite specii de plante şi pe
care îl folosesc în principa l pentru astuparea diverselor crăpături din stup, în poleirea
(acoperirea cu un strat fin) celulelor fagurilor şi a altor suprafeţe din stup. 
 

Componenta principala a propolisului este dată de răşinile vegetale care sunt recoltate
de pe muguri sau alte părţi ale unor specii vegetale cum ar fi: cireş, vişin, plop, castan, brad,
molid etc. Albinele strâng propolis de diferite culori (galben, roşu, verde, brun etc.) şi îl
transportă la stup cu ajutorul membrelor posterioare, ca şi polenul.  
Tendinţa de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte mare între rase şi
chiar în cadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta însuşire mai pronunţată.  
Recoltarea acestuia depinde şi de disponibilitatea acestuia în natură (regiuni bogate în sp ecii
care secretă aceste răşini) sau în funcţie de sezon -  primavara şi toamna albinele colectează
mai mult propolis.
Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat în apiterapie datorită
 proprietăţilor sale benefice dintre care cele mai importante ar fi: antimicrobiană, antibiotică,
antifungică, antiinflamatorie, analgezică, antioxidantă şi anti -tumorală. 
Constituenţii farmacologic activi din propolis se găsesc în fracţiunile solubile în diferiţi
solvenţi organici, cum este cazul alcoolulu i etilic –   principalul solvent utilizat la obţinerea de
extracte de uz farmaceutic. Se poate folosi sub formă de extract alcoolic sau sub formă de
unguente pe baza de extract.
OBTINEREA PROPOLISULUI
Propolisul poate fi colectat cu ajutorul unor dispozitive realizate din diferite materiale.
În general apicultorul poate obţine propolis din :
răzuirea unor elemente ale stupului pe care se găseşte propolisul (podişor, falţuri, speteze)  
mărirea spaţiului dintre spetezele ramelor, albinele umplând aceste spaţii cu  propolis;
 înlocuirea podişorului cu o plasă din material plastic care după propolizare se va ridica şi
se va curăţa;  
utilizarea colectorului de propolis care este alcătuit dintr -un grătar lamelat din metal
(dimeniunea de maxim 8 mm), o sită din material plastic şi pânză colectoare (din bumbac)
care se plasează deasupra cuibului în locul podişorului (colector tip Oros);  
Aplicarea colectorului de propolis se face astfel:
• Prima dată se aplică peste rame sita peste care se aşează pânza colectoare şi se aşteaptă
 propolizarea sitei.
• când aceasta s -a realizat şi apare propolisul pe muchia ramei este momentul aplicării
grătarului lamelat. Grătarul se pune în luna aprilie o dată cu lărgirea cuibului şi se ridică
toamna în momentul pregătirii pentru iernare a familiilor de albine; peste grătar se aşează sita
din plastic şi apoi pânza colectoare care în prealabil au fost dezlipite pentru a forma noi
orificii în care sa fie depus propolis.
 

• În timpul sezonului apicol, ori de câte ori plasa din plastic este încărcată pe majoritatea
suprafeţei cu propolis se desface prin desprindere pânza colectoare de care aderă cea mai
mare parte din propolis, reaşezându -se în poziţia iniţială. 
• Recoltarea propolisului de pe pânza colectoare se face o dată pe an după ce în prealabi l a
fost păstrată câteva zile la temperatură scăzută (congelator). 
• În acest mod se pot recolta între 100 şi 300 grame de propolis/familie de albine/an.  
• Propolisul brut obţinut prin răzuire nu necesita o pregatire specială, ci doar se elimină
corpurile straine. În ceea ce priveşte conservarea, propolisul se poate ambala în pungi de
 plastic închise etanş pentru a se păstra principiile active.  
• Propolisul fiind solubil în alcool etilic la rece, se pot uşor prepara soluţii şi extracte specifice
(extract moale de propolis).

4. CALITATEA LAPTISORULUI DE MATCA PENTRU CONSUMUL UMAN.

 Lăptişorul de matcă reprezintă secreţia complexă pe care albinele lucrătoare doici o folosesc
în hrănirea puietului larvar şi a mătcilor. 
1. Larvele de lucrătoare şi trântor sunt  hrănite numai în primele zile cu lăptişor de matca şi
mai târziu cu un amestec de lăptişor, polen şi miere, în timp ce larvele de matcă sunt hrănite
doar cu lăptişor pe toata durata stadiului larvar.  
2. În plus, cantitatea de lăptişor în celulele cu puiet   diferă, larvele de lucrătoare şi trântori
 primesc o cantitate mică de lăptişor în timp ce larva de matcă înoată în lăptişor, cantitatea
maximă ajungând la 300 mg/botcă. 
3. Lăptişorul de matcă proaspăt se prezintă sub forma unui lichid vâscos, lăptos de cu loare alb
gălbuie cu miros caracteristic şi gust dulce-acrisor.
Compoziţia lăptişorului de matcă : Apă 60-79% şi substanţa uscată care este alcatuită din  
 proteine 60%, lipide 10 %, glucide 35%, aminoacizi, vitamine şi enzime, cenuşă 2,5%.
Interesant este ca 90% din fractiunea lipidică sunt acizi graşi liberi. 
Lăptişorul de matcă este un produs bogat în aminoacizi, vitamine, hormoni, diferiţi factori de  
creştere etc. Sunt încă numeroase componente din lăptişorul de matcă care nu au putut fi
identificate cu pr ecizie. În ultimul timp, se acordă o mare atenţie acidului hidroxi -decinoic
(AHD), precum şi altor componenţi cu acţiune asupra glandelor endocrine, şi, în primul rând,
asupra corticosuprarenalelor.
Compusul Concentraţie minimă Concentraţie maximă Apă 57% 70%
Proteine (N x 6,25) 17% din SU 45% din SU
Zaharuri 18% din SU 52% din SU.
 

Lipide 3,5% din SU 19% din SU

Minerale 2% din SU 3% din SU

OBTINEREA LAPTISORULUI DE MATCA

Recoltarea lăptişorului de matcă are la baza tehnica de creştere a matcilor, diferenţa 
fiind în densitatea mai mare de botci pe o ramă de creştere (40 -60) comparativ cu numărul de
 botci în creşterea de mătci (maxim 36) şi alte detalii specifice de tehnică şi recoltare:  
• Dupa introducerea larvelor în creştere (în stadiul larvar de 1,5 zile)  se lasă trei zile timp în 
care botcile sunt aprovizionate cu lăptişor de matca. 
• Dupa aceasta perioada leaţurile cu botci sunt extrase şi lăptişorul este aspirat din celule cu  
ajutorul unui dispozitiv specific de aspirare.
• Pentru aprovizionarea botcilor cu lăptişor din abundenţă sunt necesare o serie de măsuri de  
 pregătire şi îngrijire a coloniilor de albine ca şi în creşterea matcilor. 
• în acest mod se pot obţine cca 250 mg lăptişor/botca, pe serie cca 15 g, iar pe sezon, în  
funcţie de pregatire şi îndemânare se poate obţine 1kg de la 8 -10 colonii de albine.
• Conservarea lăptişorului se face doar prin congelare sau liofilizare.  

5. CALITATEA CERII DE ALBINE

Ceara reprezintă produsul de secreţie al albinelor lucrătoare utilizat pentru a
clădi fagurii din cuib sau pentru a căpăci fagurii cu miere sau puiet . 
Secreţia cerii se face de către organe specializate –  denumite glandele cerifere. Acestea
sunt situate în partea ventrală a abdomenului pe ultimile 4 sternite. 
Activitatea acestor glande începe la alb inele în vârstă de 3 zile cînd acestea participă la
căpăcirea fagurilor şi se intesifică în a 7 -a zi până în a 18 -a zi, când albinele participă la
construirea fagurilor, deşi sunt situaţii cînd şi la albine mai în vârstă s -a constatat secreţia de
ceară. Acest fapt este datorat faptului că activităţile albinelor în familia de albine au o mare
 plasticitate legată de vârsta acestora dar şi de necesităţile familiei de albinei. 
La momentul secreţiei ceara este lichidă, solidificându -se imediat ce ia contactul c u aerul şi
formând astfel solzişorii specifici. Acestia sunt desprinşi de albine cu ajutorul picioruşelor,
apoi sunt frământaţi pentru a fi folosiţi în construcţia celulelor. 
Greutatea unui solzişor este între 0,25 şi 0,8 mg ceea ce înseamnă că pentru 1 kg  de ceară sunt  
necesari între 4 mil şi 1,25 milioane de solzişori.  
Pentru a produce 1 kg de ceară familia de albine consumă în medie 3,5 kg de miere.  
 

Secreţia de ceară este deci în strânsă legătură cu activitatea familiei de albinei de albine,
 practic, producţia de ceară fiind influenţată de activitatea de cules, puterea familiei de albinei,
înclinaţia genetică, starea fiziologică a familiei de albinei de albine, asigurarea spaţiului de
clădit. 
Compoziţia chimică a cerii: fiind un produs de secreţie are o compoziţie chimică relativ
 puţin variabilă, principalele elemente chimice fiind esterii unor acizi specifici (70-72%), acizi
liberi (9%), hidrocarburi (12-13%).
Pentru sanatatea omului, ceara de albine conţine substanţe cu efect bacteriostatic şi
 bactericid şi se întrebuinţează în numeroase ramuri ale industriei, în cercetări ştiinţifice,
 precum şi pentru prepararea fagurilor artificiali. 
Se recomandă mestecarea fagurelui cu miere precum guma de mestecat în cazul
răcelilor, infecţiilor cavităţii bucale, gât.
OBTINEREA CERII
Ceara poate fi obţinută în stupină din mai multe surse:  
Reformarea fagurilor vechi.
• Trebuie practicată în mod constant, annual, intr -o stupină. 
• În fiecare an trebuiesc reformaţi fagurii vechi, negri şi înlocuiţi cu alţii noi care să poată fi 
crescuţi în perioadele optime. 
• Aceasta practică poate fi făcută astfel încât în fiecare an să se reformeze câte ¼ din fagurii
vechi şi practic la 4 ani toţi fagurii dintr -o familie de albine sunt complet înlocuiţi, durata
optimă de exploatare a  fagurilor. Se considera ca un fagure trebuie reformat atunci cand
lumina solara nu patrunde prin el.
• Se cunoaşte faptul că fagurii mai vechi sunt surse de boli, iar generaţiile de albine care sunt  
crescute lasă în urma lor celule cu diametru din ce în ce mai mic datorită „cămăşuţelor”
rezultate din procesul de îngogoşare, acest fapt având repercusiuni negative asupra creşterii de
albine sănătoase, de mărime şi greutate normală.  
• Fagurii vechi conţin ceară curată în proporţie diferite în funcţie de gradu l de învechire, de
exemplu: fagurii negri conţin doar 26% ceară, fagurii brun închis 36%, fagurii de culoare brun  
deschis 70%, cei de culoare galbenă 90%, în timp ce fagurii albi conţin 100% ceară curată.  
Cunoaşterea acestor aspecte sunt de mare importanţă  în practica apicolă.  
Strângerea căpăcelelor de ceară rezultate în urma extracţiei mierii. 
• Din procesul de descăpăcire rezultă cantităţi însemnate de ceară de cea mai bună calitate dat  
fiind faptul că această căpăceală este ceară nou produsă de albine.  
 

R ăzătura făguraşilor si celulelor crescute în afara ramelor cu fagurii reprezintă o

altă sursă de ceară dar nu deosebit de însemnată.  
• In acest fel sunt recuperati făguraşi sau punţi de ceară crescute de albine şi care împiedică  
apicultorul în desprinderea ramelor şi a altor părţi componente ale stupului în munca de  
inspecţie a familiei de albinei. 
Folosirea intensă a coloniilor pentru creşterea fagurilor artficiali şi folosirea
ramei clăditoare (ramă fără fagure artificial) reprezintă măsuri speciale pentr u ridicarea
 producţiei de ceară de către apicultor. 
• Aceste metode sunt aplicate în anumite condiţii, după tehnici specifice, în special când
există culesuri naturale, la colonii puternice la care există semnele legate de secreţia cerii
(albirea fagurilor la partea superioară). Aceste rame sunt introduse în stup după ultimul fagure
cu puiet pentru a fi clădiţi 
Extragerea cerii din aceste surse de ceară se face cel mai des prin utilizarea
temperaturii.
Metode:
1. extragerea cerii prin folosirea temperaturii uscate  prin utilizarea topitorului solar în
stupină, a cuptoarelor pe bază de energie electrică sau alţi combustibili. Topitorul solar
reprezinta un mijloc relativ ieftin de obţinere a cerii dar are o eficienţă relativ scăzută în
obţinerea de ceară de calitate deoarece deseori ceara rezultată are reziduuri şi trebuie din nou
supusă unei retopiri prin alte mijloace. 
Este util pentru stupinele de mai mici dimensiunica mijloc foarte economic de obţinere a cerii  
2. extragerea cerii prin utilizarea apei încălzite: utilizarea topitorului cu abur.
extragerea cerii prin topire în apă şi presare ulterioară sau concomitentă, si separarea fazelor -
ceară şi apă. În acest scop sunt folosite prese de ceară şi sunt practicabile pentru extracţia cerii
din fagurii vechi
deoarece asigură extracţia cât mai mare a cerii curate din faguri cu procent mai scăzut faţa
cum sunt fagurii vechi.
Pentru extragerea cerii din căpăcele, răzătură, faguri din rame clăditoare sau faguri de bună
calitate poate fi utilizat un topitor special conceput pentru extragerea cerii de foarte bună
calitate. Şi aceste topitoare pot fi realizate din materiale inxidabile pentru a păstra calitatea
cerii.
 

Pasul 5 – PLANUL DE MARKETING

5.1 INCLUDE O CERCETARE DE PIATA

Piaţa apicolă romanească  

Consumul de miere din Romania ramane inca unul scazut, in ciuda beneficiilor pe care
acest produs le are pentru sanatate. La noi, consumul pe cap de locuitor al "alimentului-
medicament" este foarte mic, fiind cumparat mai ales pentru proprietatile sale unice.
Comparativ, faptele stau astfel: in tara noastra, media anuala a consumului de locuitor este de
circa 100-150 de grame, in timp ce in Germania se ridica la 1.500-1.700 de grame. In
Romania, se obtin in medie circa 15.000 de tone de miere din care circa 85% este destinata
exportului.
Cea mai mare parte este trimisa in Germania, Italia si pe indepartatul continent asiatic,
in Japonia, chiar daca tara vecina, China, este cel mai mare exportator mondial de miere de
albine. De altfel, este bine cunoscut ca est-europenii importa miere din China pe care o
amesteca cu cea romaneasca.
Oferta de pe piata se diversifica de la an la an, iar pe rafturile magazinelor apar noi
sortimente cu ingrediente dintre cele mai interesante: miez de nuca, cocktail de fructe, fagure.
In curand, in magazine urmeaza sa apara si mierea exotica.
 

Totusi, mierea poliflora si cea de salcam inregistreaza cele mai bune vanzar deoarece
mierea poliflora este o miere din buchet floral, dulce si cu arome specifice florilor de camp,
 putin mai ieftina, dar foarte bogata in proprietati datorita buchetului floral. Mierea de salcam
este o miere de calitate superioara, mai scumpa, dar cu o aroma discreta de salcam, suava si
fina la gust.
5.2 Include cateva informatii despre tendintele pietei in industria in care activezi
Creșterea albinelor reprezintă o ocupație tradițională importantă în România. 
În prezent, datorită poluării și diminuării   numărului familiilor de albine la scară  planetară,
mierea și celelalte produse apicole  produse la noi sunt dintre cele mai apreciate în Europa și în
întreaga lume. România este una dintre puținele țări care  oferă miere ecologică, iar cererea
 pentru acest produs este departe de a putea fi acoperită. 
Scăderea masivă a numărului de familii de   albine a coborât producția mondială,
 precum și calitatea produselor apicole. Apariția de noi boli și dăunători și chimizarea excesivă
a agriculturii au făcut ca numărul familiilor de de albine sa cunoască o diminuare dramatică  
în multe țări. 
Pe de altă parte, creșterea fără precedent a   populației umane este pe cale să declanșeze  una
dintre cele mai grave crize꞉ criza  alimentară. Cererea este în creștere   vertiginoasă, iar oferta
este din ce în ce mai mică, produsele de substituție, care nu au   niciuna din valorile naturale și
curative ale produselor apicole, proliferând.
Cererea tot mai mare pentru produsele apicole și oferta tot mai mică, reprezintă  
oportunitatea unei afaceri cu vânzare garantată. 

5.3 Care sunt pietele pe care le tintesti

SC APICOLA SRL BACAU Str. Mihai Viteazu - CUI 11069201

TARGURI SI PIETE ORGANIZATE

 

5.4 Planul de produtie al fermei zootehnice

Specii AN 0 AN 1 AN 2 AN 3 AN 4 AN 5
Cap. Productie Cap. Produtie Cap. Produtie Cap Productie Cap Productie Cap Productie
kg Kg kg Kg kg kg

ALBINE 25 500 240 40 800 50 1.000 64 1.280 640 70 1.400 70 1.400

MIERE fam Fam. Fam. Fam. Fam. Fam.
TOTAL x x x x X X X X X x x x x x

Pentru anul o s-au luat in calcul la miere productia estimata din Certificatul de producator, iar pentru anul 3 au fost luate in calcul pentru
fiecare familie de albine productia:

- 20 kg miere/familie

Mentionam ca in anul 0 cantitatea de ceara obtinuta de la cele 25 familii albine nu este comerilaizata, intrucat se asigura fagurii necesari
cresterii numarului de albine, respectiv cresterea productiei si a numarului de UDE-URI.
 

5.5 Include informatii despre piata tinta a competitorilor tai si despre strategiile lor de
marketing
Pe cât de mare este oportunitatea de a dezvolta o fermă apicolă, pe atât de important
este ca marketingul și vânzarea produselor să se facă într -un mod activ, ofensiv. Cu cât vor fi
mai mulți  intermediari între producător și utilizatorii finali ai produselor, cu atât marja de
 profit a producătorului va fi mai mică. 
Căutarea clienților, a oportunităților, promovarea directă și investiția într -un mod de
 prezentare  profesională a produselor sunt căi prin care se poate ajunge să se maximizeze
 profitul unei ferme apicole.
În Italia fermele depășesc frecvent 1000 de familii, ceea ce demonstrează că apicultura
nu mai este doar o ocupație secundară de familie, ci este o afacere de sine stătătoare,
organizată astfel încât să valorifice din plin cererea din ce în ce mai mare de produse apicole.
Când avem produse de cea mai bună calitate, se impune ca promovarea să fie una
deosebită, menită să valorifice avantajul competitiv real de care dispunem.
5.6 Include o strategie detaliata de promovare
Componenta a activitatii promotionale a firmei, promovarea vanzarilor poate fi
definita drept un ansamblu de activitati, indreptate catre intermediari, vanzatori sau
consumatori, in scopul stimularii cresterii vanzarilor, pe termen scurt. Promovarea vanzarilor
este situata intre publicitate si vanzarea directa, avand in vedere ca nu se adreseaza nici unei
audiente masive, cum este cazul publicitatii, nici unui grup redus de persoane, cum este cazul
vanzarii directe. Acest tip de activitate promotionala poate fi utilizat pentru orice tip de
 produs, in general, dar cunoaste o frecventa mai mare pentru produsele de larg consum.
De obicei, efectele promovarii vanzarilor sunt imediate, dar au un efect limitat in timp.
De aceea actiunile de promovare a vanzarilor nu sunt utilizate in mod singular, ci in
combinatie cu celelalte forme de promovare, mai ales cu publicitatea.
In majoritatea cazurilor, promovarea vanzarilor vizeaza sporirea desfacerilor pe
anumite piete, in anumite perioade de timp, in situatii de exceptie etc., alaturand in acest scop
 procesului de vanzare o serie de facilitati adresate direct cumparatorilor potentiali.

Se poate spune ca actiunile de promovare a vanzarilor prezinta trei caracteristici

importante si anume:
  comunicarea 
 - ele capteaza atentia consumatorului si, de obicei, ii ofera acestuia
informatii care l-ar putea orienta catre produsul respectiv;
 

  stimulentul 
 - ele incorporeaza o oarecare concesie, ispita sau contributie care au o
anumita valoare pentru consumator;
  invitatia 
 - ele includ o invitatie clara de a incheia tranzactia pe loc.

In demersul sau de  promovare a vanzarilor, un agent economic se poate adresa

urmatoarelor grupuri distincte:
  vanzatorilor, care alcatuiesc reteaua de vanzari si care pot fi controlati in mod
direct de catre producatori;
  intermediarilor, care faciliteaza transferul produsului de la producator la
consumatorul final;
Daca tinta unui program de promovare a vanzarilor este reprezentata de vanzatori sau
intermediari, cele mai adecvate instrumente utilizate sunt animarea in reteaua proprie de
 puncte de vanzare, respectiv animarea in retelele externe de vanzare, indeosebi la nivelul
detailistilor. Se face apel la instrumente precum: reduceri acordate la lansarea pe piata a
 produsului, reduceri la cumpararea unor cantitati mari, oferirea gratuita a unor produse,
acordarea de premii, mostre gratuite, concursuri, vizite organizate etc.
• prescriptorilor, care recomanda, cu autoritate si in cunostinta de cauza, produsul.
Cele mai eficiente instrumente care pot fi utilizate, in acest caz, sunt: oferirea unor
mostre, organizarea unor seminarii sau conferinte, vizitarea unor fabrici etc.;
•  consumatorilor finali, in cazul carora cele mai cunoscute instrumente de
 promovare a vanzarilor sunt: cupoanele, soldurile, concursurile, mostrele,
degustarile, demonstratiile etc.

Principalele actiuni de promovare a vanzarilor pe care le poate intreprinde un agent

economic sunt:
  reducerea preturilor (tarifelor);
  vanzarile grupate;
  concursurile promotionale;
  publicitatea la locul vanzarii;
  merchandisingul;
  cadourile promotionale.
 

a. Reducer ea pretur il or   are un efect psihologic important asupra clientilor potentiali,
ea fiind receptata ca un gest de bunavointa din partea ofertantului si ca o dovada a pozitiei
solide a acestuia pe piata. In activitatea practica, reducerile de preturi pot fi utilizate:
  ca mijloc de eliminare a retinerilor de la cumparare ale anumitor categorii de
consumatori;
   pentru scaderea sau chiar lichidarea stocurilor de produse lent sau greu vandabile;

   pentru mentinerea vanzarilor la un nivel normal de eficienta in perioadele cand se

constata un reflux al cererii;
   pentru lichidarea stocurilor la produsele care urmeaza a fi inlocuite cu altele noi.

  reprezinta
b. Vanzarile grupate  ansamblul de tehnici promotionale ce vizeaza
vanzarea simultana sau succesiva a doua sau mai multe produse la un pret global, inferior
celui rezultat prin insumarea preturilor individuale. Aceasta modalitate de promovare a
vanzarilor prezinta avantaje atat pentru producator (care are posibilitatea de a-si vinde si
 produse mai putin solicitate), cat si pentru consumator (care are posibilitatea de a realiza unele
economii banesti).

  constituie
c. Concursurile promotionale  o modalitate ofensiva de popularizare a
ofertei unor agenti economici producatori sau firme comerciale (prezente in calitate de
sponsori), prin crearea in jurul lor a unei atmosfere de interes in randul publicului, care sa
favorizeze procesul de vanzare  .
Dupa continutul si modul lor de organizare, concursurile pot avea ca principale
obiective:
  cresterea consumului;
  atenuarea sezonalitatii vanzarilor;
  lansarea de noi modele ale produsului;
  stimularea distribuitorilor;
  contracararea actiunii promotionale a concurentilor;
  depistarea de noi adrese pentru publicitatea directa;
  descoperirea de argumente specifice ce pot fi utilizate in actiunile de promovare
etc.
 

d. Publ ici tatea la locul vanzari i  cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare, in cadrul

unitatilor comerciale, pentru a atrage, orienta si dirija interesul clientelei spre un anumit raion,
 produs sau oferta, utilizand in general mijloace auditive (sonore) pentru a readuce in memoria
cumparatorilor potentiali o marca, un produs, o unitate, precum si pentru a anunta o oferta
 promotionala.
Utilizand o serie de tehnici distincte, actiunile de publicitate la locul vanzarii urmaresc
sa transforme motivatia de cumparare in act de cumparare efectiv, sa „personalizeze” unitatile
comerciale si sa revitalizeze punctele de contact ale ofertantului cu consumatorii potentiali.

e. Merchandisingul cuprinde un ansamblu de tehnici utilizate in procesul

comercializarii, cu un rol promotional unanim acceptat, care se refera la prezentarea in cele
mai bune conditii (materiale si psihologice) a produselor si serviciilor oferite pietei.
In general, tehnicile specifice de merchandising se refera la:
  modalitatile optime de amplasare a produselor in spatiul de vanzare, pe suporturile
lor materiale;
  acordarea unei importante deosebite factorului vizual in vanzare;
  crearea unei imagini pozitive a unui produs in procesul de vanzare, prin
intermediul altor produse (crearea unei complementaritati intre produse, cu efecte
 pozitive asupra imaginii generale).
Tehnicile de merchandising enumerate anterior sunt utilizate cu precadere in retelele
comerciale cu amanuntul. Aceste tehnici joaca de asemenea un rol foarte important si in cazul
unor manifestari expozitionale, in cadrul carora ofertarea combinata a produselor apartinand
mai multor agenti economici poate genera o crestere a volumului contractelor economice.

, folosite ca mijloc de vanzare sau ca subiect de publicitate,

f. Cadouri le pr omotionale 
 privesc facilitatile (favorurile) pe care vanzatorul intelege sa le acorde cumparatorului, oferind
 prime, obiecte sau servicii –  cuprinse in pretul de vanzare al unui produs sub forma unor sume
modice –  in cadrul unor concursuri, jocuri sau loterii.
Cel mai bun lucru pe care îl poți face pentru a crește 
vizibilitatea companiei este să vinzi produse sau să oferi servicii de calitate, pe care piața le
dorește urmand ca apoi folosind mijloacele potrivite de promovare sa ajungi la rezultatele
dorite.
 

Flyer-ele sunt o alegere buna pentru servicii si produse de valoare mare, sau in cazul lansarii
unei afaceri.Corect plasate, sunt un mijloc de promovare eficient.
Forta reclamelor plasate pe mijloacele de transport este in general subestimata: aceasta
modalitate este destul de eficienta iar potentialul sau ridicat, in primul rand datorita folosirii ei
limitate, dar si datorita expunerii destul de mari a reclamei. O alegere buna este promovarea
 pe mijloacele de transport in comun (in orasele aglomerate), pe liniile lungi si care traverseaza
zonele cel mai intens circulate.
Campaniile de emailing: sunt o metoda ieftina, dar foarte eficienta de promovare si vanzare
 pe care o vom folosi, deoarece aceste campanii pot fi facute targetat si personalizat, avand o
 putere mare de convingere.
Direct mailing-ul (DM) in cadrul strategiei de promovare: este potrivit in special
daca furnizati servicii, atunci cand lansati un nou serviciu. Presupune costuri mult mai ridicate
fata de emailing. Pentru serviciile cu abonament lunar, o varianta mai putin costisitoare, dar
deseori si cu impact mai redus, o constituie bill insert-urile (flyer-ul promo este introdus in
 plicul de factura sau informatia este tiparita direct pe spatele facturii).
Televiziunea este un mediu publicitar care a cunoscut o dezvoltare exploziva in ultimele
decenii, asigurand o combinatie unica a sunetului, imaginii si miscarii.
Mesajele transmise prin intermediul televiziunii ajung la intreaga populatie. Acest mediu se
caracterizeaza prin naturalete, selectivitate geografica, costuri ridicate, viteza mare de
transmitere a mesajelor, scaderea eficientei datorita schimbarii canalului atunci cand se
transmite publicitate

5.8 Instrumentele de promovare pe care vrei sa le folosesti ca sa iti cresti Cifra de

afaceri.
Obiective ale promovarii vanzarilor:
- atragerea atentiei consumatorilor privind oferta firmei, castigarea de noi clienti;
- crearea unor noi ocazii de cumparare, incitare la achizitie imediata sau dintr-un anumit
magazin, aducerea marcii in atentia consumatorilor;
- cresterea loialitatii: confirmarea alegerii facute si incurajarea cumparatorilor sa sporeasca
numarul si cantitatea achizitiilor; 
- largirea distributiei: atrage atentia unor noi detailisti sau angrosisti asupra produsului 
- targurile si manifestarile comerciale internationale, nationale si locale, concursurile de
vanzari intre distribuitorii firmei sau intre membrii fortei de vanzare, obiecte promotionale
 personalizate etc. 
 

5.8 Preturi estimative aferente

Mierea - 8 lei/kg miere 

5.9 ANALIZA SWOT

  Puncte tari

  Firma o sa se evidentiaze prin calitate superioara a produselor comercializate cu

scopul satisfacerii clientilor.
  Utilizarea unei tehnologii moderne in vederea cresterii productivitatii.
  Atitudinea pozitiva a firmei in vederea imbunatatii continue a calitatii produselor.
  Realizarea de campanii de promovare intense si eficiente.
  Deschiderea unei expozitii permanente la sediul firmei.
  Cunoasterea concurentilor
  Varietatea produselor duce la acoperirea unui segment mai mare de piata.
  Personal amabil, instruit si capabil de a oferi suport in scopul consilierii clientilor.

  Puncte slabe

  Firma dispune de resurse financiare limitate

  Cresterea pretului de achizitie la stupi si accesorii
  Lipsa de experienta in domeniu a personalui.

  Oportunitati

  Preocuparea crescuta a populatiei pentru sanatate si preocuparii asupra consumarii de

 produse naturale.
  Obtinerea de finantari de la Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurala
  Intratrea pe alte piete : interne si externe
  Participarea la targuri nationale, internationale si expozitii.
  Receptivitatea populatiei.

  Amenintari

  Descresterea demografica duce la o scaderea a consumului de produse apicole.

  Fiscalitatea si birocratia duce la influentarea dezvoltarii
  Intrarea pe piata a noi competitori directi si agresivi.
  Cresterea preturilor la tratamente pentru albine.
  Deschiderea pietei nationale pentru produse straine.
  Concurenta crescuta.
  Conditii meteorologice nefavorabile.
  Imbolnavirea albinelor.

5.10  Include o lista a competitorilor principali

Principalele companii de pe piața de miere sunt Apis Prod, Apidava, Apicola Pastoral
Georgescu, Apimond și Akybud. 
 

Pasul 6 -Echipa

6.1 Cati salariati intentionezi sa angajezi?

-7 angajati
Secretara
Diretor Tehnic
Diretor Comercial
Apicultori-2
Soferi -2
Contabil
Paznici - 2

6.2. Organigrama

Administrator: Preotu Adriana- Alexandra

Secretara: Maties Anca
Director Comericial: Munteanu Irina
Director Tehnic : Lungu Daniela
Contabil: Maties Anca
Oameni lucratori: Anghel Alexandra, Ardeleanu Mihaela
Ambalare: Anghel Alexandra, Ardeleanu Mihaela
Soferi: Tomozei Neculaie, Munteanu Irina
Paznici: Tomozei Neculaie, Lungu Daniela
 

6.2  Descriere a fiecarui post

1.FIŞĂ de POST -DIRECTOR COMERCIAL

aferentă contractului de muncă nr. .230 din data de 19.06.2012  

Denumire post: Director Comercial

Locul desfăşurării muncii: la sediul central al companiei
Departament: Comercial
Subordonare: Administratorul
 Numele si prenumele salariatului: Munteanu Irina
 Numele sefului ierarhic: Preotu Adriana- Alexandra
Supervizare: Supervizează activitatea angajaţilor departamentului Comercial (3 paznici – unul
fiind și sofer,1 contabil ) 
• Relaţii funcţionale: cu angajaţii departamentelor Financiar -Contabil,
• Scopul postului: titularul postului are rolul de a asigura aplicarea corectă a
 procedurilor oper aţionale de achiziţii şi livrare. 
Activităţi principale: 
• Urmărirea zilnică a activităţii personalului aflat în subordine pentru asigurarea
aplicării corecte a procedurilor operaţionale de achiziţii şi livrare; 
• Organizarea departamentului Comercial pe criterii de “cost efficiency”, în vederea
optimizării activităţii de aprovizionare/livrare a mărfii către SC APICOLA SRL 
Sarcini şi îndatoriri specifice: 
• Asigurarea buclei de feed - back în urmărirea aplicării procedurilor comerciale şi a
stocurilor optime;
• Stabilirea unor relaţii bune cu furnizorii, pentru rezolvarea în timp util şi în bune
condiţii a tuturor problemelor ocazionale; 
• Prospectarea pieţei de profil şi a condiţiilor de achiziţii/livrare în vederea optimizării
continue a stocurilor, având ca scop final obţinerea unei rotaţii bune ale acestora şi realizarea
de profituri (protecţia marginii). 
Responsabilităţi ale postului: 
• Răspunde pentru calitatea negocierii contractelor/actelor adiţionale cu furnizorii; 
• Îşi asumă responsabilitatea pentru propunerile de noi furnizori, după ce a verificat
 poziţia în piaţă şi standardele serviciilor oferite de către aceştia; 
 

• Răspunde pentru calitatea activităţii personalului aflat în subordine şi pentru fluxul

operaţional la nivelul departamentului pe care-l conduce.

Specificaţiile postului: 
• Studii obligatorii: universitare economice; 
• Bună cunoaştere a mediului concurenţial de afaceri;  
• Experienţă în domeniul comercial de minim 4 ani; 
• Foarte bune cunoştinţe de limbă engleză; 
• Spirit de observaţie, dinamism, gândire comercială, eficienţă;  
• Excelente abilităţi de utilizare a computerului (Word, Excel); 
• Experienţa într -o funcţie de conducere şi de coordonare constituie un avantaj;  
• Reale şi excelente abilităţi de comunicare şi negociere. 
Deplasări 
• Frecvenţa: frecvent 
• Condiţii asigurate: diurnă, cazare, transport  
Relaţiile cu alte departamente: 
• descrise în Regulamentul de organizare şi funcţionare şi Regulamentul de ordine
interioară 

Condiţii de muncă: 
- munca este complexă, preponderent de bi rou;
- program normal de lucru, uneori prelungit.

Salarizare: Salariul brut lunar este de 2000RON lei noi, la care se adaugă sporurile
negociate.
Facilităţi: maşină de serviciu, telefon mobil, laptop. 
Sancţiunile aplicate pentru nerespectarea sarcinilor d e serviciu conform rigorilor
 prevăzute în fişa de post sunt descrise pe larg în Regulamentul intern (ROI).  
 

 
2.SECRETARA 

Numele si prenumele salariatului: Maties Anca 

 NUME SI PRENUME SALARIAT

Se subordoneaza:ADMINISTRATORULUI;

Numele sefului ierarhic: Preotu Adriana- Alexandra

Relatii functionale:

Secretara colaboreaza cu:

- ceilalti angajati ai firmei;
- Serviciul financiar-contabil pentru confirmarea evidentei stocurilor
- Coordonatorul departamentelor de marketing si secretariat

Pregatirea si experienta: 

Studii:
-absolvent al invatamantului superior sau mediu;
Vechime:
-sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu;
Cunostinte:
-sa posede cunostinte de calculator;
Aptitudini:
-inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza);
-capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin
furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali;
-corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii;
Atitudini: - receptivitate, spirit de echipa (sincer,dispus la colaborare)

Autoritate si libertate organizatorica: 

Daca este cazul

Responsabilitati si sarcini: 

Secretara desfasoara urmatoarele activitati:

- Intocmeste si actualizeaza baza de date;
- Intocmeste oferte de marfuri;
- Acorda asistenta d.p.d.v. tehnic si comercial clientilor si potentialilor clienti;
- Tine evidenta stocurilor;
- Intocmeste fisele de magazie
- Intretine relatiile cu clientii din portofoliu;
- Primeste vizitatorii;
- Asigura protocolul;
- Participa la sedintele saptamanale organizate in cadrul firmei;
 

In limita timpului disponibil si in conformitate cu dispozitiile primite participa la

indeplinirea atributiilor generale privind vanzarea marfurilor.

3.DIRECTOR TEHNIC

DEPARTAMENT: TEHNIC

• Obiectivul specif ic al mun cii :  

   organizarea activitatii departamenului tehnic;

   supervizarea activitatii personalului din cadrul departamentului tehnic;
   elaborarea programelor de modernizare tehnologica;
   dotarea tehnica adecvata activitatii societatii, oferirea de consultanta si consiliere
tehnica de specialitate;

• I ntegr area postul ui de mun ca i n str uctur a or gani zatori ca:  

1.   postul imediat superior: director general adjunct;

2.   postul imediat inferior: asistent tehnic;
3.   subordonari: - are in subordine: personalul din cadrul departamentului tehnic;

- este inlocuit de: director general adjunct;

- inlocuieste pe: directorul de productie;

   relatii: - ierarhice:director general, director general adjunct;

- functionale: director economic, director marketing si vanzari, director logistica, director

resurse umane, director productie, consilier juridic, asistent manager;

• Conditi i materi ale ale muncii :

   instrumente specifice activitatii de birou: laptop, imprimanta, fax, telefon mobil;

   masina de serviciu;

• Sarci ni si atr ibut ii al e postul ui de mun ca:  

   coordonarea activitatii departamentului tehnic, acordarea de consultanta si consiliere

tehnica directorului general adjunct in vederea luarii unor decizii eficiente in ceea ce
 priveste organizatia;
   intocmeste ofertele de pret pentru consultanta tehnica;
 

   colaboreaza cu directorul general adjunct in vederea organizarii comisiei de receptie a

 proiectelor executate si verifica periodic in teren exactitatea datelor din procesele
verbale de receptie;
   asigura intocmirea siuatiilor lunare a situatiilor de plata partiale sau definitive, pentru
 proiectele executate;
   asigura urmarirea proiectelor executate in ceea ce priveste incadrarea lor in permisele
de executie (graficul de executie) si clauzelor contractul de executie a proiectului;
   verifica intocmirea corecta a devizelor proiectelor de executie pentru lucrarile
contractate;
   asigura consultanta tehnica in alegerea solutiilor constructive in ceea ce priveste
ofertele finale catre clienti;
   luarea de masuri in domeniul protectiei muncii sub aspectul instruirii personalului si
examinarii asupra cunostintelor acestuia;
   orice alte sarcini trasate de superiorii ierarhici in functie de necesitatile
organizationale/departamentale in limitele de competenta ale postului ocupat;

• Pregatir ea necesara postului de munca:  

   de baza:superioare in domeniul tehnic de activitate;

   de specialitate: constructii;
   cursuri speciale: operare Pc, limbi straine, management organizational;

• Competentele postului de munca:  

   Cunostinte si deprinderi: 

1.  cunostinte tehnice in domeniul constructiilor;

2.  cunostinte in domeniul managementului organizitonal;

   cerinte aptitudinale: 

1.  nivel de inteligenta: mediu - superior (capacitate de analiza si sinteza, judecata

rapida);

   aptitudini speciale: 

1.  capacitate de a intelege mesajul verbal, scris;

2.  memorie dezvoltata, capacitate de retinere a informatiilor;
3.  usurinta in exprimare;
4.  flexibilitate in gandire;
5.  deductie logica;
6.  orientare spatiala;
7.  atentie concentrata si distributiva;
 

4. Postul: CONTABIL

2. Cerinte:
Studii: -absolvent al invatamantului superior economic de specialitate;
Vechime: -sa probeze o vechime de cel putin 3 ani in domeniu, cuprinzand toate
aspectele activitatii financiar-contabile;
Cunostinte: -sa posede cunostinte temeinice in ceea ce priveste sistemul organizatoric
si financiar-contabil;
-sa posede cunostinte solide in ceea ce priveste legislatia in vigoare privind domeniul
financiar-contabil;
-sa probeze o buna cunoastere a conducerii contabilitatii computerizate;
Aptitudini:
-inteligenta (gandire logica, memorie, capacitate de analiza si sinteza);
-capacitate de organizare si conducere a activitatii serviciului;
-capacitate de a prelucra informatiile, de a le interpreta si de a le valorifica prin luarea
de decizii sau prin furnizarea de date prelucrate altor factori decizionali;
-corectitudine, tenacitate, seriozitate, atitudine principiala in relatiile cu oamenii;
Atitudini:
-obiectivitate in aprecierea si analiza situatiilor economice, financiare si sociale,
receptivitate, spirit de echipa (sincer, dispus la colaborare)
3. Relatii:
Ierarhice:
-este subordonat Directorului General;
-are in subordine personalul compartimentului economic
Functionale:
-are relatii de serviciu cu toate serviciile, birourile si alte entitati functionale;
-are relatii cu persoane juridice si persoane fizice care au tangenta cu sfera sa de
activitate.

4. Atributii, competente si responsabilitati:

 

-organizeaza, indruma, conduce, controleaza si raspunde de desfasurarea in mod

eficient a activitatii financiar-contabile a societatii in conformitate cu dispozitiile legale in
vigoare;
-asigura, organizarea si gestionarea in mod eficient a integritatii intregului patrimoniu
al societatii in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare si normele sau reglementarile
interne ale societatatii;

-organizeaza si coordoneaza contabilitatea operatiilor de capital, contabilitatea

imobilizarilor, contabilitatea stocurilor, contabilitatea tertilor, contabilitatea trezoreriei,
contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor, contabilitatea angajamentelor si altor
elemente patrimoniale, contabilitatea de gestiune in conformitate cu legislatia in vigoare;
-urmareste respectarea principiilor contabile si ale evaluarii patrimoniului (prudentei,
 permanentei metodelor, continuitatii activitatii, independentei exercitiului, intangibilitatii
 bilantului de deschidere, necompensarii);
-organizeaza si coordoneaza controlul financiar preventiv, stabilind operatiunile si
documentele ce se supun controlului financiar preventiv, precum si persoanele care exercita
acest control;
-raspunde de consemnarea corecta si la timp, in scris, in momentul efectuarii ei, in
documente justificative a oricarei operatii care afecteaza patrimoniul societatii si de
inregistrarea cronologica si sistematica in evidenta contabila a documentelor justificative in
conformitate cu prevederile legale in vigoare;
-raspunde de stabilirea corecta a documentelor care se intocmesc si de circuitul lor in
cadrul societatii. Pe document se va trece in mod obligatoriu numele, prenumele si functia
celui care il intocmeste, semneaza si raspunde de realitatea datelor trecute in acestea;
-raspunde de efectuarea inventarierii generale a patrimoniului la inceputul activitatii,
cel putin odata pe an, pe parcursul functionarii sale, in orice situatii prevazute de lege si de
cite ori directorul general al societatii o cere;
-organizeaza si participa la intocmirea lucrarilor de inchidere a exercitiului financiar-
contabil, la operatiunile de inventariere a patrimoniului urmarind modul de valorificare a
rezultatelor inventarierii;
-raspunde de evidenta formularelor cu regim special;
-organizeaza controlul asupra operatiilor patrimoniale;
-raspunde de respectarea disciplinei de casa, a regulamentului operational de casa si a
celorlalte dispozitii privind operatiunile cu numerar, efectuind personal sau prin alta persoana
 

imputernicita, cel putin lunar si inopinant controlul casieriei, atit sub aspectul existentei
faptice a valorilor banesti cit si sub aspectul securitatii acestora;
-asigura si raspunde indeplinirea la termen a obligatiilor societatii fata de bugetul
statului si terti in conformitate cu dispozitiile legale in vigoare;
-supervizeaza implementarea procedurilor de contabilitate cu ajutorul programului
informational;
-supravegheaza reconcilierea si inchiderea conturilor;
-asigura si raspunde de elaborarea balantei de verificare la termenele stabilite de
legislatia in vigoare;
-efectueaza analiza financiar contabila pe baza de bilant, pe care o prezinta in consiliul
de administratie si respectiv adunarii generale a asociatilor;
-este consultat de catre entitatile functionale ale societatii in legatura cu problemele
referitoare la activitatea serviciului;
-este consultat de catre conducerea societatii in probleme care sunt de competenta
serviciului;
-avizeaza lucrari pe probleme de contabilitate a stocurilor, de urmarire, evidenta,
decontari, cheltuieli-venituri, bilant, analize de sistem, tehnica de calcul;
-participa la sustinerea si discutarea lucrarilor elaborate in cadrul serviciului;
-intocmeste aprecieri asupra activitatii desfasurate de personalul din subordine si
 propune pentru promovare si stimulare materiala pe cei mai buni;
-reprezinta societatea in cazurile incredintate prin delegare;
-raspunde de eficienta si calitatea lucrarilor executate in cadrul serviciului la termenele
stabilite prin reglementari interne sau prin alte acte normative;
-raspunde de buna pregatire profesionala a salariatilor din subordine si propune masuri
 pentru perfectionarea cunostintelor acestora;
-raspunde de respectarea programului de lucru si a disciplinei muncii in cadrul
serviciului pe care il coordoneaza;
-raspunde de indeplinirea oricaror altor sarcini prevazute de Legea contabilitatii
82/1991, de regulamentul de aplicare a acesteia, precum si de celelalte reglementari legale in
vigoare, pe linie economica si financiar-contabila;
-raspunde disciplinar, civil, material si penal, pentru pagubele provocate unitatii prin
executarea defectuoasa a atributiilor sau prin neexecutarea acestora.
 

5. APICULTOR  
Organizatia: SC ……………. SRL
Denumirea postului: Apicultor
Codul COR: 612301
Titularul postului:

Scopul postului ,activitati principale si responsabilitati :

Crescatorul de albine are grija de coloniile de albine si colecteaza mierea si alte produse ale
acestora.

ATRIBUTIILE POSTULUI
sa întretina colonia de albine,
sa se asigure ca aceasta sunt în stare buna,
sa înmulteasca si sa combine coloniile,
sa înlocuiasca matca din colonia de albine la nevoie.
sa colecteze mierea,
sa extraga laptisor de matca, venin de albina si alte produse.
sa execute servicii de polenizare pentru livezi si pentru alte culturi.

Poate sa creasca colonii de albine pentru a le vinde altora.

DESFASURAREA ACTIVITATII

În general în aer liber, la stupii de albine.

Contactul cu albinele, cu conditii de vreme schimbatoare, uneori cu substante chimice, toate

sunt inevitabile.
De notat faptul ca exista oameni care sunt extrem de alergici la întepatura de albine.

RESPONSABILITATILE POSTULUI DE MUNCA

În raport cu aparatura si materialele
utilizate:
 

stupi, inclusiv rame pentru faguri, unelte manuale, lampa de fum pentru calmarea albinelor
când se lucreaza la stupi.
Se pot folosi si substante chimice în caul în care stupul este infectat de o boala.

CERINTELE POSTULUI
Studii necesare:
Curs de calificare în domeniu
APTITUDINI SI DEPRINDERI NECESARE:
rabdare
abilitatea de a reactiona rapid în situatii critice.

6.FISA POSTULUI

POSTUL: Sofer

CERINTE:
- scoala de conducatori auto categoria B+C+E;
- atestat sofer profesionist transport marfa;
- fara cazier judiciar;
- fara antecedente rutiere grave (penal sau cu permis suspendat);
- 10 clase + scoala profesionala/ studii medii;
- experienta de cel putin 3 (trei) ani in conducerea de autovehicule in trafic international de
marfa;
- cunostinte minime de mecanica auto;
- cunoasterea la nivel conversational a unei limbi de circulatie internationala (engleza,
germana, franceza).

RELATII IERARHICE:
- este subordonat: sefului parcului auto (Coordonator Transport)
- are în subordine: nu are angajati în subordine

OBLIGATII:
- este obligat sa se prezinte la serviciu la ora fixata in program, odihnit, in tinuta
corespunzatoare si sa respecte programul stabilit;
- participa la pregatirea programului si la instructajele NTS si PSI;
- va cunoaste si va respecta prevederile legale cu privire la circulatia pe drumurile publice, in
trafic intern si international de marfuri;
- pastreaza certificatul de înmatriculare, licenta de executie si copia licentei de transport,
 precum si actele masinii în conditii corespunzatoare, le prezinta la cerere organelor de
control;
- nu paraseste locul de munca decat in cazuri deosebite si numai cu aprobarea sefului de
 birou;
- nu va conduce autovehiculul obosit sau sub influenta alcoolului, drogurilor,
medicamentelor, etc. , care reduc capacitatea de conducere;
- soferului ii este interzis sa transporte alte marfuri in afara celor trecute in documentele de
 

transport;
- soferul va respecta cu strictete intinerariul si instructiunile primite de la seful de birou;
- soferului ii este interzis sa vorbeasca in numele firmei cu orice client al acesteia fara avizul
 prealabil al sefului coordonator;
- se comporta civilizat în relatiile cu clientii, colegii de serviciu, superiorii ierarhici si
organele de control;
- atat la plecare cat si la sosirea din cursa, verifica starea tehnica a autovehicului, inclusiv
anvelopele. Dupa verificare intocmeste impreuna cu seful coordonator un proces verbal de
constatare, pe care il semneaza si il prezinta Biroului Auto;
- nu pleaca în cursa daca constata defectiuni / nereguli ale autovehiculului si îsi anunta
imediat superiorul pentru a se remedia defectiunile;
- nu circula fara ca aparatul tahograf / contorul de înregistrare a km-lor sa fie în functiune;
- la sosirea din cursa preda sefului direct Foaia de Parcurs completata corespunzator, insotita
de decontul justificativ de cheltuieli si diagramele tahograf;
- la incheierea unei curse verfica:
confirmarea primirii transportului de catre beneficiarul trecut in documentele de transport
 prin aplicarea stampilei si semnaturii acestuia in rubrica special destinata acestui scop;
inchiderea fara rezerve a carnetului TIR de catre vama de destinatie, dupa caz.
- in timpul operatiunii de incarcare a compartimentelor pentru marfa, soferul are urmatoarele
obligatii:
sa supravegheze dispunerea corecta a marfii pe platforma autovehiculului astfel incat sa nu
fie depasita sarcina maxima admisibila pe axe;
sa fixeze si sa asigure incarcatura (cu chituci, sipci de lemn, centuri de ancorare sau alte
materiale) astfel incat transportul acesteia sa se efectueze in conditii de maxima siguranta.
- inainte de plecarea in cursa soferul are obligatia sa verifice:
concordanta dintre documentele de transport (CMR si carnet TIR), documentele marfii, tipul
marfii si specificatiile din comanda de transport primita de la birou;
aplicarea stampilei expeditorului pe documentul de transport CMR, in rubrica special
destinata acestui scop.
- soferul nu are voie sa ia in cabina persoane straine, este interzis sa treaca frontiera romana
si cea straina a persoanelor necunoscute;
- la parcarea autovehiculului soferul va lua toate masurile pentru asigurarea masinii, a
compartimentelor de marfa si a sigiliilor aplicate pe acestea;
- comunica imediat sefului direct telefonic sau prin orice alt mijloc orice eveniment de
circulatie în care este implicat;
- soferul va duce la indeplinire orice alte dispozitii primite de la seful de birou.

RESPONSABILITATI:
Soferul raspunde personal de:
- integritatea autovehiculului pe care il are in primire;
- integritatea marfurilor transportate;
- cheltuirea judicioasa a sumelor primite ca avans de deplasare;
- intretinerea autovehiculului, ceea ce presupune:
- efectuarea la timp a reviziilor, schimburilor de ulei si filtre, gresarea elementelor ce necesita
aceasta operatiune;
- exploatarea autovehiculului in conformitate cu instructiunile prevazute in cartea tehnica a
acestuia;
- tine evidenta valabilitatii tuturor documentelor si verificarilor vehiculului;
- tine legatura cu operatorul de transport care-l coordoneaza direct, transmitand informatii
despre desfasurarea cursei;
 

- soferul va raspunde personal in fata organelor in drept (politie, vama) de marfurile

transportate si netrecute in documentele de transport;
- soferul va raspunde in fata legii pentru pagubele cauzate firmei din vina sa si va avea
contractul de munca desfacut potrivit art 130 litera i) din Codul Muncii.

7. FISA DE POST PAZNIC  

1. Denumirea compartimentului: 
Logistica / Administrativ

2. Denumirea postului: 
Paznic 

3. Numele si prenumele salariatului: 

 NUME SI PRENUME SALARIAT

4. Se subordoneaza: 
Director General

5. Numele sefului ierarhic: 

 NUME SI PRENUME SEF IERARHIC

6. Subordoneaza: 
 Numai daca este cazul

7. Drept de semnatura: 
Intern:
Extern:

8. Relatii functionale: 
 

9. Pregatirea si experienta: 
Studii medii, Scoala de soferi categoria B

10. Autoritate si libertate organizatorica: 

Daca este cazul

11. Responsabilitati si sarcini: 

- Asigura paza cladirii;
- Comunica catre conducere posibilele tentative de efractie;
- Curatenie in incinta gradinii;
- Mentine legatura cu institutiile care asigura utilitati generale;
- Indeplineste atributii privind implementarea si functionarea SMC, in cadrul organizatiei.

12. Sanctiuni pentru nerespectarea fisei postului sau a anexelor acestora: 

Daca este cazul

 

6.4 CV al fiecarui angajat

 

Curriculum Vitae

INFORMAŢII PERSONALE 
 Nume Munteanu Irina
Adresă  Com. Magura Jud. Bacau nr. 827
Telefon 0748818694
E-mail Irines2009@yahoo.com
 Naţionalitate  Romana
Data naşterii  19.08.1990

EDUCAŢIE ŞI FORMARE  
Perioada (de la - până la)  2005-2009
 Numele şi tipul instituţiei de învăţământ şi al Colegiul Tehnic Anghel Saligny, Bacau
organizaţiei profesionale prin care s-a realizat formarea
 profesională 
Domeniul studiat/aptitudini ocupaţionale  Tehnic
Tipul calificării/diploma obţinută  Tehnician Proiectant CAD
 Nivelul de clasificare a formei de instruire/învăţământ  III
2009-2012
Facultatea de Inginerie, Bacau
Specializarea:Inginerie si Management

APTITUDINI ŞI COMPETENŢE PERSONALE   Tenacitate, comunicativ, optimism, spirit

de echipa, responsabilitate.
Limba maternă  Romana
Limbi străine cunoscute  Engleza bine

Aptitudini şi competenţe sociale  Adaptare la situatii noi,buna relationare

interpersonala, evitarea si aplanarea
situatiilor conflictuale.
Aptitudini şi competenţe tehnice  Utilizare calculator si Microsoft office
 

 
Curriculum Vitae

ANCA MATIES
F, 18.05.1989, necasatorita
Adresa: ORIZONTULUI 10
Telefon: 0745891494
Email anca.maties@gmail.com
Permis conducere: -
Stagiu militar: n/a
Oras de domiciliu: BACAU
Oras de lucru: Bacau
Nivel Cariera: Entry-Level/Primii 3 Ani Exp
Disponibil: oricand

EXPERIENTA Vanzator In Magazin,Gestionar In Prezent 05.11.2008 -

23.01.2012
Firma: SC.MEXXEM.SRL
Oras lucru: Bacau
Salariu: CONFIDENTIAL
Departament: Customer, Client Service
Domeniu Activitate Firma: Comert cu amanuntul al incaltamintei si al articolelor din
 piele,in magazine specializate.
Responsabilitati:
Gestiunea fizica a stocului de marfa,miscarea stocurilor in incinta magazinului si a
depozitului
aferent,evidenta documentelor de transport emise si primite cu semnaturile de predare
si primire la zi,inventarul lunar prin sondaj a stocurilor de marfa.
Punerea la dispozitia cilentilor servicii salutand,ajustand si raspunzand la intrebarile
si plangerile acestora.
Calitatea raportarilor si a informarilor,imbunatatirea permanenta a calitatii pregatirii
 profesionale
si de specialitate,pastrarea confidentialitatii informatiilor legate de firma.
Utilizarea si pastrarea in bune conditii a documentelor cu regim special.
 

Beneficii:
Bonuri de masa.
Comision din vanzari.

PROIECTANT-CAD 22.10.2008 - 08.01.2009

Firma: CENTRUL DE PROIECTARI BC
Oras lucru: Bacau
Salariu: 800
Departament: Arhitectura, Design
Domeniu Activitate Firma: PROIECTARI
Responsabilitati:
PROIECTANT-Arhicad
Proiectare 3D a unor constructii civile si industriale
.
Hostess-promotor 03.09.2007 - 03.07.2008
Firma: FIRME COMERCIALE
Oras lucru: Bacau
Salariu: 1000RON
Departament: Industria Alimentara
Domeniu Activitate Firma: Nestle- prezentare prod „kit-kat” 
Procter &Gamble- prezentare prod „bonux” 
Coty- prezentare prod „adidas” 
Tnuva-prezentare oferta
Enjoy-Prezentare si informare
Spriders-Prezentare si informare
Billa-Prezentare si informare
Capry-Sanne-Prezentare si informare
Responsabilitati:
Comunicare,prezentare,munca in echipa,identificare potentiali clienti,atingerea si
depasirea
unui anumit target de vanzari,
Recomandari: NESTLE
COTY
PROCTER &GAMBLE
 

Realizari:
-
Locurile de munca pe care le-am avut au avut ca esenta si suport comunicarea
amiabila
si explicita pentru ca fara de acestea prezentarea produsului,vinderea sau chiar
scoaterea
 pe piata ar fi fost imposibila.
Munca de echipa este un alt element de baza in cadrul locurilor de munca pe care
le-am avut.

OSPATAR BARMAN 03.05.2007 - 03.09.2007

Firma: CUMETRO.SRL
Oras lucru: Bacau
Salariu: 700RON
Departament: Industria Alimentara
Domeniu Activitate Firma: Comert cu amanuntul in magazine nespecializate, cu
vanzare
 predominanata de produse alimentare,bauturi si tutun.
Responsabilitati:
Comunicare,munca in echipa,servire.
Recomandari: HRISCU-administrator
EDUCATIE Studii:
2004-2008 LIC "ANGHEL SALIGNY"
2009-UNIVERSITATEA VASILE ALECSANDRI BACAU
Cursuri, atestate si premii:
ATESTAT CALIFICARE DE NIV.3 "TEHNICEAN DESENATOR CONSTRUCTII
SI INSTALATII
APTITUDINI Limbi straine(Nivel cunoastere):
engleza (avansat)
franceza (incepator)
Cunostinte PC:
CUNOSTIINTE PC:
-EXCEL
-WORD
 

-CAD
-ARHI-CAD
Alte cunostinte, aptitudini sau observatii relevante pentru CVul tau
SPIRIT ORGANIZATORIC
CAPACITATE DE CONVINGERE
CREATIVITATE
INITIATIVA
ASUMAREA RESPONSABILITATILOR PROFESIONALE
SERIOZITATE
DESCHISA LA PROVOCARI
 

Informaţii
personale
 Nume / Lungu Daniela Ionela
Prenume
Adresă  Str Condorilor,nr. 206 Bacau
Telefon 0746771014
 Naţionalitate  Romana
Data naşterii  29 iulie 1989
Sex Feminin
Educaţie şi
formare
Perioada Septembrie 1997-2011
Calificarea /   Certificat de promovare  a Testelor Nationale, sesiunea iunie 2004;


diploma   Certificat de absolvire  a Ciclului Inferior al Liceului, Filiera: Tehnologica, Profilul: tehnic, 2007;


obţinută    Certificat de absolvire a Liceului, Bacau, 2009;



  CERTIFICAT DE CALIFICARE PROFESIONALA, NIVEL 3; Filiera: Tehnologica; Profil: tehnic;



Calificarea profesionala : „TEHNICIAN OPERATOR TEHNICA DE CALCUL”;  

  DIPLOMA DE ABSOLVIRE A EXAMENULUI DE BACALAUREAT; IULIE 2008, MEDIA: 7,84; 


Disciplinele Electrotehnica Aplicata,Mecanica,Economie,CDS:Securitate si Sanatate in Munca,Matematica,Fizica,Masurari

 principale Electrice si Electronice,Desen Tehnic
studiate
 Numele şi tipul Liceul tehnic ,,LETEA´´Bacau, 2004-2008, Universitatea „Vasile Alecsandri ” Bacau, 2009 -
instituţiei de  prezent;Departamentul pentru pregatirea personalului didactic ,2009-prezent
învăţământ
Limba Romana 
maternă 
Limbi străine
cunoscute
Înţelegere  Vorbire Scriere
Ascultare Citire Participare la Discurs oral Exprimare scrisă 
conversaţie 
Limba
C2 Dependent C1 Dependent C2 Dependent C2 Depndent C2 Dependent
franceza
Limba
A2 Independent A1 Independent A2 Dependent A1 Independent A1 Independent
engleza
Limba
B1 Independent A2 Dependent B1 Independent A2 Dependent A2 Independent
spaniola

Competenţe şi Spirit de echipa,creativitate,rezistenta la stres, tensiune sau program incarcat.

abilităţi sociale 
Competenţe şi Spirit organizatoric; detin o buna logistica de organizare si experienta in managementul de proiect (realizare
aptitudini  proiecte, intocmire, punere in aplicare).
organizatorice
 

Competenţe şi Abilitati de utilizare a computerului;experienta in creare de proiecte, lucrari pentru dezbateri, pentru conferinte,
aptitudini de  prezentari, grafice, pliante, programe de activitati,etc.
Foarte buna stapanire a instrumentelor Microsoft Office (Word, Excel, Access, Publisher si Power Point
utilizare a
calculatorului
Alte Adaptabilitate in orice mediu de munca, invatare in timp foarte scurt, gandire analitica, capacitate de convingere,
competenţe şi realizarea de rationamente logice rapide, capacitate de exprimare lingvistica la un nivel ridicat
aptitudini

6.5 Beneficii salariale suplimentare oferite angajatilor

Beneficiile salariale ale angajaţilor cuprind: 

a) salarii, indemnizaţii şi contribuţii de asigurări sociale; 

 b) absenţe pe termen scurt compensate (concediul de odihnă anual plătit şi concediul

medical plătit) atunci cînd absenţele se aşteaptă să aibă loc în termen de 12 luni de la sfîrşitul

 perioadei în care angajatul a prestat serviciul în cauză (salariul cuprinde  salariul de bază

(salariul tarifar, salariul funcţiei), salariul suplimentar (adaosuri şi sporuri la salariul de bază)

şi alte plăţi de stimulare şi compensare); 

c) participări la profit (recompense conform rezultatelor activităţii anuale) şi prime de

achitat în termen de 12 luni de la sfîrşitul perioadei în care angajatul a prestat serviciul în

cauză;  

d) beneficii nemonetare (asistenţă medicală, cazare, transport, alte servicii sau bunuri

gratuite sau subvenţionate) pentru angajaţii curenţi. 

6.6 Care este legislatia muncii in vigoare

1. Hotărâre nr. 245 din 16 martie 2011 privind aprobarea Programului Naţional Apicol pentru  
 perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru
apicultura, precum şi a valorii sprijinului financiar Publicat în Monitorul Oficial cu numărul 
213 din data de 28 martie 2011
2. Legea apiculturii nr. 89 din 28 aprilie 1998 - REPUBLICARE*) Publicat în Monitorul
Oficial cu numărul 549 din data de 5 august 2010 1 
 

3. Legea nr. 266/2009 pentru modificarea si completarea art. 7 din Legea apiculturii nr.
89/1998 Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 13 iulie 2009
4. Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003 pentru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor
de bovine, ovine, păsări, albine şi viermi de mătase din România  
5. Ordinul Ministrului nr.413/20.06.2008 privind aprobarea criteriilor de acreditare a stupinei
de multiplicare
6. Ordin 522/798/317/2003 al Ministrului Agriculturii, alimentaţiei şi pădurilor şi al
ministrului sănătăţii şi familiei şi presedintelui Autoritãţii Naţionale pentru Protecţia
Consumatorilor pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, conţinutul, originea,
 prezentarea, compoziţia, calitatea şi etichetarea mierii;
7. Regulamentul (CE) NR. 939/2007 al comisiei din 7 august 2007 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere în aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului privind acțiunile de îmbunătățire a
condițiilor de producție și comercializare a produselor apic ole
8. Directiva 92/65/CEE A Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerințele de sănătate
animală care reglementează schimburile și importurile în Comunitate de animale, material
seminal, ovule și embrioni care nu se supun, în ceea ce privește cerințele de sănătate animală,  
reglementărilor comunitare speciale prevăzute în anexa A punctul I la Directiva 90/425/EEC 
9. Ordin nr. 63 din 7 martie 2007 privind aprobarea Normei sanitare care stabileşte reguli de  
sănătate animala ce reglementează producţia, prelucrarea, distribuţia şi introducerea
 produselor de origine animala destinate pentru consum uman
10. Ordin 93/2008 - autorizare unitati care produc, proceseaza, depoziteaza, transporta,
distribuie produse de origine animala
11. Legea privind codul consumului, legea nr. 296/2004, republicat 2008 Codul Consumului
Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 24 martie 2008
12. OG nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile si completarile ulterioare
13. Legea nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianţilor în relaţia
cu consumatorii şi armonizarea reglementărilor cu legislaţia europeană privind protecţia  
consumatorilor, cu modificările ulterioare; 
14. Lege nr. 150/2004 privind siguranţa alimentelor şi a hra nei pentru animale;
15. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor și a cerințelor generale ale
legislației alimentare, de instituire a Autorității Europene pentru Siguranța Alimentară și de
stabilire a procedurilor în domeniul siguranței produselor alimentare
16. Regulamentul (CE) NR. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura
verificarea conformităţii cu legislaţia privind hrana pentru animale şi produsele alimentare şi
cu normele de sănătate animală şi de bunăstare a  animalelor;
17. OUG nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii
alimentelor, republicată; 
18. Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de
alertă pentru alimente şi furaje; 
19. Ordin ANSVSA nr. 79/2008, cu modificările şi completările ulterioare privind aprobarea 
normei sanitar veterinare privind notificarea internă şi declararea oficială a unor boli  
transmisibile ale animalelor
20. REGULAMENTUL (CEE) NR. 2377/90 AL CONSILIULUI din 26 iunie 1990 de
stabilire a unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de
 produse medicinale veterinare în alimentele de origine animală 
21. DIRECTIVA 2001/110/CE A CONSILIULUI din 20 decembrie 2001 privind mierea
22. CODEX STANDARD FOR HONEY - CODEX STAN 12-1981
23. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igienă care se
aplică alimentelor de origine animală; 
 

24. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificările şi completările ulter ioare

25. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind menţiunile nutriţionale şi de sănătate asociate 
alimentelor;
26. Regulamentul (CE) nr.1925/2006 privind adăugarea de vitamine şi minerale şi de alte  
substanţe la alimente ; 
27. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinaţi
utilizării în produsele alimentare pentru consum uman, cu modificarile si completarile
ulterioare;
28. Regulamentul (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizări comune a pieţelor
agricole şi privind dispoziţii specifice referitoare la anumite produse agricole („Regulamentul
unic OCP”); 
 

PASUL 7 – Declaratii financiare

7.1 Detaliaza strategia de achizitii de la cine cumperi materia prima si ce profit ai

MASINI SI UTILAJE APICOLE VALOARE

LEI
1 STUPI ORIZINTALI CU 18-20 rame –  25 buc 3.200
2 CENTRUFUGA TABLA ZINCATA 300

3 AFUMATOR, BIDOANE PLASTIC PENTRU 150

MIERE,CUTITE, DALTI
TOTAL 3650

Obiectivul general al investitiei il constituie cresterea volumui productiei destinate

comercializarii printr-o utilizare mai buna a factorilor de productie.
Obiectivele economico-financiare ale investitiei sunt reducerea costurilor de productie
si resterea rentabilitatii eonomice a exploatatiei agriole, cresterea viabilitatii economice,
respectiv cresterea venitului.
Obiectul propus prin proiect este in acord cu potentialul zonei unde abundenta si
varietatea resurselor melifere din flora spontana si cultivata asigura din belsug hrana
albinelor de primavara foarte timpuriu pana toamna tarziu.Aest fapt impune implicarea
fortei de munca in dezvoltarea apiculturii si dotarea cu echipamente noi si moderne in
vederea exploatarii eficiente a intregului potential existent.
Activitatile din cadrul fermei de semi-subzistenta a SC PRO-ALBINA SRL au ca scop
 principal obtinerea unei productii marfa din apicultura si consta in cresterea si exploatarea
celor 25 familii de albine (2,075 UDE) detinute in sistem clasic. (Un UDE este –  0.083)
Cresterea si exploatarea celor 25 familii de albine detinute in sistem clasic, a celor
1,11 ha teren arabil, duc la acumularea unui total de 2, 260 UDE-uri.
SC PRO-ALBINA SRL vizeaza dezvoltarea si cresterea numarului de familii de albine
in urmatorii 3 ani pana la cel putin 64 familii respetiv 5,497 UDE, deci o crestere de 3,237
UDE-uri, respectand in acest fel conditia de a creste in 3 ani cu 3 UDE.
Concomitent va creste si cantitatea de produse apicole comercializate, ajungand in anul 3
la o crestere de 190% respectandu-se conditiile cerute.
In perioada de 5 ani, cuprinsa in acest plan de afaceri, investitia previzionata va avea o
valoare de 7.500 euro, reprezentand valoarea sprijinului acordat prin masura 141.
Investiile propuse in planul de afaceri , pentru perioada de 3 ani, au o valoare
estimativa de 4.500 euro.
Diferenta de aproximtiv 4.000 de euro vor fi folositi la ahizitionarea de 39 de stupi
orizontali cu 18-20 de rame. Cu acest numar de stupi isi mareste stupina pana in anul 3,
asigurand cresterea cu cel putin 3 UDE.
In ani 4 si 5 SC PRO-ALBINA SRL preconizeaza sa construiasca o incapere pentru
extractie miere, dotata conform normelor europene cu gresie, faianta, apa curenta, se vor
achizitiona stupi in vederea inlocuirii celor deteriorati, recipienti inox de 50 l pentru
depozitarea si transportul mierii.Toate acestea concura la cresterea indicilor de calitate ai
mieri extrase.
 

7.2 Sistemul contabil

Societate în comandită simplă 
-  În cadrul acestei societăți asociații răspund nelimitat şi solidar pentru obligaţiile sociale.
Creditorii societăţii se vor îndrepta mai întâi împotriva acesteia pentru obligaţiile ei şi, numai
dacă societatea nu le plăteşte în termen de cel mult 15 zile de la data punerii în întârziere, se
vor putea îndrepta împotriva acestor asociaţi.  
-  Societatea comercială va avea cel puţin doi asociaţi, în afară de cazul când legea prevede
altfel. 
-  Se constituie prin contract de societate  
-  Contractul de societate poate fi încheiat sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv  
-  Forma autentică a actului constitutiv este obligatorie atunci când: 
a)printre bunurile subscrise ca aport la capitalul social se află un imobil;  
 b) se constituie o societate în nume colectiv sau în comandită simplă; 
-  Este obligată să verse integral la data constituirii capitalul social subscris.  
-  Administraţia societăţii în comandită simplă se va încredinţa unuia sau mai multor  asociaţi
comanditaţi. 
-  Comanditarul poate încheia operaţiuni în contul societăţii numai pe baza unei procuri
speciale pentru operaţiuni determinate, dată de reprezentanţii societăţii şi înscrisă în registrul
comerţului. În caz contrar, comanditarul devine răspunzător faţă de terţi nelimitat şi solidar,
 pentru toate obligaţiunile societăţii contractate de la data operaţiunii încheiate de el.  

7.4 Calculeaza vanzarile anuale

Categoria ANUL 0 ANUL 3

Venituri 1.920 5.120

Cheltuieli 1.475 3.776

Rezultat Brut 445 1344

Cheltuielile luate in calcul pentru fiecare familie de albine sunt de 59 de lei si sunt
reprezentate de cheltuieli cu mediamentele si biostimulatorii neesari, cat si cheltuielile cu
transportul stupilor in pastoral, respectiv taxele necesare inscrierii ca produator ecologic.
Astfel:
cheltuieli anul 0: 25 fam. albine X 59 lei/fam=1.475 lei,
cheltuieli anul 3: 64fam. albine X 59 lei/fam= 3.776 lei,

TOTAL
cheltuieli anul 0: 1.475 lei
cheltuieli anul 3: 3.776 lei

Pentru obtinerea veniturilor s-a luat in calcul un pret de 8 lei/kg miere.

Astfel,
venituri anul 0: la 25fam. albine : 240 kg miere X 8 lei/kg= 1.920 lei
venituri anul 3: la 64 fam albine : 640 kg miere X 8 lei/kg= 5.120 lei
TOTAL
 

venituri anul 0: 1.920 lei

venituri anul 3: 5.120 lei

Diferenta intre productia de miere realizata si comercializata este reprezentata de

consumul propriu familal cat si consumul necesar iernarii familiilor de albine. De asemenea,
 putem constata o crestere previzionata a productiei destinata comerializari cu 190% si
cresterea cu 3.237 a numarului de UDE.

7.6 Vanzarile de rulaj

Se calculeaza din contul 711  –  “variatia stocurilor” 

Contul 711 este un cont bifunctional, iar intelegerea modului sau de functionare este foarte
importanta pentru contabilizarea productiei.
Contul se :
  crediteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor si productiei
neterminate obtinute si cu diferentele de pret aferente;
  debiteaza cu costul de productie sau cu pretul standard al produselor sau productiei
neterminate iesite din gestiune si cu diferentele de pret aferente;
Rulajul reprezinta sumele inregistrate succesiv intr-o perioada de gestiune in debitul si
creditul unui cont corespunzator cresterilor si micsorarilor determinate de operatiile
economice referitoare la contul respectiv.
A inscrie o suma in debitul unui cont inseamna a debita acel cont, iar sumele inregistrate in
debitul contului se numesc sume debitoare.
A inscrie o suma in creditul unui cont inseamna a credita acel cont, iar sumele evidentiate in
creditul contului se numesc sume creditoare.

Rulajul este de doua feluri:

  Rulajul debitor - totalitatea inregistrarilor facute intr-o perioada de gestiune pe partea


de debit a unui cont;

  Rulajul creditor - totalitatea inregistrarilor facute pe partea de credit a unui cont intr-


o perioada de gestiune.

Soldul contului este diferenta dintre debitul si creditul unui cont, adica diferenta dintre
rulaje, stabilita la un interval de timp dat, sau de cate ori este nevoie. In situatia in care totalul
sumelor debitoare este egal cu totalul sumelor creditoare, soldul este zero, iar contul este
soldat sau balansat si el nu apare in bilantul contabil.

Soldul poate fi :

  sold initial - reflecta existentul de la inceputul lunii, respectiv starea elementului la

deschiderea exercitiului. Poate fi debitor sau creditor in functie de continutul
economic al contului;

  sold curent - adica stabilit dupa fiecare operatie economico - financiara. El se

determina prin adunarea la soldul initial a cresterilor suferite de elementul patrimonial
si scaderea din rezultatul obtinut a miscarilor elementului;
 

  sold final - adica socotit, calculat la inchiderea exercitiului, a perioadei de gestiune.

Soldul final se determina ca diferenta intre total sume debitoare si total sume
creditoare, dandu-i-se semnificatia sumei mai mari. Daca totalul sumelor debitoare
este mai mare decat totalul sumelor creditoare, avem un sold debitor, iar daca totalul
sumelor creditoare este mai mare decat totalul sumelor debitoare, avem un sold
creditor.

S.C PRO-ALBINA SRL detine la inceputul perioadei un stoc de produse finite de 200 buc.
inregistrate la cost de productie de 100 lei/buc. Pe parcursul perioadei s-au mai produs 500
 buc. pentru care s-au efectuat urmatoarele cheltuieli:
- materii prime : 3.000 ron;
- materiale auxiliare : 1.500 ron;
- colaboratori : 600 ron;
-energia electrica facturata : 400 ron plus TVA , achitata in numerar;
Se livreaza 600 buc la pret de vanzare de 15 ron/buc plus TVA, creanta incasandu-se prin
 banca. Scoaterea din evidenta a produselor livrate se face utilizand metoda FIFO.

a) In cazul in care se utilieaza metoda inventarului permanent, monografiile contabile vor fi :  

  cheltuieli cu materii prime: 


601 = 301 3.000 ron

  cheltuieli cu materialele auxiliare : 


6021 = 3021 1.500 ron

  cheltuieli cu colaboratorii : 


621 = 401 600 ron

  cheltuieli cu energia electrica achitata in numerar :  


% = 5311 476 ron

605 400 ron
4426 76 ron
  obtinerea produselor finite: 


345 = 711 5.500 ron

Nota  . Costul de productie total se obtine astfel:
3.000 + 1.500 +600+400 = 5.500. Costul unitar: 5.500/500 = 11 ron/buc.
  livrarea produselor produselor finite: 


411 = % 10.710 ron

701 9.000 ron
4426 1.710 ron
  scoaterea din evidenta a produselor finite:


200 buc * 10 ron/buc + 400 buc * 11 ron/buc = 6.400 ron;

711 = 345 6.400 ron
  incasarea contravalorii produselor vandute :  


5121 = 4111 10.710 ron

In urma acestor operatii, contul 711 va avea un rulaj debitor de 6.400 ron si un rulaj
creditor de 5.500 ron, deci un sold final debitor de 900 ron. Inchiderea acestui cont se va
efectua in mod similar conturilor de cheltuieli, astfel:
121 = 711 900 ron
 

 b) in cazul in care se utilieaza metoda inventarului intermitent, monografiile contabile vor fi :
   scoaterea din gestiune a produselor aflate in sold la inceputul perioadei : 200 buc *10
ron/buc;
711 = 345 2.000 ron
   vanzarea produselor:  
411 = % 10.710 ron
701 9.000 ron
4427 1.710 ron
   incasarea contravalorii produselor vandute:  
5121 = 411 10.710 ron
   stabilirea prin inventariere a a stocului final de produse finite :
100 *11 ron/buc =1.100 ron
345 = 711 1.100 ron

7.6 Include un bilant estimativ

Bilant simplificat

Euro  Actual( N)  Previziuni( N+1) 

ACTIVE 
Active circulante 17600 17600
 Numerar existent la începutul 1000 1500
activitǎții
 Numerar generat de activitatea de 1000
exploatare
Creante 400
Stocuri 600 700
Alte active circulante 200 350
Total active circulante 19400 21550
Active fixe nete(inclusiv financiare si 1200 2500
necorporale)
Total active fixe  1200 2500
TOTAL ACTIVE   20200 24050
CAPITAL ªI DATORII  
Datorii curente 0 2000
Descoperit de cont la începutul perioadei 3000 5000
Credite pe termen scurt 0 0
Furnizori 1000 1200
Alte datorii 0 0
Total datorii curente  4000 8200
Datorii pe termen lung 0 0
Credite pe termen lung 0 0
Total credite pe termen lung  0 0
Alte datorii pe termen lung si 0 0
 provizioane
TOTAL DATORII   4000 8200
CAPITALURI  2575 7000
 

Capital social 1000 2000

Profit repartizat în cursul anului 10439 20000
Profituri repartizate în anii anteriori 0 10439
TOTAL CAPITALURI   3575 9000
TOTAL CAPITALURI ȘI DATORII   7775 17200

Contul de profit si pierdere

Euro  N  N+1 
Vânzǎri
Interne 28800 42000
Export 0 0
Total vânzǎri  2400 3500
Costuri ºi cheltuieli 
Costul bunurilor vândute
Materii prime ºi materiale 12000 15000
Combustibil ºi energie 1200 3000
Servicii subcontractate 0 0
Altele
Salarii, prime ºi contribuþii 5000 7500
Costul total al bunurilor 14200 18000
vândute
Costuri administrative ºi de 2800 4000
desfacere
Amortizare 
Amortizare totalǎ  12000 15000
Venituri / costuri nete din dobânzi 
Total venituri/costuri nete din 0 10000
dobânzi
Profit/ pierdere din activitatea extraordinarǎ 
Total profit/pierdere 10439 32400
extraordinarǎ 
Venit net înainte de 25200 52300
impozitare
Impozitul pe profit 1983 6156
Profit net  8456 26244
Dividende plǎtite  0 0
Profit repartizat 5000 10500

7.7 Proiecteaza un scenariu pesimist

Atunci cand construiesti un plan de afaceri, insotit evident de un buget de venituri si

cheltuieli, te uiti in trecut daca afacerea are o istorie, sau daca este una noua, “green field” sau
replicata sau transferata pe o piata noua, te informezi cat mai in detaliu in piata locala.
Acest plan de afaceri nu este nimic altceva decat un scenariu in care crezi si care ar
trebui sa se transforme in realitate. Sunt multe elemente-cheie de care trebuie sa tii cont, si de
aceea trebuie sa ai o doza mare de realism, combinata cu putin pesimism.
 

In general, este bine a se construi “the worst case scenario”. Daca aceasta constructie incepe
“bottom up”, adica de la profit catre veniturile necesare obtinerii acestuia, avem o abordare
corecta. Se vorbeste foarte mult despre productivitate sporita, pentru ca salariatii sa aspire la
venituri mai mari. Aceasta productivitate nu inseamna altceva decat venituri cat mai mari, cu
resursa umana cat mai redusa, mai ales cand aceasta devine tot mai scumpa.
Investitiile straine asteptate sa vina cat mai mult in Romania iau in calcul in mod special
costul mai redus cu forta de munca, dar nu stiu ca aceasta forta este ieftina pentru ca nu stie sa
munceasca eficient si mult. Cu eficienta vin si banii, dar cu volumul de munca ar trebui sa
venim noi.
Preturile din piata, mai mult sau mai putin, s-au echilibrat cu cele din Europa, dar eficienta si
munca lasa de dorit. Cei care aleg sa lucreze intr-o alta tara pentru un castig mai mare intra
intr-un sistem in care trebuie sa se inscrie si sa raspunda pozitiv cerintelor acestuia. Sunt
aceiasi oameni care castigau mai putin in Romania si mai mult in alte piete.
Cum e posibil? Ajungem sa ne intrebam daca sistemele difera, si evident ca da. Daca am
acomoda tot timpul volumele de afaceri cu nivelul fortei de munca, am incepe si noi sa
functionam mult mai eficient.
Pentru aceasta, insa, avem nevoie de o abordare in general pesimista, pentru a avea
rezultate peste asteptari
7.8 Calculeaza si include necesaru de capital
cheltuieli anul 0: 1.475 lei + Venituri anul 0: 1920 = 3395lei
cheltuieli anul 3: 3.776 lei + Venituri anul 3: 5120 = 8896lei

Pasul 8 Planul Operational

8.1 Locatia unde functionezi cu avantaje si dezantaje

Beneficiarul proiectului SC ALBINA SRL detine documente de proprietate

 pentru o suprafata de teren extravilan de 1,11 ha, amplasat in comuna Ungureni, sat Botesti,
 judetul Bacau.

8.2 De cat spatiu ai nevoie

Vatra de stupină permanentă este amplasată pe terenul proprietate privată a
apicultorului 
- Teren extravilan 1,11 ha
 

8.3 Include un set plan a fluxului operational /

8.5 Daca esti producator include o descriere a planului de fabricatie

1. MIEREA IN SECTIUNI

1.1. Material utilizat

• pentru mierea in sectiuni mini-ramele utilizate pentru mierea in sectiuni vor fi realizate fie
din lemn netratat fie din plastic alimentar.
• Apicultorul va folosi o amorsa de ceara obtinuta fie din descapaceala, fie din ceara bio  
(rezultata din practicarea apiculturii ecologice conform legislatiei nationale si europene,
sau care beneficiaza de un buletin de analiza care atesta lipsa de reziduuri).
1.2. Recoltarea mierii în secţiuni 
 Această producţie trebuie să se facă la familiile foarte puternice şi în perioada de c ulesuri
intense.
 Trebuie avut grijă ca secţiunile să fie total căpăcite.  
1.3. Condiţionarea mierii în secţiuni 
• Sectiunile dar si ambalajele utilizate pentru comercializarea mierii în secţiuni vor fi de
calitate alimentară. 
• Ambalarea se face in recipiente sau alte ambalaje ermetic închise.

2. POLEN
2.1. Colectoarele de polen
• Toate elementele care vin in contact cu polenul (placa activa si cutia de recoltare) trebuie sa  
fie compatibile din punct de vedere alimentar –  a se vedea simbolul alimentar.
• Modelul de colector trebuie sa fie solid, etans, rezistent si sa permita o curatare usoara. 
• Colectorul trebuie sa aiba prevazut un orificiu pentru trecerea trantorilor.  
• In cazul colectoarelor exterioare, sertarul de recoltare a polenului trebuie sa fie bine protejat
de umiditate.
• In cazul colectoarelor interioare, cutia de recoltare trebuie sa fie bine ventilata (aerisita).  
• Dimensiunea placii active trebuie sa fie adaptata la puterea familiei de albine. Acesta nu  
trebuie sa raneasca albinele.
2.2. Recoltarea polenului
• Polenul se va recolta doar de la familii sănătoase, bine dezvoltate şi în absenţa puietului  
văros (ascosferozei) si in perioadele favorabile culesului de polen.  
 

• Sertarasele colectoarelor de polen vor fi descarcate cât mai des posbil, zilnic sau la două  
zile, în funcţie de umiditatea mediului, indiferent de cantitatea de polen stransa.  
• Dacă este necesar acestea vor fi curatate prin periere.  
• Se va verifica prezenta mucegaiului în cutiile colectoare. Dacă este necesar, acestea  vor fi
înlocuite cu altele de la rezerva, pentru a fi curăţate.  
• Colectoarele de polen nu vor intra în contact decât cu elemente curate (niciodata nu se pun  
 pe pământ). 
• Orice polen suspect (aglomerat datorita umiditatii, mucegăit, etc) va fi eliminat în mod
sistematic.
• Resturile cazute in sertaras (albine, parti anatomice, etc) vor fi eliminate înainte de transport.  
• Trebuie evitat cu orice preţ ca excrementele de rozătoare să cadă în colectoarele de polen.  
Acestea pot fi extrem de infecţioase. 
• Recipientul (vasul) în care se transportă polenul trebuie să fie de calitate alimentară.  
2.3.Condiţionarea polenului  
Spatii şi materiale 
• Toate elementele care intră în contact cu polenul trebuie să fie de calitate alimentară şi  
rezistente la acizi.
• Condiţionarea polenului nu se poate face decât în spatii ce răspund normelor definite pentru  
camerele de extracţie permanente a mierii. O atenţie particulară trebuie acordată absenţei  
oricărei surse de contaminare (ca si in cazul mierii). 
Uscare
• Pentru o  conservare la temperatura ambientală, uscarea polenului este indispensabilă şi
aceasta
se va face imediat după recoltare (în interval de 24 de ore de la recoltare).  
• Polenul trebuie să fie aşezat pe nişte tăvi de inox sau material alimentar (lemn, plasti c) în
strat
subţire şi uscat lent printr -un flux (curent) de aer uscat, la o temperatură maxima de 40°C.  
• Umiditatea polenului nu trebuie să depăşească 6 %: acest lucru se va controla cu un aparat
ce
măsoară umiditatea cerealelor, sau prin cântăriri diferenţiale, înainte şi după uscare (110° C  
timp de 1 oră). 
Curăţare 
• Se recomandă să se utilizeze o maşină care elimină impurităţile prezente în polen prin  
diferenţa de densitate şi prin electromagnetism: resturi de albine, metale. 
 

• Un control vizual final este indispensabil pentru a elimina impuritatile de aceiaşi densitate şi  
volum ca şi granulele de polen (ex. puiet văros).  
Congelare
• După curăţare, polenul proaspat poate fi congelat în săculeţi (punguliţe) sau în borcane mici.  
Atenţie lanţul de frig nu poate fi întrerupt.
Punere în recipiente (borcane)
Borcanele trebuie sa fie perfect curate şi ermetice. 
Amestec cu miere- Este posibil ca polenul să fie conservat în amestec cu miere. 
2.4. Etichetarea polenului
Următoarele menţiuni legale trebuie să figureze pe etichetă: 
  Denumirea comercială a produsului: polen uscat sau polen congelat –  data de valabilitate:
 polen uscat: max. 1an de la data recoltării, polen congelat, max. 18 luni de la data recoltării, -
condiţii de conservare (depozitare). Pentru polenul congelat, trebuie să se facă menţiunea «nu
 poate fi recongelat, şi trebuie consumat în 5 zile de la decongelare (fiind mentinut in acest
timp la frigider)», greutatea netă, numele şi adresa apicultorului/ conditionatorului sau a
vânzătorului (comerciantului)- ţara de recoltare a polenului (facultativ), - nr. lotului sau alte
date care să asigure trasabilitatea produsului.  
  Se recomandă ca pe etichetă să se specifice că produsul este potenţial alergen pentru
 persoanele
sensibile la alergiile alimentare.
 Se pot utiliza doar menţiunile nutriţionale şi de sănătate autorizate de către EFSA.  
  Prezenţa a mai mult de 0,9% polen de la plante modificate genetic (OMG) impune o
mentiune specifică pe eticheta: produs OMG.  
2.5. Depozitarea polenului
• Polenul uscat trebuie depozitat într-un loc uscat, răcoros (ideal este ca temperatura sa fie mai  
mica de +15°C ) şi departe de surse de lumină.  
• Polenul congelat trebuie să fie menţinut la o temperatură de sub -18°C.
3. LAPTISOR DE MATCA
3.1. Botcile pentru productia de laptisor de matca
• Toate elementele stupului, sarma si ceara sunt acceptate in cadrul productiei de laptisor de  
matca tinand cont de specificatiile de mai sus – sa fie de uz alimentar!
• Pentru realizarea de botci artificiale din ceara se recomanda doar folosirea cerii provenite
din descapaceala;
• Botcile artificiale reutilizabile realizate din material plastic trebuie sa fie de calitate 
 

alimentara;
• Aceste celule trebuie sa fie fixate pe suport (pe leaturi) cu adezivi alimentari, cu ceara de  
albine sau cu ajutorul unor procedee mecanice netoxice.
3.2. Curatarea botcilor
• Înainte de a le depozita, toate botcile din material plastic utlizate in producţia de lăptişor de 
matcă trebuie să fie spălate cu apă potabilă (sub jet de apă de la robinet) cât mai rapid cu
 putinţă. 
• In ceea ce priveste spatiul de depozitare a materialului sunt necesare unele masuri de  
 precautie:
• absenţa de produse chimice şi de surse de fum în camera de depozitare.  
• locul sa fie curat si igienizat. 
.
3.3. Recoltarea lăptişorului de matcă 
Cresterea larvelor
• Transvazarea trebuie să se facă în bune condiţii de igienă.  
• Toate materialele utilizate in crestere şi transvazare trebuie să fie de calitate alimentară şi  
trebuie să fie în prealabil spălatate şi dezinfectate. 
• Apa de spalare, în condiţiile în care se foloseşte, trebuie să fie potabilă.  
Transvazarea
• Transvazarea se face pornind de la familii sănătoase şi în afara perioadelor de tratament.  
• Tifonul umed folosit pentru a proteja larvele de căldura soarelui trebuie să fie curat şi umezit  
cu apă potabilă.  
Recoltarea
− Indepărtarea albinelor de pe leaţurile de creştere trebuie să se facă cu o cantitate minimă de  
fum.
− Botcile cu laptisor trebuie să fie protejate de orice fel de sursă de alterare (soare) sau de  
contaminanti.
Transport
• Recipientele (vasele) folosite pentru transportul laptisorului trebuie să fie de calitate  
alimentară, curate, dezinfectate şi inchise ermetic. 
• Laptisorul se va pastra imediat dupa recoltare in frigidere pentru o perioada limitata de timp
sau congelatoare
3.4. Condiţionarea lăptişorului de matc ă 
Igiena localurilor şi a materialului 
 

• Condiţionarea lăptişorului de matcă nu se poate face decât în încăperi ce corespund

normelor definte pentru camerele de extracţie a mierii permanente. 
• Operaţiunile de condiţionare a lăptişorului de matcă vor fi efectuate fie intr -o încăpere
specială fie în camera de extracţie a mierii în afara perioadelor de lucru cu mierea (flux in
campanie).
• Toate elementele care intră în contact cu lăptişorul de matcă (materialul de extracţie, de  
filtrare, lanţetă de transvazare, borcane, furtune) trebuie să fie de calitate alimentară. Ele  
trebuie să fie curate şi uşor de întreţinut, de spălat şi dezinfectat inainte si imediat după 
utilizare.
Supraincalzirea
• Trebuie să se evite contactul ustensilelor încălzite cu lăptişorul de matcă .  
Eliminarea larvelor din celule (botci)
• Lăptişorul din celulele în care s -au găsit larve moarte nu va fi extras. 
• Eliminarea larvelor înainte de extracţie este obligatorie. In timpul acestei operaţiuni, trebuie 
acordată maximă atenţie de a nu le răni şi astfel să se producă scurgeri de hemolimfă in  
laptisor.
Extracţie 
• Extracţia poate fi efectuată cu ajutorul unei spatule, a unei pompe de vid sau cu ajutorul unui  
aparat ce foloseşte forţa centrifugă.  
• Operaţiunile de extracţie a lăptişorului de matcă ar trebui efectuate chiar în ziua scoaterii  
leaţurilor cu botci, în timp cât se poate de scurt.  
Filtrare
• În scopul eliminării eventualelor corpuri străine vizibile, în deosebi particule de ceară, este  
recomandată filtrarea şi aceasta trebuie să aiba loc în acelaşi timp sau în chiar ziua extracţiei.  
Materialul filtrant va fi de tip alimentar si rezistent la acizi alcătuit dintr -o retea cu ochiuri de
la 0,4 la 0,7 mm.
Congelare
• Lăptişorul de matcă va fi congelat la -18°C. Atenţie odată congelarea începută, ea nu mai  
 poate fi întreruptă decat in momentul utilizarii finale. Stabilirea unei durate maxime de 
conservare este obligatorie.
Imbuteliere
Recipientele trebuie să fie perfect curate şi să se închidă ermetic. 
3.5. Etichetarea lăptişorului de matcă  
Următoarele menţiuni legale trebuie să figureze pe etichetă:  
 

  Denumirea comercială: lăptişor de matcă prospăt sau congelat, data de valabilitate:

 proaspăt 
max. 6 luni, congelat: max. 18 luni de la data recoltării.  
 Această dată trebuie să specifice ziua, luna şi anul, - temperatura de depozitare: proaspăt  
între 2 şi 5° C, congelat < -18°C, greutatea netă, numele şi adresa apicultorului  
(conditionatorului sau comercianutului), ţara de recoltă (facultativ), nr. lotului si data 
 producţiei, 
 Lăptişorul de matcă nu poate fi recongelat! 
 Se pot utiliza doar menţiunile nutriţionale şi de sănătate autorizate de către EFSA  
3.6. Depozitarea lăptişorului de matcă  
• Atât la nivelul depozitării cât şi la locurile de vânzare, lăptişorul de matcă preambalat
trebuie
să fie protejat de lumină şi menţinut la temperaturi cuprinse între 2° şi 5°C. 
• Lăptişorul de matcă congelat  
8.5 Daca esti producator include o descriere a planului de fabricatie

Pasul 9-Informati IT

9.1 Ce sistem informational vei folosi?

Un sistem informatic este un sistem care permite introducerea de date  prin procedee manuale

sau prin culegere automată de către sistem, stocarea acestora, prelucrarea lor și extragerea
informației (rezultatelor) sub diverse forme. 
Componentele sistemului informatic sunt: calculatoarele, programele, rețelele de
calculatoare și utilizatorii. Exemple: cartea de telefoane a unui anumit operator, repertoriul de
legi inclusiv funcția lor activă și pasivă, bănci de date medicale, sistemele de colectare și
analiză a datelor furnizate de un  telescop și multe, multe altele. 

9.2 Care sunt cerintele de software?

Specificatiile cerintelor software trebuie sa fie:

  Corecte
   Neambigue –  fiecare cerinta definita are o singura interpretare
  Complete –  ar trebui sa contina tot ceea ce este necesar pentru realizarea software-ului
 

   Consistente –  intre ele si cu documentele pe care le refera

   Clasificate dupa importanta si/sau stabilitate
   Verificabile. Trebuie evitate cerinte ca :”va furniza un raspuns rapid”, “sistemul nu va
cadea niciodata”, etc.
   Modificabile. Atunci cand o aceeasi cerinta apare in mai multe parti, actualizarile
documentului sunt mai greu de facut
   Usor de corelat cu cerinte formulate in alte documente, de ex. URD

Avantajele

   Sta la baza contractului dintre clienti si furnizori.

   Reduce efortul de dezvoltare.
   Sta la baza estimarii costurilor si a planificarii
   Permite planificarea testelor de verificare si validare
   Usureaza transferul produsului la noi utilizatori sau pe platforme noi.
   Serveste ca baza pentru viitoarele imbunatatiri sau modificari ale produsului.

2. Cine participa
   Definirea cerintelor software este o responsabilitate a dezvoltatorului.
   Alti participanti:utilizatori, ingineri de sistem, ingineri hardware si personal de
operare.

9.3 Cum integrezi internetul?

Internetul a schimbat modul in care oamenii se informeaza si comunica. A creat noi piete si
oportunitati de afaceri. Modele de afaceri consacrate au devenit invechite si ineficiente.

Orice companie care se dezvolta trebuie sa gaseasca metode de a introduce Internetul in

modelul sau de afacere.

Integrarea afacerilor pe Internet inseamna gasirea modalitatii optime prin care

avantajele Internetului se pot transforma in avantaje concurentiale pornind de la
premisa ca prezenta pe Internet a firmei este o componenta a politicii de marketing.
Aceasta trebuie facuta in baza unei strategii adaptate conditiilor de piata.

Pentru integrarea afacerii dvs pe internet ne implicam prin:

   elaborarea strategiei de integrare a afacerii pe Internet;

   identificarea cerintelor pentru partea de programare si continut;
   implementarea efectiva a solutiilor optime:
o   nevoia de comunicare a firmei - site web, servicii de email, liste de discutii,
forum etc
o   crearea unei identitati vizuale unitare;
o    programarea website-ului - interfata grafica, scripturi, baze de date etc - atat
 pentru site-uri de prezentare, cat si pentru aplicatii mai complexe de tipul
magazinelor online sau a portalurilor de informare;
 

o   programarea de aplicatii informatice care raspund unei nevoi specifice

activitatii partenerilor nostri si care se poate automatiza cu ajutorul
Internetului;
o   promovarea site-lui pe Internet pentru o pozitionare optima in motoarele de
cautare;

9.4 Ce service vei externaliza? 

- Servici de paza

9.5 Fotografii si alte materiale de suport