Miere ecologica

Cuprins
1.Piata produsului
2.Cercetare de marketing calitativa
3.Cercetare de marketing privind lansarea pe piata a noului produs
4.Imbunatatirea mixului de marketing al produsului
5.Concluzii

Piata produsului

Unul dintre darurile cele mai preioase ale naturii este oferit de ctre una dintre cele mai mici dar
harnice creaturi: albina.

Harnicele albine sunt responsabile pentru produsul cunoscut ca primul medicament din istorie,
existnd chiar i o tiin care are la baz acest produs minune: apiterapia.

Poate unora le pare greu de crezut faptul c i mierea poate fi ncadrat n aceste dou categorii, ns
vom afla c exist foarte multe metode prin care un produs nrdcinat n contiina noastr ca fiind
natural de la sine, poate s ne fac uneori mai mult ru dect bine.

Mierea ecologic este n primul rnd o miere obinut ntr-o zon nepoluat, certificat ecologic.
Albinele zboar doar pe 3 - 5 km n jurul stupului, astfel c certificatorul verific acea zon: s nu
existe surse de poluare industrial, s nu se cultive nimic pe acea suprafa care s necesite stropirea
cu pesticide / insecticide, sursele de ap s nu fie poluate. n general, trebuie s fie o zon virgin din
punct de vedere al culturilor intense.
Apicultorul nu are voie s deplaseze stupii din acea zon, iar organismul certificator verific acest
lucru prin controale inopinante, cnd verific i tratamentele aplicate albinelor, precum i ustensilele
folosite la extragerea mierii (acestea trebuind s fie doar din inox), prelevnd mostre din cear i din
miere, care se trimit unor laboratoare independente pentru a se depista orice urm de antibiotice.

Pentru cei care vor s guste din beneficiile mierii ecologice, exist acum mai multe soluii n funcie de
timpul pe care l au la dispoziie. Din ce n ce mai multe magazine au nceput s ia n serios aceast
nevoie a consumatorilor de produse ecologice i au amenajat aa numitele rafturi BIO n care putem
alege dintr-o gam mai variat sau mai restrns, n funcie de magazin, produsele de care avem
nevoie. Din fericire, mierea este unul dintre produsele ecologice cele mai ntlnite n astfel de
magazine.

Cei dispui s i petreac un anumit numr de ore printre tarabele cu produse, pot face
cunotin cu cei mai mari productori de miere ecologic din ar, dintre care i amintim pe cei
de la Tremot Dobre i Fii, Stupina Szasz, Stupina Onea, A.F. Petru Tivadar.

Acetia ne-au mprtit cteva dintre secretele lor, i anume faptul c mierea de orice fel este
bine s fie utilizat ca atare, nu n preparate ce implic tratament termic. Chiar n ceai sau cafea,
coninutul trebuie consumat rapid deoarece temperatura ceaiului sau a cafelei poate fi de 70 90AC. Orice tratament termic al mierii, sau produselor unde mierea intr n compoziie cu
acestea, la o temperatur ce depete 45AC, pe o durat mai mare de 1 - 2 h n cazul
procesrii iniiale la procesatori i cteva minute la consumatori, anuleaz efectele benefice.

De aceea nu se recomand ca mierea s fie nclzit dect cel mult n bazine cu ap la maxim
45C.Pentru orice persoan care cumpr i consum miere, este de reinut c toate
sortimentele, mai puin cel de salcm, trebuie pstrate sub form zaharisit, deoarece
zaharisirea este un indice de calitate important.Tocmai prezentarea mierii lichide poate trda
amestecul cu zahr i cu ali ndulcitori - un tratament inadecvat, mai ales atunci cnd perioada
de garanie este mai mare, deoarece nu orice procesator utilizeaz procedura adecvat.

O miere poliflor cristalizeaz n circa 2 luni, cea de tei n 3-4 luni i cea de salcm n circa 18
luni de la recoltare.V prezentm n continuare cteva dintre cele mai cunoscute beneficii ale
utilizrii mierii i ale produselor derivate din aceasta.

Beneficiile mierii i ale celorlalte produse derivate ei: propolis, polen i lptior de matc sunt de
luat n seam atunci cnd vrei s avei o sntate de fier. Acestea sunt cele mai importante
produse care ar trebui folosite pentru a fi sntoi.

Cadrul legal de sprijin al Agriculturii Ecologice

Sprijin prin HOTRREA nr. 1.195/2008 privind acordarea de sprijin n sectorul legume - fructe i agricultura
ecologic (temeiul R(CE) nr. 1535/2007 al Comisiei privind aplicarea art. 87 si 88 din Tratatul CE ajutoarelor de
minimis n sectorul produciei de produse agricole) prin care s-au acordat in anul 2009 de la bugetul de stat
urmtoarele forme de sprijin:

- susinerea a 50 % din contravaloarea taxei de inspecie i certificare pltit de productor organismului de

control cu care a ncheiat contractul, pn la suma maxim de 900 lei;
- 75 lei/familia de albine certificat n sistemul de agricultur ecologic, pn la maximum 50 familii de albine
pentru fiecare productor
- Investiiile n agricultura ecologic sunt sprijinite prin Programul Naional de Dezvoltare Rural (PNDR) 20072013 prin intermediul msurii 121 - Modernizarea exploataiilor agricole, msur a cror criterii de selecie
favorizeaz acordarea de sprijin exploataiilor vegetale i de cretere a animalelor din sistemul ecologic.
- n scopul ncurajrii produciei de produse ecologice procesate, procesatorii care folosesc materii prime
ecologice sunt sprijinii prin Programul Naional de Dezvoltare Rural (PNDR) 2007-2013, msura 123 Creterea valorii adugate a produselor agricole i forestiere, msura care are n vedere mbuntirea
produciei, procesrii i marketingului produselor cu standarde de calitate superioare i a cror criterii de selecie
favorizeaz procesatorii nregistrai n agricultura ecologic.
- Apicultura ecologic, dat fiind c mierea ecologic este unul din produsele solicitate pe piaa comunitar i la
export, este sprijinit prin Programul naional apicol 2008-2010 pentru combaterea varoozei prin metode
ecologice i refacerea eptelului apicol prin achiziia de mtci, roi la pachet, roi pe faguri i familii de albine, intrun cuantum de 4,4 milioane lei.
- ncepnd cu anul 2010, reprezentanii MAPDR au identificat forme de sprijin sub form de ajutoare de stat, n
conformitate cu normele europene din domeniul ajutoarelor de stat, ce urmeaz a fi notificate la Comisia
European. n acest sens au avut loc discuii cu partenerii sociali si cu productorii agricoli din fiecare sector,
inclusiv din sectorul de agricultur ecologic, fiind deja elaborate unele propuneri legislative care se vor aplica
ncepnd cu 1 ianuarie 2010.

n vederea extinderii pieei externe a produselor ecologice MAPDR a elaborat i implementat n

colaborare cu Ministerul Comerului, IMM-urilor i Mediului de Afaceri, Strategia Naional de
Export, pe perioada 2004 - 2009, cu componena produse ecologice, ce cuprinde msuri i
aciuni n scopul creterii competitivitii produselor ecologice romneti i a competenelor
unitilor exportatoare, precum i de promovare a alimentelor ecologice pe pieele internaionale,
prin susinerea participrii operatorilor la trguri i expoziii internaionale.

Sprijin pentru apicultorii bio prin Programul National Apicol

De anul trecut, se acorda sprijin financiar apicultorilor care vor sa produca miere ecologica. Prin
Programul National Apicol, sprijinul de care beneficiaza producatorii de miere ecologica consta,
alaturi de sprijinul acordat pentru apicultori in general, in plata tratamentelor biologice pentru
combaterea daunatorilor.
Potrivit MADR, ajutorul specific este acordat in functie de dimensiunea stupinelor, astfel: cei care
au intre 1 si 50 de familii de albine primesc 750 de euro, cei cu 51-100 familii de albine, 850 de
euro, iar peste 101 familii de albine, 950 de euro. Potrivit H.G. nr. 759 din 21 iulie 2010, se
acorda sprijin pentru familiile de albine aflate in perioada de conversie, adica perioada de trecere
la agricultura ecologica.

Beneficiarii sunt producatorii apicoli, inregistrati ca producatori in sistemul de agricultura

ecologica.
Producatorii trebuie sa aiba contract cu un organism de inspectie si certificare, aprobat pe
teritoriul Romaniei, prin care dovedesc ca albinele pentru care au solicitat sprjin financiar sunt in
conversie. Potrivit datelor privind inregistrarea apicultorilor, furnizate de MADR, in Romania exista
105.000 de familii de albine certificate.

Generalitati despre productia de miere

Numarul total de apicultori, inregistrati in 2010, conform datelor comunicate de catre directiile
agricole judetene, a fost de 933.

Intr-un top al primelor 5 judete producatoare de miere bio din tara, Muresul se situeaza pe locul
1, cu 105 apicultori si 12.470 de familii de albine; pe locul 2 este Bacau, cu 90 apicultori si 12.223
de familii de albine. Urmeaza Brasov, 77 apicultori si 6.149 familii de albine, Alba, 70 apicultori cu
7.764 familii de albine, iar pe ultimul loc, Hunedoara care are 67 apicultori si 6.149 familii de
albine.

Apicultorii din Braov care produc miere n sistem ecologic dein 11.500 de familii de albine, dup
cei din judeul Mure, care au 14.000 de familii de albine.

Cei mai muli productori n sistem sunt n Mure, cu 14.000 familii de albine i n Braov, cu
11.500 de familii.

Care sunt condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc un apicultor

ecologic

Intrarea n sistemul ecologic presupune respectarea unor reguli stricte i certificarea ulterioar a
stupilor, familiilor de albine i a produciei de ctre un organism de certificare acreditat de MADR.
Apicultorii care vor s intre n sistem ecologic trebuie s foloseasc doar tratamente cu substane
naturale n combaterea unor boli ale albinelor, iar albinele trebuie duse n pastoral numai pe
culturi certificate sau n flor spontan certificat. De asemenea, o condiie esenial este ca
fagurile s fie din cear, iar perioada de conversie s fie de minimum un an.

Calitatea mierii i a produselor apicole certificate n agricultura ecologic este strns legat de
tratamentele aplicate stupilor, de calitatea mediului, dar n egal msur de condiiile de
extracie, de prelucrare i de depozitare a produselor apicole.

Reprezentantul MADR, Daniela Rebega a precizat c apicultorii pot primi un sprijin din partea UE
pentru conversia ctre sistemul ecologic din fondurile totale alocate de UE agriculturii ecologice.
''Anul trecut apicultorii din sistem au beneficiat de 378.000 de euro din cele 3 milioane de euro
alocate agriculturii ecologice din Romnia, dar am solicitat la Bruxelles o majorare a acestei
sume cu nc un milion de euro'', a subliniat aceasta.

Cum facem distincia ntre mierea ecologic i cea convenional

Mierea ecologic trebuie s conin pe etichet logo-ul comunitar, frunza, dar i codul rii de
unde provine, iar preurile sunt de regul cu 20 pn la 100% mai mari dect mierea obinut n
sistem convenional.

n Romnia, primii productori certificai n apicultura ecologic s-au nregistrat n anul 2000, de
atunci nregistrndu-se anual o cretere de la 132 n anul 2005, la 335 n 2006, la 584
productori n 2008, dar i un numr de 15 procesatori, 22 comerciani, un importator i opt
exportatori.

Dac n anul 2000, Romnia producea doar 6 tone de miere de albine certificat ecologic, n anul
2005 aceasta s-a majorat de 100 de ori pn la 610 tone, n 2008 la 2.300 tone, iar n 2009 la
3.200 tone.

Producatori

SC Tremot Dobre i Fiii a ajuns s produc n prezent ntre 1.500 i 2.800

de tone de miere ntr-un an, din care circa 300 de tone miere eco, dar i
faguri, cear, propolis, polen. Marele regret al lui Dobre este c marfa sa nu
are cutarea pe care i-ar dori-o pe piaa romneasc. Spune c oamenii,
nefiind informai, prefer s consume n continuare preponderent zahr, cu
toate c acesta nu este sntos.

Aa se face c n prezent, 95 de procente producia lui miere eco i

natural merg la export, n special n: Germania, Anglia, Polonia, Spania.
Este pcat c strinii se pot bucura de produsele noastre care nu au
conservani, n timp ce copiii notri se ndoap cu zahr, care este mai
duntor decat bombele.

Unul dintre motivele succesului afacerii lui Dobre l constiuie i sortimente

inedite de miere pe care le comercializeaz, cum ar fi miere cu ment,
miere din lucern.

Producatori

Apidava
Numr angajai: 35
Capital social: 50.000 Eur
Cifra de afaceri:
2006 7 mil ron
2007 8 mil ron
2008 9 mil ron
60% din CA este obinut din exporturi, iar 40% din vnzrile pe piaa intern. Exportul se realizeaz
n proporie de 90% vrac, la butoaie de 300kg.
Acionariat:
40% - capital olandez.
60% - capital romnesc.
Evoluia pieii:
Producia romneasc de miere este n medie de 18.000 tone/an, iar 85% din producia autohton
este destinat exportului, n condiiile n care un romn consum anual, n medie, 100-150g de
miere, de 20 de ori mai puin dect media din Germania (1.500 pn la 1.700 de
grame/locuitor/an).
Producia de miere a Romniei pe anul 2008 a fost de doar 15.000 tone, dar n anul 2009 ea a fost
estimat la 21.000 tone, cu una dintre cele mai bune producii de miere de salcm din ultimii 5 ani.
n prezent, n Romnia sunt nregistrai la nivel naional circa 40.000 apicultori, numrul total de
familii de albine fiind de peste 1.100.000. Principalele judee unde se regsesc cele mai multe
familii de albine sunt: Vlcea, Mure, Arad i Bihor.

Distributie/Ambalaje

EN DETAIL

1. Miere in borcane de 950g

Mod ambalare : 6 buc / bax
Sortimente : - miere poliflora, salcam si tei
2. Miere in borcane de 500g
Mod ambalare : 6 buc / bax
Sortimente : - miere poliflora, salcam si tei
3. Miere in borcane de 275g
Mod ambalare : 6 buc / bax
Sortimente :
- miere poliflora, salcam si tei
- Specialitati: mana, zmeura si cimbrisor
4. Ambalare miere la borcane hexagonale : 500g /250g
Mod ambalare : 6 buc / cutie
Sortimente:
Sortimente:
- miere ecologica poliflora si salcam
5. Ursuleti plastic : 250g
Mod ambalare : 6 buc / bax
Sortimente : - miere salcam

HoReCa

1. Miere portionata la 20g: miere poliflora

Mod ambalare : 20g x 60 bucati / cutie
Avantaje produs:
- este ideal pentru mic dejun, in retele hoteliere;
- se recomanda pentru indulcirea ceaiului, oferindu-i o savoare deosebita.
2. Miere portionata la 20g : miere de salcam
Mod ambalare : 20g x 60 bucati / cutie
Avantaje produs:
- nu cristalizeaza, ramand fluida pentru 1-2 ani;
- este ideala pentru cafea, avand o aroma foarte discreta si un gust mai putin dulce.

3. Miere la borcanase de sticla 30g : miere de salcam

Mod ambalare : 30g x 20 bucati / cutie
Avantaje produs:
- destinate in special hotelurilor de 4-5 stele.
4. Borcnae miere pentru nunt i botez
Mrturii nunt cu miere:
- borcnae miere 30g personalizate
- borcnae miere i nuc 50g personalizate
Industria Alimentara
Ambalaje plastic
Galeti plastic cu maner, albe sau transparente , pentru industria alimentara: patiserii, cofetarii,
fabrici de dulciuri
Mod de ambalare: 25kg, 5kg, 1kg
EN GROS
Miere vrac
300kg - butoaie speciale pentru uz alimentar, pentru exportul mierii de: poliflor, salcm, tei i
floarea-soarelui.

Analiza chestionarului cercetare calitativa

1.La intrebarea Sunteti consumatori de miere?

Toate persoanele intervievate cu varste cuprinse intre 20-40 ani, 40-60 ani si peste 60 de
ani cu facultatea absolvita sau in curs au raspuns afirmativ in ceea ce priveste consumul de
miere.
2.La intrebarea Care este cantitatea medie consumata lunar?
In urma analizei desfasurate am constatat ca 7 persoane intervievate cu varsta cuprinsa
intre 20-40 ani cu venituri sub 1000 lei, majoritatea studenti consuma in medie 100 g pe
luna, 11 persoane cu varsta cuprinsa intre 20-40 ani cu venituri intre 1000-2000 lei cu
ocupatii ca: economist, profesor, functionar public consuma in medie 200 g pe luna iar restul
de 2 persoane peste 200 g cu venituri peste 2000 lei ocupatie patron cu varsta intre 40-60
ani.
3. La intrebarea Ati auzit de mierea ecologica?
Toate persoanele intervievate cu varste cuprinse intre 20-40, 40-60 si peste 60 de ani au
raspuns afirmativ in ceea ce priveste mierea ecologica.
4.La intrebarea Ce fel de miere consumati?
9 consumatori cu venituri intre 1000-2000 lei cu varste cuprinse intre 20-40 ani, cu ocupatii
ca functionar public, student prefera sa achizitioneze mierea de salcam iar 6 consumatori cu
venituri sub 1000 lei varsta cuprinsa intre 20-40 ani cu ocupatie ca student, pensionar
prefera mierea de tei iar 5 consumatori cu varsta cuprinsa intre 40-60 de ani cu venituri intre
1000-2000 lei cu ocupatii ca patron, economist prefera mierea poliflora.
5.La intrebarea Care sunt criteriile care stau la baza achizitionarii mierii?
Cei mai multi dintre intervievati , 12, au venituri sub 1000 lei si varsta cuprinsa intre 20-40 de
ani cu ocupatii ca functionar public , student si sunt interesati de pret iar restul de 8
intervievati, cu venituri intre 1000-2000 lei si varsta cuprinsa intre 40-60 de ani cu ocupatii
ca patron, economist prefera calitatea .

Cercetare calitativa

6.La intrebarea De unde achizitionati in mod frecvent mierea ecologica?

7 persoane cu varsta cuprinsa intre 20-40 de ani cu venituri intre 1000-2000 lei cu
ocupatii ca economist, patron, student prefera sa achizitioneze mierea de la plafar iar
5 persoane cu varsta cuprinsa intre 20-40 de ani cu venituri sub 1000 lei cu ocupati
ca student ,functionar public prefera sa achizitioneze mierea din piata, 4 persoane cu
varsta cuprinsa intre 20-40 de ani cu venituri intre 1000-2000 lei cu ocupatii ca patron
,economist prefera sa achizitioneze mierea de la supermarket, iar restul de 4
persoane cu varsta cuprinsa intre 40-60 de ani cu venituri intre 1000-2000 lei
prefera sa achizitioneze mierea de la apicultori.
7.La intrebarea Ati fi dispus sa renuntati la mierea conventional pentru mierea
ecologica?
Toate persoanele intervievate cu varste cuprinse intre 20-40,40-60 si peste 60 de ani
cu venituri sub 1000 lei ,cuprinse intre 1000-2000 lei ,peste 2000 lei cu studii
superioare sau in curs au raspuns afirmativ.
8.La intrebarea Ati fi dispus sa platiti un pret mai mare pentru mierea ecologica?
Toate persoanele intervievate cu varste cuprinse intre 20-40,40-60 si peste 60 de ani
cu venituri sub 1000 lei ,cuprinse intre 1000-2000 lei ,peste 2000 lei cu studii
superioare sau in curs au raspuns afirmativ.

Cercetare calitativa

9.La intrebarea Care este pretul maxim pe care l-ati plati pentru un borcan
de 400g miere ecologica?
Majoritatea consumatorilor cu varsta cuprinsa intre 20-40 de ani si venituri
intre 1000-2000 de lei ar plati 20 de lei restul intre 10 si 40 lei.
10.La intrebarea In ce moment al zilei consumati cu precadere miere?
16 consumatori cu varste cuprinse intre 20-40 de ani si venituri intre 10002000 lei cu ocupati ca student ,patron ,economist au raspuns ca prefera
mierea dimineata iar restul 4 consumatori cu varsta cuprinsa intre 40-60 de
ani cu venituri sub 1000 lei cu ocupati ca pensionar prefera mierea seara si
la pranz.
11.La intrebarea Cum consumati mierea ecologica?
10 consumatori cu varste cuprinse intre 20-40 de ani si venituri intre 10002000 lei cu ocupatii: student, economist , functionar public au raspuns ca
prefera mierea ca indulcitor iar 5 consumatori cu varste cuprinse intre 40-60
ani si venituri sub 1000 lei cu ocupatii ca: pensionar, economist consuma
mierea pe paine, iar restul de 5 persoane cu varste cuprinse intre 20-40 ani
cu venituri intre 1000-2000 lei cu ocupatii ca student, economist prefera sa
consume mierea ca desert .

Analiza cantitativa

Exista multe sortimente de miere, iar producatoii au venit cu o oferta destul de mare,
tocmai pentru a satisface pretentiile tuturor consumatorilor.
Analizand situatia, observam ca:
1.Ati auzit despre mierea ecologica?
Atat femeile (60%) cat si barbatii (40%) indiferent de varsta, venit, ocupatie au auzit
de mierea ecologica
2. Ce va determina cel mai adesea sa cumparati miere?
50% dintre femei aleg mierea dupa pret, 10% din ele aleg mierea dupa gust, pe cand
20% dintre barbatii aleg mierea dupa ambalaj iar 20% dupa gust.
-in functie de varsta, observam ca tinerii, in procent de 60%, aleg mierea in funcie de
ambalaj, alte categorii de varsta 30%, aleg mierea in funcie de calitate iar 10% in
functie de pret .
- Dupa ocupatie, am putea spune ca angajatii reprezentand 40%, aleg mierea dupa
calitate iar studentii in procent de 60%, aleg mierea dupa gust ,ambalaj.
-Veniturile influenteaza criterile dupa care oamenii isi aleg mierea daca veniturile
sunt mari 30% dintre oameni aleg calitatea, aspectul iar 70% daca veniturile sunt
mici aleg pretul.
-Veniturile influenteaza preferintele cumparatorului, cei cu venituri mai mari 30%
achizitioneaza din magazine specializate iar cei cu venituri mai mici 70% din
supermarketuri.

Analiza cantitativa

4. Ati fi dispus sa renuntati la mierea conventionala pentru mierea ecologica?

Atat femeile cat si barbatii indiferent de varsta, venit, ocupatie ar fi dispusi sa incerce
mierea ecologica.
5. Care ar fi pretul maxim pe care l-ati plati pentru un borcan de 400g miere
ecologica?
- Pentru un borcan de 400 g, 40% din femei sunt dispuse sa plateasca in jur de 2025 lei iar 20% ar fi dispunse sa plateasca 15-20 lei, pe cand 40% din barbatii sunt
dispusi sa plateasca in jur de 20-25 lei.
-in functie de varsta, observam ca tinerii 40 % dintre ei sunt dispusi sa plateasca in
jur de 15-20 lei iar 20% sunt dispusi sa plateasca 20-25 lei pentru un borcan de
400g , iar ceailalti aflati in alte categorii de varsta 20% sunt dispusi sa plateasca
intre 20-25 lei iar restul de 20% peste 25 lei.
- Dupa ocupatie, am putea spune ca angajatii 30% sunt dispusi sa plateasca intre 2025 lei iar 10% peste 25 lei pentru un borcan de 400 g, pe cand elevii si studentii
40% dintre ei sunt dispusi sa plateasca 15-20 lei iar 20% intre 20-25 lei.
-Veniturile influenteaza preferintele cumparatorului de a achizitiona miere cu venituri
mai mari 10% dintre ei sunt dispusi sa plateasca peste 25 lei iar 20% intre 20-25 lei
pentru un borcan de 400 g, iar cei cu venituri mai mici 40 % sunt dispusi sa plateasca
pentru aceeasi cantitate de miere 15-20 lei iar 30% intre 20-25 lei

Analiza cantitativa

6. Ati fi dispus sa incercati o noua marca aparuta pe piata?

Atat femeile cat si barbatii indiferent de varsta, venit, ocupatie ar fi dispusi
sa incerce o noua marca aparuta pe piata .
7. Campania publicitara facuta asupra unui nou produs va influenteaza
decizia de cumparare?
-40 % dintre femei au raspuns afirmativ, campania publicitara le influenteaza
decizia asupra unui nou produs, pe cand 20% dintre femei au spus ca nu le
influenteaza campania publicitara iar barbatii au raspuns in marea
majoritate 30% ca publicitatea este importanta iar 10% au raspuns negativ.
-in functie de varsta, observam ca tinerii 60% dintre ei au raspuns afirmativ,
iar ceilalti aflati in alte categorii de varsta, 20% au raspuns afirmativ iar
restul de 20% negativ.
- Dupa ocupatie, am putea spune ca angajatii 30% dintre ei au raspuns
afirmativ iar 10% nu se lasa influentati de publicitate, pe cand elevii si
studentii 60% dintre ei au raspuns afirmativ.
-Cei cu venituri mai mari, 20% dintre ei au raspuns afirmativ, iar 10%
negativ, cei cu venituri mai mici 50 % au raspuns afirmativ iar 30% negativ.

Analiza cantitativa

8. Preferati ca noul produs sa contina ambalaj reciclabil?

Atat femeile cat si barbatii indiferent de varsta ,venit, ocupatie prefera ca
noul produs sa contina ambalaj reciclabil.
9. Va influenteaza decizia de cumparare traditia produsului?
-50 % dintre femei sunt influentate de tradifia produsului iar 10% dintre ele
nu sunt influentate de traditia produsului iar barbatii 40 % nu sunt influentati
de traditia produsului.
-In functie de varsta, observam ca tinerii 40% dintre ei au raspuns
afirmativiar 20% dintre ei nu sunt influentati de traditia produsului , iar ceilalti
aflati in alte categorii de varsta ,20% au raspuns afirmativ iar restul de 20%
negativ.
-Dupa ocupatie, am putea spune ca angajatii 30% au raspuns afirmatniv iar
10% nu se lasa influentati de traditia produsului, pe cand elevii si studentii
40% dintre ei au raspuns afirmativi iar 20% negativ .
-Cei cu venituri mai mari 30% au raspuns negativ , cei cu venituri mai mici
50 % au raspuns afirmativ iar 30% negativ.

Imbunatatirea noului produs

In urma cercetarilor efectuate am ajuns la urmatoarele concluzii privind imbunatatirea

produsului:

- Produsul ar putea fi dintr-un ambalaj reciclabil

- Pe eticheta produsului am putea sa imprimam una sau doua retete de prajituri in
care ar putea fi folosita mierea
- Daca vom crea un mic istoric pe care sa ne axam activitatea de marketing vom
avea mult mai mult succes deoarece consumatorii prefera o marca cu renume, cu o
intreaga istorie in spate.
- Venitul joaca un rol important in achizitia noului produs de aceea vom incerca sa
practicam un pret cat mai apropiat de cel al mierii conventionale.
- Vom incerca de asemenea sa distribuim noul produs in magazine cu specific
ecologic, dar si in supermarketuri si hypermarketuri de unde este achizitonata in
majoritatea cazurilor.
- Pentru a imprima produsului o vanzare mai buna o sa organizam in hypermarketuri
spatii pentru degustari.

Concluzii

Obiectivul analizei este de a determina cat de apreciata si consumata este mierea ecologica.
Cercetarea a fost facuta pe un esantion de 20 de persoane.
Din acest eantion, majoritatea au auzit de mierea ecologica, o mica parte fiind
necunoscatoare in ceea ce priveste acest tip de miere. Toate persoanele esantionate
indiferent de varsta si profesie sunt consumatoare de miere.
Observam ca in functie de sex, majoritatea femeilor aleg mierea in functie de pret, pe cand
barbatii considera ca in alegerea mierii este la fel de important gustul, cat si ambalajul. In
functie de varsta si ocupatie, majoritatea aleg mierea in functie de ambalaj si gust, o mica parte
alegand mierea in functie de calitate sau pret. Venitul joaca un rol important pentru majoritatea
in alegerea mierii.
Multi dintre consumatori sunt reticenti cand vine vorba de renuntarea la mierea conventionala,
majoritatea fiind dispusi doar sa incerce mierea ecologica, dar fara sa renunte la cea
convetionala.
Putem observa ca majoritatea persoanelor esantionate prefera mierea de salcam,iar criteriul
care sta la baza achizitionarii mierii este pretul. Deasemenea majoritatea prefera achizitionarea
acesteia de la plafar pentru a o consuma dimineata ca si indulcitor.
In ceea ce priveste mierea ecologica, aceasta este achizitionata de catre majoritatea
persoanelor din supermarketuri si hypermarketuri, iar pretul de achizitie al mierii ecologica dorit
de consumatori este apropiat de cel al mierii clasice, majoritatea persoanelor fiind dispuse sa
plateasca pentru un borcan de 400g miere ecologica maxim 20-25 lei.
Indiferent de ocupatie, varsta si sex, majoritatea persoanelor esantionate sunt influentate de
traditia produsului.
Dac vorbim despre mierea ecologica, vorbim de calitate si in primul rand despre o miere
obtinuta intr-o zona nepoluata si certificata ecologic.

 Profesor

coordonator:
Asist.Univ. Ladaru Georgiana Raluca
Studenti:

Cojocaru Corina
Soare Cristina
Stirbu Oana
Stavrica George