AVIZAT

M.A.D.R.
2011

AVIZAT
A.N.S.V.S.A

GHIDUL DE BUNE
PRACTICI PENTRU
APICULTURA

Page 2=

Prezentul ghid a fost realizat de Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania

Colectiv de autori:
Ing. Ioan Fetea
Dr. bioch. Cristina Mateescu
Dr. Ing. Adrian Siceanu
Dr. ing. Eliza Cauia
Dr. ing. Agripina Sapcaliu
Dr. ing. Nicoleta Ion
Ing. Dumitru
Cauia

Reproducerea partiala sau totala a continutului din prezentul ghid fara acordul
autorilor este
interzisa.

Page 3=
CUPRINS:
Nr Denumire Pag
1 Seciunea 1 - Condiii 4

2 Domeniu de aplicare 4
3 Sectiunea 2 - Tehnologii apicole 6
4 Stupine de productie 6
5 Stupine de producere a materialului biologic 11
6 Stupine de selectie si ameliorare 18
7 Stupritul pastoral 20
8 Stupi si principalele echipamente apicole 23
9 Sectiunea 3 - Recoltarea si valorificarea produselor apicole 28
10 Calitatea mierii de albine i a altor produse apicole destinate consumului uma
n 28
11 Surse de contaminare a mierii de albine 43
12 Cerine privind igiena spaiilor n care se realizeaz extracia mierii de albine 63
13 Cerine privind igiena echipamentelor de extracie a mierii 66
14 Cerine privind spaiile pentru depozitarea mierii de albine 66
15 Cerine privind igiena extraciei i depozitrii mierii de albine 67
16 Cerine privind marcarea i etichetarea mierii de albine 70
17 Restricii privind livrarea ctre consumatorul final sau livrarea la unitile de
conditionare mierii sau a altor produse apicole.
72
18 Cerine privind starea de sntate i igiena personalului 79
19 Sectiunea 4 - Supravegherea sanitar - veterinar a stupinelor 80
20 Condiii de nregistrare/autorizare 80
21 Controlul sanitar veterinar oficial al familiilor de albine i al igienei prod
uciei de
miere
82
22 Cerine privind igiena familiilor de albine i a stupinei 89
23 Aciunile n caz de identificare a familiilor de albine bolnave 92
24 Sectiunea 5 - Msuri de prevenire si combatere a bolilor la albine 94
25 Metode si procedee de combatere antivarooa 94
26 Metode si procedee de combatere n loca american 96
27 Metode si procedee de combatere a bolilor supravegheate pasiv 99
28 Medicamente si biostimulatori 105
29 Metode i procedee pentru combaterea duntorilor 107
30 Sectiunea 6 - Anexe 111
31 Carnetul stupinei 111
32 Gestiunea documentelor i completarea carnetelor de stupin 112
33 Evidenierea tratamentelor i gestiunea medicamentelor 113
34 Standarde miere 114
35 Legislaie comunitar i naional: 116
36 Adrese utile 119

Page 4=

SECIUNEA 1 -CONDIII
I. DOMENIU DE APLICARE
Acest ghid este realizat in conformitate cu legislatia specifica, ca u
n indrumar pentru
apicultori, in vederea cunoasterii celor mai importante etape din productia apic
ola si luarii unor
masuri de autocontrol pe filiera de productie si pana la desfacere pe
ntru a raspunde noilor
conditii de productie impuse de legislatia nationala si europeana.

Prezentul ghid este destinat producatorilor primari din domeniul apicol,

care, inafara
productiei pentru consumul propriu, efectueaza si activitatea de conditi
onare si comercializare a
productiei proprii, beneficiind astfel de cresterea valorii adaugate a
produselor obtinute in propria
stupina.
Ca producator, apicultorul este situat la inceputul lantului de product
ie, fiind considerat
producator primar. In aceste conditii apicultorul are deci obligatia de a tine u
n registru de productie si
de a aplica bunele practici de igiena in timpul productiei.
Acest ghid isi propune sa vina in sprijinul apicultorilor cu informatia necesara
desfasurarii in
bune conditii, atat a procesului productiv cat si a celui legat de conditionare,
imbuteliere si valorificare,
fiind un instrument de autocontrol in scopul identificarii principalelor riscuri
de contaminare din
intregul lant de productie si comercializare a mierii in special dar si a altor
productii apicole.
O serie de date importante privind aceste riscuri sunt analizate si i
n cazul productiei de polen si
laptisor de matca ca principale produse apicole de importanta alimentara.
Apicultorii trebuie sa stie ca in calitate de producatori de produse
alimentare - produse apicole,
trebuie sa-i poata asigura pe clienti ca le ofera un aliment in perfecta concord
anta cu definitia acestora.
In plus, si celelate produse apicole fie ca sunt alimentare sau nu t
rebuie sa corespunda unor
standarde de calitate in conformitate cu legislatia specifica, iar modu
l lor de productie pana la
valorificare trebuie sa poata fi urmarit pentru a se identifica originea unor p
robleme aparute in calitatea
acestora pe lantul de distributie pana la consumator.
Practic, necesitatea realizarii unui ghid de bune practici in apicultur
a vine in primul rand
din motive legate de siguranta alimentara si trasabilitatea produselor alimentar
e.
Trasabilitatea conform unei definitii uzuale desemneaza posibilitatea de
a urmari un produs in
stadii diferite privind productia sa, transformarea si comercializarea s
a, fiind specifica produselor
alimentare.
Conform Regulamentului European 178/2002 CE, trasabilitatea se defineste ca fiin
d capacitatea
de a urmari in toate etapele de productie, transformare si distributie
un produs alimentar, un aliment
pentru animale, un animal de la care se obtin produse alimentare, sau
o substanta care se poate
introduce intr-un produs alimentar sau intr-un aliment pentru animale.
Totodata, exista si producatori care nu isi limiteaza activitatile doar
la cresterea albinelor si la
valorificarea productiei proprii in sectorul primar. Este de exemplu, c
azul apicultorilor care pe langa
productia proprie, cumpara, conditioneaza si comercializeaza mierea altor
apicultori. In acest caz
prezentul ghid se aplica doar pentru productia, conditionarea si desfacerea prod
uctiei proprii.
Pentru achizitia, conditionarea si desfacerea produselor achizitionate se

va aplica legislatia
specifica de igiena in alimentatie prin analiza riscului traversand cat
eva puncte critice din lantul de
achizitie, conditionare si imbuteliere (Hazard Analysis Critical Control
Point -HACCP). Hazard
Analysis Critical Control Point (abrev. HACCP) reprezinta un sistem de siguranta
preventiva aplicabil
in alimentatie si farmacie care are in vedere analiza riscurilor biolo
gice, chimice, fizice din lantul de
procesare si valorificare al unui produs in scopul prevenirii contaminarilor.
In concluzie, consideram ca prezentul ghid de bune practici in apicultura asigur
a un cadru amplu
de informatii utile pentru apicultorii, venind in sprijinul realizarii
de productii in conformitate cu
legislatia sanitar-veterinara si de igiena in alimentatie.

Page 5=

2. Simboluri utilizate in ghid

- Sfaturi si masuri preventive cu scopul de a limita pericolele de degra

dare a produselor obtinute
- Activitati care necesita control si informare
- Masuri de intreprins, actiuni corective
- Punctele de control in pericol privind igiena care trebuiesc urmarite in mo
d sistematic.
=

Page 6=
SECTIUNEA 2 - TEHNOLOGII APICOLE
I. STUPINE DE PRODUCTIE
Stupina de productie stupina specializata in obtinerea unuia sau mai
multor produse
apicole cum ar fi miere, polen, pastura, laptisor de matca, apilarnil, propolis
, ceara, venin.
Pentru valorificarea potentialului productiv al familiilor de albine,
de-a lungul anului sunt

necesare o serie de lucrari specifice care sa asigure dezvoltarea opti

ma a acestora in perioada
culesurilor principale, care in general, in tara noastra, se desfasoara in perio
ada aprilie-septembrie.
Este important de mentionat ca pregatirea sezonului de productie se realizeaza i
nca de la sfarsitul
verii precedente (iulie-august), perioada in care incepe anul apicol, adica peri
oada cand incepe cresterea
albinei de iernare de care depinde dezvoltarea in primavara si deci sezonul de p
roductie urmator.
LUCRRI DE NTREINERE A COLONIILOR DE ALBINE DE-A LUNGUL ANULUI APICOL
De-a lungul anului apicol se disting o serie de perioade specifice de care apicu
ltorul trebuie tina
seama in activitatea de management a stupinelor (fermelor apicole, expl
oatatiilor), pentru buna
dezvoltare a familiilor de albine si obtinerea productiilor vizate.
Perioadele vizate sunt trecute cu aproximatie in ce priveste intervalul
de luni calendaristice,
existand o serie de fluctuatii in principal in functie de clima si puterea famil
iilor de albine la momentul
dat.
1. Perioada de cretere a albinelor de iernare (iulie-septembrie):
De aceast perioad depinde succesul iernrii propriu-zise a coloniilor de a
lbine, dezvoltarea
optima in primavara i valorificarea culesurilor n sezonul urmtor!
In aceasta perioada are loc cresterea generatiilor de albine cu corp gras dezvol
tat, pregtite s
reziste mai multe luni in perioada sezonului rece i s reia n primvar ciclul de dezvol
tare a familiei de
albinei.
Scopul acestor lucrari este ca la intrarea n iarn, familia de albine sa aib:
1,5 -2 kg de albine (care ocupa in medie 6-7 intervale de rame Dadant si 7-8 d
e rame ME)
15-20 kg de miere de bun calitate n faguri,
minim 0,5 kg rezerve de pstura.
=
Masuri de luat:
1. asigurarea cu mtci de bun calitate (schimbarea mtcilor, mai ales a celor mai btrne
de doi
ani)
2. pregtirea rezervelor de hran sub aspect cantitativ dar i calitativ. S
e va recolta doar
surplusul de miere, astfel nct s lsm suficiente provizii pentru iernare.
- In sistemul de ntreinere n stupi verticali se recolteaz mierea din magazine/corpur
i de productie i
se las mierea in cantitatea necesara in corpul de baz (cuib) pentru iernare.

Page 7=
A se evita lsarea rezervelor cu miere de man care prin coninutul ridica

t n sruri i alte minerale

mrete cantitatea de excremente care se acumuleaz n rect de-a lungul ierni
i producnd diaree i
nosemoz!
nlocuirea acestei mieri dac rezult din ultimul cules trebuie s nceap ncepnd cu sfari
unii iulie
i s se ncheie n prima decad a lunii august.
3. efectuarea de hrniri de completare cnd nu exist rezerve sficiente de hran (lunile
august
septembrie).
In lipsa polenului in natura sau a rezervelor de pastura se adminis
treaza turte proteice
pentru dezvoltarea corespunzatoare a corpului gras la albinele de iernare
Cnd timpul permite acest lucru. n funcie, hrana existenta i in natur se
pot efectua o
serie de hrniri de stimulare (0,5-1 kg sirop/familie de albine/sptmn) pentru ca matc
a
s continue ponta i s obinem un numr ct mai mare de albine de iernare ca
pabile s
supravieuiasc pe timp de iarn.
Totodata este bine pe ct posibil s se asigure atat culesuri naturale de nectar c
at i de polen
pentru a diminua consumul din rezerve i a asigura dezvoltarea normal a familiei de
albine
i pregatirea pentru iernare.
4.
asigurarea unui cuib proporionat, bine organizat, cu coroane bine
formate de miere, cu
faguri de calitate, mai nchii la culoare (nu mai vechi de 3 ani) pent
ru iernare deoarece pstreaz mai
bine cldura n cuib; Trebuie avut n vedere ca ghemul s se formeze n partea inferioar a
corpului, iar
deasupra i n lateral s existe suficiente rezerve de miere, de obicei pe una din par
tile laterale a stupului.
5. unificarea familiilor de albine mai slabe sau ajutarea unora cu re
zerve de la alte colonii
sntoase.
6. asigurarea cldurii n cuib (cnd n general temperatura pe timp de noapte scade) pri
n lucrri
de stramtorare a cuibului pe fagurii cu populaie de albine i hrana aferent.
7. efectuarea din timp a tratamentelor mpotriva varoozei (Varrooa destru
ctor) conform
metodelor de tratament autorizate.
2. Perioada de iernare cuprinde perioada repaosului de iarn (octombrie-i
anuarie) si
perioada nlocuirii albinelor de iernare i de dezvoltare n primvar (februarie-martie):
n condiiile rii noastre perioada de iernare cuprinde perioada de timp de la formarea
ghemului de
iernare i pn la revizia de fond n primvar.
=
Apicultorul trebuie sa aiba in vedere:
1. depirea perioadei de iarn n condiii ct mai bune, cu o mortalitate acce
ptabil, situata in
limite normale, att la nivelul stupinei (0-10%) ct si la nivel de familie,
2. inlocuirea albinei de iernare si o bun dezvoltare timpurie in primavar n scopul
valorificarii
primelor culesuri, n special a culesului de salcm.

Masuri de luat:
3. strmtorarea cuibului pe necesarul de rame si rezerve cu ajutorul di
afragmei.Strangerea
cuibului numai pe ramele ocupate de ghemul de iernare asigur cresterea
rapid a populaiei n
primavar
4. mpachetarea (izolaia) cuibului i asigurarea unei bune ventilaii.
5. alegerea unei vetre nsorite, fr cureni sau vnturi puternice este foarte
important pentru
iernarea albinelor, iar poziia stupului se face astfel nct sa capteze maximum de ca
ldur solar.
6. asigurarea linitii n stupin prevenind zgomotul produs de psari, animale
, trepidaiile
datorate mijloacelor de transport, etc.

Page 8=

7. nlesnirea efectuarii zborurilor de curire n zilele clduroase - peste 12

grade C, pentru
eliminarea coninutului fecalelor din rect i prevenirea mbolnvirilor care se
manifest cu
diaree.
8. vatra stupinei va fi curat n cazul cderilor mari de zpad, desemenea i
cndurelele de
zbor pentru evitarea formrii de ghea la urdiniuri i implicit a obturrii ventilaiei.
9. controlul iernrii - prin foaia de control (pus pe fundul stupului) i
prin control auditiv cu
ajutorul unui tub de cauciuc (ascultarea zumzetului specific care ofera
indicii despre starea
acestora).
10. administrarea deasupra ramelor de turte (paste) energetice in cazul insufici
enei hranei.
Admnistrarea de turte energo-proteice, care s stimuleze dezvoltarea familiei de a
lbinei poate fi
facuta
spre sfrsitul lunii februarie, numai dup ce au fcut un zbor de
curire i cnd exist
posibilitatea ca zborul sa se repete peste 2-3 sptmni,
11. evaluarea mortalitilor se realizeaz la primul control n primvar cnd se noteaz de
cei
urmtoarele:
mrimea familiei de albinei (intervale de albine),
prezena mtcii i pontei acesteia,
suprafaa de puiet,
rezerve de hran,
cantitatea de albin moart pe fundul stupului,
prezena semnelor de boal
Stabilirea cauzelor de mortalitati excesive prin trimiterea de probe catre labor
atoare autorizate!
Unele mortalitati pot fi evaluate si de apicultor: ca de exemplu atunci cnd albin
ele mor de foame albinele se gsesc moarte cu capul n interiorul celulei i ca o caracteri
stic a speciei, n lipsa hranei,
toate albinele mor cam n acelai timp.

ncepnd cu luna martie este necesar intervenia apicultorului prin mai multe
verificri ale strii acestora prin (1) revizia sumar de primvar i (2) revizia de fond.

Revizia sumar de primvar are ca scop verificarea strii coloniilor la ieirea din iarn i
de a
ndrepta situaiile anormale care pot pune viaa familiei de albinei n pericol.
Acest control se efectueaz ntr-o zi nsorit din luna martie, care sa permita deschide
rea stupului,
aprecierea puterii familiei de albinei, prezena mtcii n funcie de prezena
puietului cpcit i
necpcit, aprecierea rezervelor de hran i a dispunerii acestora, dar i aprecierea strii
de sntate dup
aspectul general al fagurilor, (calitatea pontei, pete de diaree) i a resturilor
de pe fundul stupului.
Revizia de fond reprezint un control general de primvar pe aceleai obiec
tive ca la revizia
sumar, dar aceasta are ca scop o verificare mai amnunit pentru a crea c
ondiiile de dezvoltare a
familiei de albinei.
3. Perioada dezvoltarii familiei de albine si nmulirii naturale precum i
valorificarea
culesurilor principale (aprilie-august).
Perioada dezvoltarii familiei de albine este perioada in care se desfasoara o se
rie de lucrari foarte
importante de primavara care conduc la pregtirea familiilor de albine pentru valo
rificarea culesurilor de
ntreinere (timpurii de primvar) dar i a celor de producie.

Page 9=
Scopul masurilor care se iau in aceasta perioada vizeaza:
creterea unei cantiti corespunztoare de puiet pentru a asigura populaia d
e albine
culegtoare necesar valorificrii culesurilor.
meninerea familiilor de albine n stare activ pentru a culege nectarul existent
asigurarea spaiului necesar depozitrii mierii.
limitarea pierderii de albine ca urmare a roirii naturale
nmulirea septelului prin roire artificial

Masuri de luat:
1. organizarea i strmtorarea cuibului n aa fel nct s nu rmn dect fagu
erii cu
albine, dup care are loc refacerea mpachetrii. Cuibul se organizeaz astfel
: un fagure cu
provizii, fagurii cu puiet i un alt fagure cu provizii (miere i pstur) astfel nct toi
agurii s
fie bine acoperii cu albine.
2. lrgirea cuibului, cnd timpul devine favorabil, prin introducerea periodic (la 7
zile) de faguri
bun de ouat care iniial vor fi aezai lateral cuibului de puiet, dup ultimul fagure c

u puiet, dar
pe msur ce timpul devine mai favorabil se introduce chiar n mijlocul cu
ibului (spargerea
cuibului). Procednd astfel i pornind de la 2-3 faguri cu puiet n ultima decad a luni
i martie ci
exist ntr-o familie de albine de mrime medie (1,5 kg albin) se poate ajunge la mijlo
cul lunii
aprilie in functie de conditiile de clima, la 7-8 faguri cu puiet cpci
t din care o mare parte va
ecloziona la sfritul lunii, iar la momentul nfloririi salcmului va exista un numr suf
icient de
albine culegtoare pentru valorificarea culesului. Unul din neajunsurile a
cestei metode de lucru
este uneori apariia frigurilor roitului chiar n perioada culesului la salcam, de a
ceea n paralel se
pot lua o serie de msuri corespunztoare pentru a menine familiile de albine la pute
rea necesara
valorificarii culesurilor, dar a diminua pe ct posibil pierderea acestora prin ro
ire.
Perioada nmulirii naturale.
- n condiiile din ara noastr, luna iunie este perioada n care familia de albine atin
ge maximum
de dezvoltare, ceea ce coincide cu culesul de tei.
- n aceast perioad de obicei familiile de albine intr n frigurile roitului, fenomenul
fiind legat
de procesul de nmulire natural i instinctul de perpetuare al familiei de
albinei de albine.
Aceast stare se caracterizeaz prin ncetinirea activitii albinelor culegtoare,
apariia botcilor
de roire i a mtcilor de roire, dar i prezena unui numar mare de albine
la urdini sub forma
unor aglomerri (barbe), urmat de plecarea unei pri din albine cu matca (roirea).
- Exist situaii cnd familia de albine roiete odat sau cnd de mai multe o
ri - roi primari,
albinele pleac cu matca btrn, i roi secundari cnd dintr-o familie de albin
e, dup plecarea
roiului primar, familia roiete din nou.
- Cauzele sunt multiple i sunt descrise extensiv n literatura de specialitate, ia
r apicultorul poate
limita sau preveni apariia acestora prin o serie de msuri ce se leag de:
- mentinerea activitatii de cules continuu,
- asigurarea spatiului de ouat
- asigurarea spatiului de rezerve,
- ventilaie suficient.
- nlocuirea mtcii familiei de albinei roitoare
n general succesul acestor msuri depinde de stadiul n care s-a ajuns, asa ncat una d
in msurile relativ
eficiente este de a ridica o parte din surplusul de albina i a face
un roi artificial sau pur i simplu se
poate recurge la divizarea familiei de albinei.
Valorificarea culesurilor principale are in vedere obtinerea de productii maxime
, de la cat mai multe
resurse melifere, cu costuri minime. Cel mai adesea este vorba de tra
nsportul n pastoral pentru

Page 10=

valorificarea culesurilor de nectar (culesuri de producie), dar i pentru polenizar

ea unor specii de plante
cultivate entomofile pe baz de contracte de polenizare cu fermierii.
Apicultorul trebuie s se asigure de:
resurse melifere bogate in raza optima de zbor pe o raza de 3 km. Este importa
nta o bun
informare cu privire la: masivele florale, prognoza perioadei de nflorire, capaci
tatea melifer a
acestora, posibilittile de obinere a unor vetre de amplasament cu acces
bun, distana de
parcurs, etc;
suficient echipament de productie n stare bun: corpuri de stup, magazi
ne, rame cu faguri,
faguri artificiali, etc.
maini i alte utilaje necesare n transportul stupilor.
echipamente si utilaje necesare pentru recoltarea fagurilor si extractia mieri
i
Eficiena n practicarea stupritului pastoral depinde de mai muli factori di
n care cei mai
des invocai sunt legati de distanta fata de vetrele de cules, numarul de familii
de albine, existenta
echipamentelor aferente, dar i optimizarea investitiilor n raport cu profitul obinu
t.

Page 11=
II. STUPINE DE PRODUCERE A MATERIALULUI BIOLOGIC
Stupinele de producere a materialului biologic sunt stupine specializate
de selectie, conform
piramidei ameliorarii, autorizate sanitar-veterinar, care aplica o serie
de metode si tehnici specifice
pentru productia matcilor si a unor unitati biologice specifice- roi artificiali
pe un anumit numar de rame
si roi la pachet.
Materialul biologic poate fi produs si comercializat numai de stupine
autorizate ca stupine de
selectie (de elita) sau ca stupine de multiplicare, de catre Agentia
National pentru Ameliorare si
Reproductie n Zootehnie (A.N.A.R.Z.).
1. PRODUCEREA MATCILOR
Indiferent de stupina de productie a matcilor de elita sau multiplicare producer
ea matcilor
se realizeaza prin creterea dirijat, n condiii naturale, n timpul sezonului activ.
Cresterea dirijata a matcilor se bazeaz pe creterea de salvare deoarece
acest proces poate fi
controlat in practic.

n principiu, calitatea mtcii (prolificitatea acesteia) este determinat de originea

acesteia (factori
genetici, gradul de ameliorare), calitatea imperecherii, dar i de modul
n care a fost crescut, iar o
cretere optim presupune condiii optime n timpul dezvoltrii larvelor i a pupelor de mat
c.
1.1. Elemente esentiale in cresterea matcilor:
Materialul biologic de cretere stadiile de dezvoltare a puietului din
care se face creterea
mtcilor.
o Mtci cu caracteristici specifice perfecte pot fi crescute din ou i l
arve n varst de pn la
trei zile- faza bipotent (faza sensibil).
o Din larva de 4 zile majoritatea mtcilor crescute vor avea caracteris
tici intermediare ntre
mtci si lucrtoare (faza critic).
o Larvele de peste 4 zile nu mai pot servi ca material biologic de cretere deoar
ece ies numai
lucrtoare (faza fixat).
Varsta optima a larvei de 1,5 2 zile de stadiu larvar are o foar
te mare importan n parctic,
influennd dezvoltarea principalelor organe interne la mtci: ovare numr de
ovariole, mrimea
spermatecii, dezvoltarea glandei mandibulare.
Puterea familiei doici i dispoziia acesteia pentru creterea mtcilor - fa
milia doica s fie ct
mai aglomerat cu albine cu un numr mare de albine doici fapt ce condu
ce la acceptarea unui
numr mare de larve i aprovizionarea acestora cu o cantitate suficient de lptior.
Aprovizionarea cu hran. Familia doic trebuie s fie aprovizonat cu rezerve suficien
te de hran
miere i polen (pstur).
Hrnirea suplimentar cu sirop, mai ales dac nu exist cules n natur, este obligatorie.
Mrimea botcii n acceptarea la cretere. Dimensiunea botcilor naturale est
e de 7,8 8,5 mm n
diametru i 8-10 mm n lungime, n funcie de condiiile de cretere sau de ra
s, dar in practica se
utilizeaza diametrul de 9 mm deoarece rezult botci la limita maxim a botcilor natu
rale.
Volumul seriei de cretere (nr de botci/familie starter). La albinele din rasa n
oastr se recomand
cca 30 de botci/familie dac exist i puiet necpcit mai ales dac familia st
arter continu i

Page 12=
creterea pe toat perioada larvar, dar dac nu exist se pot recomanda i 50-60 de botci.
Alegerea
depinde de cresctor i experiena sa n cretere.
Numrul de serii. In functie de metoda de crestere: de ex. intr-o si
ngur familie doic bun, fr
matc, se pot asigura 3 serii de cretere succesive fr ntrire ulterioar, la distan de
e. Cnd

familia doic este folosit numai ca starter (acceptarea larvelor) i rama de cretere e
ste nlocuit la 2
zile numrul seriilor va putea fi dublat fr probleme. O familie fr matc poate fi starte
r permanent
dac se adaug sptmnal puiet cpcit, n curs de eclozionare, care s nlocuiasc pierderi

1.2. Metoda creterii.

n principiu orice metod ar trebui s dea rezultate bune dac se respect co
ndiiile de cretere,
modul cum a fost mnuit materialul de cretere i cum a fost pregtit creterea, astfel nca
potenialul
acestora s nu fie suprasolicitat.
Mediu - anotimpul i condiiile de clim i cules.
Perioada de primvar var, lunile aprilie-august.
Umiditatea aerului (40-60%) i temperatura (30 C - 35 C) n familia
crescto
are sunt
n general destul de constante indiferent de condiiile exterioare.

Creterea mtcilor din faz de ou sau larv de lucrtoare pn n faza de celul

ta de
eclozionare este un proces biologic unitar!
In alegerea unei metode de cretere se ia in calcul:
necesarul de mtci care trebuie s fie crescute corelat cu echipamentul necesar
condiiile de cretere, de ntreinere
conditiile de mediu, resurse si cele climatice
Din punct de vedere al tehnicii de lucru procesul poate fi mprit n:
a. ansamblul operaiunilor de pregtire a puietului tnr necesar creterii de
mtci, pentru a fi
trecut n familia doic;
b. msurile care se iau pentru aprovizionarea optim cu hran a materialulu
i de cretere n
familia doic;
Metode de cretere care vizeaz pct. a:

1. Tietura n arc este o metod simpl i potrivit pentru nceptori. Se ia u

fagure deschis la
culoare, un fagure plin cu ou i larve tinere i se face o tietur n fagure n form de ar
a partea
inferioar a fagurelui. Se recomand nclzirea cuitului de tiere. Albinele vor
crete botcile pe
marginea acestei tieturi. Pentru ca botcile s nu fie concrescute, ceea
ce ar ngreuna decuparea
acestora, se rresc larvele pe poriunea tiat.
2. Tierea fiilor de fagure, a celulelor i tanarea acestora fagurele coni
larve tinere se
pune pe un suport plan i cu un cuit incalzit se decupeaz un rnd de celule sau mai mu
lte. Aceste
fii vor fi fixate prin diverse procedee de leaurile unei rame de cretere
. Larvele vor fi rrite la
distane de 1-2cm. O alt procedur este decuparea sau tanarea de celule cu larve i fixar
ea lor pe
rame de cretere. Fa de metoda 1 utilizarea fiilor de fagure sau a celule
lor cu larve decupate
prezint avantajul c albinele doici accept repede i ncep creterea concomitent din celul

e aflate cu

Page 13=

deschiderea n jos. Dezavantajul metodelor care folosesc creterea din celu

le de lucrtoare este c
mtcile nu pot s ating mrimea optim.
3. Transvazarea larvelor. Prin acest procedeu se nelege mutarea unor lar
ve tinere din celule de
lucrtoare n botci artificiale. Practicat pe larg n creterea dirijat de mtci aceast me
prezint
cele mai mari avantaje prin obinerea de mtci de calitate. Botcile artificiale pot
fi confecionate din
cear (obinute artizanal) sau din material plastic (achiziionate din comer)
botcile vor fi lipite sau
fixate pe leauri de cretere pe dopuri de cretere care pot fi preluate uor de pe leaur
i. Transvazarea
larvelor se face cu ajutorul unui instrument special de diferite forme denumit s
patul de transvazare.
Premiza reuitei transvazrii este o mn sigur i o vedere bun.

Metode ce cretere care vizeaz pct. b:

n cazul nmulirii naturale, dezvoltarea mtcii de la ou pn la eclozionare ar
e loc ntr-o singur
familie de albine. n creterea dirijat de obicei cresctorul divizeaz creterea n mai mul
e colonii:
familia de prsil (furnizoare de material de cretere ou sau larve);
familia doic format din:
o familia starter (pornitoare) utilizat pentru acceptarea n creterea de
mtci a
materialului de cretere n primele 10-48h; este vorba de o famile de al
bine
orfanizat;
o familia cresctoare (finisoare) creterea botcilor cu larve acceptate.
Este o
famile cu matc, dar aceasta va fi izolat printr-o gratie special de compartimentul
unde se introduc botcile pn la cpcire sau pn la eclozionare.
Dup cpcire botcile se izoleaz individual n cuti speciale i pot fi puse
incubator sau
ntr-o familie obinuit care s le asigure doar cldura i umiditatea necesar eclozionrii.
1.3. Imperecherea mtcilor. Reguli generale.
Pentru mperecherea natural a acestora, mtcile eclozionate sau botcile nainte de a
ecloziona, vor fi
introduse n nuclee de mperechere de diverse tipuri i dimensiuni.
Dup mperechere i nceperea pontei acestea pot fi preluate din nuclee i i
ntroduse n cuti de
transport de regul sau n alte tipuri de cuti cu albine nsoitoare.
Pn la valorificare vor fi pstrate
in nucleele de imperechere sau n c
ondiii de laborator custi
individuale cu albina insotitoare.
Tipul de nucleu de imperechere este cel preferat de apicultor, dar n general n
condiile de climat
continental n care se nregistreaz nopi cu temperaturi scazute chiar i n ti
mpul verii se
recomanda:

- Cantitatea de albine sa fie de cel puin 200 g, iar cantitatea de puiet la form
area nucleului s fie
de cel puin 2 dm
2
de puiet cpcit.
- Sunt de preferat nucleele formate din 2-4 compartimente alturate, cu urdinie n d
irecii diferite,
acestea asigurnd o mai bun termoreglare.

Page 14=
- Daca nucleele de mperechere nu asigur temperatura optim de 30-34 C n perioada de mi
graie
a spermei din oviductele laterale n spermateca, cantitatea de spermatozo
izi care ajunge n
spermateca este mult diminuat, aceste mtci avnd o durata de exploatare m
ai scurt, fiind
deseori nlocuite linitit chiar din primul an.
- n perioadele lipsite de cules, nucleele de mperechere se hrnesc cu sirop de zaha
r sau erbet.
- n cazul n care se constat depopularea parial a unor nuclee i suprapopularea altora,
nucleele
depopulate se vor reface prin preluarea unui fagure cu puiet cpcit, gat
a de ecloziune dintr-un
nucleu suprapopulat i introducerea acestuia, n nucleul respectiv.
- Nucleele se numeroteaz, iar n cazul mai multor nuclee inute n acelai adapost, fiec
are nucleu
(compartiment) va primi un numr propriu de identificare.
1.4. Introducerea mtcii in familia de albine. Reguli generale.
dup transport, mtcile nu vor fi eliberate imediat ntr-o familie de alb
ine care de curnd a avut o
matc n plin pont.
orfanizarea familiei de albine: n familia care urmez s primeasc o nou m
atc este obligatorie
absena mtcii (fecundate sau nefecundate), a botcilor si a albinelor ouatoare in fa
miliile trantorite.
eliminarea albinelor nsoitoare din cuc mbuntete procentul de acceptare a mtcilor
a
de albine.
perioada de acomodare: matca va trebui s stea nchis n cuc suficient de
mult timp pentru ca
albinele familiei primitoare s o accepte si sa nu manifeste agresivitate.
vrsta albinelor i puterea familiei de albine: albinele tinere, pana in
10 zile manifest o mai slab
agresivitate i de obicei accept usor o nou matc.
momentul optim din an: perioada unui cules, temperatura moderat, absena vntului d
e intensitate i
ploilor reprezint sunt condiii propice.
hrnirea stimulenta cu sirop: hrnirea cu sirop de zahr n momentul nlocuirii unei mtci
este foarte
necesara in lipsa culesului natural.
2. PRODUCEREA DE ROIURI ARTIFICIALE PE RAME
Roiul artificial reprezinta o unitate biologica alcatuita din cateva rame (in ge

neral 3-5) cu puiet in toate

stadiile de dezvoltare si provizii de hrana, albina de pe rame si o matca impere
cheata.
Scopul formarii roiurilor artificiale este asigurarea unei inmultirii controlate
a septelului si evitarea
roirii naturale.
Momentul optim pentru formarea roiurilor artificiale este perioada de maxima dez
voltare, in zile
senine si calde si cand exista culesuri in natura. Practicarea roirii
este ideala in perioada de debut a
perioadei de roire cand familia inca nu a intrat in frigurile roitului.
Metode. Formarea roiurilor artificiale are la baza mai multe metode ma
i mult sau mai putin
complexe, extensiv descrise in literatura de specialitate, dar cel mai des utili
zate in practica au la baza
principiul divizarii.
Metoda divizarii poate fi realizata in mai multe moduri:
Poate fi facuta printr-o divizare egala a ramelor cu puiet si rezerve sau doar
prin preluarea unui
numar de 4-5 faguri daca familia ocupa mai multe corpuri.
Dintr-o familie se poate obtine un roi sau mai multe in functie de puterea aces
tora si interesul de
productie (miere sau/si roiuri)
Formare roiurilor prin divizare se poate face in cutii speciale (roin
ite) pe 4-5 rame sau intr-un
stup de 10 rame impartit in doua printr-o diafragma etansa si 2 urdinisuri opuse
pentru a realiza

Page 15=
2 roiuri in acelasi timp.
Lucrari orientative in cazul unei metode simple de divizare:
se vor pregati stupii goi impreuna cu elementele aferente;
se vor alege familiile de albine puternice pentru divizare;
echipamentul destinat introducerii roiului artificial este adus langa
familia de baza (din care se
formeaza);
matca se va identifica si izola; utilizarea gratiei pentru matca intre cuib si
un corp de deasupra ajuta
la izolarea matcii si elimina activitatea de cautare a matcii.
in cazul sistemului vertical se scot 2-3 rame cu puiet de toate varstele din c
uib si inca 2 faguri cu
hrana-miere si pastura, se scutura de albine (pentru a evita preluarea matcii)
si se pun intr-un corp
suplimentar, deasupra gratiei de matca.
in cazul sistemului orizontal se va folosi o gratie conceputa pentru
sistemul orizontal amplasata
dupa ultima rama, inainte de diafragma.
a doua zi, ramele izolate se vor transvaza cu tot cu albina in cutia unde se f
ormeaza roiul artificial;
roiurile artificiale pot fi deplasate pe o vatra la 4-5 km, pentru a evita int
oarcerea albinelor la familia
de origine.
daca nu exista aceasta posibilitate se va forma un roi mai viguros, care sa co
ntina 1-2 rame cu puiet
gata de eclozionare, pentru ca acesta sa nu raceasca atunci cand o p
arte dintre albine culegatoare

revin la familia de origine a roiului.

se administreaza hraniri stimulative.
roiul artificial se supravegheaza mai intens daca nu se formeaza in perioadele
de cules
pentru evitarea furtisagului hranirile se vor face la caderea noptii,
iar urdinisurile vor fi reduse la
maxim.
a 2 a zi se introduce in noul roi format, o botca gata de eclozi
onare sau de preferat o matca
imperecheata pentru o dezvoltare cat mai rapida.
un roi artificial de 4-5 rame poate ajunge dupa 40 de zile la niv
elul unei familii de 10 rame, prin
adaugarea saptamanala, in centrul cuibului, a cate unui fagure bun pentru ouat.
3. PRODUCEREA DE ROIURI LA PACHET
1. Formarea roilor la pachet si instalarea acestora
Roiul la pachet este o unitate biologica alcatuita din 1,5-2 kg albin
tanara nsotita de o matca
imperecheata aflata n colivie de introducere, care sunt introduse intr-o
cutie speciala (lemn, plastic,
PFL, etc) prevazuta cu plasa de sarma si hranitor. Roiul la pachet e
ste o unitate biologica care nu
cuprinde faguri.
Formarea roiurilor la pachet necesita mult ndemanare si echipament specific - cu
tii speciale.
Este o metoda eficienta atunci cand se aplica in fermele care au ca scop vanza
rea de roiuri.
Perioada optima de formare a roiurilor la pachet este dup culesul de la salcam.
2. Caracteristicile cutiilor pentru roiuri la pachet:
Dimensiuni: lungime 400m, latimea 130mm, inaltimea 290 mm.
Peretii laterali sunt prevazuti cu plasa de sarma
La partea superioara este un orificiu n care se introduce un hrnitor cu capacita
tea de 1 l sirop
de zahr.
Prin acest orificiu se va face si popularea roiurilor cu albine cu ajutorul un
ei palnii speciale (cu

Page 16=
orificiu larg)
3. Etape n formarea roilor la pachet
Cutiile specifice vor fi pregtite pentru formarea roiurilor la pachet
In fiecare cutie se va introduce cate o matca imperecheat in cusca
de transport, fr albine
nsotitoare, inchisa cu dopul de plastic si prevazuta cu hrana. Cusca v
a fi agatata de margine
orificiului pentru a putea fi preluata usor.
Se vor alege familiile de albine bine populate si sntoase din care s

e va prelua albina pentru

popularea roilor
Se va utiliza n prealabil gratia de matca pentru a izola matca in corpul de baz
a al stupilor din care
se va prelua albina. Fagurii cu puiet se vor ridica in corpul de sus pentru a at
rage albina tanara.
Este important sa se scuture multa albina tanara pentru ca roiul la pachet (fa
ra faguri si posibilitate
de zbor) sa reziste cat mai mult.
Albina va fi scuturata din familia de albine in cutii de stup/roiur
i goale de unde va fi
preluata/scuturata in palnia montata pe cutia roiului. Albina va fi st
ropita imediat cu apa pentru a
impiedica zborul acesteia
Fiecare cutie pentru roiuri la pachet, cu greutate cunoscuta, va pri
mi o cantitatea
de 1,5 kg prin
cantarire pe o balanta(cantar)
Se va pune hranitorul (orificiul se va inchide), roiul va fi etiche
tat cu date specifice (familia de
origine, data formarii, data expedierii)
Se depoziteaza intr-un spatiu adecvat (racoros si intunecos pt ca albinele sa
se linisteasca).
Pe perioada imediat dupa formare, de transport si pana la utilizare roiurile l
a pachet sunt hranite cu
sirop pe parcursul a 3-4 zile.
De mentionat ca albinele din roiurile la pachet, daca instalarea lor se face i
mediat, trebuie sa provina
de la o stupina situata la cel putin 4-5 km pentru a evita intoarcerea albinelor
la familiile de origine.
Formarea roiurilor la pachet se desfaoar n perioada de maxim dezvoltare a familiil
or de albine,
lunile mai-iunie, pentru a nu afecta dezvoltarea normal a familiilor din care pro
vin.
Avantajele utilizarii roiurilor la pachet:
un control eficient al bolilor, scaderea greutatii la transport si
dinamismul dezvoltarii dupa instalare, asemanator roiurilor naturale.
Instalarea roiurilor la pachet (formarea de noi familii de albine cu
albina din roiul la
pachet):
Se vor pregati materialele si echipamentele -stupi si rame cu faguri.
Popularea stupilor se va face de obicei pe vatra pe care acesti stupi vor fi am
plasati.
Popularea poate avea loc si in atelier si in urmatoarea seara pot fi deplasati
pe vatra.
Noile familii de albine formate se vor hrani cu sirop de stimulare sau/si turte
proteice s
Urdinisurile se vor inchide pana in seara urmatoare.
Instalarea propriu-zisa a roiului la pachet se poate face prin 2 metode:
1.Scuturarea directa pe rame:
Mod de lucru:
- Se pun 3 rame pe o latura a stupului
- Se scoate hranitorul din cutia de transport,
- Se scutura albina si se pulverizeaza cu apa pentru a le impiedica zborul.
- Se verifica cusca matcii pentru a indeparta dopul de plastic si se pune intre
2 rame fara albine.
- Se scutura o parte dintre albine pe cusca matcii si restul pe fundul stupului
.

Page 17=
2.Introducerea directa a
cutiei de transport cu albinele si matca in
stupul destinat
instalarii.
Mod de lucru:
- Se face loc in stup, punand 5 rame pe o latura,
- Se plaseaza cusca de transport pe fundul stupului si cusca matcii cu dop de s
erbet.
- Pana a 2-a zi albinele vor migra catre rame si vor elibera matca,
apoi se scoate cusca de
transport si se completeaza cu rame.
- In ambele variante hranirea cu sirop sau/si cu turta proteica este obligatori
e! Acesta va favoriza
ponta matcii, va mobiliza albinele pentru culesul de polen si va face sa treaca
mai usor stresul de
transport si cel de instalare. Atentie pentru prevenirea furtisagului, hranirea
se va face seara!.
4. PRODUCEREA DE FAMILII DE ALBINE
- Familiile de albine destinate comercializarii sunt familii de albine
derivate din roiuri
artificiale care in urma dezvoltarii acestora se extind pe intreg corp
ul de baza la sistemul
vertical (minim 10 rame).
Familia de albine destinata vanzarii poate fi vanduta in sezon, inai
ntea culesului principal de la
salcam, pe minim 10 rame din care 6-7 rame cu puiet in diverse stadii de dezvol
tare si 3-4 rame cu
rezerve de hrana-miere si pastura, si albina care poate ocupa toate intervalele.
Familii de albine provenite din roiuri artificiale pot fi vandute in acelasi s
ezon de formare a roiului
de provenienta, daca provin din roiuri timpurii (in perioada de salcam I-II) sau
in sezonul urmator.

Page 18=
III. STUPINE DE SELECTIE SI AMELIORARE
Stupinele de selectie si ameliorare reprezinta stupine in care se apli
ca o metoda de selectie dupa o
anumita schema de lucru, in scopul ameliorarii insusirilor principale s
i multiplicarii materialului
biologic selctionat in vederea comercializarii acestuia.
In Romania, obiectivele principale ale seleciei sunt producia de miere i
puritatea de ras
astfel ca n Programul Naional de Ameliorare a Albinelor (Ordin nr. 309 din 23 apri

lie 2003), evaluarea

familiilor de albine, ine cont mai nti de aceste doua obiective majore:
1. Producia de miere
- obinerea unor producii maxime de miere n condiii
le de clim i de cules
date i numai pe baz de resurse naturale:
Este un caracter complex . Producia efectiv de miere depinde de cantitatea de al
bin existent
i de instinctul de acumulare (factor genetic).
Cantitatea de albin depinde de prolificitatea mtcilor, viabilitatea puie
tului, longevitatea
albinelor,
o Instinctul de acumulare (hrnicia albinelor) este un caracter determina
t genetic i reprezint
practic producia de miere/albin culegtoare i caracterul care este practic supus sele
ciei.
o Rezistena la boli i la iernare influeneaz producia de miere.
o Fcnd selecie pentru producia de miere implicit se face i pentru caracte
rele implicate n
determinarea acesteia.
Producia se exprim n kg/familie/sezon sau cel puin la un cules principa
l i se exprim ca
abateri de la media stupinei de contemporane (matcile din aceeai generatie).
2. Puritatea rasei. In Romania pe termen mediu i lung nu se prevede
importul de alte rase, deci
caracterele morfologice i de comportament ale coloniilor de albine selecionate tre
buie s se ncadreze
n parametrii rasei Apis mellifera carpatica.
3. Alte caractere urmarite in selectie. Pentru evaluarea final a famili
ilor de albine care vor fi
selecionate se iau n consideraie i alte caractere cum ar fi: culoarea al
binelor, blandeea,
comportamentul pe fagure, modul de aranjare a rezervelor de hrana i com
pactitatea cuibului de puiet,
modul de cpcire a fagurelui (uscata), instinctul de roire, rezistena la
iernare, dar prioritar rmne
producia de miere, ultimele fiind direct corelate cu aceasta.
Principalele metode de ameliorare la albina melifer
1. Selecia masal
- se face pe baza produciei de miere a coloniilor de albine, comparaia
fcndu-se ntre
contemporane (aceeai stupin, an, sezon).
- poate fi practicat de orice apicultor care i poate produce mtci din prsil proprie.
Lucrri specifice:
formarea stupinei de selecie (populaia de ameliorat)
asigurarea condiiilor optime pentru intensificarea manifestrii nsuirilor val
oroase i evaluarea
coloniilor;
alegerea pentru reproducie a celor mai productive colonii de albine;
creterea mtcilor i a trntorilor din coloniile alese pentru reproducie;
schimbarea materialului biologic necorespunztor cu cel produs dirijat,
prevenirea ncrucirilor nrudite ntre mtcile i trntorii din stupin;
selecia masal necesita schimbarea periodica a mtcilor la interval de 2
ani cu mtci de bun
calitate.

Page 19=

2. Selecia intrafamilial const n nlocuirea fiecrei mtci din familia de albi

e cu propria fiic n
fiecare generaie, pe grupe de familii. Este specifica stupinelor de elita.
Lucrari specifice
formarea stupinei de selecie (populaia de ameliorat)
asigurarea condiiilor optime pentru intensificarea manifestrii nsuirilor val
oroase i evaluarea
coloniilor- bonitarea;
stupina de selecie alcatuita din 100 de colonii este structurat pe 10 grupe a cte
10 fiice.
se selecioneaz cele mai bune 10%-20% colonii de albine din populaia supus seleciei
testarea privind obiectivele de selectie se realizeaza in conditii uniforme (ac
eeasi cantitate de albina,
puiet, hrana) pentru a da anse egale de competiie
se cresc cte 10 fiice din fiecare familie din cele 10% si se formeaza astfel 10
grupe (familii, linii) de
familii de albine prin schimbarea matcilor
se asigura prevenirea ncrucirilor nrudite ntre mtcile i trntorii din stupin;
Valorificarea materialului biologic selectionat se face prin multiplicare
a acestuia in stupine
specializate de multiplicare autorizate de ANARZ, prin O.M. 413 din 20 iunie 200
8.
Pepiniera productoare de matci este unitatea apicol care realizeaz multipl
icarea materialului
biologic apicol, astfel:
foloseste pentru multiplicare material biologic provenit din stupinele de elit;
furnizeaz material biologic selectionat.
Stupina, pentru a fi acreditat ca stupin de multiplicare, trebuie s ndepl
ineasc, cumulativ,
urmtoarele criterii:
o are o schem de multiplicare si tehnologie de crestere proprie aprobat de ANARZ;
o minimum 10% din mtcile utilizate pentru activitatea de multiplicare p
rovin din stupinele de elit
acreditate de Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie n Zoote
hnie, iar diferenta
mtcilor se asigur din stupina de multiplicare proprie;
o dimensiunea minim a stupinei de multiplicare este de 50 de familii
de albine, nscrise n registrul
agricol, astfel nct s asigure producia de mtci selectionate si fecundate,
precum si evitarea
consangvinizrii;
o individualizarea mtcilor se face conform unui sistem unitar, respectiv conform
codului international
al culorilor;
o familiile de albine trebuie s fie indemne de boli contagioase si potential tra
nsmisibile.
o detintorul stupinei de multiplicare trebuie s fie/sau s aib angajat per
sonal atestat n domeniul
apicol, confirmat prin diplom/atestat/certificat de absolvire.
o detintorul stupinei de multuplicare trebuie s tin o evident strict a activittii

Cumpararea de material biologic selectionat:

nainte de cumprare se recomand ntodeauna s se fac o examinare a material
lui biologic,
atat din punct de vedere apicol (stare de sanatate, puterea familiei,
varsta matcii daca se
cunoaste) cat si sanitar veterinar (semne clinice de boal) i pe cat po
sibil este recomandabila
obtinerea unui certificat sanitar-veterinar de la vanzator.
Autoritatile din Romania (MADR, ANSVSA, ANARZ) impreuna cu institutiile si orga
nisme de
profil (Asociatiile apicole, I.C.D.A.) recomanda si sprijina prin Progra
mul National de
Ameliorare si Planul National Apicol 2011-2013 achizitia de material bio
logic din rasa locala A.m. carpatica -pentru a evita atat riscurile legate de poluarea genetica a fond
ului genetic apicol
national, dar si riscurile legate de introducerea de noi boli si daunatori.

Page 20=
Se recomand deci folosirea rasei locale, A.m. carpatica, adaptata la co
ndiiile de mediu din
Romania, i ecotipurile acesteia n funcie de zon;
Se recomanda inlocuirea regulat a matcilor cu mtci tinere, prolifice pen
tru dezvoltarea si
sanatatea familiilor de albine

Page 21=
IV. STUPRITUL PASTORAL
Dezvoltarea
bogia i
diversitatea
hran att
creterea i
marf
de miere.

apiculturii i creterea produciei apicole sunt strns legate de

bazei melifere, care asigur albinelor melifere necesarul de

pentru
ntreinerea lor ct i pentru realizarea unui surplus de miere, numit producia

Totalitatea plantelor din flora spontan i cultivat, care sunt cercetate d

e albinele melifere
pentru polen, nectar sau man formeaz baza melifer a Romniei.
Datorit amplasrii
melifer, i
anume:
- vegetaie melifer
- vegetaie melifer
- vegetaie melifer

geografice, ara noastr prezint trei zone mari de vegetaie

de cmpie (36%)
de deal (33%)
de munte (31%)

Aceste zone sunt foarte bine echilibrate ca proporie si ofer condiii foa
rte bune pentru

dezvoltarea apiculturii romneti n toate zonele bioapicole ale rii. n plus, condiiile c
imatice
din ara noastr determin nflorirea ealonat a masivelor melifere pe parcursul unui an ap
icol,
valorificarea lor fiind posibil prin practicarea stupritului staionar i pastoral.

Stupritul staionar este o verig tehnologic a activitii de producie apicol

are
apicultorul i menine familiile de albine pe vatr permanent (fix), att n toat perioad
iv
a albinelor melifere, ct i n perioada de iernare.
Vatra de stupin permanent poate fi amplasat pe terenul proprietate privat a apiculto
rului,
pe un alt teren aflat n concesiune, nchiriere, comodat, scoatere tempora
r din folosin sau pe
un teren aflat n fondul forestier. Stupina staionar trebuie s fie declarat oficial la
administraia
publica locala pentru a putea fi nregistrat i evideniat n baza de date a primriilor, a
comisiei
locale de baz melifer i a dispensarelor veterinare teritoriale.
Stupritul pastoral (numit i transhuman apicol) este o verig tehnologic a activitii d
producie apicol n care apicultorul i transport i amplaseaz temporar familiile de alb
la
una sau mai multe masivele melifere din fondul agricol sau forestier.
Vatra de stupin pastoral poate fi amplasat n judeul de domiciliu al apicu
ltorului sau n
oricare alt jude al rii, n baza autorizaiei de stuprit pastoral. Stupina aflat n past
l trebuie
s fie declarat oficial la consiliul local pe raza cruia este situat vatra de stupari
t pastoral, n cel
mult 24 de ore de la instalarea pe vatra temporar.
n funcie de scopul urmrit, apicultorii pot practica 4 tipuri de stuprit pastoral:
1. Stuprit pastoral pentru ridicarea produciei apicole (miere i cear), pri
n
valorificarea masivelor melifere din fondul agricol sau forestier;
2. Stuprit pastoral pentru ridicarea produciei agricole (fructe i semine),
prin
polenizarea culturilor agricole entomofile;
3. Stuprit
pastoral pentru meninerea capacitii de lucru a familiei de a
lbine, n
perioada cnd flora melifer lipsete sau este foarte slab n raza vetrei de
stupin
permanent.
4. Stuprit pastoral n diferite scopuri indirect productive ca, evitarea
de zone infestate
etc.

Page 22=
n funcie de zona de deplasare (distana de deplasare), apicultorii pot pr
actica 3 tipuri de
stuprit pastoral:
1. Stuprit pastoral local;
2. Stuprit pastoral regional;
3. Stuprit pastoral naional;
Metode si mijloace de practicare a stupritului pastoral. Indiferent de

tipul de stuprit
pastoral practicat, vatra de stupin pastoral se obine numai n baza Autori
zaiei de Stuprit
Pastoral (ASP) eliberat de Comisia Judeean de Baz Melifer i Stuprit Pastora
, la
solicitarea scris a apicultorului. Termenul i condiiile pentru depunerea cererilor
de solicitare a
repartiiei de baz melifer sunt prevzute n anexa nr. 1b din Legea apicultu
rii nr. 89 din 28
aprilie 1998 republicat n 2010.
Aciunea de stuprit pastoral comport 2 etape distincte:
1. Pregtirea stupritului pastoral, care const n pregtirea temeinic a apicultorului.
Aciunea de stuprit pastoral cuprinde o serie de aspecte organizatorice, tiinifice, t
ehnice i
economice, iar n cazul nerespectrii regulamentului privind organizarea aciu
nii de stuprit
pastoral, a normelor sanitar-veterinare, a codului silvic sau a oricrui
reglementri legale n
vigoare, se aplic sanciuni. Planul deplasrii n pastoral trebuie pregtit din
vreme, stabilind
numrul de stupi ce vor fi transportai, vetrele temporare, procurarea mij
loacelor i a
documentelor de transport cu respectarea legislaiei n vigoare, efectuarea
tratamentelor antivarroa etc.
2. Executarea stupritului pastoral, care const n pregtirea stupilor pentru transpor
t
i executarea transportului.
Transportul stupilor se practica n doua forme: cu stupii vrsai, transport
ai cu ajutorul
camioanelor, remorci sau semiremorci tractate sau cu ajutorul pavilioane
lor apicole special
amenajate, existnd n acest sens o multitudine de tipuri si variante spe
cializate si autorizate
pentru aceasta operatiune.
Deplasarea familiilor de albine n pastoral se va efectua numai pe baza autorizaiei
de stuprit
pastoral, nsoit de carnetul de stupin.
Pe ntreaga perioad de deplasare i amplasare a stupinei, apicultorul este
rspunztor de respectarea normelor privind:
distana dintre stupine
ncrctura la hectar,
respectarea direciei de zbor a stupinelor amplasate anterior,
Apicultorul are obligaia de a informa, n scris, Consiliul local pe raza cruia este
situat
vatra de stupin pastoral, n cel mult 24 de ore de la instalarea pe va
tr, asupra locului
exact, perioadei de edere, numrului familiilor de albine amplasate, ct i
cu privire la
datele personale de identificare unde poate fi anunat n cazul efecturii
tratamentelor
fitosanitare cu substane chimice.

n teren, vatra de stupin temporar trebuie s fie nsoit de un panou pe care v

r fi trecute

urmtoarele date: datele de contact ale deintorului de stupi (nume i prenume, adresa,
numr
de telefon), numrul de stupi aflai pe vatr temporar, numrul de nregistrare obtinut de
la
direcia sanitar-veterinar i numrul autorizaiei de stuprit pastoral.

Page 23=

V. STUPI SI PRINCIPALELE ECHIPAMENTE APICOLE

Stupul - este cel mai important echipament apicol cu rol de adpost pentru familia
de albine, fiind
necesar pentru depozitarea rezervelor de hran, realizarea recoltei, dar i
pentru transportul
acetora in vederea valorificarii culesurilor de productie.
o Stupul trebuie s se caracterizeze prin simplitate n construcie pentru
a fi uor de mnuit i
transportat.
o Acesta va avea o capacitate necesar dezvoltrii familiei de albine n p
erioadele de vrf din lunile
mai-iunie, pentru depozitarea rezervelor de hran- miere i pstur- i pentru depozitarea
recoltei.
o Elementele sale trebuie sa permita dezvoltarea si mentinerea conditii
lor de microclimat necesare
cuibului
o Principalele pri componente sunt: fundul, corpul, podisorul, capacul, diafragme
le i ramele.
Principalele tipuri de stupi utilizate in Romania.
Aceste tipuri de stup au la baz o serie de diferene care sunt n speci
al legate de dimensiunile
ramei astfel:
o la tipul multietajat (cu rama ME) - dimensiunea ramei este de 435x230 mm;
o la tipul vertical cu magazine (cu rama Dadant) - dimensiunea ramei este de 43
5x300 mm si
magazine de recolta cu dimensiunea ramei de 435x160mm;
o la tipul orizontal (cu rama Dadant) dimensiunea ramei este de 435x300 mm.
Sistemul orizontal i sistemul vertical de practicare a stuparitului
Sistemul vertical
Este cel mai practicat sistem la ora actual datorit avantajelor acestu
ia ce in n special de
manevrarea stupilor pentru transportul acestora n valorificarea culesurilor (past
oral).
Sistemul vertical valorific capacitatea abinelor de a se dezvolta mai
bine i a-i forma rezerve
mai uor pe vertical dect pe orizontal.
Sistemul orizontal de ntreinere a albinelor este practicat n general cu tipul de ra
m Dadant, in general
in cadrul stuparitului stationar, n timp ce sistemul vertical de ntreiner
e este practicat att cu tipul
Dadant de ram si magazine de recolta ct i cu tipul ME (multietajat), ultimul sistem

fiind denumit i
sistem de ntreinere multietajat (ME).
Pe baza acestor sisteme de lucru s-au dezvoltat trei tipuri de stupi:
1. stupul orizontal (cu ram tip Dadant);
2. stupul vertical (cu ram tip Dadant) si magazin de recolta (1/2 din rama Dadan
t);
3. stupul multietajat (cu ram tip ME -multietajat).

Page 24=

1. Stupul orizontal (cu ram tip Dadant), are urmtoarele caracteristici generale:
Are form paralelipipedic cu urmtoarele dimensiuni exterioare (incluznd i capacul) d
e 934x604x
428mm i o greutate cnd e gol de 41 kg.
Este alctuit din corpul stupului, un capac i un fund prevzut cu urdin
i i bloc de urdini, 20 de
rame, doua diafragme, podiorul realizat din 6 scndurele i o sit de venti
laie pentru aerisire sau
transport.
Utilizarea acestui tip de stup are avantajul unei bune capaciti pentru dezvoltarea
familiei de albinei cu
o singur matc fiind astfel pretabil mai ales pentru stupritul staionar.
2. Stupul vertical (cu ram tip Dadant) este un tip de stup foarte u
tilizat n Romania deoarece
ntrunete avantajele legate de stupritul pastoral, dar i cele legate de o
bun dezvoltare a familiei, de
depozitare a rezervelor de hran pentru o bun iernare date fiind condiiil
e mai dificile legate de
perioada de iernare din ara noastr. Stupul vertical Dadant este alctuit din urmtoare
le componente:
Corpul de stup cu capacitatea de 10 rame de dimensiuni de 435x300 mm,
unul sau dou magazine (caturi de stup), fiecare magazin avnd dimensiuni
le reduse la
jumatate dintr-un corp,
fundul de stup,
podiorul,
capacul,
doua diafragme,
blocul de urdini pe toat limea stupului prevzut cu dou deschideri,
rama cadru pentru tava hrnitor.
rama de ventilaie pentru transport,
gratie de matc,
podiorul prevzut cu izgonitor de albine,
fundul antivarroa (soclul antivarroa) -cu plas de srm (pentru ventilaie) i
cu tvi
pentru colectarea acarienilor varroa czui.
Cu excepia corpurilor, ramelor i magazinelor, celelalte elemente pot fi
utilizate i pentru stupii
multietajai, de aceea nainte de a ncepe o investiie n acest echipament es
te foarte important
analizarea avantajelor i dezavantajelor modelului de stup pe care dorim sa-l adop
tm n practic.
3. Stupul multietajat. Practicat pe scar larg n toat lumea, n special n z
onele cu clim mai cald
acest tip de stup este preferat n ntreinerea coloniilor de albine deoare
ce permite o dezvoltare mai

rapid a familiei de albinei i o manipulare mai facil a acestora n special n sistem in

dustrial.
Deosebirea major fa de tipul Dadant este c acesta are o dimensiune a ramei mai mic (4
35x230
mm), de unde i uniformizarea mrimii corpurilor, de cele mai multe ori
se menioneaz ca fiind un
sistem unde se lucreaz cu corpul i nu cu rama.
Avantajul stupilor verticali de la noi consista si in faptul ca magaz
inele si corpurile de productie
sunt interschimbabile intre cele doua tipuri (verticali si ME).
Tipuri de stupi din Romania
Multietajat
(rama 3/4)
Vertical
(rama 1/1)
Orizontal
(rama 1/1)
Magazin
(rama 1/2)
Grosime
perete
20 mm
20 mm
20 mm
20 mm
Lungime
(ext/int)
490 mm/450mm 490 mm/450 mm
490 mm/450 mm
Latime
(ext/int)
420 mm/380mm 420 mm/380 mm
420 mm/380 mm
Inaltime
corp
245 mm 310 mm 310 mm
170 mm

Page 25=
Rama 3/4
Inaltime

Rama 1/1
Rama 1/2
230 mm
300 mm
160 mm

Soclul antivarroa.
O mentiune special trebuie acordata acestui element deoarece are o imp
ortanta deosebita in
managementul stupinei in special in ceea ce priveste metodele alternative de com
batere antivarroa:
Permite monitorizarea gradului natural de infestare a familiilor de al
bine cu Varroa ca urmare a
caderii naturale a acestora pe soclu, motiv pentru care mai este denumit si fund
de control;
Permite monitorizarea eficientei unor tratamente prin evaluarea numarulu
i de acarieni cazuti in
timpul tratamentelor specifice si dupa tratamente pentru a evalua efici
enta acestora sau nivelul de
infestare in orice moment al anului, dar si aplicarea tratamentelor adecvate.
Prin ungerea unei folii de hartie sau alt material
cu grasime (vas
elina etc) care se amplaseaza pe

tavita fundului, acarienii raman lipiti pe aceasta si pot fi numarati pentru eva
luarea nivelului acestora
sau eficientei unor tratamente.
Permite o ventilatie naturala a stupilor in general si in special in
perioadele cand stupii sunt
transportati in pastoral.
Usureaza tratamentul cu Varachet (sau alte substante care se aplica prin fumiga
tii), fitilele putand fi
puse direct pe tabla din constructia acestuia;
Utilizarea soclului anti-varroa este
metoda simpla, economica si dura
bila in combaterea varroozei
dat fiind faptul ca aproximativ 20-40 % din parazitii existenti pe albinele adul
te cad si mor pe fundul
de stup.
Constructiv se realizeaza prin inlocuirea
ului clasic, cu o plasa de
sarma (ochiuri de 3 mm). Sub aceasta culiseaza pe
a zincata, care poate
obtura partial sau total deschiderea realizata de
picultorul poate aseza o
folie de hartie alba, care se unge cu vaselina si
rarea acarienilor.

podetului de scandura a fund

toata suprafata o tava de tabl
plasa. Peste aceasta tablita a
care poat fi utilizata in numa

Alt inventar apicol: pintenul apicol, scrarul, scaunul apicol, ldia pentru
transportat rame,
roinia, cruciorul apicol, gratiile de urdini, hrnitorul, cutile pentru mtci,
adptorul, cntarul de
control, dulapul pentru pstrarea fagurilor si altele.
Pentru manipularea familiilor de albine apicultorul mai are nevoie de
un
echipament special
care sa-l protejeze contra nepturilor de albine ce const n: combinezon apicol, masc ap
icol, mnui,
afumtor. Pentru manipulri ale corpurilor i ramelor apicultorul are nevoie
deasemenea de o dalt
apicol i de peria apicol.
Inventarul stupinei trebuie s in cont de numrul stupilor si de scopul urmrit de apicu
ltor!

Page 26=

Pentru transportul n pastoral al stupilor n sistem vertical se practic diferite sis

teme de fixare a
corpurilor suprapuse,
- introducerea unor tije prin nite guri practicate la nivelul corpurilor;.
- limitarea miscarii corpurilor prin fixarea unor coltare de metal la nivelul de
imbinare a celor doua
corpuri;
- fixarea pe paleti si remorci cu chingi speciale.
n Romnia se practic diverse sisteme de transport a stupilor (furgoane, c
amioane, tractoare sau
remorci) care in general se bazeaza pe incarcare si descarcare manuala.

Principalele sisteme de transport:

sistemul pavilionar, n care stupii sunt amplasati ntr-un pavilion stup
ina containerizata
mobila, care poate fi tractat de diferite mijloace de transport (tractor, camio
n etc.).
un alt sistem care devine din ce in ce mai practicat in Romania e
ste sistemul paletizat de
transport a stupilor (paletii avand diverse capacitati), prin incarcare
si descarcare
mecanizata (macara sau/si stivuitor).
De perspectiva la noi in tara sunt si containerele modulare apicole,
independente de sasiul
mijlocului de transport, transportate cu ajutorul camioanelor prevazute cu carli
g hidraulic.

Pentru descapacirea ramelor.

In descapacirea manuala este necesara furculia de descapacit, cuitul de
descpcit, un recipient
(cuva) cu suport pentru ramele de descapacit.
Pentru descapacirea automata sau semiautomata se folosesc masini dotate cu dispo
zitive de taiere a
fagurilor sub capaceala, prevazute ca de exemplu cu cutite rotative sau vibrante
incalzite sau nu.
Pentru extracia mierii este necesar in primul rand de un extractor car
e, n funcie de necesiti
poate avea diferite capaciti n funcie de numrul de rame pe care poate sa-l extrag la o
centrifugare;
extractorul poate fi cu acionare manual, semiautomata si automat.
Toate, ns, utilizeaz ca principiu fora centrifug obinut prin rotaia ramelor la dife
e viteze
de aceea acestea se mai numesc i centrifugi. Datorit forei centrifuge mi
erea din celulele
fagurilor este proiectat nafar, fiind preluat de pereii extractoarelor i se
scurge pe la baza
centrifugii n recipiente specifice.
Ramele sunt amplasate n lcauri speciale, iar n funcie de poziia ramelor
timpul
centrifugrii exist centrifugi tangeniale, radiale si reversibile sau in fu
nctie de pozitia axului
care poate fi vertical sau orizontal. Aceste extractoare daca sunt man
uale pot fi echipate cu
antrenare electrica si prevazute cu comanda automata sau semiautomata p
entru intreg ciclu de
extractie.
Sistemele moderne de extractie, de mare capacitate, cuprind linii teh
nologice complete de care
cuprind maini automate de descpcit i extracie si care pot lucra fie cu r
ame, fie cu corpuri
intregi cu rame.
De menionat c toate aceste echipamente i utilaje trebuie s fie realizate din mater
iale agreate
de industria alimentara.
Alt inventar necesar in extractie: Pentru filtrarea si imbutelierea mie
rii sunt necesare site (filtre de
inox, plastic alimentar) de strecurat mierea si recipiente de diverse
volume de uz alimentar- inox sau
plastic alimentar. Capacitatea si calitatile echipamentelor apicole sunt
variate, apicultorul realizand
investitii n funcie de necesitile de exploatare si productie.

Page 27=
Unelte i dispozitive pentru obinerea, extracia i condiionarea cerii: rama c
lditoare,
topitorul de cear cu abur, topitorul solar, pres pentru cear.
Unelte i materiale pentru creterea mtcilor: rame port-botci (ramele de cr
etere), izolatoare,
rame de eclozionare, pe care sunt inute cutile pentru eclozionare de ti
p Nicot, Zander, Titov, ablon
pentru botci, ipca de cretere (lea), dopuri de cretere, rame port-botci,
suport-botc, custi pentru
introducerea i transportul mtcilor.
Atelierul stupinei este spatiul necesar in functie de dimensiunea si activitatea
stupinei si trebuie sa
asigure conditii specifice pentru depozitarea materialelor si activitatile speci
fice in stupina.

Page 28=

SECTIUNEA 3 - RECOLTAREA SI VALORIFICAREA

PRODUSELOR APICOLE
I. CALITATEA MIERII DE ALBINE I A ALTOR PRODUSE APICOLE DESTINATE
CONSUMULUI UMAN

I.1 CALITATEA MIERII DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN

Mierea reprezint produsul realizat de albine exclusiv din nectarul flori

lor sau din sucurile dulci
culese de albine de pe anumite specii de plante, substane pe care alb
inele le culeg, le pelucreaz, le
mbogesc cu substane proprii i le depoziteaz n celulele fagurilor. n funci
materia prim
utilizat de albine pentru producerea mierii nu exist dect dou tipuri de niere: flora
l si man.
Mierea floral poate fi monofloral, atunci cnd provine de la o singur spe
cie de plante
nectarifer (mierea de salcm, tei, floarea soarelui etc, sau polifloral cnd
necarul provine de la mai
multe specii de plante). Nectarul este un lichid dulce secretat de gl
andele nectarifere care se gsesc n
florile unor specii de plante i care provine din seva plantelor ca ur
mare a unor procese complexe de
sintez i secreie.
Mierea de man (impropriu zis miere de pdure, miere de brad, miere de
rou) provine din
sucurile dulci (mana) recoltate de albine de pe anumite pri ale plantel
or (altele dect glandele

nectarifere), rezultate
n urma metabolismului unor insecte (afide, psil
ide, coccide sau lecanide) care
paraziteaz anumite specii de plante (arbori i arbuti), consum seva i excret mana.
Mierea este principalul produs al apiculturii, apreciat att pentru nsuirile sale nu
tritive, ct
i pentru efectele sale terapeutice.
Mierea de albine este unul din produsele cele mai complexe din punct
de vedere biologic, n
compoziia creia exist substane foarte importante pentru organismul uman.

Compoziia chimic a mierii.

n general mierea conine un procent variabil de ap n jurul valorii de 17% i substan us
at 83
% din care zaharurile reprezint 80% i 20%, minerale, vitamine, enzime, polenuri.
Glucidele preponderente sunt fructoza (38,2 %) i glucoza (31,3 %) care
sunt hexoze ce pot fi
absorbite cu uurin de ctre organism. Alte glucide prezente n miere sunt: maltoza
(7,3 % n mierea
de nectar i respectiv 10,3 % n mierea de man) care este o diglucid com
pus din dou molecule de
glucoz, zaharoza (max. 5 % n mierea de nectar i respectiv max. 10 % n
mierea de man) este o
diglucid compus dintr-o molecul de glucoz i una de fructoz.
Vitaminele care se regsesc n miere sunt: B1, B2, B3, B4, B5, piridoxin
a (vit. B6),
cianocobamida (vii Bl2), acid folic, acid ascorbic (vit. C), vitamina A, vitamin
a D, tocoferol (vit. E) i
urme de vitamina K. Aceste vitamine sunt n cantiti foarte reduse, de ac
eea, pentru satisfacerea
necesarului de vitamina C exclusiv din consumul de miere, ar fi necesar un consu
m zilnic ntre 2,5 - 3
kg miere.
Mineralele care se regsesc n miere sunt: calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fo
sfor, potasiu,
sodiu, zinc etc., acestea variaz ntre 0,25-0,50 %, maxim pentru mierea de flori i pn
la maxim 0,85
% pentru mierea de mana. Pentru asigurarea necesarului zilnic de miner
ale exclusiv din consumul de
miere, ar fi necesar un consum ntre 0,5 1,5 kg miere. Mierea este alctuit n principa
l din glucide i
ap. Cele mai multe sortimente de miere au aproximativ 82,4 % glucide i 17,1 % ap.
Ca aliment mierea este o surs de carbohidrai, uor digestibil, natural.

Page 29=
Caracteristicile organoleptice ale mierii

1. Consistena - mierea extras are o consisten fluid, cu o vscozitate difer

it n funcie de
coninutul n ap: fluid-subire (20% ap) i fluid-groas (16-17%). Mierea de man are n ge
o
consisten fluid-cleioas, iar mierea de iarba neagra are o consistenta gel
atinoasa datorit
compoziiei specifice.
2. Culoarea mierii difer n funcie de originea botanic a mierii, fiind de
terminat de pigmenii
vegetali, i poate varia de la galben foarte deschis-transparent (salcm),

chihlimbariu (poliflor,
floarea soarelui, tei) i pn la maroniu nchis sau chiar negricioas (man).
3. Aspectul mierii este transparent strlucitor n stare fluid, opalescent cn
d a nceput procesul de
cristalizare sau cristalizat cnd acest proces s-a finalizat.
Cristalizarea mierii este un proces natural la majoritatea sorturilor de miere!
4. Gustul i aroma depinde de originea botanic a mierii i de coninutul n diverse zaha
ruri care au
putere diferit de ndulcire. De exemplu fructoza este cu 73% mai dulce dect glucoz
a. Este cazul
mieii de salcm. Aroma mierii depinde n general de coninutul n uleiuri et
erice provenite din
nectarul plantelor. Mierea de man care nu are uleiuri eterice din flori are o aro
ma specific.
OBINEREA I RECOLTAREA MIERII
Producerea mierii de ctre albine reprezint un proces complex care cuprinde mai mul
te etape:
- recoltarea nectarului,
- prelucrarea enzimatic,
- reducerea cantitii de ap.
Prelucrarea nectarului ncepe chiar din timpul recoltrii nectarului cnd nectarul p
reluat n gu este
mbogit cu saliv bogat n enzime zaharolitice, cantiti mici de polen i alte substane
ce.
Finalizarea transformrii nectarului n miere se produce n stup unde albi
na culegtoare transfer
nectarul recoltat altei albine care la rndul ei transfer mai departe ne
ctarul altor albine, iar prin
procesul de regurgitare-ngurgitare, nectarul se mbogete permanent cu echipame
nt enzimatic,
dup care este depus n celule unde se definitiveaz procesul de maturare.
Prelucrarea enzimatic prin ngurgitare-regurgitare poate continua pn ce apr
oximativ 90% din
zaharuri ajung sub form de zaharuri simple (monozaharide).
Prelucrarea enzimatic a mierii conduce la transformarea unor zaharuri
complexe din nectar
(dizaharide, polizaharide) n zaharuri simple (glucoz i fructoz) cu ajutorul enzimelo
r secretate de
albine, transformnd astfel nectarul ntr-un produs usor digestibil de ctre albine i c
onservabil.
Ca urmare a prelucrrii enzimatice i a prelucrrii hidrice de catre albine
, mierea devine un
produs stabil i concentrat care permite depozitarea acestuia pe o perioad mai mare
de timp.

Dup aceast etap are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce coninutu
l apei pn
la un nivel care i asigur conservarea. Acest proces se realizeaz prin v
entilaia energic produs de
albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35C) mprtierea mi
erii pe o suprafa
mai mare a fagurelui prin umplerea treptat a celulelor timp n care se produce desh
idratarea pn la cel
mult 20% ap. Dup aceast etap albinele acoper celulele prin cpcire cu un strat de cear
Din punct de vedere practic aceste explicaii sunt foarte importante p
entru a asigura
calitatea mierii extrase deoarece trebuie avut n vedere ca extracia mierii s se fac

numai dup
ce acest proces de maturare este ncheiat i anume cnd fagurii cu miere sunt cpcii n cea
mai
mare parte (1/3 din suprafaa acestora).

Page 30=
RECOLTAREA SI CONDITIONAREA MIERII cuprinde mai multe etape:

1. Recoltarea fagurilor cu miere din stup. Momentul optim pentru recol

tarea fagurilor este atunci
cnd acetia sunt cel putin cpcii 1/3. acest fapt indic apicultorului c mier
a este maturat n
proporie ct mai mare, deci coninutul apei este adus la valoarea necesar conservrii ac
esteia.
recoltarea fagurilor din stup necesit eliminarea albinelor de pe acetia care
se face prin
scuturare i periere cu o perie apicol special sau prin alte metode util
izate n special n
apicultura profesionist;
folosirea de podioare speciale prevzute cu un dispozitiv prin care albinele pot
iei dar nu
mai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de b
az cu cel puin
o zi nainte este un sistem practicat n sistemul vertical de ntreinere;
folosirea unor suflante de aer pentru indepartarea albinelor dintre rame.
folosirea unor substane repelente pentru albine. Acestea trebuiesc utilizate c
u precauiile
de rigoare atat pentru apicultor ct i pentru a nu polua mierea sau ceara.
- Fagurii recoltai sunt preluai n ldie speciale sau n corpuri de stupi i sunt adui c
repede n
camerele de extracie.
- Este foarte important temperatura n momentul extraciei deoarece la 20 C
mierea este de 3
ori mai vscoas dect la 30C.
2. Extracia propriuzis a mierii se poate face n spaii special amenajate, fie n cadru
l stupinei fie n
alte locatii. Pentru extracie sunt utilizate extractoare de diferite capaciti i modu
ri de funcionare.
Etapa prealabil extraciei este descpcirea fagurilor cpcii.
Descapacirea este operatia de inlaturare a capacelului subtire de ceara
cu care albinele
acopera inchid fiecare celula cu miere maturata.
Descapacirea se realizeaza cu ajutorul unor unelte specifice (furculia d
e descpcit, cuit de
descpcit incalzit sau nu) sau utilaje specifice de descpcit automate, n fu
ncie de capacitatea i
dotarea stupinii. Totodat pentru descpcire este utilizat o tav sau o cuv s
pecial prevazuta cu
sit de scurgere a mierii, unde este recoltat cpceala i mierea poate fi s
eparat pentru a fi
recuperat.
Indiferent de metoda utilizat odata cu eliminarea cpcelelor se preia si

o cantitate
semnificativa de miere. Aceasta poate fi separat prin utilizarea mai multor meto
de:
filtrare prin cadere libera si presare,
centrifugare in centrifugi speciale,
topire la temperatura controlata pentru ca mierea sa nu i piarda proprietatile.
Extractia propriuzisa se realizeaz ajutorul unor extractoare (centrifugi) speci
fice. Fagurii introdusi
in extractor in lacasuri speciale sunt rotiti manual sau automat la a
numite viteze (de ex. 300
rotatii/min), iar mierea iese din faguri pe peretele cilindric al extractorului
dupa care se scurge printro deschidere de la baza acestora, in bazine sau recipiente pentru a fi preluata
manual sau prin pompe
in maturatoare.
3. Conditionarea mierii.
Mierea de albine este un produs natural complex rezultat din recoltare
a nectarului sau altor
sucuri dulci, fiind imbogatit de catre albine cu substante proprii. Fi
ind un produs natural, mierea
trebui sa-si pastreze acest atribut de la recoltare pana la consum.
Spre deosebire de alte produse procesate mierea si celelalte produse a
picole de importanta
alimentara nu sufera transformari substantiale conform definitiei privind proces
area.
Definitia procesarii: Orice proces ce modific substanial produsul iniial,
incluznd nclzirea,
afumarea, srarea, maturarea, uscarea, marinarea, extracia, extrudarea sau
o combinare a acestor
procese).
Definitia conditionarii: Operaie prin care un material, un produs, etc.
este adus ntr-o anumit
stare de umiditate, de temperatur, de puritate, etc.

Page 31=
Ca urmare, mierea de albine si celelalte produsele apicole cu valoare alimentara
sunt supuse
doar unor operatiuni de conditionare prin care calitatile naturale nu sunt afect
ate de procese
tehnologice.
Cu alte cuvinte prin conditionarea mierii se urmaresc cateva operatiuni
care au in vedere
punerea pe piata a unui produs natural, cu un aspect cat mai atracti
v, in conditiile mentinerii
calitatilor initiale ale acestuia!
Principalele aspecte ce ridica probleme in obtinerea si conditionarea mierii sun
t:
umiditatea excesiva!
bulele de aer aparute in procesul de extractie, umplere a recipientelor si pompa
re!
particulele de ceara, resturi de faguri si albine si alte impuritati din timpul
extractiei!
procesul de cristalizare care, desi natural, nu ofera un aspect comercial produs

ului imbuteliat!
Ca urmare principalele operatiuni de conditionare a mierii pe care le
pot aplica producatorii
primari din apicultura sunt:
1. Prefiltrarea (strecurare)
2. Limpezirea (decantarea)
3. Filtrarea (in cazul unor cantitati mari pentru marii producatori)
4. Deshidratarea (dezumidifcarea) -daca umiditatea este mai mare de 20%
5. Decristalizarea (prelichefiere/lichefierea) mierii cristalizate -daca este c
azul
6. Cupajarea si omogenizarea (in cazul unor cantitati mari/pentru marii produca
tori)
7. Imbutelierea si etichetarea.
Mierea extrasa poate fi supusa unui proces de prefiltrare prin ampla
sarea unui filtru din inox sau
material plastic alimentar in momentul scurgerii mierii din centrifuga in recipi
ente.
Mierea extrasa si prefiltrata se pune in diverse recipiente de stoca
re (maturatoare) de diverse
dimensiuni (in functie de capacitatea de exploatare) si este lasata 1-2 zile pen
tru decantare.
In unitatile mai mari de conditionare exista recipiente de dimensiuni mai mari
denumite maturatoare,
realizate din inox care asigura limpezirea mierii, astfel ca impuritile s se separe
deasupra i mierea
s poat fi preluat ct mai curat pentru mbuteliere n borcane sau butoaie.
n cazul cnd mierea s-a recoltat cu un procent de ap peste limitele a
dmise (20 %) mierea este
preluat n vase i supus procesului de dezumidificare n camere speciale cu
temperatur i alte
condiii controlate (asa numitele camere calde) sau/si prin intermediul uno
r instalatii de
dezumidificare. Procesul are in vedere evitarea fermentarii mierii. Aceasta etap
a poate fi evitata daca
fagurii cu miere sunt recoltati cand sunt cel putin 1/3 capaciti.
In cazul mierii cristalizate n recipientele de stocare, pentru a fi m
buteliata, este necesara
lichefierea mierii prin incalzire in conditii de temperatura controlata.
Decristalizarea este una din
cele mai importante operatiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atentie
sporita pentru pastrarea
integritatii componentelor naturale ale mierii. O decristalizare necoresp
unzatoare conduce la
cresterea HMF, un compus rezultat din descompunerea fructozei, dar si la distrug
erea enzimelor si a
altor substante biologic active care sunt termolabile. Cea mai utilizat metod este
incalzirea mierii
in camere termostat la temperatura de 45C timp de 24-48 h.
Pentru eliminarea neajunsurilor legate de cristalizare sau de recrista
lizarea mierii se poate aplica o
metoda de cristalizare fina (apreciata de consumatori) prin obtinerea mierii cre
me, mierea lichefiata
find supusa unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura Dyce).
Pentru a satisface anumite cerinte ale pietii mierea provenita din m
ai multe recolte (surse) poate fi
supusa procesului de amestecare (cupajare) si omogenizare. Aceasta masura se a
plic mai des in
cazul mierilor poliflore si in general in cazul marilor conditionatori.
Imbutelierea are loc in recipiente de dimensiuni mici de calitate al
imentara asigurand pe eticheta

mentiunile obligatorii. In acest context, pentru a fi mai aproape de

definitia mierii si pentru a fi
recunoscuta de catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o op
eratiune a procesarii
(cf. definitiei procesarii), directa sau indirecta, este important ca m
ierea produsa si ambalata de

Page 32=
apicultor sa poata fi etichetata cu mentiunea de ex. miere conditionata
la stupina, de catre
apicultor;

Page 33=
I.2 CALITATEA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN
Polenul = gruncioarele microscopice care se afl pe anterele florilor n sculeii de pol
en i care la
maturitate se deschid pentru a-l elibera i fecunda partea feminin a florilor speci
ei respective.
Polenul recoltat de albine reprezint acel polen recoltat de pe anumit
e plante care au caracteristici
specifice pentru polenizarea cu insecte i care se numesc entomofile.
Polenul are aspectul unei pulberi fine i vzut la microscop acesta are
forme i dimensiuni diferite
specifice plantelor de origine. Aceasta caracteristic ajut la identificarea plante
lor de provenien a
polenurilor, iar domeniu de studiu se numete palinologie.
Polenul reprezint o sursa valoroasa de proteine, vitamine, enzime, min
erale i alte elemente
nutritive eseniale pentru procesele biologice din familia de albine:
Polenul este bogat n proteine, aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, sruri mine
rale.
n mod special proteinele i vitaminele se gsesc din abunden. Dintre vitam
ine menionm
vitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc.
Din punct de vedere nutriional, polenul definit ca super-aliment - i
derivatul su natural
pstura, contribuie n mod esenial n alimentaie prin elemente nutritive de b
az care i dovedesc
valoarea n numeroase situaii.
OBTINEREA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE

Albinele recolteaz polenul prin micri i aciuni specifice i l aduna sub form de ghem
ace de
polen pe picioruele posterioare ntr-o formaiune anatomic specific-corbicula.
La un zbor, o albin culegtoare de polen aduce n stup cca 10 mg de polen, iar cant
itatea de polen
strns ntr-o zi este de cca 0,6 g polen.

Greutatea celor dou ghemotoace de polen pe care albina le transport la stup este
n medie de 5-7
mg i poate ajunge pn la 15 mg, n funcie de sursa de polen, condiii de vreme i alte var
abile.

Tehnologia recoltarii polenului se bazeaz pe particularitatea biologic a

albinelor de a aduna
polenul de la flori, de a-l transporta pe couletele picioruelor posterioare ale al
binelor culegtoare i de
a-l acumula n stup, adic de a-l nmagazina instinctiv ca rezerv de hran la fel ca i n c
zul mierii, n
perioadele cnd natura l ofer.

1. Polenul recoltat de albine este depozitat n fagurii din stup i odat

cu depozitarea, acesta este
mbogit cu diverse substane specifice i presat n celule pentru ca acesta s poat fi con
vat pe o
perioad lung de timp.
2. Dup
depunerea n celule acesta sufera o serie de transformri biochim
ice rezultnd aa numita
pstura care i asigur att conservarea ct i o mai buna digestibilitate.
Diferitele tehnici de recoltare a polenului realizate pn n prezent se
refera la obinerea
polenului proaspat recoltat de albine, nainte ca acesta sa fie depozitat n faguri.
Trebuie spus c perioada de recoltare a polenurilor de catre albine e
ste februarie i pn n
octombrie, dar perioada de recoltare a polenului cu colectoare specifice este li
mitat la perioada
de abunden a acestuia: aprilie-iunie.
Polenul recoltat poate fi monocrom dac provine de la aceeai surs (spec
ie) polenifera sau de
diverse culori cnd acesta este poliflor, cel mai adesea portocaliu i galben, dar p
oate fi i negru,
violet sau rou.

Page 34=
Factorii care influeneaz recoltarea polenului i deci producia acestuia:
flora polenifer existent
calitatea i atractivitatea polenurilor
puterea familiei de albinei i starea fiziologic a acesteia (cantitatea de puiet
necpcit)
nsuirile genetice ale coloniilor
prezena rezervelor de pstur n stup
condiiile de vreme
tipul de colector
Cantitatea total care poate fi recoltat n timpul unui sezon activ poate
fi ntre 10 i 30 kg de
polen n funcie de factorii enumerai mai sus.
Toate metodele de producie a polenului au la baz urmatorul principiu: albinele cul
egtoare la intrarea

n stup sunt obligate sa treac printr-un dispozitiv, denumit placa activ,

care determin dislocarea
ghemotoacelor de polen de pe membrele posterioare, i acumularea acestora
ntr-un spaiu colector,
inaccesibil albinelor.
Dispozitivele de recoltare a polenului de la albine se numesc colectoa
re de polen sunt alcatuite din 3
prti:
1. un dispozitiv prin care trece albina i determin dislocarea polenurilor din coule
tele de polenplaca activa.

- o plac activ este o plac prevzut cu perforaii specifice, astfel nct la

recerea prin ea,
ghemotoacele de polen se pot desprinde de pe membre.
- cea mai folosita fiind placa injectat din polietilen cu perforaii circulare de 5m
m.
- placa activ pote fi reglat pe dou poziii: poziia de lucru cnd albinele culegtoare su
t obligate sa
treac prin ea, sau poziia de repaos cnd aceasta este rabatat pentru ca albinele sa t
reac liber n stup
cnd nu se dorete colectarea polenului, iar colectorul trebuie sa rmn montat pe stup.
2. sertraul pentru polen. Reprezint componenta colectorului n care se strng
e polenul. El este
acoperit cu o sit rar prin care ghemotoacele de polen pot trece dar n
u i albinele, iar la partea
inferioar este prevazut cu o sit care sa permit aerisirea polenului. Acesta trebuie
sa fie uor de preluat
pentru a-l goli i cura.
corpul propriuzis reprezint cadrul de susinere a plcii active i a sertr
aului i care permite
ataarea de stup fr a perturba activitatea albinelor de zbor.
Unele modele prezint orificii laterale de 6,5 mm pentru ieirea trntoril
or, deoarece acetia pot
uneori bloca intrarea albinelor la urdini.
Colectoarele de urdini sunt prevazute cu cleme de agare i cu un ecran de protecie (
copertina) la
10 cm deasupra colectorului care ferete polenul strns de aciunea factoril
or de vreme (razele
soarelui, ploaia, roua, praful etc)
Modele de colectoare n funcie de amplasarea acestora:
1. colectoare de exterior - amplasate n afara stupului pe peretele frontal n fa urd
iniului;
2. colectoare de interior amplasate n interiorul stupului:
3. colector amplasat sub stup: ncorporat n soclul stupului sau amplasate ntre corp
i soclu.
4. Colector amplasat deasupra stupului - sub capac.

Page 35=

Atentie la contaminarea polenurilor n colectoarele amplasate aproape de

sol, unde i
umiditatea este mult mai mare!
Colectoarele amplasate ntre corpuri sau deasupra stupului, sub podisor s
au capac, asigura o
contaminare mai redusa, golirea acestora se poate face mai rar i se preteaz n speci
al la stupine care nu
pot fi vizitate zilnic.
Cateva specificaii privind modul de folosire a colectorului:
montarea colectorului se va face numai pe colonii sntoase care au cel
puin 5-7 rame cu puiet i
doar pe perioada de abundena de polen ( n general aprilie-iunie);
n perioada marilor culesuri de nectar nu se folosesc colectoarele de
polen pentru a nu deranja
trecerea albinelor i a afecta astfel producia de miere
montarea colectorului se face de regul seara dup ncetarea zborului sau cu cteva z
ile nainte, fr
ca plcile active sa fie pe poziia de lucru; acestea vor fi activate cn
d se dorete colectarea
polenului.
cnd au loc tratamente fito-sanitare n arealul de cules nu se vor mon
ta colectoarele pe poziia de
lucru;
asigurarea trecerii trntorilor prin orificii laterale speciale sau o dat pe sptmn. a
cetia sunt lsai
s treac prin suspendarea activitii colectorului
asigurarea golirii zilnice a sertraului cu polen (0,2-0,5 kg la colectoarele ext
erioare de urdini i ~1
kg la celelalte tipuri).
meninerea cureniei colectoarelor
Condiionarea i pstrarea polenului recoltat:
Polenul este un produs natural care n mod normal conine
i o anumit ca
ntitatea de apa, unele
impuriti, dar i o serie de contaminani din natur, fiind foarte higroscopic.

1. Cernerea se realizeaz cu ajutorul unor site manuale sau mecanice i

are scopul de a alege
impuritile (fragmente din corpul abinelor, cristale de zahar, resturi de ceara, c
apete de srme, praf) dar
i de a selecta polenul dup anumite dimensiuni ceea ce i asigur un aspect comercial m
buntit.
2. Conservarea are rolul pstrrii calitii acestuia pn la valorificare i cons
m. O metod de
conservare are la baza eliminarea excesului de umiditate pn la un coninu
t minim de 8-10%
prin
uscare.
3. Uscarea poate avea o faz de preuscare sau nu.

Page 36=

- Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, ntinzn
du-l pe straturi
de hrtie absorbant i beneficiind de caldura degajat de cuib i caldura solar. O suprafa

ine
ventilat, ncalzit i ferit de razele directe ale soarelui poate constitui o modalitate
eficient de
uscare.
- Pentru profesionisti exist utilaje speciale denumite uscatoare de polen i care f
unctioneaz pe
baz de ap cald, rezistene electrice sau caldur solar. Prin uscare polenul pierde cca 3
0 % din
greutatea iniial.
4. Depozitarea polenului uscat se face n diverse recipiente, n frigidere, care asi
gur temperatura
de +4C.
Este necesar depozitarea la temperaturi sczute deoarece n masa polenului
pot exista diveri
parazii (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ou ale acestora).
Uscarea la temperatura de +45C omoar formele active-larve, aduli, dar oule nu pot fi
distruse.
Depozitarea la frig inactiveaz aceste forme dar nu le distruge, astfel
c dup
scoaterea acestora din
condiile de depozitare la frig, polenul trebuie consumat ntr-o perioada
scurt de timp pentru a nu
aparea noi forme active de parazii.
Conservarea prin congelare! temperaturile scazute de -18C pstreaz calitile p
olenului, nu mai
necesita faza de uscare, dar n aceste condiii polenul trebuie utilizat imediat dup
decongelare deoarece
este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor.
I.3 CALITATEA PROPOLISULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN.

Propolisul reprezint un amestec de substane rinoase vegetale, cear vegetal i uleiuri e

erice,
cu arome specifice pe care albinele l culeg de pe diferite specii de
plante i pe care
l folosesc n
principal pentru astuparea diverselor crpturi din stup, n poleirea (acoperirea cu u
n strat fin) celulelor
fagurilor i a altor suprafee din stup.
Componenta principala a propolisului este dat de rinile vegetale care sunt recolt
ate de pe muguri
sau alte pri ale unor specii vegetale cum ar fi: cire, viin, plop, castan, brad
, molid etc. Albinele
strng propolis de diferite culori (galben, rou, verde, brun etc.) i l tr
ansport la stup cu ajutorul
membrelor posterioare, ca i polenul.
Tendina de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte m
are ntre rase i chiar n
cadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta nsuire mai pronunat.
Recoltarea acestuia depinde i de disponibilitatea acestuia n natur (reg
iuni bogate n specii care
secret aceste rini) sau n funcie de sezon - primavara i toamna albinele c
olecteaz mai mult
propolis.
Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat n api
terapie datorit proprietilor
sale benefice dintre care cele mai importante ar fi: antimicrobian, ant
ibiotic, antifungic,
antiinflamatorie, analgezic, antioxidant i anti-tumoral.
Constituenii farmacologic activi din propolis se gsesc n fraciunile solub
ile n diferii solveni
organici, cum este cazul alcoolului etilic principalul solvent utilizat la obiner

ea de extracte de uz
farmaceutic. Se poate folosi sub form de extract alcoolic sau sub form
de unguente pe baza de
extract.
OBTINEREA PROPOLISULUI
Propolisul poate fi colectat cu ajutorul unor dispozitive realizate din diferite
materiale.
n general apicultorul poate obine propolis din:
rzuirea unor elemente ale stupului pe care se gsete propolisul (podior, faluri, spe
teze)
mrirea spaiului dintre spetezele ramelor, albinele umplnd aceste spaii cu propolis
;
nlocuirea podiorului cu o plas din material plastic care dup propolizare se va rid
ica i se va
cura;

Page 37=
utilizarea colectorului de propolis care este alctuit dintr-un grtar lamelat din
metal (dimeniunea
de maxim 8 mm), o sit din material plastic i pnz colectoare (din bumbac
) care se plaseaz
deasupra cuibului n locul podiorului (colector tip Oros);

Aplicarea colectorului de propolis se face astfel:

Prima dat se aplic peste rame sita peste care se aeaz pnza colectoare i se ateapt
lizarea
sitei.
cnd aceasta s-a realizat i apare propolisul pe muchia ramei este momen
tul aplicrii grtarului
lamelat. Grtarul se pune n luna aprilie o dat cu lrgirea cuibului i se ridic toamna n
omentul
pregtirii pentru iernare a familiilor de albine; peste grtar se aeaz sita
din plastic i apoi pnza
colectoare care n prealabil au fost dezlipite pentru a forma noi orificii n care s
a fie depus propolis.
n timpul sezonului apicol, ori de cte ori plasa din plastic este ncrcat pe majoritat
ea suprafeei cu
propolis se desface prin desprindere pnza colectoare de care ader cea mai mare par
te din propolis,
reaezndu-se n poziia iniial.
Recoltarea propolisului de pe pnza colectoare se face o dat pe an dup
ce n prealabil a fost
pstrat cteva zile la temperatur sczut (congelator).
n acest mod se pot recolta ntre 100 i 300 grame de propolis/familie de albine/an.
Propolisul brut obinut prin rzuire nu necesita o pregatire special, ci
doar se elimin corpurile
straine. n ceea ce privete conservarea, propolisul se poate ambala n pungi de plast
ic nchise etan
pentru a se pstra principiile active.
Propolisul fiind solubil n alcool etilic la rece, se pot uor prepara soluii i extra
cte specifice (extract
moale de propolis).

Page 38=
I.4 CALITATEA LAPTISORULUI DE MATCA PENTRU CONSUMUL UMAN.
Lptiorul de matc reprezint secreia complex pe care albinele lucrtoare doici
o folosesc n
hrnirea puietului larvar i a mtcilor.

1. Larvele de lucrtoare i trntor sunt hrnite numai n primele zile cu lptior de matca
mai trziu
cu un amestec de lptior, polen i miere, n timp ce larvele de matc sunt hrnite doar cu
lptior pe
toata durata stadiului larvar.
2. n plus, cantitatea de lptior n celulele cu puiet difer, larvele de lu
crtoare i trntori primesc o
cantitate mic de lptior n timp ce larva de matc noat n lptior, cantitatea maxim aj
300 mg/botc.
3. Lptiorul de matc proaspt se prezint sub forma unui lichid vscos, lptos de culoare
lb glbuie
cu miros caracteristic i gust dulce-acrisor.

Compoziia lptiorului de matc: Ap 60-79% i substana uscat care este alcatui

in
proteine 60%, lipide 10 %, glucide 35%, aminoacizi, vitamine i enzime, cenu 2,5%
. Interesant este
ca 90% din fractiunea lipidic sunt acizi grai liberi.
Lptiorul de matc este un produs bogat n aminoacizi, vitamine, hormoni, di
ferii factori de
cretere etc. Sunt nc numeroase componente din lptiorul de matc care nu au putut fi ide
ntificate cu
precizie. n ultimul timp, se acord o mare atenie acidului hidroxi-decinoi
c (AHD), precum i altor
componeni cu aciune asupra glandelor endocrine, i, n primul rnd, asupra corticosuprar
enalelor.
Compusul Concentraie minim Concentraie maxim
Ap 57% 70%
Proteine (N x 6,25) 17% din SU 45% din SU
Zaharuri 18% din SU 52% din SU.
Lipide 3,5% din SU 19% din SU
Minerale 2% din SU 3% din SU
OBTINEREA LAPTISORULUI DE MATCA
Recoltarea lptiorului de matc are la baza tehnica de cretere a matcilor,
diferena fiind n
densitatea mai mare de botci pe o ram de cretere (40-60) comparativ cu numrul de bo
tci n creterea
de mtci (maxim 36) i alte detalii specifice de tehnic i recoltare:

Page 39=
Dupa introducerea larvelor n cretere (n stadiul larvar de 1,5 zile) se
las trei zile timp n
care botcile sunt aprovizionate cu lptior de matca.
Dupa aceasta perioada leaurile cu botci sunt extrase i lptiorul este asp
irat din celule cu
ajutorul unui dispozitiv specific de aspirare.
Pentru aprovizionarea botcilor cu lptior din abunden sunt necesare o serie de msuri
de
pregtire i ngrijire a coloniilor de albine ca i n creterea matcilor.
n acest mod se pot obine cca 250 mg lptior/botca, pe serie cca 15 g,
iar pe sezon, n
funcie de pregatire i ndemnare se poate obine 1kg de la 8-10 colonii de albine.
Conservarea lptiorului se face doar prin congelare sau liofilizare.

Page 40=
I.5 CALITATEA APILARNILULUI PENTRU CONSUMUL UMAN.
Apilarnilul (triturat larvar de trantor) este un produs apicol natural, biologic
activ, compus din larvele
de trntor i din coninutul nutritiv aflat n respectivele celule din faguri, recoltate
ntr-un anumit stadiu
larvar i anume cu o zi nainte de cpcirea celulelor, respectiv n a 10-a zi de la depun
erea oului sau n
a 7-a zi de stadiu larvar pentru larvele de trntor.
Compozitia biochimic a apilarnilulului: apa 65-75% n proteine- 9-12%, glucide 6-10
%, lipide 58%, cenu 2%. Conine o cantitate mare de precursori hormonali de tip androgen precu
m i saruri
minerale, vitamine
Apilarnilul se poate prezenta astfel:
1. produs proaspt neomogenizat i nefiltrat recoltat n condiii de stupin. S
e pstreaz la
congelator la temperaturi ntre -5 i -15C;
2. triturat larvar rezultat din omogenizarea (triturarea) i filtrarea apilarnilu
lui produs n stupin. Se
pstreaz la congelator la temperatura ntre -5 la -15C;
3. produs stabil liofilizat rezultat din deshidratarea trituratului larv
ar de la pct 2. Se pstreaz la
temperaturi ntre 0 i +10C;
OBTINEREA APILARNILULUI (TRITURAT LARVAR DE TRANTOR)
Condiii necesare n producia de apilarnil:

1. colonii de albine puternice cu matc tnr (n luna aprilie trebuie sa aib minim 6 in
tervale de
albine i hran corespunzatoare)
2. pentru producia de apilarnil se pot utiliza rame clditoare sau ramel
e clditoare cu seciuni
mobile
3. perioada optim
este aprilie-iulie i coincide cu perioada optim de c
retere natural a
trntorilor
4. pregatirea coloniilor de producere a apilarnilului prin msuri de sti
mulare a pontei ntr-o
succesiune specific
(hrniri stimulente speciale, introducerea ramelor cldi
toare, urmarirea
cldirii fagurilor de trntori i nsmnarea acestora, tratamente specifice bolilor care af
cteaza
puietul n special)
5. extragerea larvelor de trntor ( la 10 zile de la ouat) cu ajutorul aparatului
de recoltare i a unei
pompe de vid;
6. depozitarea apilarnilului la congelator n recipiente de uz alimentar;
7. recoltarea apilarnilului se va face n ncaperi curate n condiii perfect igienice,
avnd n vedere
ca acest produs este uor contaminabil i perisabil.

Page 41=
I.6 CALITATEA CERII DE ALBINE
Ceara reprezint produsul de secreie al albinelor lucrtoare utilizat pentru
a cldi fagurii din
cuib sau pentru a cpci fagurii cu miere sau puiet.

Secreia cerii se face de ctre organe specializate denumite glandele cerifere. Ac

estea sunt situate
n partea ventral a abdomenului pe ultimile 4 sternite.
Activitatea acestor glande ncepe la albinele n vrst de 3 zile cnd acest
ea particip la cpcirea
fagurilor i se intesific n a 7-a zi pn n a 18 -a zi, cnd albinele particip la constru
a fagurilor,
dei sunt situaii cnd i la albine mai n vrst s-a constatat secreia de cear.
Acest fapt este datorat faptului c activitile albinelor n familia de al
bine au o mare plasticitate
legat de vrsta acestora dar i de necesitile familiei de albinei.
La momentul secreiei ceara este lichid, solidificndu-se imediat ce ia contactul c
u aerul i formnd
astfel solziorii specifici. Acestia sunt desprini de albine cu ajutorul
picioruelor, apoi sunt
frmntai pentru a fi folosii n construcia celulelor.
Greutatea unui solzior este ntre 0,25 i 0,8 mg ceea ce nseamn c pentru
1 kg de cear sunt
necesari ntre 4 mil i 1,25 milioane de solziori.
Pentru a produce 1 kg de cear familia de albine consum n medie 3,5 kg de miere.
Secreia de cear este deci n strns legtur cu activitatea familiei de albi
ei de albine, practic,
producia de cear fiind influenat de activitatea de cules, puterea familiei

de albinei, nclinaia
genetic, starea fiziologic a familiei de albinei de albine, asigurarea spaiului de
cldit.
Compoziia chimic a cerii: fiind un produs de secreie are o compoziie chi
mic relativ puin
variabil, principalele elemente chimice fiind esterii unor acizi specific
i (70-72%), acizi liberi (9%),
hidrocarburi (12-13%).
Pentru sanatatea omului, ceara de albine conine substane cu efect bacteri
ostatic i bactericid i se
ntrebuineaz n numeroase ramuri ale industriei, n cercetri tiinifice, precum
pentru prepararea
fagurilor artificiali.
Se recomand mestecarea fagurelui cu miere precum guma de mestecat n caz
ul rcelilor,
infeciilor cavitii bucale, gt
OBTINEREA CERII

Ceara poate fi obinut n stupin din mai multe surse:

Reformarea fagurilor vechi.
Trebuie practicat n mod constant, annual, intr-o stupin.
n fiecare an trebuiesc reformai fagurii vechi, negri i nlocuii cu alii n
i care s poat fi
crescui n perioadele optime.
Aceasta practic poate fi fcut astfel nct n fiecare an s se reformeze cte din fag
chi
i practic la 4 ani toi fagurii dintr-o familie de albine sunt complet
nlocuii, durata optim de
exploatare a fagurilor. Se considera ca un fagure trebuie reformat atunci cand l
umina solara nu
patrunde prin el.

Page 42=

Se cunoate faptul c fagurii mai vechi sunt surse de boli, iar generaii
le de albine care sunt
crescute las n urma lor celule cu diametru din ce n ce mai mic datorit cmuelor rezu
din procesul de ngogoare, acest fapt avnd repercusiuni negative asupra cr
eterii de albine
sntoase, de mrime i greutate normal.
Fagurii vechi conin cear curat n proporie diferite n funcie de gradul d
vechire, de
exemplu: fagurii negri conin doar 26% cear, fagurii brun nchis 36%, fagurii de culo
are brun
deschis 70%, cei de culoare galben 90%, n timp ce fagurii albi conin 100% cear curat.

Cunoaterea acestor aspecte sunt de mare importan n practica apicol.

Strngerea cpcelelor de cear rezultate n urma extraciei mierii.
Din procesul de descpcire rezult cantiti nsemnate de cear de cea mai bu
alitate dat
fiind faptul c aceast cpceal este cear nou produs de albine.

Rztura fgurailor si celulelor crescute n afara ramelor cu fagurii reprezint o alt surs
e cear
dar nu deosebit de nsemnat.
In acest fel sunt recuperati fgurai sau puni de cear crescute de albine
i care mpiedic
apicultorul n desprinderea ramelor i a altor pri componente ale stupului n
munca de
inspecie a familiei de albinei.
Folosirea intens a coloniilor pentru creterea fagurilor artficiali i folos
irea ramei clditoare
(ram fr fagure artificial) reprezint msuri speciale pentru ridicarea producie
i de cear de ctre
apicultor.
Aceste metode sunt aplicate n anumite condiii, dup tehnici specifice, n
special cnd exist
culesuri naturale, la colonii puternice la care exist semnele legate de
secreia cerii (albirea
fagurilor la partea superioar). Aceste rame sunt introduse n stup dup ultimul fagur
e cu puiet
pentru a fi cldii
Extragerea cerii din aceste surse de cear se face cel mai des prin utilizarea tem
peraturii.

Metode:
1. extragerea cerii prin folosirea temperaturii uscate prin utilizarea
topitorului solar n stupin, a
cuptoarelor pe baz de energie electric sau ali combustibili. Topitorul so
lar reprezinta un mijloc
relativ ieftin de obinere a cerii dar are o eficien relativ sczut n obine
ea de cear de calitate
deoarece deseori ceara rezultat are reziduuri i trebuie din nou supus unei retopiri
prin alte mijloace.
Este util pentru stupinele de mai mici dimensiunica mijloc foarte economic de obi
nere a cerii
2. extragerea cerii prin utilizarea apei nclzite: utilizarea topitorului cu abur.
extragerea cerii prin topire n ap i presare ulterioar sau concomitent, si separarea
fazelor -cear i
ap. n acest scop sunt folosite prese de cear i sunt practicabile pentru extracia ceri
i din fagurii vechi
deoarece asigur extracia ct mai mare a cerii curate din faguri cu proce
nt mai sczut faa cum sunt
fagurii vechi.
Pentru extragerea cerii din cpcele, rztur, faguri din rame clditoare sau fa
guri de bun calitate
poate fi utilizat un topitor special conceput pentru extragerea cerii
de foarte bun calitate. i aceste
topitoare pot fi realizate din materiale inxidabile pentru a pstra calitatea ceri
i.

Page 43=
3. extragerea cerii prin centrifugare se folosete mai rar i doar n uniti
specializate, cu dotri
specifice.
Ceara topit este scurs n forme speciale (din materiale rezistente la tem
peratura de topire - inox sau

plastic, temperatura la care ceara poate fi scurs n forme fiind de 63C pentru a se
forma un calup care
s nu se crape, iar rcirea acestuia s se fac treptat).
n extracia si condiionarea cerii este important s se evite utilizarea echipamentelor
confecionate din
fier, cupru, zinc deoarece acestea modific culoarea natural a cerii.
Condiionarea cerii const n limpezirea i splarea acesteia. Limpezirea i splar
a acestora se face
prin topirea repetat a calupurilor de cear n ap dedurizat (asa cum este i
apa de ploaie) la
temperaturi de pn la 90C.

Page 44=
I.7 CALITATEA VENINULUI DE ALBINE
Veninul de albine este un produs secretat de glandele de venin i eliminat de catr
e albinele lucrtoare
sub actiunea unor stimuli externi.
neptura de albine reprezint un act reflex de aparare cu ajutorul aparat
ului vulnerant- organ
specializat n funcia de aparare.
n momentul eliminrii din aparatul vulnerant acesta este un lichid incolor i dens.
n contact cu
aerul acesta se solidific fiind eliminai compuii volatili.
Veninul recoltat se prezint sub forma unei pulberi de culoare alb ma
t uor cenusie, cu un
miros caracteristic iritant, un gust amar-neptor, forma sub care poate fi
pastrat fr
s-si
piard proprietile.
Cantitatea de venin pe care o elimin o albin la o neptura este de cca
0,3 mg venin lichid
corespunznd la 0,1 mg substan uscat. Veninul cristalizat reprezint o treime din cel e
liberat
de albine.
Cantitatea de venin este dependent de vrst albinelor, hrana acestora i sezon. La e
clozionare
albinele nu au venin, la 6 zile acestea au 0,15 mg, la 11 zile 0,21 mg i la 15 zi
le 0,3 mg.
Cantitatea maxima de venin se gasete la albinele care au ca vrst ntre 15-20 zile
dup care
glandele secretoare ncep sa degenereze, secreia fiind stocat pn la utilizar
e n punga cu
venin.
Compozitia biochimica a veninului:
Veninul de albine este un amestec complex compus din proteine, sruri m
inerale, enzime, hormoni,
uleiuri eterice i alte substane volatile.
- substane proteice - 75% (melitina 55%, apamina 2%, enzime 17% -fosfo
lipaze i
hialuronidaze, acetilcolina i histamina pn la 1%)

- lipide (sterine)
- hidrocarbonai
- acizi organici (acid formic, clorhidric, ortofosforic) i baze;
- substane minerale (Ca, Mg, Mn, P, S, Cu)
Printre afeciunile n care veninul de albine a dat bune rezultate aminti
m: bolile reumatice, artritele
infecioase, spondiloza, diferite boli ale sistemului nervos periferic, an
umite afeciuni chirurgicale,
infiltraii inflamatorii, afeciuni vasculare, afeciuni oculare etc. Folosirea
veninului de albine este
contraindicat n majoritatea bolilor infecioase (tuberculoz, hepatit, leucemie; precum
i n bolile de
ficat, rinichi, pancreas, n oc anafilactic etc.).
Colectarea veninului are la baz utilizarea unei aparaturi specifice care stimulea
z instinctul de aprare
al albinelor prin folosirea unui stimul electric care determin instinctu
l de nepare i eliminare a
veninului, fr reinerea acului care ar provoca moartea albinei.
O instalaie complet de recoltare a veninului este alcatuit din:

Page 45=
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Sursa de energie electric care s asigure o tensiune de 9-12 V;

Generator de impulsuri stimul
10 grile electrice cu infurare neinductiv a reelei de srme
Plcile de sticl pe care se depune veninul
Pelicule din plutex-semielastice pentru nepare
Conductorii electrici de legatur a generatorului cu grile
Un rzuitor pentru rzuirea veninului cristalizat de pe placile de sticl
Borcane din sticl maro cu dop rodat

Specificaii privind modul de folosire a colectorului de venin:

aplicarea instalaiei de recoltare a veninului se face numai pe coloni

i de albine, puternice
i sntoase cu o populaie mare de albine culegtoare ca surs de nepturi
perioada de recoltare este aprilie-septembrie exceptnd perioadele de cules de p
roducie;
grilele colectoare se aeaz de preferin la urdini sau n interiorul stupului pe soclu
sub rame,
sub podior sau lateral, lng diafragma.
n cursul unei zile o familie de albine se poate supune unui ciclu
de 4 excitri a 30 minute cu
pauze ntre ele de 60 de minute. Aceeai familie de albine poate fi din nou supus rec
oltrii de
venin numai dup 48 de ore
Casetele colectoare pot fi utilizate la 8-10 recoltri dup care veninul poate fi
razuit.
dupa recoltarea plcilor cu venin acestea trebuiesc lsate ntr-o ncpere timp de 72 de
ore pentru
solidificarea complet a veninului, altfel acesta fiind dificil de rzuit, realiznduse pierderi;
prezena culesurilor de ntreinere i a polenului n natur stimuleaz att producia de v
ct
i refacerea coloniilor de la care s-a recoltat veninul

personalul care lucreaz att la recoltarea veninului n stupin ct i ulterio

r la rzuirea de pe
plcile de sticl trebuie sa fie echipat corespunztor normelor de protecie n
acest domeniu.
Persoanele alergice la nepturi nu vor participa la recoltarea veninului.
La razuirea veninului de pe plci o atenie deosebit trebuie acordat modu
lui de lucru ca
veninul sa nu fie impurificat cu alte substane apicole (propolis, ceara
, substane folosite la
lipirea peliculei semielastice din plutex)
Colectarea veninului se va face respectnd instruciunile de utilizare a instalati
ei (descrise i n
capitolul de instruciuni tehnice pentru apicultori - Mlaiu A., 1984) i a
normelor tehnice
descrise de punere n funciune a instalaiei ARV-03 (cartea tehnica a instalaiei).

Page 46=
II. SURSE DE CONTAMINARE A MIERII DE ALBINE

1. Surse de contaminare a mierii pe filiera productiei in stup:

Necontrolabile:
- Praful, florile, aerul.
Controlabile:
- stupul si alte echipamente si materiale apicole,
- managementul familiei de albine (tratamente, hraniri, etc).
Stupina ecologica
2. Sursele de contaminare a mierii pe filiera recoltarii, conditionarii, depozit
arii:
- materiale, echipamente.
- apa,
- personal,
- insecte, animale
- ambalaje
Masina de descapacire-extractie automatizata
Contaminarea mierii de albine poate fi de natura microbiologica, fizica si chimi
ca (Anexa 1, 2, 3).

Page 47=

1. SURSELE DE CONTAMINARE CONTROLABILE PE FILIERA PRODUCTIEI IN STUP:

1.1. STUPUL SI ALTE ECHIPAMENTE SI MATERIALE APICOLE
1.1.1.ALEGEREA ECHIPAMENTELOR
Stupi de productie
Pentru protejarea lemnului, se recomanda sa se utilizeze produse lipsi
te de toxicitate pentru
albine.
Vopselurile ce contin plumb, insecticide, fungicide, sunt interzise (ac
este informatii sunt
disponibile la comercianti;
Elementele componente ale stupului pot fi protejate si prin introducer
ea acestora in parafina,
timp de 10 minute, la temperatura de 150 C;
Nu este necesar sa se vopseasca interiorul stupilor, deoarece albinele
acopera interiorul cu un
strat subtire de propolis;
Este ideal ca familiile de albine sa se mentina puternice pentru a
fi capabile sa asigure o buna
poleire interioara cu propolis care asigura astfel o protectie naturala;

Dac exist produse toxice n stup ndeprtai stratul toxic i nlocuii cu un produs compat
alimentar!
De analizat existenta simbolului pe produsele de calitate alimentara!
Fiecare furnizor de asemenea elemente trebuie sa faca dovada tipului d
e material folosit, iar
apicultorul trebuie sa se asigure ca echipamentele sunt realizate din
material plastic compatibil
din punct de vedere alimentar
Daca plasticul din care este realizat stupul sau alte elemente ale stupului (ram
e, hranitor etc)
nu este de tip alimentar acesta nu se va utiliza in productie.
=
=
=

Sarma pentru rame (faguri)

Page 48=

Se recomanda utilizarea sarmei din otel inoxidabil, mai ales cand ram
ele insarmate cu aceeasi
sarma sunt reutilizate dupa topirea fagurilor.
Sarma va fi inlocuita la fiecare retopire a fagurilor atunci cand este din mate
rial oxidabil (sarma
zincata).
Ceara pentru faguri:

 La cumpararea de faguri noi, ideal ar fi sa primim un atestat/buleti

n de analiza din partea
furnizorului care sa dovedeasca ca ceara nu prezinta reziduuri detectab
ile de acaricide si
antibiotice la un nivel la care ar putea contamina mierea sau laptisorul de mat
ca peste limitele
autorizate.
se poate pune la punct un circuit al cerii de la inceput, utilizand
ceara din faguri netratati cu
substante chimice sau tratati doar cu acizi organici sau cu produse l
ipsite de risc pentru
sanatate, dar si ceara din descapaceala.
nu se recomanda sa se utilizeze pentru magazine, ramele cu faguri din corpul de
baza (din cuib)
care au fost supuse tratamentelor
la reinnoirea fagurilor este recomandabil sa se retraga din circuit c
eara de la ramele intrate in
contact timp de mai multe saptamani cu produse de tratament. Faguri vechi vor fi
aruncati.
1.1.2. INTRETINEREA ECHIPAMENTELOR
Stupii de productie
Dupa utilizare, in vederea desinfectiei, stupii sunt curatati de restu
ri de ceara si propolis, se
flambeaza sau se dezinfecteaza cu substante autorizate in sectorul alimentar (a
se vedea datele
oferite de ANSVSA).
In cazul unor boli bacteriene (loca americana), acestia trebuiesc obligatoriu f
lambati foarte bine.
Procesul de dezinfectie cu substante specifice trebuie sa se incheie
printr-o clatire cu apa
potabila.
Substantele utilizate in dezinfectie pot fi pe baza de hipoclorit
Operatiunea se va incheia printr-o clatire cu apa potabila.
Pentru neutralizarea sporilor patogeni prezenti, elementele din lemn al
e stupului, pot fi
introduse, dupa o prelabila spalare si uscare, in parafina (10 minute la 150 C)
Ramele

Page 49=
Inainte de depozitare este necesara o triere a ramelor. Se are in v
edere eliminarea celor ce
prezinta urme de rosaturi, precum si ramele prea inchise la culoare (
din rame trebuiesc
inlocuite in fiecare an, astfel incat fagurii sa fie complet schimbati o data la
4 ani).
Fagurii de la aceste rame sunt retopiti, ceara este recuperata si reintra in c
irculatie. Pentru ceara
care reintra in circulatia proprie este bine ca ceara sa se topeasca
la 120C timp de minim 30
minute, pentru a omori sporii de loca americana.
Ramele pot fi spalate si in apa clocotita

 In cazul unor boli bacteriene (loca americana), toate ramele trebuiesc distruse
prin ardere.
Mic instrumentar apicol
Pentru a evita bolile contagioase se recomanda sa se limiteze cat ma
i mult utilizarea unor
echipamente si materiale de la un stup la altul, mai ales de la stupii mai
slabi care au cea mai
mare probabilitate sa aiba probleme de sanatate, sau acesta sa fie de
zinfectat intre doua vizite
(interventii) ca de exemplu prin trecerea prin flacara.
Ideal este ca dalta, cea mai folosita unealta in stupi, sa fie flambata sau dez
infectata intr-o baie
cu apa cu clor, dupa fiecare interventie.
1.1.3. DEPOZITAREA MATERIALELOR
Pentru a evita problemele de fermentaie la ramele de cat, se recomand ca acestea
s fie lsate
s fie linse de albine (1 pn la 2 zile) dup ultima recolt, punnd caturile
in stupi nainte de
depozitare.
Este important sa se evite a se lasa ramele cu faguri (fr rezerve) n
aer liber datorita
contactului cu diversi contaminanti si praf din aer, vehiculate de van
t sau animale si pasari.
Aceste rame pot de exemplu s fie depozitate ntr-un dulap cu rafturi sau ntr-un frig
ider vechi.
Masuri preventive impotriva moliei cerii

Page 50=
Pentru conservarea ramelor cu faguri de cat trebuie s se prevad o bun ventilaie (ae
rare). De
exemplu, caturile se pot stivui si pot fi prevzute n partea superioar i inferioar cu
site, pentru
a se crea un curent de aer (efect de cos).
Vaporii de acid acetic glacial pot la rndul lor s previn intrarea moliei cerii n ra
me.
Dac este posibil, se poate utiliza o metod biologica de tratament folosid Bacillu
s thuringiensis
(vedei datelor privitoare la biocide) sau metode chimice de tratament eventual cu
fitile de sulf
prin fumigatii n stivele de caturi nchise ermetic.
Se poate utiliza n egal msur i tehnica de congelare (min. 24 ore la temperatura de 18 C)
Produse precum naftalina, paradiclorbenzenul, tetraclorura de carbon SUNT
INTERZISE
Dac se suspecteaz utlizarea de produse interzise, ramele respective sunt
eliminate din
circuitul apicol.

Msuri preventive mpotriva nosemozei

Pentru a reduce riscul de dezvoltare a nosemozei, se recomand s se d

ezinfecteze ramele cu
acid acetic glacial care se pune ntr-o ceac pe partea superioar a ramelor. Aceast ope
raiune
trebuie s se efectueze la o temperatur cuprins ntre 20 i 25
C ntr-o nc
bine aerisit
(nu n camera de extracie a mierii).
nainte de a le reamplasa n stupi, este important sa se aeriseasca bin
e ramele i caturile astfel
tratate.

Page 51=
1.2. MANAGEMENTUL FAMILIEI DE ALBINE
1.2.1. AMPLASAREA STUPINELOR
Ca regula generala, permanent in stupina se va asigura igiena, ordinea i curenia.
Se recomand amplasarea stupinelor in zone cu o flor bogat i diversificat. Sursele de
polen
au o importan deosebit mai ales primvara, dar si la sfarsitul verii cand
se creste albina de
iernare i la sfritul toamnei pentru a avea rezervele de proteina in partea a doua a
iernarii.
Vetrele permanente vor fi uscate, protejate de vant, cu expunere la soare in sp
ecial pe perioada
diminetilor mai reci si umede departe de livezi i/sau culturi ce sunt
supuse unor tratamente
fitosanitare regulate.
Dac n zonele de amplasament a stupinelor nu exist surse naturale de ap, este bine s
se aiba
n vedere dotarea stupinei cu o adptoare cu ap potabil pentru a nu recolta apa c
ontaminata
din natura
1.2.2. INSPECTIA STUPULUI
In timpul interventiilor in stup NU se vor depozit caturile i ramele
pe sol, evitand astfel
contaminarea cu bacterii din sol.
Utilizarea unor produse pentru calmarea albinelor - Utilizarea afumatorului/ pu
lverizarea cu apa
si pentru unificarea albinelor
Afumtorul se folosete cu moderaie. Se recomand ca i combustibili pentru a
fumator
produsele vegetale naturale uscate (ex. surcele uscate de fag).
n perioada de cules, ESTE INTERZIS utilizarea de compui rinoi, uleiuri,
cartoane cu adezivi de lipire, deoarece arederea acestora poate produse reziduur
i toxice.
Pentru pulverizarea cu apa in calmarea albinelor (vaporizare) se va utiliza doa
r apa din reeaua
de distribuie sau cea care rspunde la normele de potabilitate.
Produsele utilizate pentru unificare trebuie s fie de calitate alimentar.

1.2.3. SCHIMBAREA FAGURILOR

se vor controla n mod regulat ramele cu faguri din corpuri i caturi.
Se recomand ca n fiecare an s se nlocuiasc aproximativ 25% din faguri unui stup in
special
cei provenind de la ramele de corpuri (fagurii cei mai nchii la culoar
e).
nnoirea regulat a
fagurilor ofer dinamism coloniilor i scade presiunea infecioas asupra acestora.
Ramele cu faguri de productie pot fi confectionate din faguri de ceara sau din
plastic alimentar.
n nici un caz, fagurii brun nchis spre negru nu se vor folosi n caturi.
In apicultura ecologica se vor utiliza numai faguri artificiali proveniti din
ceara ecologica

Page 52=

1.2.4. EVITAREA FURTISAGULUI

Evitarea amplasarii stupilor n linie
Evitarea vopsirii cu aceeasi culoare, mai ales cand stupii sunt amplasati foart
e aproape unul de
altul
Evitarea oricarei operaiuni ce risc s provoace furtiagul:
nu lsai ca materialul de stupin s fie lins de albine n aer liber, n afara stupilor!
nu lsai nesupravegheate in aer liber ramele ce conin miere!
evitai sa lucrati cu familii slabe!
n caz de furtiag, trebuie sa se elimine sursa cat mai rapid si sa
se reduca urdiniurile
pna la dimensiunea unei albine, pentru a intari paza albinelor.
1.2.5. PRINDEREA (CAPTURAREA) I INTRODUCEREA ROILOR
Pentru capturarea si formarea de noi familii de albine din roiuri na
turale se vor utiliza de
echipamente in conformitate cu normele de bune practici enumerate mai sus
Roiul capturat se va aseza pe faguri noi de cldit
Se va evita hrnirea cu miere a crei provenien nu se cunoate.
1.2.6. PATOLOGIE BOLILE ALBINELOR
Se recomanda controlul periodic pentru identificarea oricrei forme de boal;
Tratamentele mpotriva varroozei se vor face doar cu produsele acceptate
i nregistrate n
registrul de produse farmaceutice de uz veterinar de catre ANSVSA- ICPBMV (a se
analiza lista
acestora existenta pe site-ul: http://www.icbmv.ro/nomenclator.aspx)
Utilizarea de medicamente autorizate pentru apicultura organic (ca de ex. acizi o
rganici, uleiuri
volatile);
Bolile cu declarare obligatorie:
Acarapioza, loca american, loca european, gndac de stup - Aethina tumida
, varrooza i
acarianul - Tropilaelaps sunt boli cu declarare obligatorie.

 Pentru varrooz intreg teritoriul Romniei este considerat zon de infestare

u
maiestenecesar.
Acarapis woodi
Loca americana
Varooa destruct
or

Page 53=
Loca europeana

Aethinia tumida

Tropilaelaps clareae

Bolile cu declarare obligatorie - Msuri de luat:

Dac se suspecteaz prezena unei boli

cu declarare obligatorie sau dac se
constat
mortaliti anormale, fr a putea determina cauza, trebuie s se fac imediat d
eclaraia la
autoritatea sanitar-veterinar local, unde este arondata stupina.
Medicii veterinari vor preleva mostre ce vor fi trimise la DSV ;
Dac se confirm vreuna din bolile sus-menionate, se stabilete o zon de pr
otecie pe o
raz de minimum 3 km. In aceast zon de protecie, se interzice vnzarea,
comercializarea, transportul, nchirierea, mprumutul, debarasarea de familiil
e afectate,
de mtci, de faguri, de stupi sau de ustensilele anexe provenind din f
ocar sau din zona
respectiv.
Apicultorii sunt deasemenea obligai s aplice msurile de combatere prescrise de age
nie
(ANSVSA). Sub controlul ageniei se vor aplica msuri specifice n funcie de
boala
constatat (diagnosticat).
n cazul n care se prezint mortaliti anormale, apicultorul trebuie s trimi
din proprie
iniiativ un eantion (o mostr) la laboratorul autorizat. In acest caz, acesta va supo
rta costurile
analizei.
Tratamente
Se recomanda controlul periodic pentru identificarea oricrei forme de boal
Apicultorul trebuie s aplice strategia de combatere cuprins n textele re
glementatela nivel
national. In acest sens trebuie consultat legislatia oficial pe care ANS
VSA trebuie sa o
popularizeze prin intermediul DSV locale, respectiv prin medicii veterinari de c
ircumscripie.
Anumite medicamente veterinare necesit o prescripie veterinar. In acest c
az, trebuie s
contactai medicul veterinar de circumscripie.
Nu se vor utiliza dect medicamentele veterinare autorizate i puse pe p
ia pentru albine sub
formularea lor apicol, n funcie de modalitile recomandate prin etichetare,
notificare sau
reet veterinar.
Produsele medicinale veterinare pentru tratamentul bolilor albinelor se
desfac prin reteaua
farmaciilor veterinare sau alte magazine specializate pe apicultura.
Se va respecta modul de administrare si foarte important nu se vor

trata niciodat familiile de

albine n perioda de recolt i /sau n prezena magazinelor de recolta a mierii.
Ca regula generala nu se vor aplica tratamente preventive.
Pn n prezent nu sunt autorizate antibioticele si sulfamidele - pentru tratamentul
nosemozei nu
exista tratamente cu antibiotice (ex. Fumagilina este interzisa).

Page 54=

Reziduuri - Mierea contaminata (n afara normelor) va fi distrusa.

Produse medicamentoase expirate - Ambalajele i produsele de tratament e
xpirate (benzi
vechi) trebuiesc depuse in containere cu deeuri special amenajate (medicamente e
xpirate).
Msuri preventive pentru evitarea imbolnavirilor
Este important a mentine in stupina numai familii puternice si o baza
melifera care sa ofere in
primul rand resurse bune de polen.
Nu se vor lasa niciodat n stupin, nesupravegheai, faguri cu miere i polen.
Nu se vor hrani albinele cu suplimente gluco-proteice pe baza de miere si polen
nesterilizate sau
a caror sursa provine din afara stupinei proprii sau de la familii slabe si cu s
emne de boala din
propria stupina.
Stupii se vor urmari permanent pentru depistarea oricaror semne de boala!
Nu se vor interschimba materiale si echipamente la stupii afectati de boli infe
ctioase!
Utilizarea soclului antivarroa ca
instrument util pentru monitorizarea
si reducerea infestarii cu
Varroa si aplicarea de tratamente adecvate.
1.2.7. IDENTIFICAREA FAMILIILOR DE ALBINE
Orice apicultor trebuie s se nregistreze la Direcia Sanitar-Veterinar.
Aceast obligativitate se aplic tururor apicultorilor si independent de n
umarul de stupi sau
productia obtinuta.
Pentru a se nregistra la DSVSA, deintorii de albine trebuie s se adreseze la DSV de
pe raza
localizarii stupinei -ca vatra permanenta si sa completeze formularul d
e cerere de nregistrare,
conform legislatiei nationale.
n acest scop este recomandabil s se numeroteze toi stupii pentru a se asigura tras
abilitatea.
1.2.8. STUPARIT PASTORAL. In Romania stuparitul pastoral este reglementa
t Legii apiculturii
nr. 89/1998 republicata (2010)

 Se aleg vetre temporare n zone care nu prezint riscuri.

Este foarte important sa existe relatii bune de colaborare si dialog
cu proprietarii sau cu
persoane din vecinatatea vetrei pentru a lua cunotin de tratamentele efec
tuate n zona
respectiv.
1.2.9. PESTICIDE/ ORGANISME MODIFICATE GENETIC (OMG)/ METALE GRELE
n zonele de mari culturi melifere sau de livezi, este foarte recomand
abila colaborarea
cu
proprietarii sau locatarii pentru a lua la cunotiin de tratamente efectuate/prevzute
sau despre
prezena de culturi cu organisme modificate genetic (OMG).
este important ca apicultorii sa se asigure ca stupinele sunt amplasa
te departe de zonele de
stropiri i de pulverizari (inei cont si de derivaii rezultati!).
n caz de tratament al resurselor melifere:

Page 55=
- este ideal ca stupinele sa fie deplasate din zona de contaminare,
- dac nu este posibil, stupii trebuiesc nchii temporar pe perioada de aciune a prod
usului
pulverizat.
n producia de polen, trebuie s se evite zonele tratate si cele care prezinta risc
uri (poluare prin
hidrocarburi, metale grele).
n cazul existenei n apropiere (proximitate) a unei culturi modificate ge
netic (pe o raz de 5
km), polenul recoltat risc s fie clasificat ca i OMG. Acest fapt este bine de stiut
in apicultura
ecologica unde mierea poate fi declasificata ca ecologica.
Pentru a evita prezena metalelor grele, trebuie s se evite instalarea
stupilor ntr-un mediu
industrial poluat cu metale grele (n apropierea ntreprinderilor poluante
sau n apropierea
zonelor unde se construiesc ntreprinderi poluante).
Simbol pentru mediu contaminat!
Dac nu este posibil s se ndeprteze sursa de contaminare, stupina trebuie deplasat di
n zona
respectiv!
1.2.10. HRANIRI

Alimentaia artificial este permis numai n cazurile n care supravieuirea familiilor de

albine este
n pericol, iar organismele de inspecie i certificare prin derogare pot autoriza hrni
rea artificial cu
zahar sau sirop de zahr sau nlocuitori obinui din culturi ecologice;
Hrnirile artificiale se sisteaz cu 15 zile nainte de nceperea unui cules de producie;
=
=
Dac exist suspiciune asupra prezenei de sirop din miere, mierea va fi recoltat sepa

rat i dat
albinelor in hrnirile de iarn.
Dac se suspecteaz prezena de produse ilegale (nepermise), mierea va fi depus la con
tainere
specifice pentru distrugere.
Utilizarea unui produs interzis
(de ex produse cumparate pe baza de
miere si polen nesterilizate
care pot contamina cu spori si micelii ai unor boli specifice albinel
or, produse cu adaosuri de
medicamente interzise);
Hraniri pe baza de zahar
La stupii pentru producia de miere, nu se administreaz nici un fel de hrnire n perio
ada de cules
i /sau n prezena corpurilor de recolta (magazinelor de productie) de mie
re. Hrnirile sunt
permise doar cand stupina produce doar lptior de matc.
Fabricarea suplimentelor de ctre apicultor
Se va utiliza doar zahr de calitate alimentar.
Pentru preparea de siropuri, se va utiliza ap care corespunde normelor de potabil
itate.
Zaharul se va depozita la adpost de orice surs de contaminare chimic i/s
au biologica (ex.
absena rozatoarelor i a altor insecte, o ncpere uscat, sacii nchii ermetic etc.)
Produse obtinute industrial
se vor utiliza zaharuri digerabile pentru albine.
se va urmari ca siropul sa nu fermenteze.

Page 56=
Hrnirile de stimulare
Pe baza de miere
Nu se vor hrani niciodat familiile de albine cu miere ce nu provine din stupi
na proprie pentru a
evita transmiterea agenilor patogeni i /sau a reziduurilor din alte stupine.
Nu se vor introduce in stupi niciodat rame de rezerv de origine necontrolat.
Pe baza de polen
Se va evita polenul suspect sau conservat necorespunztor.
Polenul trebuie s fie de origine cunoscut (din propria stupin, din familii sanatoa
se).
Pe baza de turte glucidice si gluco-proteice
Trebuie s fie realizate fr miere i/sau polen care provine din afara stu
pinei proprii i s nu
contina produse toxice sau produse veterinare (solicitai un certificat de calitat
e de la furnizor!).
Aceste produse nu trebuie utlizate dect dac sunt de calitate alimentar i
fr adaos de
antibiotice sau sulfamide (validata de atestarea furnizorului).

Este foarte important ca apicultorul sa fie atent la utilizarea unui produs in

terzis (ex.suplimente
cu adaos de antibiotice)
Dac mierea conine produse nepermise, va fi distrus.

Page 57=

2. SURSELE DE CONTAMINARE A MIERII FILIERA RECOLTARII, CONDITIONARII,

DEPOZITARII
2.1. RECOLTAREA MIERII
2.1.1. Punerea magazinelor si a corpurilor de productie
n cazul cumprarii de familii de albine cu rezerve de hrana, se recomand s se scoat r
ezervele
n exces nainte de a se pune corpurile suplimentare de productie (magazinele).
2.1.2. Indepartarea albinelor de pe ramele recoltate
Se va folosi cu moderatie afumtorul pentru recoltarea magazinelor/corpur
lor cu faguri cu
miere, si evitarea altor metode care conduc la contaminarea mierii:
Metode admise de indepartare a albinelor din magazinul de recolta
Se recomanda utilizarea unui suflanta de albine.
Utilizarea podisorului izgonitor amplasat cu o zi-inainte de recoltarea corpuri
lor de recolta este
cea mai sigura metoda si neagresiva fata de albine
Utilizarea unor repeleni alimentari este admisa.
Substane nealimentare nu pot fi utilizate n nici un caz (ex. nitrobenzen, benzald
ehida, etc).
Miros/gust strin detectabil - Mierea care prezint un miros / gust strin
(de exemplu de fum) nu
poate fi comercializat ca miere de consum. Ea poate fi pstrat pentru hrnirea albinel
or.
Prezena de puiet n ramele recoltate
Pentru a se evita trecerea matcii in corpul de recolta se recomanda utilizarea
gratiei de matc.
Mierea din fagurii ce conin puiet nu se va extrage pentru a evita c
ontaminarea mierii cu
continut larvar.
Daca se constata prezena puietului
in fagurii (ramele) din corpurile
de recolta, acestia se vor
introduce in stup pentru ca puietul sa eclozioneze nainte de a-i duce n camera de
extracie
2.1.3. ndeprtarea magazinelor si a corpurilor de productie

 Este recomandabil ca nainte de recoltarea magazinelor/corpurilor cu mier

e s se controleze
umiditatea mierii cu un refractometru. Dac nu dispunem de un astfel de
dispozitiv, verificm ca
picturile de miere s nu curg n momentul n care se scutur ramele. Ideal ar fi ca media
umiditii
controlate s nu depeasc 18% i n nici un caz, aceasta nu trebuie s depe
0 %, limita
maxima admisa.
Este de preferat ca scoaterea magazinelor/corpurilor s se fac pe timp uscat
Fagurii de miere se vor scoate n momentul n care fagurii sunt dj bine cpcii
Nu se vor utiliza pulverizatoare cu ap pentru calmarea albinelor
Dac se constat prezena de caturi de miere de origine neverificat, se re
comand ca recoltarea
mierii s se fac separat.

Page 58=

Recoltarea fagurilor cu miere cu umiditate prea ridicat:

- DEZUMIDIFICAREA ESTE OBLIGATORIE dac nivelul este de peste 20% i
RECOMANDAT dac umiditatea depete 18% in camere calde prevazute aeroterme
termostatate!

2.1.4. Transportul magazinelor si a corpurilor de productie

Pentru transportul corpurilor cu faguri de recolta se vor utiliza su
pori curai, adecvai pentru
transport
Dupa aducerea corpurilor de recolta in camera/laboratorul de extractie
acestia se vor aseza pe
suporti curati, in stive asigurandu-ne ca spatiul este inchis pentru a
se evita furtiagul, sau
contaminarea cu praf sau alti contaminanti.

Page 59=
2. 2. CAMERELE DE EXTRACTIE, CONDITIONARE, AMBALARE, DEPOZITARE:
Cile posibile de transmitere a contaminantilor n mierea extras (n camera de extracie)
si in
timpul conditionarii si ambalarii sunt :
aerul (din ncperea de extracie sau de mbuteliere)
manipularea (infecii ale pielii, strnutul sau contaminarea cu materii fecale)
contaminarea ncruciat (mai ales de la animale sau produse animaliere)
echipamentul (inclusiv resturi de alimente i ap), aparatura i materiale din camera
de extracie,
conditionare si ambalare

 podelele, pereii i plafoanele pot fi la rndul lor rezervoare de microorganisme ce po

t
ptrunde n alimente.
Riscurile ce pot avea ca rezultat deprecierea calitii mierii sunt:
1. Riscurile biologice: contaminare cu bacterii, diferii parazii i drojdii;
2. Riscurile chimice: reziduurile de la produsele de curenie i dezinfecie, grsimi i u
leiuri de la
maini ;
3. Riscurile fizice: fragmente de fire de pr sau altele, sticl, metal, hrtie, amba
laje neigienizate.

Riscurile biologice apar din cauza lipsei de igien sau ca urmare a utilizrii unui
material greu de
ntreinut;
Masuri de eliminare a acestor riscuri:
Meninerea ntregului material n perfect stare de curenie, splat i uscat i care treb
fie
curat dup fiecare utilizare (cultur de drojdii);
Dispunerea de material uor demontabil pentru o curare n profunzime;
Evitarea riscurilor biologice se realizeaza prin ntreinerea de:
ncperi curate, lavabile n toate prile;
podelele trebuie s fie netede i s permit o splare eficient (ceara i propolisul se li
esc);
bun ventilaie pentru a avea o atmosfer de lucru uscat;
un dezumificator pentru a scdea umiditatea n ncpere sub 60% ;
deschideri etane pentru albine;
accesul interzis animalelor domestice;

Riscuri chimice - mierea este hidrofil (absoarbe umiditatea), i este la fel de se

nsibil la mirosurile
strine existente n aer, de aceea se recomand:
interzicerea depozitrii n spatiile de extractie, conditionare si ambalare a oricr
ui produs chimic
volatil sau mirositor
interdicia de a fuma i de prezen a oricror gaze: gaz de nclzire sau de la vehicule:
Riscurile chimice provin din contactul dintre miere i alte produse: ca atare, n
u se utilizeaz
dect materiale de calitate alimentar (inox sau pvc);
Produsele de curenie i dezinfecie trebuie s fie corespunztoare unei utilizri aliment
re
(adeseori ele sunt mai ieftine dect produsele de menaj) ;
Apa trebuie s fie potabil. este foarte bine dac exist ap cald ;
Pentru lubrifierea elementelor mobile, nu se utilizeaz dect ulei de calitate ali
mentara ;
Riscurile fizice au la origine materiale de proast calitate (un filtru ruginit i gu
rit) sau o destinaie
greit. Inainte de ntrebuinare, trebuie verificat starea materialului pentru a evita t
oate resturile sau
praful ; dup filtrare se acoper ntotdeauna mierea, i dac este necesar se procedeaz la
o a doua
filtrare. Ambalajele trebuie sa fie curate, in prealabil spalate si uscate ;

Page 60=

ANEXA 1
RECTIVE

SURSE MICROBIOLOGICE DE CONTAMINARE A MIERII MASURI PREVENTIVE SI CO

Clasificarea informatiilor din coloana 8:

Gravitate (G) Apariie (A) Detecie (D)
1 inexistent
2 neconforma
3 nu mai permite comercializarea sub
denumirea de miere
4 periculos
5 mortal
1 slab
2 medie
3 frecvent
4 foarte frecvent
5 tot timpul (permanent)
1 cu ochiul liber
2 examen simplu
3 examen detaliat
4 analiza
5 nedetectabil
Pericolul Limita
PCC
Frecven Provenien Gravitate Apariie Detecie AxGxD Msuri preventive Msuri
ective
Botulism la sugari
produs de Clostridium
botulinum
100 spori
per
kilogram
49 cazuri n Europa,
nici unul semnalat n
Romnia
n principal
bacterii din sol
5 1 4 20 Evitai s punei ramele de caturi pe sol
Informai
clienii la locul de vnzare sau pe etichet asupra
riscului legat de botulism
Germeni patogeni
Nici un studiu
microbiologic nu este
cerut pentru miere
(Regulamentul(CE)
2073/2005 la capitolul
referitor la produsele
alimentare ce se pot
consuma imediat i
destinate unor scopuri
medicale special)
Valori necunoscute
pentru miere dar mai
sczute dect pentru
alte alimente datorit

mediului anaerob,
foarte bogat n
zaharuri, foarte
srac n proteine,
aciditate ridicat,
prezena peroxidului
de hidrogen.
Utilizare de ap
nepotabil
3 1 4 12 Utilizarea apei de reea sau care rspunde la normele
de potabilitate.
- pentru operaiunile apicole: pulverizator
- pentru lucrri de ntreinere
Lipsa de
curenie a
localului
3 1 4 12 spatii uor de curat
perioad de extracie

nainte i dup fiecare

Lipsa de
curenie a
materialelor
3 1 4 12 Verificarea strii generale i a cureniei a
recipientelor nainte de ntrebuinare
Contaminare
prin intermediul
personalului
3 1 4 12 Lipsa bolilor, protejarea rnilor ce ar putea murdri
mierea
mbrcminte curat
Bun igien personal
Zahrul folosit
la hrniri este
murdar
3 1 4 12 Depozitarea zahrului ntr-un loc ferit de accesul
oarecilor i a insectelor
Drojdii osmofile
Riscul legat de umiditatea
mierii este: < 17 % : nici
unul ; 17 - < 18 % : circa
1000 levuri/g
18 - 19 % : circa 10
levuri/g
Dac mierea are o
umiditate > 19 % : circa
1 levur prezent
> 20 %
limita
legal
Fermentaia
mierii
27,1 % dintre mieri

au >18 %
9,5 % dintre mieri au
>19 %
3,3 % dintre mieri au
>20 %
Recoltarea de
miere prea
umed

Local umed n
momentul
extraciei i a
condiionrii
3

3
3

2
3

2
27

12
Nu se va utiliza pulverizatorul de ap

Scoaterea caturilor de stransura n momentul n care

ramele sunt dj bine cpcite
Verificarea umiditatii mierii
Dezumidificarea mierii n funcie de umiditate
Folosirea de capace etane
Toat mierea
fermentat va fi
eliminat

Toat mierea
fermentat va fi
eliminat

Page 61=
Anexa 2.
CTIVE

SURSE FIZICE DE CONTAMINARE A MIERII MASURI PREVENTIVE SI CORE

Pericolul Limita PCC Frecven Provenien Gravitate Apariie

uri preventive Msuri corective
Prezena de
cear sau alte
particule
Substane insolubile <
0,1 %
Norme legale detritus <
500
Absena elementelor
exogene (strine)
Sistematic Descpcire si
extracie
2 5 1 10 Filtrare : Filtrai mierea corect (ntre 0,5 i 0,2 mm)
Evitai s lasai s treac particule vizibile n miere
Verificai starea filtrelor, evitai debordrile
Maturarea i spumuirea mierii
Refiltrai mierea
Prezena de
puiet
Arome i elemente
exogene (strine)
interzise
Nu exist date Puiet n caturi
(magazine)
3 3 1 9
Preferai utilizarea unei gratii
Nu extragei fagurii cu puiet necapcit
Dai mierea albinelor
Elemente
strine (pietre,
metal, elemente

Detecie

AxGxD M

ascuite)
Substane insolubile <
0,1 %
Norme legale
Detritus < 500
Absena elementelor
exogene (strine)
Nu exist date
Dup filtrare
Albine, alte
insecte
3 3 1 9
Filtrarea este obligatorie
Evitai prezena insectelor
Toate containerele trebuie s fie acoperite i evitai
ptrunderea de elemente strine
Filtrare dup eventual retopire
a mierii sau redarea ei la albine
Material 4 2 2 16
Verificarea materialelor nainte de utilizare
Utilizai unelte curate care nu genereaz praf
Nu lsai uneltele, ca de exemplu o pala a axului de
omogenizare s se frece de perei
Filtrare dup eventual retopire
a mierii sau redarea ei la albine
Personal 4 2 2 16 mbrcminte adaptat -bonet, buzunare nchise
l retopire
a mierii sau redarea ei la albine
Local (iluminat) 4 1 2 8
Se protejeaza lampile de iluminare impotriva
electrosocurilor.
Intretinerea peretilor si a plafonului.
Se avita prezenta corpurilor straine.
Filtrare dup eventual retopire
a mierii sau redarea ei la albine
Borcane 4 2 1 8
Borcanele nu trebuie sa prezinte defecte.
Borcane perfect curate.
Orice borcan spart va fi
eliminat
Filtrare dup eventual retopire
a mierii sau redarea ei la albine

Filtrare dup eventu

Page 62=
Anexa 3.
ECTIVE

SURSE CHIMICE DE CONTAMINARE A MIERII MASURI PREVENTIVE SI COR

Pericolul Limita PCC Frecven Provenien Gravitat

e
Apariie Detecie AxGxD Msuri preventive Msuri corective
Produse interzise
(an. 4 Rgt 2377/90)
0 (MRPL : 0,3
ppb
Cloramfenicol;

1ppb Nitrofurani)
Cloramfeni
col 0/349
Amestec de miere de
origine necrontrolat
5 1 4 20 Nu se vor face hrniri cu miere provenind din alt exploataie Distruger
ea mierii
Produse de
tratament
Cu excepia celor
specificate de an. 2
Rgt 2377/90
Tau- fluvalinat,
flumetrin,timol,
mentol, eucaliptol,
camfor, acid oxalic,
acid formic, acid
lactic
LRM (limita
rezidual maxim)
100 ppb pt.
cumafos,
200 ppb pt.
amitraz
Limita de aciune:
20 ppb :
streptomicin,
tetracicline,
sulfonamide
Streptomici
n 4/368
Tetracicline
2/192
Sulfonamid
e 18/406
-lactamai
0/50
Tratamentele
familiilor de albine
4 3 4 32 Nu se utilizeaz dect produse autorizate sub formula lor
apicol n funcie de modalitile recomandate de fabricant sau
de serviciile veterinare
Respectarea timpilor de ateptare preconizai
Nu se vor face tratamente cu antibiotice
Eliminai tratamentele preventive
Distrugerea mierii
Produse de hrnire 4 2 4 16 Nu se vor face hrniri cu miere provenind din alt e
xploataie
Nu se vor utiliza aditivi cu excepia situaiei n care acetia
sunt de calitate alimentar i fr antibiotic sau dac dispun de
un acord privind calitatea lor de complement alimentar.
Hrniri exclusive cu zahr de calitate alimentar n lipsa
caturilor (magazinelor) de miere
Distrugerea mierii
Amestec de miere de
origine necontrolat
4 2 4 16 Nu se adaug miere necunoscut

Introducerea de faguri
(rame) de origine
necontrolat
4 2 4 16
Tratamentul cerii
mpotriva moliei cerii
4 3 1 12 Nu se utilizeaz naftalin, paradiclorbenzen etc
Repulsive folosirea
fumului
Arome
(mirosuri)
strine 1/20
din mieri
Lucrri apicole
(unificarea familiilor)
3 3 2 18 Produse de calitate alimentar
Combustibil utilizat n
afumtor
3 4 1 12 Nu se recomand utilizarea de combustibili rinoi, uleioi,
carton
Hrnire 3 1 4 12 Depozitarea zahrului la adpost de orice surs de contaminare
Camera de extracie 3 1 4 12 Absena de surse de praf, de fum, de gaze de eapame
nt.
Interzicerea fumatului.
Nu se permite depozitarea de produse chimice.
Metale grele,
vopsele, detergeni.
Nu exist
date
Material apicol 3 1 4 12
Sunt interzise vopsele pe baz de plumb.
Utilizarea de plastic alimentar pentru stupi
Material de mielrie i
recipieni ,
4 2 4 16 Materialele n contact cu mierea trebuie s fie de calitate
alimentar
Mediu poluat 4 1 4 16 Evitai amplasarea stupilor ntr-un mediu industrial polu
at cu
metale grele
Schimbarea vetrei de
stupin
Produs fitosanitar 10 ppb : produse
fitosanitare
Nu exist
date
Agricultur i
horticultur
4 2 4 32 n timpul tratamentului deplasai coloniile i dac acest lucru
nu este posibil, nchidei stupii n timpul de activitate a
produsului pulverizat
Dac nu este posibil s se
elimine sursa de
contaminare, schimbai
vatra stupinei
HMF 40 mg/kg 0/351
depind

norma
nclzirea mierii 3 2 4 24 Evitai supranclzirile
consum la albine

Miere este redat spre

Page 63=

III. CERINE PRIVIND IGIENA SPAIILOR N CARE SE REALIZEAZ EXTRACIA

MIERII DE ALBINE
Camera de extractie trebuie s fie bine nchisa pentru a nu permite ptru
nderea insectelor i a
animalelor mici.
Este interzisa prezenta animalelor domestice n perioadele de utilizare a camerei
de extractie.
Este interzis fumatul n camera de extractie.
Se vor limita sursele de praf, fumul i gazele de eapament.
Este interzis depozitarea de produse chimice/de curenie in spatiul propri
uzis de stocare si
extractie a mierii. Acestea se depoziteaza intr-o incapere separata sau intr-un
dulap nchis.
Spatiile de extractie trebuie sa ofere bune condiii de lucru:

o bun iluminare,
o nlime potrivit, limitnd transportul de greuti la nivelul localurilor (ncperilor
dac apicultorii profesioniti lucreaz ntr-una sau mai multe ncperi specifice care sun
in serviciu
pe parcursul unui ntreg an, micii productori pot afecta temporar o camer din locuina
lor care sa
poata raspunde cerintelor de igienizare (camere temporare/sezoniere).
Sa existe securitate in munca.
Sa raspunda economiei micrilor - procesul de munc trebuie s fie condus cu un consum
minim de
energie.
posturile de lucru trebuie s aib un loc bine definit:
uneltele, aparatele trebuiesc plasate ct mai aproape posibil de punctul
de utilizare i s fie aezate
astfel nct s uureze continuitatea micrilor.
sevorevitapectposibiltrepteleidenivelrile.
Intretinerea camerei de extractie

Este obligatorie prezena unei surse de ap cald i rece n ncpere sau n

iata apropiere
(vecintate) a acesteia pentru a permite curarea (splarea) ncperii i a materialelor.
Apa trebuie s provin din reeaua de distribuie sau s rspund la normele de potabilita

Dezinfectantele folosite trebuie s fie acceptate de Direcia de Sntate Public

Camera de extractie trebui s fie splata cu ap cald i dezinfectani cel p
n nainte i dup
fiecare perioad de extracie a mierii.
Suprafeele de contact cu mierea (materiale) trebuie s fie splate i dezinfectate nain
te i dup
fiecare extracie a unui lot/sortiment de miere.

Camerele de extractie a mierii pot fi: camere permanente, camere sezon

iere/temporare, sau
centre de extractie colectiva (in cadrul grupurilor de producatori, asociatii et
c.)
1. Camera permanenta de extractie:
Caracteristici generale:
ncperea trebuie s fie destinat n exclusivitate activitatilor legate de mi
ere i produse
apicole n sezonul apicol.

Page 64=
este importanta sa se poata face cat mai usor curenia ncperii: se vor
evita locurile
inaccesibile.
Se recomand ca aceste ncperi s fie prevzute cu un sistem de evacuare a albinelor
Amplasarea:
Camera permanenta de extracie trebuie sa fie situata si amenajata de preferin nt
r-un loc
situat la adpost (departe) de mirosuri puternice i/sau fetide i de orice
alt cauz
susceptibil s afecteze igiena produselor recoltate.
Camera de extracie nu trebuie s comunice direct, deschis cu ncperi ce a
r putea deveni
surs de afectare a mierii (grupuri sanitare, garaj, atelier). O u fr geam
este suficient
pentru a asigura rolul de separare (despritor).
Amenajarea camerelor permanente:
Pardoseaua
Pardosea trebuie sa fie etan i lavabil.
Ideal ar fi ca pardoseaua s fie fr denivelri pentru a uura curarea propolisului.
Pentru a permite curarea uoar a propolisului (prin raclaj), plintele pot fi drepte
.
Este necesar o bun evacuare a apelor reziduale.
Pereii i uile
Trebuie s se prevad perei netezi.
Prile ce pot s fie afectate de stropi de miere sau care intr n contac
t cu magazinele
trebuie s fie lavabile.
Materialele din care sunt facute trebuie s fie solide si lavabile-igienizabile.
Plafonul i iluminatul
Plafonul trebuie s fie curat de praf cu uurin.
Trebuie sa existe o buna iluminare a spatiului (naturala sau artificiala). n ju
rul sursei de
iluminat se va avea in vedere o bun protecie n jurul acesteia (pentru
a evita
electrocutarea).

Grup sanitar, lavoare (chiuvete).

Lavoarele (chiuvete): vor fi dotate cu aprovizionarea cu ap potabil sa
u care rspund la
normele de potabilitate
- este important sa existe sisteme de uscare a minilor care evit recon
taminrile
(prosoape, rulouri cu prosoape de hartie)
- este necesara si echiparea cu un robinet de tip mini libere, acolo u
nde conditiile
permit instalarea.
Pentru a permite o bun igien este necesara prezena de toalete fr comunicare direct c
u
localul de extracie a mierii.
2. Camera sezoniera fixa sau mobila de extractie
Dat fiind faptul c producia de miere este o activitate sezonier si c
riscul de
contaminare microbiologic este foarte redus, iar mierea in sine este un
produs cu
proprietati antibiotice, se pot utiliza ca spatii de extractii si acelea care po
t avea i alte
utilizri n msura in care acestea nu induc contaminri sau degradri ireversi
bile,
depreciind astfel calitatea mierii.
n perioadele de extracie i de condiionare a mierii, aceste incaperi trebuie s fie r
ezervate
n exclusivitate acestor activitati de recoltare si extractie a mierii.

Page 65=

Caracteristicile localului sezonier:

Elementele ce vin n contact cu mierea vor fi din materiale alimentare
, rezistente la
coroziune i uor de splat.
Suprafeele susceptibile a fi murdrite cu miere (solul) sunt din materia
le etane
(impermeabile), nu sunt absorbante i sunt lavabile.
Celelalte suprafee sa fie uor de curat de praf.
Un punct de aprovizionare cu ap cald i rece conform normelor de potabilitate trebu
ie s
fie uor accesibil la nivelul localului sau n vecintatea acestuia.
Localul trebuie s fie uor de curat si sa dispuna de amenajari ca la camerele perman
ente
de extractie
n perioada de utilizare, se va evita orice alta activitate sau surs de contaminar
e.
3. Centre de extractie colectiva
Acestea trebuie ca aceasta s raspund la normele referitoare la camerele
permanente de
extractie.
Trebuie s se alctuiasc un registru specific de utilizare a localului, n
care se specifice

numele i adresa utilizatorilor, evaluarea cantitii de miere extras dar si alte obser
vatii.
Pentru curenia localului i a materialelor ntre diferiii operatori trebuie s se pun l
unct o
procedur specific (de tip HACCP).

Page 66=
IV. CERINE PRIVIND IGIENA ECHIPAMENTELOR DE EXTRACIE A MIERII
ECHIPAMENTELE DE EXTRACTIE
Natura materialelor
Utilizarea de echipamente realizate din materiale de calitate alimentar
rezistente la pH-ul
acid al mierii. Este ideal sa se utilizeze oelul inoxidabil.
Prile echipamentelor care intr n contact direct cu mierea nu trebuie s fie din lemn.
ntreinerea
Starea de curenie a echipamentelor va fi verificata nainte de utilizare.
nainte si dupa fiecare recoltare, suprafeele care intr n contact cu miere
a se vor spala cu
ap potabila i dac este necesar cu produse de dezinfecie recunoscute de D
irecia de
Medicin Preventiv.
Axele, rulmenii aparatelor de deasupra mierii sau n contact cu aceasta
trebuie s fie
lubrefiai (uni) cu grsimi adaptate pentru industria agro-alimentar.
nainte de utilizare se va verifica starea generala de curenie a recipie
ntelor i absena
ruginii, sau a elementelor fixate greit.
V. CERINE PRIVIND SPAIILE PENTRU DEPOZITAREA MIERII DE ALBINE
Spatiile de depozitare trebuie sa fie ferite de prezenta animalelor sa
u a altor surse de
contaminare microbiana sau chimica.
Este interzis prezena roztoarelor, psrilor, liliecilor in spatiile de depozi
tare deoarece
excrementele acestor daunatori pot fi extrem de infecioase

Page 67=
VI. CERINE PRIVIND IGIENA EXTRACIEI I DEPOZITRII MIERII DE ALBINE
Izgonirea albinelor

 este important sa se evite prezena albinelor n magazine si corpurile de productie

de miere,
nainte de a le introduce n camera de extracie.
este ideal sa se plaseze izgonitoare de albine, deasupra magazinelor
si corpurilor de
productie inainte de recoltare, pentru a nu prelua albine odata cu fagurii de re
colta.
in camera de extractie este bine sa se lase o iesire conica, luminoasa, intr-un
colt al camerei,
prin care albinele sa poata iesi din camera dar sa nu poata intra.
Umiditatea in camera de extracie
Camera de extractie n care sunt depozitate magazinele pentru mai mult de 48 de o
re, trebuie
s aib o umiditate relativ mai mic de 55%.
Se recomand s se verifice umiditatea relativ a ncperii n timpul utilizrii.
Cand umiditatea aerului este mai mare de 55% se recomand s se folosea
sc un
dezumidificator cu cteva zile nainte de depozitarea magazinelor cu faguri de miere
.
OPERATIUNI EFECTUATE ASUPRA MIERII:
1. Dezumidifcarea mierii din magazine sau corpuri de stransura
Dac acest lucru nu a fost deja fcut, se va verifica umiditatea mierii cu un refra
ctometru.
Dezumidificarea mierii din magazine n funcie de umiditate se va face i
n camere calde
(max. 45C) prevazute cu aparate de dezumidificare si de circulatie a aerului.
La nevoie, corpurile cu fagurii recoltati se vor lasa pentru scaderea umiditati
i chiar si cateva
zile pana la atingerea maximului admis (20%).
2. Descpcire i extracie

Se verific absena fermentaiei, a mirosului sau a vreunei culori anormale

a mierii. Orice
miere suspect (procese de fermentaie, miros anormal) trebuie s fie elimin
at nainte sau n
cursul descpcirii sau extraciei, fara a fi amestecata cu sursele bune.
n funcie de originea problemei, mierea va fi redat albinelor, de preferin dup o nc
la temperatura > 75C timp de 3 4 minute, sau distrus n cazul prezint pericol pentru
albine.
==================
L= i==

==

L=-l -=

Page 68=
Capaceala.

Dup recoltare, cpceala rezultata in urma descapacirii va fi depozitat n vase nchise

 Aceasta va fi tratat ct mai rapid posibil (centrifugare, scurgere si r

ecuperarea mierii,
retopirea cerii)

3. Filtrare (Prefiltrare)
Starea filtrelor va fi verificata nainte de orice ntrebuinare.
Filtrarea (prefiltrarea) mierii este obligatorie. Ideal este ca mierea
s fie filtrat n mai multe
etape prin:
filtre grosiere, medii i fine. Filtrul cel mai fin trebu
ie s aib dimensiunile
ochiurilor cuprinse intre 0,5 i 0,2 mm (cu excepia mierii de iarb neagr).
Filtrarea trebuie s mpiedice trecerea n miere a particulelor vizibile.
Trebuie s
fie monitorizate continuu starea de umplere a filtrelor i
a recipientelor pentru a
evita supra-umplerea.
4. Maturarea si spumuirea mierii
Dup filtrare, mierea trebuie lsat s se matureze (decanteze) innd cont de
volumul
recipientului precum i de temperatura camerei (este necesara o temperatu
ra de peste 20 C
pentru ca mierea sa fie cat mai lichida si astfel maturarea sa se faca cat mai b
ine).
Se vor elimina cu atenie spuma i particulele care urc la suprafa (cear,
alte resturi de
albine) avnd grij s nu introducei spuma n miere.
5. Conditionarea mierii
Dup filtrare i maturare, toate containerele trebuie s fie acoperite i tr
ebuie evitat orice
incluziune de elemente strine, impuritati etc.
Se va evita prezena insectelor.
6. Amestecarea
Se vor utiliza doar unelte (echipamente) curate care nu produc praf i
sunt rezervate n
exclusivitate acestei operaiuni (materiale din inox)
a nu se lasa ca uneltele (de exemplu, paletele axului de omogenizare) s se frece
de perete.
a se evita introducerea de aer n miere care conduce la un aspect neplacut (emulsi
a nu prezint
riscuri pentru sntate).
7. Lichefierea
Evitai lichefierea mierii cu un echipament neadaptat care risc s provoace o supranclz
ire a
mierii (peste 45C) i implicit degradarea acesteia.
nclzirea trebuie s fie ct mai slab cu putin i de scurt durat.
Valoarea coninutului n HMF (Hidroximetilfurfural) va fi determinat doar d
e un
laborator specializat autorizat.

Page 69=

Dac aceast valoare este 40 mg/kg (limita maxima admis), mierea este industrial sau
este redat albinelor (acest parametru nu are nici o influen asupra sntii p
blice), dar
este un indicator de calitate.
Depozitarea mierii
Depozitarea mierii se va face ntr-un loc uscat, rcoros (ideal +15C) i departe de o
surs de
iluminare direct.
Utilizarea ncperilor cu temperaturi mai mari de 35 C este interzis.
Dac umiditatea mierii este de peste 19%, depozitarea se va face la rece (sub 11C)
.

Page 70=
VII. CERINE PRIVIND MARCAREA I ETICHETAREA MIERII DE ALBINE
Trasabilitatea mierii

Orice recipient ce conine miere trebuie s aib pe corpul su (nu pe capac!) o indicai
e care
s asigure trasabilitatea:
identificarea recoltei (mierea ce provine din aceiai stupin i este recoltat n acelai
timp)
identificarea lotului si sortimentului (miere provenind din diferite re
colte sau dintr-un
amestec de mieri diferite destinate mbutelieri
mbutelierea in recipiente mici- de consum
Borcane de miere
Utilizarea de recipiente destinate exclusiv mbutelierii mierii, perfect curate.
Borcanele nu trebuie s prezinte nici un defect.
O splare urmat de o cltire cu ap potabila a borcanelor de sticl nainte
de utilizare este
OBLIGATORIE.
Capace
Recipientele ar trebui s dispun de un sistem de nchidere ermetic.
Pentru borcanele din sticla se vor utiliza de preferin capace perfect etane.
Ar fi IDEAL s nu se mai utilizeze capace de plastic cu sistem de prindere clip.
Capacele metalice nu se pot reutiliza.
Pentru capacele din plastic trebuie verificat calitatea alimentar.
Cand starea de curenie este ndoielnic sau se observa rugin acestea nu se vor mai ut
iliza!
Etichetarea mierii:

Urmatoarele meniuni trebuie s figureze pe etichete:

denumirea comercial a produsului: miere sau miere floral/miere de man, sortiment,

data de
valabilitate (max. 2 ani dup data mbutelierii), condiii de conservare des
crise la punctul de
depozitare, greutate net, numele i adresa apicultorului (a conditionatorul
ui sau a
vnztorului), ara de recoltare, numarul lotului (sau alte date de ex. analize) pentr
u a asigura
trasabilitatea.
termenul limit de utilizare sau de consum ( 2 ani de la condiionare)
n caz de amestec cu miere recoltat n afar Romniei, pe etichet trebuie menionat ara
origine.

Page 71=

Se mai poate aduga originea geografic cu condiia ca toat mierea n cauz s fie produs
zona respectiva.
Se poate meniona i o origine botanic (monofloral, dubl denumire sau deta
lii privind
sortimentul). In acest caz, este necesar o analiz specific (polinica).
Se pot meniona criterii de calitate dac acestea pot fi verificate i d
ac acestea aduc o
mbuntire n comparaie cu produsul de baz.
Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA.
DENUMIRILE DE: MIERE PURA, NATURALA SUNT INTERZISE!

Page 72=

VIII. RESTRICII PRIVIND LIVRAREA CTRE CONSUMATORUL FINAL SAU

LIVRAREA LA UNITILE DE CONDITIONARE A MIERII SAU A ALTOR
PRODUSE APICOLE.

1. RESTRICTII PRIVIND LIVRAREA MIERII

Informatii pentru cumparatori
Informaiile pentru clieni si comerciani trebuie sa vizeze depozitarea n locuri rcoroa
se, fr
expunere la soare sau la surse de lumin, etc
Un exemplu de informatie pentru consumatori poate fi urmatoarea: Nu se
recomand s se
ofere miere sugarilor mai mici de 1 an pentru a evita riscul de botulism infanti
l.
Clientului i se poate oferi o informaie sau se poate nscrie pe etichet
o meniune de tipul
mierea nu este un aliment potrivit pentru copii mai mici de un an, sau consumati ma
i mult

in cantiti mici dect o singur dat o cantitate mare.

n caz de risc alimentar
n cazul n care mierea prezint un risc alimentar vor fi avertizate ct ma
i rapid posibil serviciile
ANSVSA. http://www.ansvsa.ro/

Page 73=
2. CERINTE PRIVIND PRODUCTIA SI LIVRAREA ALTOR PRODUSE APICOLE
1. MIEREA IN SECTIUNI
1.1. Material utilizat
pentru mierea in sectiuni mini-ramele utilizate pentru mierea in sectiu
ni vor fi realizate fie
din lemn netratat fie din plastic alimentar.
Apicultorul va folosi o amorsa de ceara obtinuta fie din descapaceala
, fie din ceara bio
(rezultata din practicarea apiculturii ecologice conform legislatiei nati
onale si
europene,
sau care beneficiaza de un buletin de analiza care atesta lipsa de reziduuri).
1.2. Recoltarea mierii n seciuni
Aceast producie trebuie s se fac la familiile foarte puternice i n perio
ada de culesuri
intense.
Trebuie avut grij ca seciunile s fie total cpcite.
1.3. Condiionarea mierii n seciuni
Sectiunile dar si ambalajele utilizate pentru comercializarea mierii n seciuni vo
r fi de calitate
alimentar.
Ambalarea se face in recipiente sau alte ambalaje ermetic nchise.
=
=
2. POLEN
2.1. Colectoarele de polen
Toate elementele care vin in contact cu polenul (placa activa si cutia de recol
tare) trebuie sa
fie compatibile din punct de vedere alimentar a se vedea simbolul alimentar.
Modelul de colector trebuie sa fie solid, etans, rezistent si sa permita o cura
tare usoara.
Colectorul trebuie sa aiba prevazut un orificiu pentru trecerea trantorilor.
In cazul colectoarelor exterioare, sertarul de recoltare a polenului trebuie sa

fie bine protejat

de umiditate.
In cazul colectoarelor interioare, cutia de recoltare trebuie sa fie bine venti
lata (aerisita).
Dimensiunea placii active trebuie sa fie adaptata la puterea familiei
de albine. Acesta nu
trebuie sa raneasca albinele.
2.2. Recoltarea polenului

Page 74=

Polenul se va recolta doar de la familii sntoase, bine dezvoltate i n

absena puietului
vros (ascosferozei) si in perioadele favorabile culesului de polen.
Sertarasele colectoarelor de polen vor fi descarcate ct mai des posbil
, zilnic sau la dou
zile, n funcie de umiditatea mediului, indiferent de cantitatea de polen stransa.
Dac este necesar acestea vor fi curatate prin periere.
Se va verifica prezenta mucegaiului n cutiile colectoare. Dac este nece
sar, acestea vor fi
nlocuite cu altele de la rezerva, pentru a fi curate.
Colectoarele de polen nu vor intra n contact dect cu elemente curate (niciodata n
u se pun
pe pmnt).
Orice polen suspect (aglomerat datorita umiditatii, mucegit, etc) va fi
eliminat n mod
sistematic.
Resturile cazute in sertaras (albine, parti anatomice, etc) vor fi eliminate nai
nte de transport.
Trebuie evitat cu orice pre ca excrementele de roztoare s cad n colectoa
rele de polen.
Acestea pot fi extrem de infecioase.
Recipientul (vasul) n care se transport polenul trebuie s fie de calitate alimenta
r.
2.3.Condiionarea polenului
Spatii i materiale
Toate elementele care intr n contact cu polenul trebuie s fie de calita
te alimentar i
rezistente la acizi.
Condiionarea polenului nu se poate face dect n spatii ce rspund normelor
definite pentru
camerele de extracie permanente a mierii. O atenie particular trebuie aco
rdat absenei
oricrei surse de contaminare (ca si in cazul mierii).
Uscare
Pentru o conservare la temperatura ambiental, uscarea polenului este indispensabi
l i aceasta
se va face imediat dup recoltare (n interval de 24 de ore de la recoltare).

 Polenul trebuie s fie aezat pe nite tvi de inox sau material alimentar (lemn, plasti
c) n strat
subire i uscat lent printr-un flux (curent) de aer uscat, la o temperatur maxima de
40C.
Umiditatea polenului nu trebuie s depeasc 6 %: acest lucru se va controla cu un apar
at ce
msoar umiditatea cerealelor, sau prin cntriri difereniale, nainte i dup usc
(110 C
timp de 1 or).

Curare

Page 75=

Se recomand s se utilizeze o main care elimin impuritile prezente n pol

rin
diferena de densitate i prin electromagnetism: resturi de albine, metale.
Un control vizual final este indispensabil pentru a elimina impuritatil
e de aceiai densitate i
volum ca i granulele de polen (ex. puiet vros).
Congelare

Dup curare, polenul proaspat poate fi congelat n sculei (pungulie) sau n borcane m
Atenie lanul de frig nu poate fi ntrerupt.
Punere n recipiente (borcane)
Borcanele trebuie sa fie perfect curate i ermetice.
Amestec cu miere- Este posibil ca polenul s fie conservat n amestec cu miere.
2.4. Etichetarea polenului
Urmtoarele meniuni legale trebuie s figureze pe etichet:
Denumirea comercial a produsului: polen uscat sau polen congelat data de valabi
litate: polen
uscat: max. 1an de la data recoltrii, polen congelat, max. 18 luni de la data rec
oltrii, - condiii
de conservare (depozitare). Pentru polenul congelat, trebuie s se fac me
niunea nu poate fi
recongelat, i trebuie consumat n 5 zile de la decongelare (fiind mentin
ut in acest timp la
frigider), greutatea net, numele i adresa apicultorului/ conditionatorului
sau a vnztorului
(comerciantului)ara de recoltare a polenului (facultativ), - nr. lot
ului sau alte date care s
asigure trasabilitatea produsului.
Se recomand ca pe etichet s se specifice c produsul este potenial alergen pentru pe
rsoanele
sensibile la alergiile alimentare.
Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA.
Prezena a mai mult de 0,9% polen de la plante modificate genetic (OMG) impune o
mentiune

specific pe eticheta: produs OMG.

2.5. Depozitarea polenului
Polenul uscat trebuie depozitat ntr-un loc uscat, rcoros (ideal este ca temperatur
a sa fie mai
mica de +15C ) i departe de surse de lumin.
Polenul congelat trebuie s fie meninut la o temperatur de sub -18C.

Page 76=
3. LAPTISOR DE MATCA
3.1. Botcile pentru productia de laptisor de matca
Toate elementele stupului, sarma si ceara sunt acceptate in cadrul pr
oductiei de laptisor de
matca tinand cont de specificatiile de mai sus sa fie de uz alimentar!
Pentru realizarea de botci artificiale din ceara se recomanda doar fo
losirea cerii provenite
din descapaceala;
Botcile artificiale reutilizabile realizate din material plastic trebuie
sa fie de calitate
alimentara;
Aceste celule trebuie sa fie fixate pe suport (pe leaturi) cu adeziv
i alimentari, cu ceara de
albine sau cu ajutorul unor procedee mecanice netoxice.

3.2. Curatarea botcilor

nainte de a le depozita, toate botcile din material plastic utlizate in producia

de lptior de
matc trebuie s fie splate cu ap potabil (sub jet de ap de la robinet) c
mai rapid cu
putin.
In ceea ce priveste spatiul de depozitare a materialului sunt necesar
e unele masuri de
precautie:
absena de produse chimice i de surse de fum n camera de depozitare.
locul sa fie curat si igienizat.
.

3.3. Recoltarea lptiorului de matc

Cresterea larvelor
Transvazarea trebuie s se fac n bune condiii de igien.
Toate materialele utilizate in crestere i transvazare trebuie s fie de
calitate alimentar i
trebuie s fie n prealabil splatate i dezinfectate.
Apa de spalare, n condiiile n care se folosete, trebuie s fie potabil.
Transvazarea
Transvazarea se face pornind de la familii sntoase i n afara perioadelor de tratamen
t.

Page 77=
Tifonul umed folosit pentru a proteja larvele de cldura soarelui trebuie s fie cur
at i umezit
cu ap potabil.
Recoltarea
Indeprtarea albinelor de pe leaurile de cretere trebuie s se fac cu o cantitate mini
m de
fum.
Botcile cu laptisor trebuie s fie protejate de orice fel de surs de
alterare (soare) sau de
contaminanti.
Transport
Recipientele (vasele) folosite pentru transportul laptisorului trebuie s
fie de calitate
alimentar, curate, dezinfectate i inchise ermetic.
Laptisorul se va pastra imediat dupa recoltare in frigidere pentru o perioada li
mitata de timp
sau congelatoare
3.4. Condiionarea lptiorului de matc
Igiena localurilor i a materialului

Condiionarea lptiorului de matc nu se poate face dect n ncperi ce corespund normelo

definte pentru camerele de extracie a mierii permanente.
Operaiunile de condiionare a lptiorului de matc vor fi efectuate fie intr-o ncpere s
ial
fie n camera de extracie a mierii n afara perioadelor de lucru cu mierea (flux in c
ampanie).
Toate elementele care intr n contact cu lptiorul de matc (materialul de e
xtracie, de
filtrare, lanet de transvazare, borcane, furtune) trebuie s fie de calita
te alimentar. Ele
trebuie s fie curate i uor de ntreinut, de splat i dezinfectat inainte si
imediat dup
utilizare.
Supraincalzirea

 Trebuie s se evite contactul ustensilelor nclzite cu lptiorul de matc .

Eliminarea larvelor din celule (botci)

Lptiorul din celulele n care s-au gsit larve moarte nu va fi extras.

Eliminarea larvelor nainte de extracie este obligatorie. In timpul aceste
i operaiuni, trebuie
acordat maxim atenie de a nu le rni i astfel s se produc scurgeri de he
olimf in
laptisor.
Extracie
Extracia poate fi efectuat cu ajutorul unei spatule, a unei pompe de vid sau cu aj
utorul unui
aparat ce folosete fora centrifug.
Operaiunile de extracie a lptiorului de matc ar trebui efectuate chiar n
iua scoaterii
leaurilor cu botci, n timp ct se poate de scurt.
Filtrare

Page 78=

n scopul eliminrii eventualelor corpuri strine vizibile, n deosebi particul

e de cear, este
recomandat filtrarea i aceasta trebuie s aiba loc n acelai timp sau n chiar ziua extra
ciei.
Materialul filtrant va fi de tip alimentar si rezistent la acizi alctuit dintr-o
retea cu ochiuri de
la 0,4 la 0,7 mm.
Congelare
Lptiorul de matc va fi congelat la -18C. Atenie odat congelarea nceput,
nu mai
poate fi ntrerupt decat in momentul utilizarii finale. Stabilirea unei d
urate maxime de
conservare este obligatorie.
Imbuteliere
Recipientele trebuie s fie perfect curate i s se nchid ermetic.
3.5. Etichetarea lptiorului de matc
Urmtoarele meniuni legale trebuie s figureze pe etichet:
Denumirea comercial: lptior de matc prospt sau congelat, data de valabilitate: proa
spt
max. 6 luni, congelat: max. 18 luni de la data recoltrii.
Aceast dat trebuie s specifice ziua, luna i anul, - temperatura de dep
ozitare: proaspt
ntre 2 i 5 C, congelat < -18C, greutatea net, numele i adresa apicultorul
ui
(conditionatorului sau comercianutului), ara de recolt (facultativ), nr. l

otului si data
produciei,
Lptiorul de matc nu poate fi recongelat!
Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA
3.6. Depozitarea lptiorului de matc

Att la nivelul depozitrii ct i la locurile de vnzare, lptiorul de matc preambalat t

e
s fie protejat de lumin i meninut la temperaturi cuprinse ntre 2 i 5C.
Lptiorul de matc congelat trebuie s fie meninut la o temperatur de sub -18C (ma
18
luni dup data recoltrii).

Page 79=

IX. CERINE PRIVIND STAREA DE SNTATE I IGIENA PERSONALULUI

Igiena personalului este foarte important atat in etapa de productie dar mai ales
in etapa de
conditionare a produselor

Este importanta pastrarea unei bune igiene personale

mbrcmintea trebuie sa fie curat i adaptat (bonet, salopeta cu buzunare
e,
incaltaminte de unica folosinta etc) pentru a evita cderea prului, a diferitelor o
biecte etc.
Personalul nu trebuie s sufere de boli contagioase.
Peroanele trebuie s dispun de un certificat medical de sanatate pentru
a putea manipula
produse alimentare. Acest certificat se nnoiete anual.
Pentru evitarea riscurilor biologice este interzis lucrul persoanelor s
uferinde de boli
cutanate, intestinale sau respiratorii;
Este necesara protejarea rnilor ce ar putea intra in contact cu miere
Splarea minilor este esenial naintea oricrei operaiuni de manipulare. s se dispun
posibiliti de splare i uscare igienic a minilor (prosoape de hrtie) ;
Este interzis a fuma, a bea i a mnca n incinta camerei de extracie.
Personalul este cel care reprezint sursa cea mai important de germeni patogeni!!!

Se recomand portul de haine curate, adaptate lucrului i uor de curat. (n

r-un caiet de
sarcini, un certificat de conformitate, se recomand mbrcminte de unic folos
in :
bonet, bluz foarte uoar purtat chiar pe piele, protecie pentru nclminte ;
Riscurile chimice:
- s aib minile curate sau s poarte mnui ;
Riscurile fizice:
pentru a nu se pierde nici un obiect personal sau s se evite cderea
prului, personalul
trebuie s poarte o inut de unic folosin cu bonet.

 controlul surselor de contaminare

sursele secundare de contaminare sunt controlate prin
Aplicarea regulilor de igienizare standard reprezinta aplicarea regulilor de bun
practic de
producie!

Page 80=
SECTIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA SANITAR VETERINAR A
STUPINELOR
CONDIII PENTRU NREGISTRAREA/AUTORIZAREA EXPLOATAIILOR
APICOLE

Alinierea legislaiei naionale la cerinele U.E. solicit impunerea anumitor

cerine n vederea
autorizrii unitilor apicole productoare, deoarece trebuie sa fie respectate
anumite standarde
comune.
Este necesar ca protejarea sntii familiilor de albinelor, a sntii publice i a mediu
s se
realizeze n mod efectiv i s constituie un deziderat major pentru activitatea sanita
r veterinar din
ara noastr.
Conduita i condiiile sanitar-veterinare de autorizare i nregistrare sanitar veterinar
pe
care trebuie s le ndeplineasc categoria de exploataii apicole sunt aprobat
e de Ordinul
preedintelui Autoritii Naionale Sanitare i pentru Sigurana Alimentelor nr. 16
/2010/cu
completrile ulterioare /20.09.2010.
Conform acestui ordin apicultorii desfoar activiti de cretere i selecie a
lor i/sau a
familiilor/roiurilor de albine n vederea comercializrii i activiti de obinere a mierii
de albine i a
altor produse apicole n vederea comercializrii, dar totodat sunt explicate
notiuni privind
categoriile de exploataii apicole, respectiv exploataia apicol comercial mixt
exploataie
apicol pentru consum familial.
Exploataie apicol comercial pentru material biologic unitate de stupi delimitat, cu
vatr
permanent i cu organizare specific, n care se desfoar activiti de cretere i selec

i/sau coloniilor/familiilor roiurilor - de albine, n vederea comercializrii.

Exploataie apicol comercial mixt - unitate de stupi delimitat, cu vatr per
manent i cu
organizare specific, n care desfoar att activiti de cretere i selecie a
i/sau
coloniilor/familiilor/ roiurilor de albine, n vederea comercializrii, ct i
activiti de obinere a
mierii de albine i a altor produse apicole i livrare a acestora ctre u
niti nregistrate/autorizate
sanitar - veterinar pentru procesare, precum i vnzarea cu amnuntul.
Exploataie apicol pentru consum familial - unitate de stupi delimitat, cu vatr perm

anent i
cu organizare specific, n care se desfoar activiti n domeniul apiculturii
crei producie
este destinat n totalitate consumului propriu, fr a fi comercializat.

NRT.
CRT.
DENUMIREA
ACTIVITII cf cod CAEN
DENUMIREA UNITII/MIJLOCULUI DE TRANSPORT
CONFORM LEGISLAIEI SPECIFICE
8.
Creterea altor animale 0149
1. Exploataie apicol comercial pentru material biologic;
2. Exploataie apicol comercial mixt;
Certificatul de nregistrare santar-veterinar este documentul emis de Di
recia Sanitar veterinar i pentru sigurana alimentelor n baza cruia este permis desfurarea activit
itii
cu specific apicol.
Activiti supuse controlului sanitar - veterinar sunt
activitile desfurate
n cadrul unitii
cu specific apicol. Din clasa animale fac parte i albinele.
n vederea nregistrrii sanitar veterinare a exploataiilor comerciale de tip
A, reprezentatul
legal al operatorului economic depune la direcia sanitar-veterinar i pentr
u sigurana alimentelor
judeean, respectiv a municipiului Bucureti un dosar care cuprinde urmtoarele documen
te:
a) cererea, n original, conform modelului prevzut n anexa nr. 6 ordinul nr. 16/
2010;
b) certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerului, cu
excepia exploataiilor
apicole pentru consum familial;
c) carnet de stupina;
d) declaraia pe proprie rspundere c animalele din exploataie sunt identificate i nr
egistrate
n Baza Naionala de Date i c orice micare a animalelor, inclusiv sacrificare, dispariie
i moarte,

Page 81=
va fi anunat serviciilor sanitar - veterinare i pentru sigurana alimentelor competen
te;
e) declaraia pe proprie rspundere c, n cazul animalelor moarte, va ape
la la serviciile
unitilor de neutralizare a subproduselor de origine animal nedestinate con
sumului uman,
autorizate sanitar- veterinar, n vederea ecarisrii;
f) declaraia pe proprie rspundere c deine adposturi pentru animale care s asigure a
cestora
condiii de sntate i bunstare;
g) declaraia pe propria rspundere ca exploataia i animalele sunt incluse
n programul
aciunilor de supraveghere, prevenire i control al bolilor la animale, al

celor transmisibile de la
animale la om, protecia animalelor i protecia mediului.
Pentru unitile care dein autorizaie sanitar - veterinar la data intrrii
vigoare a
prezentului ordin, respectiv pentru unitile care dein certificat de nregistrare sani
tar - veterinar la
data intrrii n vigoare a prezentului ordin i sunt supuse autorizrii sanit
ar veterinare, direciile
sanitar - veterinare i pentru sigurana alimentelor judeene, respectiv a municipiulu
i Bucureti, dup
o nou evaluare, pot emite autorizaia sanitar veterinar.

Page 82=
II.CONTROLUL SANITAR VETERINAR OFICIAL AL FAMILIILOR DE ALBINE SI AL
IGIENEI PRODUCTIEI DE MIERE
Supravegherea, profilaxia i controlul bolilor la familiile de albine sunt regleme
ntate prin
Ordinul ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare 30.03.2011

PROGRAMUL NAIONAL DE SUPRAVEGHERE, CONTROL I ERADICARE A

BOLILOR LA ALBINE
1.1 ACARAPIOZA
SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: Supravegherea
bolii
n caz de suspiciune se realizeaza supravegherea
prin diagnostic de laborator.
1. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din 10 g/prob albine vii i/sau moarte,
recoltate de pe suprafaa fagurelui.
2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la
IDSA.
3. Notificarea bolii se face n conformitate cu
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare.
1. Medicul veterinar de liber
practic si/sau medicul
veterinar oficial din cadrul
DSVSA i/sau IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau dup caz, la
LNR din cadrul IDSA, astfel :
2.1. examen microscopic

direct de evideniere a
parazitului in traheile toracice,
la LSVSA;
2.2. examen microscopic de
identificare a endoparazitului
Acarapis woodi (metoda
diseciei), la IDSA.
1.2. LOCA AMERICAN
SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: Supravegherea
bolii
Supraveghere activ
1. Supravegherea clinic
i anatomopatologic a
puietului.
2. Supravegherea prin
examene de laborator,
iar n caz de necesitate
diagnostic complet de
laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de ctre
DSVSA.
2.Supraveghere clinic i anatomopatologic a
puietului cpcit, n perioada aprilie - septembrie la:
a) cel puin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere
mtci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producie;
c) primvara dup iernat i toamna dup stupritul
pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din faguri ntregi sau poriuni de 20
cm
2
/prob, fagure cu puiet cpcit. Fagurii ntregi
pot conine i rezerv de hran (miere cpcit).
4. Notificarea bolii se face n conformitate cu
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare.
1. Medicul veterinar de liber
practic i medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
i/sau IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau la LNR din
cadrul IDSA, astfel :
2.1. pentru supraveghere examen
AP i microscopic direct
(bacterioscopic);
2.2. pentru diagnostic
examen bacteriologic i PCR

convenional

Page 83=
1.3. NOSEMOZA
SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: Supravegherea
bolii
Supraveghere activ
1. Supravegherea clinic
i anatomopatologic a
albinelor lucrtoare.
2. Supravegherea prin
examene de laborator, iar
n caz de necesitate
diagnostic complet de
laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2.Supraveghere clinic i anatomopatologic a
albinelor lucratoare, n perioada februarie
octombrie la:
a) cel puin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mtci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producie,
c) primvara dup iernat i toamna dup stupritul
pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din 10 g/prob albine vii i/sau moarte,
recoltate de la urdini.
4. Notificarea bolii se face n conformitate cu
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificrile i completrile
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liber
practic i medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
i/sau IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau dup caz, la
LNR din cadrul IDSA, astfel:
2.1. pentru supraveghere examen microscopic de
evideniere a sporilor Nosema
sp.
2.2. pentru diagnostic examen AP i microscopic de
determinare a numrului de

spori de Nosema sp.

1.4. VARROOZA
SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: Supravegherea
bolii
Supraveghere activ
1.Supravegherea clinic i
anatomopatologic a
albinelor lucrtoare,
trntorilor i puietului
cpcit.
2. Supravegherea prin
examene de laborator, iar
n caz de necesitate
diagnostic complet de
laborator.
1.Supravegherea clinic i anatomopatologic a
albinelor lucrtoare, trntorilor i puietului cpcit,
n perioada martie octombrie, la:
a) cel puin 15% din coloniile stupinelor pepiniere
mtci;
b) 5% din coloniile stupinelor de producie;
c) primvara dup iernat i toamna dup stupritul
pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei.
2. Examenele de laborator se efectueaz din 25
g/prob albine vii i faguri ntregi sau poriuni de
minimum 10/15 cm/prob, fagure cu puiet cpcit
de trntor i/sau albin lucrtoare.
3. Notificarea bolii se face n conformitate cu
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare.
1. Medicul veterinar de liber
practic i medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
i/sau IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau dup caz, la
LNR din cadrul IDSA astfel:
2.1. pentru supraveghere
examen microscopic de
evideniere a ectoparazitului
Varroa destructor;
2.2. pentru diagnostic examen AP i microscopic de
determinare a nivelului
infestaiei.
1.5. TROPILELAPSOZA
SUPRAVEGHERE

PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop:Supravegherea
bolii
Supraveghere pasiv
In caz de suspiciune
supraveghere prin
diagnostic de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2.Examenele de laborator se efectueaz pe
probe de figure
cu puiet recoltate pentru varrooz.
3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare
la IDSA.
3. Notificarea bolii se face n conformitate cu
1. Medicul veterinar de liber
practic i/sau medicul veterinar
oficial din
cadrul DSVSA i/sau IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau dup caz, la LNR
din cadrul IDSA, astfel: pentru
supraveghere i diagnostic -

Page 84=
prevederile
Ordinului preedintelui ANSVSA nr. 79/2008,
cu
modificrile i completrile ulterioare.
examen AP i microscopic de
evideniere a parazitului i
determinarea nivelului infestaiei.
1.6. GANDACUL MIC DE STUP
SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: Supravegherea
bolii
Supraveghere pasiv
n caz de suspiciune
supraveghere prin
diagnostic de laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2.Examenele de laborator se efectueaz pe probe

recoltate pentru varrooz.

3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la
IDSA.
4. Notificarea bolii se face n conformitate cu
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificrile i completrile
ulterioare.
1. Medicul veterinar de liber
practic i/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA i/sau
IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau dup caz, la LNR
din cadrul IDSA, astfel: pentru
supraveghere i diagnostic examen AP i microscopic de
identificare a parazitului.

1.7. LOCA EUROPEANA

SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: Supravegherea bolii
Supraveghere activ
1. Supravegherea clinic i
anatomopatologic a
puietului.
2. Supravegherea prin
examene de laborator, iar n
caz de necesitate
diagnostic complet de
laborator.
1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA
de ctre DSVSA.
2. Supraveghere clinic i
anatomopatologic a puietului cpcit, n
perioada aprilie - septembrie la:
a) cel puin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mtci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producie;
c) primvara dup iernat i toamna dup
stupritul pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din faguri ntregi sau poriuni de
20 cm2/prob, fagure cu puiet cpcit.
Fagurii ntregi pot conine
i rezerv de hran (miere cpcit).
4. Notificarea bolii se face n conformitate
cu prevederile Ordinului preedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i
completrile ulterioare.

1. Medicul veterinar de liber

practic i medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA i/sau
IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau la LNR din
cadrul IDSA, astfel :
2.1. pentru supraveghere examen
AP i microscopic direct
(bacterioscopic);
2.2. pentru diagnostic examen
bacteriologic i PCR
convenional

Page 85=
CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE MIERE

Nr.
crt.

Categoria
de
produs/
activitate

Unitatea
Frecvena verificrilor/
supravegherii/
monitorizrii
efectuate de medicii
veterinari oficiali,
CSVSA, Serviciul de
Igien Veterinar i
Epidemiologie al
DSVSA
Recoltare de probe pentru examene de laborator
Natura probei Frecvena recoltrii
probelor pentru
examenele prevzute
la MIERE
Precizri tehnice*

Miere
a) Centrul de
colectare a mierii
i a altor produse
apicole
Anual - pentru fiecare
categorie de
produse
Anual 1. Recoltarea de probe se efectueaz de ctre
DSVSA n scop bine determinat n cadrul
controlului oficial, n vederea verificrii
siguranei produsului i respectiv a conformitii
alimentului cu criteriile de siguran prevzute n
Regulamentul (CE) nr.2073/2005,;
2. n cazul n care n urma controlului se
suspicioneaz sau se constat o neconformitate
care necesit investigaii de laborator recoltarea
de probe va fi nsoit ntotdeauna i de o not de
control
b) Centre de
extracie a mierii
Anual Miere Anual - n perioada
iulie-septembrie
c) Magazin de
desfacere a mierii
Anual Miere Anual - pentru fiecare
categorie de miere

Page 86=
EXPERTIZA SANITAR VETERINAR A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMAL (MIERE) PRIN EXAMENE DE
LABORATOR
OBLIGATORII
Nr

crt
Categorie
de
produse
Nr.
uniti/
prob
Examen
organoleptic
Analize microbiologice / parazitologice
Criterii Metoda Referenial
interpretare
rezultate
Criterii Metoda Referenial
interpretare
rezultate
1 Miere de
albine
1 DA - - - Coninut de
fructoz i
Glucoz (exprimat
ca Zahar invertit)
SR 784-3
Directiva 2001/110/CE a
Consiliului din 20 decembrie 2001
privind mierea, SR 784-2
DA - - - Coninut de
zaharoz SR 784-3
Directiva
2001/110/CE
SR 784-2
Coninut de ap SR 784-3
Directiva 2001/110/CE,SR 784-2
DA - - - Aciditate SR 784-3 SR 784-3 Directiva 2001/110/CE,SR 784-2
DA - - - Indice diastazic SR 784-3 Directiva2001/110/CESR 784-2
HMF SR 784-3 Directiva 2001/110/CESR 784-2

Page 87=
EXPERTIZA REZIDUURILOR LA MIERE

Nr.
crt.
Grupa de
substane
Matrice Locul de prelevare Referenial interpretare rezultate
1. A6

Miere
Centru colectare PIF Constana Sud PIF Halmeu, PIF Otopeni,
PIF Sculeni, PIF Siret
Decizia 2003/181/CE
2. B1
Miere Centru colectare Regulamentul (UE) nr. 37/2010
3. B2c
Miere Centru colectare
Regulamentul (CE) nr. 70/2009
Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE)
nr. 1213/2008
4. B2f Miere Centru colectare Regulamentul (CE) nr. 70/2009
Directiva 96/23/CE
5. B3a Miere Centru colectare Regulamentul (CE) nr. 96/2005
Regulamentul (CE) nr. 78/2006
6. B3b Miere Centru colectare Regulamentul (CE) nr. 396/2005

Page 88=

III. CERINE PRIVIND IGIENA FAMILIILOR DE ALBINE I A STUPINEI

Obtinerea n apicultur a unor producii sporite este strns legat de meninerea n stupin
familiilor de albine sntoase i puternice prin luarea unor msuri eficiente biologice
de cretere i
ntreinere, de igien i eventual de ordin medicamentos.
Aceste msuri au caracter profilactic i terapeutic, avnd rolul de a preveni apariia b
olilor
sau al tratrii lor odat aprute. Aprarea starii de sntate a familiilor de albine este o
preocupare
permanent a medicilor veterinari i apicultorilor, care trebuie s se efect
ueze n conformitate cu
prevederile legislaiei sanitare veterinare romneti. Respectarea msurilorde ig
iena, pentru a
preveni contaminarea familiilor de albine i pentru a pstra o bun stare de sntate a ac
estora este
obligatorie.

Msuri igienice. mpreun cu msurile biologice, msurile de igien constituie o

a doua cale
important pentru prentmpinarea apariiei i rspndirii bolilor la albine. n acest scop s
or lua
urmtoarele msuri:

Mentinerea igienei uneltelor si echipamentelor de lucru, a echipamentelor nece

sare mbutelierii
mierii prin spalarea lor cu dezinfectani adecvai, splri repetate cu ap sau prin flam
bare;

dezinfecia locului de amplasament al stupinei i oglinda stupului, albinele moart

e din partea de
jos a stupului ar trebui s fie eliminate obligatoriu, iar zonele respe

ctive s fie dezinfectate cu

hidroxid de calciu (0,5 kg/m)

echipamentul de protecie ar trebui s fie dezinfectat timp de 30 de m

inute prin fierbere ntr-o
soluie de carbonat de sodiu 5% ;

apicultorul ar trebui s utilizeze un echipament de protecie i s-i dezinf

ecteze minile,
instrumentarul de lucru i echipamentul ori de cte ori intr n contact cu familiile de
albine i
de ndat ce a terminat de lucru n stupin;

dup extracia mierii, fagurii goi ar trebui s fie pui napoi n stupii lor originali;

magazia de depozitare i sala de prelucrare s fie meninute curate;

produsele apicole ar trebui s fie ambalate i transportate n pachete nchise etan pen
tru a evita
accesul liber al albinelor sau de alte insecte sau animale mici (roztoare);

produsele apicole ar trebui s fie pstrate pe rafturi, conform legislaiei;

ncperile de prelucrare a produselor apicole ar trebui s respecte urmtoarele reglem

entri:
o
recepia i depozitarea ar trebui s fie fcut ntr-o camer special i izolat;
o
toate camerele ar trebui s aib un plafon impermeabil i un dispozitiv
de ventilaie
protejate cu plas pentru a preveni intrarea albinelor sau a altei insecte;
o
camere trebuie s fie echipate cu ap curent i canalizare; ntotdeauna pstrate curate i
dezinfectate lunar.
introducerea n stupin a familiilor de albine, roiurilor i mtcilor se va face numai
cu material
biologic perfect sntos;
meninerea cureniei n cabana stupinei i a instalaiilor apicole aferente (sp
e cu soluie
fierbinte de sod de rufe 5% (50 g/l ap), dezinfectarea inventarului api
col (soluie de
cloramin, 10-15 comprimate/l ap);
pe timpul iernii, vatra stupinei i oglinda stupilor vor fi curate de zpad cu mare at
enie, iar
scndura de zbor i urdiniul vor fi deblocate
de ghea cu grij, fr a der
a familia de
albine;
dezinfectarea anual la sfritul sezonului apicol a stupilor, obiectelor de
inventar i
materialelor din stupin;
dezinfecia minilor, echipamentului i a uneltelor de lucru ori de cte ori se vine n c
ontact cu
familiile bolnave i dup terminarea activitii zilnice n stupin;
dezinfecia echipamentelor apicole se face:
- prin fierbere;

Page 89=

- prin utilizarea unei soluii de formol 14% (140 ml formol comercial/1 l ap) sau
a unei
soluii de sod de rufe calcinat 5%, ntr-o cantitate de 3-4 l de soluie/stup.
- materialele supuse dezinfeciei se freac n prealabil cu o perie de srm,
dup care se
introduc soluiile dezinfectante, apoi sunt cltite de 3-4 ori cu ap de robinet.
- in cazul n care n stupin au evoluat bacterioze grave se recomand, n loc de utiliza
rea
soluiilor dezinfectante, flambarea stupilor cu lampa de butan sau arztorul de arag
az;
dezinfectarea fagurilor de rezerv se face cu acid acetic glacial 96%, vapori nencl
zii (2 cm/l
volum);
extracia mierii s se efectueze numai din fagurii proveniti de la familii indemne
de boli infectocontagioase;
meninerea condiiilor de igien n depozitele de pstrare a produselor apicole;
igienizarea anual a cuiburilor prin nlocuirea n totalitate a fagurilor m
ai vechi de 3 ani cu
faguri artificiali;
interzicerea introducerii n stupine a materialului biologic (familii de albine,
roiuri i mtci) de
provenien necunoscut, fr a avea certitudinea c provin din stupine indemne de boal;
interzicerea introducerii n stupin a obiectelor de inventar, a stupilor
i materialelor ce provin
de la alte stupine, fr ca acestea s fie bine curate i dezinfectate;
administrarea in perioada de iarna de turte i miere ce provine numai
din stupina personal.
interzicerea hrnirii familiilor de albine cu miere sau turte cu miere provenit din
alte stupine
asigurarea unei surse permanente de ap potabil n apropierea stupinei pri
n utilizarea unor
adptori curate, dezinfectate i dotate cu plutitor;
arderea resturilor de cadavre de albine sau a larvelor bolnave de puiet vros sco
ase din celulele
fagurilor i topirea resturilor de faguri rezultate de la curirea stupilor i a inven
tarului apicol;
nlocuirea echipamentului apicol deteriorat;
dezinfectarea profilactic anual a familiilor de albine (mutarea a famili
ilor de albine, dup
controlul de primvar, n stupi curai i dezinfectai);
examinarea sanitar-veterinar periodica obligatorie a ntregului efectiv de
familii de albine din
stupin n lunile martie-aprilie i august-septembrie, recoltndu-se probe de p
uiet i albine
pentru a fi transmise la laboratoare specializate;
transportul familiilor de albine cu mijloace igienizate i numai pe baz
a certificatului sanitarveterinar de transport;
materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri, mtci) livrat la
export va fi nsoit de
certificatul sanitar-veterinar care s ateste indemnitatea acestuia sub ra
portul bolilor infectocontagioase;
deintorii de albine care transport produse apicole pentru comercializare n
piee trebuie s
posede carnete de sntate pentru stupinele pe care le posed
sterilizarea cerii prin tratament termic pentru a fi utilizat in realizarea fagu
rilor artificiali

 stimularea albinelor melifere cu sirop de zahr pentru a asigura secret

ia cerii pentru cldirea
fagurilor pentru a preveni degenerrile morfologice i fiziologice ale albinelor cre
scute in faguri
vechi (cu diametrul celulelor necorespunzator) i de dezvoltare a bolilor
la puiet datorit
fagurilor vechi;

Page 90=
IV ACTIUNILE IN CAZ DE IDENTIFICARE A FAMILIILOR DE ALBINE BOLNAVE
Actiunile in caz de identificare a familiilor de albine bolnave sunt supuse norm
ei sanitar veterinar
privind notificarea intern i declararea oficial a unor boli transmisibile
ale animalelor, aprobat
prin Ordinul preedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Ali
mentelor
nr. 79/2008, care se refera la apicultura prin sectiunea 3.
SECIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA I CONTROLUL BOLILOR N
FUNCIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ALBINE
3.1. AMIBIAZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop:
supravegherea bolii
Supraveghere
pasiv
n cazul suspiciunii
bolii se preleveaz
probe pentru
diagnostic.
1. Raport trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n conformitate
cu prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
1. Medicul veterinar de liber practic
mputernicit i/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examineaz familiile de
albine, preleveaz probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectueaz la
LSVSA i/sau, dup caz, LNR din cadrul
IDSA, astfel: supraveghere i diagnostic prin

examen microscopic direct

3.2. BRAULOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasiv
n cazul suspiciunii bolii se
preleveaz probe pentru
diagnostic.
1. Raport trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n conformitate
cu prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
1. Medicul veterinar de liber practic
mputernicit i/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA examineaz
familiile de albine, preleveaz probe
pentru diagnostic prin examene de
laborator.
2. Examenele de laborator se
efectueaz la LSVSA i/sau, dup
caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere i diagnostic prin
examen macroscopic i microscopic
direct.
3.3. ASCOSFEROZA I ASPERGILOZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE
PRECIZRI
TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: supravegherea
bolii
Supraveghere pasiv
n cazul suspiciunii bolii
se preleveaz probe
pentru diagnostic.
1. Raport trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n
conformitate cu
prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA

1. Medicul veterinar de liber practic

mputernicit i/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examineaz familiile de
albine, preleveaz probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectueaz la
LSVSA i/sau, dup caz, LNR din cadrul
IDSA, astfel:

Page 91=
nr. 25/2008.
2.1. Supraveghere prin examen microscopic
direct;
2.2. Diagnostic prin examen micologic
complet.
3.4. PUIETUL N SAC I BOALA BOTCILOR NEGRE
SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasiv
n cazul suspiciunii bolii se
preleveaz probe pentru
diagnostic.
1. Raport trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n
conformitate cu prevederile
Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
1. Medicul veterinar de liber practic
mputernicit i/sau medicul Veterinar
oficial din cadrul DSVSA
examineaz familiile de albine,
preleveaz probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se
efectueaz la LSVSA i/sau, dup
caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere i diagnostic prin
examen anatomopatologic,
microscopic direct i histopatologic.
3.5. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE
SUPRAVEGHERE

PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasiv
n cazul suspiciunii bolii se
preleveaz probe
pentru diagnostic.
1. Raport trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n conformitate
cu prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
pentru diagnostic prin
examene de laborator.
1. Medicul veterinar de liber
practic mputernicit i/sau medicul
veterinar oficial din cadrul DSVSA
examineaz familiile de albine,
preleveaz probe
2. Examenele de laborator se
efectueaz la LSVSA i/sau, dup
caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere i diagnostic prin
examen anatomopatologic,
microscopic direct i histopatologic.

Page 92=
SECTIUNEA 5 - MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A
BOLILOR LA ALBINE
I. METODE SI PROCEDEE DE COMBATERE ANTIVARROA
Varrooza a devenit o problem global n apicultur, fiind cea mai grav boal parazitar a
albinelor.
Agentul cauzal- Varroa destructor, (denumire anterioara Varroa jacobsoni) este o
parazitoza
externa a albinelor, originara de la specia de albina asiatice Apis ce
rana. In ultimele decade s-a
raspandit in aproape toate tarile lumii (mai putin Australia si Noua Zeeleanda).
Spre deosebire de gazda sa de origine care si-a dezvoltat mecanisme n
aturale eficiente de
lupta de-a lungul timpului, A. mellifera in scurta perioada de la inf
estarea sa nu a avut timpul
suficient sa-si dezvolte acestea mecanisme, desi intr-o anumita masura ele exist
a si la aceasta specie
de albine (ex.comportament de deparazitare, comportamentul igienic, comportament

ul de limitare a
reproductiei acarianului).
In prezent, in Romania aproape toate familiile de albine sunt infestat
e cu varroa, iar
potentialul de reinfestare este permanent (deriva, furtisag, roire, supr
apopularea cu albine pe un
areal).
Varrooza afecteaz ntreaga populaie a familiei de albine (matc, trntori, albine lucrtoa
re,
puiet), evolueaz n tot cursul anului, produce pagube economice importante
, iar majoritatea
familiilor de albine nu supravieuiesc infestaiei n lipsa tratamentului.
La ora actuala, cu mijloacele existente de tratament efectuate corect,
in special utilizand
metode integrate de combatere, varrooza nu poate fi eradicata ci doar mentinuta
la un nivel care
sa nu afecteze pragul productiv al familiilor de albine.
Data fiind complexitatea acestei probleme si a diverselor mijloace de
combatere (chimica,
biotehnologica) fiecare cu avantaje si dezavantaje se are in vedere ab
ordarea concomitenta a mai
multor mijloace de tratament in cadrul a ceea ce se numeste la nivel internation
al managementul
integrat al varroozei .
Scopul acestui sistem integrat de combatere a varoozei este mentinerea unui
nivel minim
de infestare care sa necesite un numar cat mai limitat de tratamente
chimice, care, desi mult
mai eficiente decat mijloacele biotehnologice de combatere, au doua mari dezavan
taje:
1. conduc la contaminarea mierii sau altor produse ale stupului cu su
bstante chimice de
sinteza si metaboliti ai acestora
2. daca sunt utilizate permanent si fara o schema corecta de tratamen
t acestea conduc la
dezvoltarea unor fenomene de rezistenta sporita a acarianului la substantele act
ive din tratamente si
deci la marirea dozei, concentratiei substantelor active, a numarului d
e tratamente sau chiar a
inlocuirii acestora cu noi substante, cu efecte negative asupra contaminarii pro
duselor stupului.
Pentru aplicarea unor metode si tratamente eficiente in combaterea varo
ozei este foarte
importanta cunoasterea nivelului de infestare cu varroa prin monitorizarea gradu
lui de infestare
cu varroa, iar in functie de valorile obtinute sa se aplice o schema
optima de tratament, tinand
cont de sezon, de potentialul de inmultire al acarianului varroa, dar foarte imp
ortant si de activitatea
de productie apicola, pentru a nu contamina mierea sau celelalte produ
se obtinute, de mare
importanta pentru ghidul de bune practici apicole.
Monitorizarea infestarii poate fi realizata chiar si de apicultor, utilizand fie
o foaie de control
amplasata pe fundul stupului sau pe fundul de control antivarroa, fie
o metoda de evaluare a
numarului de acarieni dintr-o proba de puiet capacit de trantor.
Metodele sigure de evaluare vor putea fi efectuate doar in laboratoare specializ
ate utilizand
metode specifice de diagnostic:

Diagnosticul de laborator se stabilete pe materialul patologic reprezentat prin

: albine (50-

Page 93=
100 indivizi/prob), mtci, trntori, fagure cu puiet cpcit cu dimensiuni de
20/20 cm i
detritusuri).
Diagnosticul se realizeaz prin examen clinic i de laborator (macroscopic
i
stereomicroscopic) pe ntreaga populaie a stupului.
Examenul clinic se face prin observarea direct a paraziilor pe corpul albinelor, l
arvelor i
nimfelor de trntori i lucrtoare, din fagurii de puiet.
Diagnosticul diferenial se face fa de Braula coeca.
Identificarea agentului etiologic. Pentru o monitorizare corecta a acarianului a
picultorul trebuie sa
cunoasca cateva date privind biologia acestui acarian :
1. Acarianul Varroa destructor paraziteaz, att albinele adulte, ct i puietul.
2. Femela adult msoar aproximativ 1,1 mm lungime i 2,6 mm lime, cntrete 0,14 mg i
are culoare maron-rocat (foto... Masculii sunt mult mai mici i mai slab colorai.
3. Corpul parazitului este aplatizat dorsoventral, ceea ce i permite in
seria ntre tergitele
abdominale ale albinei.
Foto Femel adult de Varroa destructor

4. Durata de via a paraziilor depinde de temperatur i umiditate, n practic aceasta fi

nd de
la cteva zile (27 zile), la cteva luni (5 luni).
5. Ciclul de viata se desfasoara doar in familia de albine si are d
oua faza:
faza foretica pe
albina adulta si faza reproductiva in interiorul celulelor cu puiet.
6. Pentru a se inmulti, femela adulta intra intr-o celula cu puiet c
hiar inainte de a fi capacita
(prefera puietul de trantor). Dupa aprox 4 ore de la capacire incepe
sa se hraneasca pe
puietul de albina.
7. Dupa 60-70 ore de la capacire femela de acarian incepe sa depuna primul ou d
in care va iesi
un mascul si apoi din urmatoarele oua, la interval de cca. 30 ore, din care de o
bicei rezulta
femele (4-5).
8. Durata de dezvoltare este de 5-6 zile pentru masculii acarianului
si de 7-8 zile pentru
femelele de acarian.
9. Femelele rezultate se imperecheaza cu masculul (fratele) inainte de
ecloziunea albinelor,
astfel ca rolul si viata sa sunt limitate doar la interiorul celulei de puiet. P
rin existenta doar a
unui mascul, acarianul isi creste sansele de a se inmulti in familia de albine.
10. De retinut este si faptul ca o femela poate sa se inmulteasca de mai multe o
ri (3-4 ori vara),
iar rata de inmultire obisnuita (nr. de femele adulte rezultate) este de 1,7-2 o

ri in puietul de
lucratoare si de 2-3 ori in puietul de trantor datorita perioadei mai
mari de dezvoltare a
puietului de trantor.
11. Dezvoltarea si starea unei familii de albine
influenteaza deci nu
marul acarienilor si in
functie de situatie acesta poate creste de mai multe ori (12 -800 ori), de aceea
un tratament
facut eficient poate reduce numarul acarienilor la nivelul initial.
12. Acarienii se hranesc cu hemolimfa albinelor atat din stadiu de puiet cat si
a formelor adulte,

Page 94=
slabindu-le atat sub aspect nutritiv cat si din punct de vedere imunitar si fiin
d in acelasi timp
un vector foarte important de transmitere a virusurilor specifici.
Semnele clinice in infestarea severa care poate fi urmata de colapsul familiilor
de albine :
Scadere semnificativa a populatiei de albine adulte, eventula un numar
redus de albine moarte
pe fundul stupului
Albine adulte cu aripi si abdomen deformate
Acarianul este in numar mare si des vizibil pe albine adulte, in puietul de tra
ntor, sau pe fundul
stupului
Diverse anormalitati ale puietului (daca semnele nu sunt specifice alt
or boli ale puietului - ex.
loca americana si europeana)
Trebuie mentionat ca nu exista un prag al numarului de acarieni care
sa produca imediat
colapsul familiilor de albine, un anumit grad de infestare care nu produce pagub
e unei familii de
albine poate fi foarte pagubitor pentru alta familie. Acest fapt poate
fi datorat prezentei virozelor
asociate, capacitatii de rezistenta naturala a familiilor de albine sau altor fa
ctori de mediu.
Cu toate acestea se amintesc in literatura de specialitate diverse praguri care
privesc acest aspect, de
exemplu in Anglia se considera ca populatia de varroa trebuie mentinut
a sub pragul maxim de
1000 de acarieni/familia de albine, in timp ce in alte tari europene si in SUA s
e discuta chiar si de
pragul maxim de 3000-4000 de acarieni/familia de albine. Totusi, acest
prag depinde de perioada
din an, dar si de alti factori ce tin de dezvoltarea familiilor de albine.
Populatia de acarieni varroa dintr-o familie depinde de 2 factori :
1. Nr. de acarieni care se reproduc in familia de albine
2. Afluxul de acarieni din alte familii de albine (deriva, furtisag, pastoral e
tc.)
Daca la inceputul sezonului exista un numar redus de acarieni atunci
este posibil ca numarul de

acarieni sa ramana sub pragul de 1000 pe intreaga peroada a sezonului activ, dar
daca pe parcursul
sezonului intervine un aflux extern de acarieni atunci pragul limita p
oate fi depasit si in lipsa
tratamentelor sa fie pusa in pericol viata familiei de albine.
In stabilirea populatiei de acarieni trebuie avut in vedere faptul ca
numarul acarienilor se
dubleaza prin reproducere la fiecare 4 saptamani, desi exista un numar mai mare
de factori care
accelereaza sau limiteaza acest proces.
Practic este foarte important ca pe toata perioada sezonului activ, dar in speci
al primavara si
toamna sa cunoastem gradul de infestare (numarul de acarieni) din familiile de a
lbine pentru
a putea interveni corect cu tratamentele necesare.
Pentru implementarea de bune practici apicole este foarte important ca
apicultorii sa invete
sa recunoasca varroa, sa evalueze populatia de varroa (nivelul de infe
stare) de-a lungul
sezonului si sa poata interpreta valorile rezultate pentru a interveni
cu tratamentele sau
metode biotehnologice de combatere la momentul oportun.
APICULTURA MODERNA ARE LA BAZA MANAGEMENTUL VARROOZEI !
SCOPUL IN MANAGEMENTUL VARROOZEI ESTE DE A TINE POPULATIA DE
VARROA SUB PRAGUL CARE SA NU AFECTEZE PERFORMANTA ECONOMICA A
FAMILIEI DE ALBINE !

Page 95=
Pentru monitorizarea gradului de infestare apicultorul trebuie sa aiba in vedere
:
1. Numarul evaluarilor. Este importanta sa se evalueze populatia de va
rroa primavara devreme
(Martie) si la sfarsitul perioadei de valorificare a culesurilor si de
crestere a albinei de iernare
(august), iar in masura timpului disponibil se poate face si alte evaluari in ti
mpul sezonului activ dupa primul cules important de ex. salcam (Mai) si in perioada de maxima dezvolt
are a familiilor de
albine (Iunie)
2. Numarul familiilor de albine evaluate. Numarul acarienilor variaza foarte mul
t de la o familie
de albine la alta, iar monitorizarea tuturor familiilor de albine in special la
stupinele mari este dificil
de implementat. Este foarte important ca in monitorizarea numarului de
acarieni sa introducem in
special familii de albine puternice, dar si un numar de familii de a
lbine medii sau slabe ca putere
(10-15%).

3. Metoda de evaluare la indemana apicultorului.

A. Metoda caderii naturale si evaluarii prin foaia de control studiil
e stiintifice arata ca
numarul de acarieni cazuti zilnic pe fundul stupului se coreleaza pozitiv cu num
arul total de acarieni
existent in familia de albine.
Pentru aplicarea acestei metode se va evalua numarul de acarieni cazuti/zi intrun interval de timp.
Un important echipament in acest sens este fundul antivarroa care prin
constructia sa permite
aplicarea unei foi de control si vizualizarea acesteia pentru o monito
rizare usoara a acestui
parametru.
Metoda necesita numararea acarienilor cazuti natural utilizand ca perioada de ra
portare un interval
de 7 zile. Se aseaza foaia de control gresata cu vaselina alba in dimineata prim
ei zile a perioadei de
evaluare si la sfarsitul celei de-a 7-a zi se numara acarienii cazuti natural. R
ezultatul se imparte la 7,
obtinand numarul de carieni cazuti zilnic. Cand pe foaia de control c
ade o cantitate de detritus
(resturi) mare acarienii nu pot fi usor numarati, astfel ca intreg co
ntinutul cazut pe foaie se
introduce intr-un vas cu alcool sanitar. Majoritatea acarienilor se vor rid
ica la suprafata in timp ce
resturile de ceara sau alte impuritati vor cadea la fundul vasului.
Literatura de specialitate arata de exemplu in Marea Britanie ca exist
a o serie de informatii
care sa sprijine apicultorii in evaluarea numarului de acarieni si sta
bilirea gradului de
infestare.
Cifrele sunt orientative pentru situatia din tara noastra unde conditii
le sunt usor diferite
(ierni mai lungi si cu temperaturi scazute, veri mai calde si mai secetoase):
(date din literatura de specialitate, valabile in Marea Britanie)
Perioada Metoda caderii naturale (numar de acarieni cazuti/zi)
Infestare masiva Infestare medie Infestare slaba
Martie,
Aprilie, Mai
8
Tratament eficient cu
acaricide si metode
alternative de combatere
(biotehnologice)
4-8
Metode biotehnologice
sau/si acaricide
2
Metode alternative de
combatere
Nu se aplica tratamente cu
acaricide
Iunie
Iulie
10

Tratament eficient
(tratament cu acaricide si
metode alternative de
combatere)
6-10
Metode biotehnologice
sau/si acaricide
7 %
6
Metode alternative de
combatere (biotehnologice)
Nu se aplica tratamente cu
acaricide

Page 96=
August 4
Tratament eficient
(tratament cu acaricide)
4
Tratament cu acaricide
4
Nu se aplica tratamente cu
acaricide
Octombrie
8
Tratament eficient
(tratament cu acaricide)
8
Tratament cu acaricide
8
Nu se aplica tratamente cu
acaricide
TOATE TRATAMENTELE CU ACARICIDE TREBUIE SA SE APLICE IN FUNCTIE DE
SPECIFICATIILE EXISTENTE PE PROSPECTUL PRODUSELOR AUTORIZATE !
B. Metoda descapacirii unei suprafete cu puiet de trantor. Se aplica prin evalua
rea numarului de
acarieni maturi care pot fi vizualizati pe puietul de trantor aflat i
n stadiul capacit (pupe cu ochi
rosii) prin descapacirea unui numar de 100 de celule cu ajutorul furc
ulitei de descapacit. Daca 510% din pupe sunt infestate cu varroa atunci se poate vorbi de o in
festare severa a familiei de
albine. Metoda este mai putin precisa decat metoda evaluarii caderii naturale a
acarienilor, dar este
mai usor de aplicat. Dezavantajul major este legat de necesitatea exis
tentei in famila de albine a
puietului de trantor.
(date din literatura de specialitate, valabile in Marea Britanie)
Perioada Procentul de pupe infestate cu varroa
Martie, Aprilie,
Mai
2%
-nu se iau masuri

2%-4%
Se pot aplica tratamente: metode biotehnologice sau
acaricide
4%
Obligatoriu tratamente cu
acaricide completate de
metode alternative
Iunie
Iulie
3%
-nu se iau masuri
3%-7%
Se pot aplica tratamente: metode biotehnologice sau
acaricide
7 %
Obligatoriu tratamente cu
acaricide completate de
metode alternative
August 5%
-nu se iau masuri
5%-10%
Se pot aplica tratamente: metode biotehnologice sau
acaricide
10 %
Obligatoriu tratamente cu
acaricide completate de
metode alternative
Msurile de profilaxie aplicate atat de apicultor dar si prin recomandar
ile sanitar veterinare
constau n:
- evitarea cilor de contaminare a familiilor de albine sntoase (indemne de boal) i
- evaluarea tuturor factorilor poteniali de risc. Apariia infeciei
ntr-o
familie de albine se
realizeaz, n principal, prin transmiterea parazitului de la o familie de
albine parazitat cu
Varroa destructor la familia indemn.

n vederea supravegherii unei familii de albine de catre organisme speci

alizate (DSVSA) se
realizeaz obligatoriu recoltarea de probe de albine 50-100 albine/prob i
fagure cu puiet de
trntor 20 cm
2
/prob, n perioada martie octombrie (sezon activ).
Probele de albine i fagure se ambaleaz corespunztor i este nsoit de o nota cu urmtoare
e date:
denumirea stupinei, numele apicultorului, adresa exact, numrul familiilor de albin
e din stupin i
alte date de interes legate de stupin.
Recoltarea de probe se realizeaz de ctre mediul veterinar de liber practic i medicul
veterinar
oficial din cadrul DSVSA i/sau IDSA, care trimite probele ctre un laborator specia
lizat autorizat.
Supravegherea activ a stupinei const n:

Page 97=
1) Supravegherea clinic i anatomopatologic a albinelor lucrtoare, trntorilor i puietul
ui
cpcit, n perioada martie octombrie;
2). Supravegherea prin examene de laborator, iar n caz de necesitate diagnostic c
omplet de
laborator prin: Examene de laborator ce se efectueaz din 25 g/prob albine vii i fag
uri ntregi sau
poriuni de 20 cm
2
/prob, fagure cu puiet cpcit de trntor i/sau albin lucrtoare.
Msuri de combatere a varoozei:
- achiziionarea de medicamente i (sau) funduri de stupi antivarroa pentr
u apicultura
convenional;
- administrarea de medicamente achiziionate i nscrise n lista produselor o
mologate de
Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar
;
- utilizarea fundurilor de control (antivarroa) cu urmtoarele caracterist
ici: ntreaga suprafa
aflat sub rame trebuie s fie acoperit cu o plas metalic i sub plasa meta
lic trebuie s fie
amplasat un sertar, care s permit examinarea paraziilor czui din familia de albine pe
acesta.
- tratamentele antivarooa trebuie s se desfoare pe baza unui calendar ntocmit anual
de
apicultor, aprobat i urmrit de reprezentanii Autoritii Veterinare;
Metodele de combatere disponibile la ora actuala pe plan national dar si interna
tional sunt:
1. METODE CHIMICE (ACARICIDE)
2. METODE ALTERNATIVE (DE MANAGEMENT APICOL sau BIOTEHNOLOGICE)
Metode Avantaje Dezavantaje
Biotehnologice (alternative):
1. eliminarea puietului de trantor
2. utilizarea de faguri capcane
3. utilizarea fundului antivarroa
4. utilizarea unor dispozitive pentru
tratamente termice
5. realizarea de linii de albine
ameliorate, cu rezistenta naturala
sporita la boli
Nu sunt daunatoare (fara
substante chimice)
Nu sunt costisitoare
Pot fi consumatoare de timp
Necesita indemanare/ specializare
Nu sunt suficiente daca sunt folosite
singure
Acaricide autorizate:
(v. lista de produse autorizate in
Romania)

Au eficienta dovedita
Siguranta dovedita pentru
albine
Usor de aplicat
Acarienii dezvolta rezistenta
Conduc la reziduuri in produsele
apicole
Pot fi costisitoare
Deoarece cele doua tipuri de metode au atat avantaje cat si dezavanta
je se considera ca pentru a
spori eficienta si diminua unele neajunsuri ele pot fi utilizate in paralel, in
tr-o schema alternanta in
functie de practica si indemanarea apicultorului, conditiile de clima,
nivelul de infestare si alti
factori specifici, pentru a crea premizele unor bune practici apicole.
Ca urmare, in practica apicola cele mai bune rezultate se obtin prin
combinarea acestor
metode in functie de perioada din an si nivelul de infestare cu varr
ooa: <Sistem de
management integrat a varoozei> sau <sistem de combatere integrata a varoozei>.
Schem orientativa de administrare cu produse medicamentoase marca ICDA:
- stimularea dezvoltrii familiilor de albine, creterea rezistenei i imunitii familiil
or de albine
prin administrarea de Protofil n funcie de puterea familiei (conform prospectul
ui), primvara
(n sirop 17 ml/l de sirop pn la 50-70 ml/familie), toamna (n sirop 17
ml/l de sirop pn la

Page 98=
50-70 ml/familie) sau iarna (34 ml/kg turt pn la 50-70 ml/familie)-(un f
lacon de Protofil/7
familii);
- administrarea de VARACHET-FORTE (conform prospectului)se face la toate famili
ile de albine
din stupin (1 cutie/60 familii de albine/ tratament);
o primul tratament de face primvara (cand temperatura mediului ambiant este pest
e 1214 C), nainte de punerea corpurilor pentru culesurile de productie, cu re
petare la 7-10
zile;
o al doilea tratament se face in august dupa recoltarea mierii pentru
comercializare, cu
repetare la 7-10 zile
o al treilea tratament se face toamna (octombrie-noiembrie), cu repetar
e la 7-10 zile,
ultimul facandu-se in absenta totala a puietului (cand temperatura mediului ambi
ant este
peste 12-14 C)
- administrarea de MAVRIROL se face toamna (septembrie) cand se recoma
nd introducerea
benzilor de Mavrirol si se lasa in stup timp de 45 zile (1 cutie/5 familii de al
bine);

- n toat perioada se folosesc fundurile de stupi pentru control (antiva

rroa) (1 fund
antivarroa/familie).
Rspndirea varoozei (bolilor parazitare) n Romnia este determinat de factorii
favorizani i
anume:
- creterea numrului de familii de albine pe o suprafa mic cu transmitere de la o stup
in la alta;
- practicarea apiculturii pastorale i aglomerarea temporar a stupinei lng
alte stupine avnd
situaii epidemiologice necunoscute;
- neexistena unui program de informare al apicultorilor pentru a ncuraja
raportarea tuturor
cazurilor clinice de varooz;
- neefectuarea corespunztoare a tratamentelor cu medicamente nscrise n lista ICBMV
- nerespectarea instruciunilor de utilizare a medicaiei conform prospectului medic
amentului.
Recomandri pentru evitarea riscurilor de apariie a varoozei n zonele indemne de boa
l:
- aplicarea legislaiei sanitar-veterinare n vigoare privind supravegherea bolilor
parazitare la albine
(Programului de supraveghere i control n domeniul siguranei alimentelor pentru anul
2011/ 1301-2011):
Supravegherea activ bolii prin:
- Supravegherea clinic i anatomopatologic a puietului i
- Supravegherea prin examene de laborator, iar n caz de necessitate dia
gnostic complet
de laborator);
- importul - Autoritatea Veterinara Autorizat trebuie s solicite certific
atul sanitar-veterinar
internaional prin care se constat dac acesta provine dintr-o ar indemn de varooza;

Page 99=
II. METODE SI PROCEDEE DE COMBATERE N LOCA AMERICAN
Loca american (LA) este o afeciune bacterian prezent in aproape toate tar
ile, fiind
maladia cea mai devastatoare ce afecteaz stadiul larvar al albinei Apis mellifera
i al altor specii ale
genului Apis.
Ea poate antrena pierderi economice substaniale; practic, orice familie
de albine care
prezint semne clinice pentru loca american este sortit pieirii dac nu sun
t aplicate msuri
corective din prima etap a apariiei simptomelor.
Nu se cunoate originea geografic a LA, dar in Romania pentru prima data a fost dec
larat
1924. n Romnia, anual incidenta LA a nregistrat cresteri, astfel c suprav
egherea sntii,
prevenirea bolilor la familiile de albine, precum i calitatea i sigurana

produselor apicole
reprezint o preocupare permanent a serviciilor sanitar-veterinare. Loca am
ericana este nc o
cauz majora de producere de pierderi economice pentru apicultori. Infecii
le subclinice sunt
frecvente i necesit diagnostic de laborator. Perioada de incubaie pentru loca ameri
can este de 15
zile.
Foto. Larv afectat cu loca american cu
aspect de mas vscoas
Foto. Spori de Paenibacillus larvae col.
Gram

Diagnostic
Diagnosticul clinic se realizeaz pe baza materialului patologic reprezent
at de faguri cu
puiet cpcit care prezint modificri de culoare, consisten i miros sau faguri
vechi cu larve
moarte i deshidratate (detritus larvar uscat).
Diagnosticul prezumptiv se pune pe baza semnelor clinice.
Diagnosticul de certitudine se stabilete n laborator pe probe de fagure cu puiet s
uspect cu
dimensiuni de 15/10 cm, pe baza examenului anatomopatologic, baterioscop
ic (foto..),
bacteriologic (gold method), Reacia PCR, Decelarea antigenilor (Vita AFB k
it), Extracia
acidului nucleic prin analiza termic i Electroforeza.
Diagnosticul diferenial se face fa de loca european, virozele albinelor i
puietul n sac,
de care se deosebete prin aspectele clinice i epidemiologice i prin ageni
i etiologici distinci.
Loca american poate evolua simultan pe acelai fagure cu puiet cu loca europea
n i ascosferoza
(Standardele pentru testele de diagnosticare sunt descrise n Terrestrial Manual (
OIE).
Identificarea agentului patogen
Paenibacillus larvae (White) este n prezent cunoscut ca Paenibacillus la
rvae subspecia
larvae, specie distinct de Paenibacillus larvae subspecia pulvifaciens. A
fost pentru prima dat
descris de Write n 1903 la New York, care a numit-o Bacillus larvae.
Paenibacillus larvae are
capacitatea de a produce spori, ceea ce nseamn c bacteria pentru a rezista n condiii
dificile de
mediu, de exemplu la modificrile de temperatur, se transform ntr-o mic cap
sul, aceasta
reprezentnd forma dormant a bacteriei. Boala este indus exclusiv de ctre sp
ori, care au o
supravieuire foarte lung, fiind extrem de rezisteni la cldur i la agenii c
imici. Celulele
vegetative de Paenibacillus larvae sunt distruse de temperatura de 60C n
15 min., n timp ce
sporii sunt mult mai rezisteni (20 minute la 90C). Suspendai n ap, sporii sunt distrui
dup 13
Page
100=

min la 100C, cei din miere sunt distrui dup 20-30 min. la 100C, iar sp
orii din cear numai n
urma expunerii la 121C cldur umed, timp de cteva minute, urmat de meninerea
imp de 30
min. la 80C.
Sporii de Paenibacillus larvae pot supravieui n produsele apicole (miere, cear, det
ritusuri
de larvare) i n mediul nconjurtor timp de 3-10 ani, pe cnd sporii purificai pot suprav
ieui chiar
mai mult de 70 de ani. Bacteria poate produce peste un miliard de spori n fiecare
larv infectat.
Msurile de profilaxie constau n
- evitarea cilor de contaminare a coloniilor de albine sntoase (indemne de boal) i
- evaluarea tuturor factorilor poteniali de risc.
Apariia infeciei ntr-o familie de albine se poate realiza prin diferite ci de trens
mitere:
- folosirea echipamentelor contaminate,
- schimbul de materiale infectate ntre stupine,
- hrnirea albinelor cu miere i polen contaminate,
- albine hoae care transfer o cantitate mare de spori de la coloniile bolnave i slb
ite la
cele sntoase, etc.
Recoltarea de probe de ctre mediul veterinar
de liber practic i medicul
veterinar oficial din
cadrul DSVSA i/sau IDSA i trimiterea acestora ctre un laborator specializ
at n scopul
supravegherii stupinei (pentru supraveghere examen Anatomopatologic i mic
roscopic direct
(bacterioscopic); pentru diagnostic examen bacteriologic i PCR convenional).
Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri ntregi sau poriuni
de 20 cm2/prob,
fagure cu puiet cpcit.
Fagurii ntregi pot conine i rezerv de hran (miere cpcit).
Fagurele se ambaleaz corespunztor i va fi nsoit de o nota cu urmtoarele d
ate: denumirea
stupinei, numele apicultorului, adresa exact, numrul familiilor de albine
din stupin i alte date
legate de stupin.
Msurile de combatere a locii americane constau n evitarea factorilor favorizani c
are pot
determina apariia bolii.
n cazul confirmrii locii americane se impune distrugerea prin ardere a tuturor fam
iliilor
de albine afectate de boal i dezinfecia riguroas a materialului apicol.
Atentie, in miere limita maxima reziduala a antibioticelor este 0, deci ele nu
trebuie sa se regasesca
in produsele apicole.
CA URMARE SE INTERZICE UTILIZAREA ANTIBIOTICELOR IN TRATAMENTUL
BOLILOR LA ALBINE!
Rspndirea bolilor bacteriene n Romnia (loca american) este determinat de fac
torii
favorizani i anume:
- creterea numrului de colonii de albine pe o suprafa mic cu transmitere de la o stup

in
la alta;
- practicarea apiculturii
pastorale i aglomerarea temporal a stupinei ln
g alte stupini
avnd situaii epidemiologice necunoscute;
- eliminarea unor medicamnte precum antibioticele, oxitetraciclina i erit
romicina utilizate
n controlul acestei boli, pentru c acestea las reziduuri n miere;
- nerespectarea msurilor de igien obligatorii i a msurilor sanitare impuse
de lege
(echipamentele provenite din stupine infectate au fost obligatoriu sterilizate s
au distruse);
- inexistena unui program de informare al apicultorilor pentru a ncuraja raportare
a tuturor
cazurilor clinice de loca american;
- nedistrugerea familiilor de albine n care a fost confirmat loca american prin ard
ere;
Page
101=
Recomandri pentru evitarea riscurilor de apariie a locii american n zonele indemne d
e
boal:
- dezinfecia i meninerea unei igiene corespunztoare a inventarului unei stupine (uti
laje de
baz, inventarul necesar pentru mnuirea i ngrijirea familiilor de albine, i
nventarul pentru
nsrmarea ramelor i fixarea fagurilor artificiali, inventarului pentru extra
cia i condiionarea
mierii, inventarului pentru extracia i condiionarea cerii, inventarul diver
s apicol, inventarul
gospodresc, alte materiale consumabile);
- aplicarea legislaiei sanitar-veterinare n vigoare privind supravegherea
bolilor
infectocontagioase la albine (Programului de supraveghere i control n dom
eniul siguranei
alimentelor pentru anul 2011/ 13-01-2011: Supravegherea activ bolii prin: Suprave
gherea clinic
i anatomopatologic a puietului i Supravegherea prin examene de laborator,
iar n caz de
necessitate diagnostic complet de laborator).
- Supraveghere clinic i anatomopatologic a puietului cpcit, n perioada apr
ilie septembrie la: a) cel puin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mtci"
; b) 5% din coloniile
stupinelor de producie; c) primvara dup iernat i toamna dup stupritul pasto
ral; d) la
schimbarea vetrei stupinei;
- Efectuarea unui Raport trimestrial transmis la ANSVSA de ctre DSVSA;
- Notificarea obligatorie a bolii n conformitate cu prevederile Ordinulu
i preedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare.
- importul de material biologic apicol s provin numai dintr-o ar indemn - se impune c
a
Autoritatea Veterinara Autorizat s solicite certificatul sanitar-veterinar
internaional prin care se
constat dac acesta provine dintr-o ar indemn de loca american;

- autoritatea veterinar competent pentru monitorizarea sntii albinelor trebuie

sa
efectueze controlul bolilor la albine pentru a avea o statistic despre
statusul tuturor stupinilor din
ar;
- controlul si supravegherea locii americane se poate efectua prin inv
estigaii clinice i de
laborator in cadrul laboratoarelor autorizate;
- focarele depistate de loca americana pot fi confirmate la Laboratorul Naional d
e Referin,
IDSA Bucureti prin PCR (probe de albine cu sau fara simptome clinice
specifice anatomopatologice, probe din culturi bacteriene, larve, miere) si kit rapid i
munocromatografic (probe de
larve);
- DSVSA transmite catre ANSVSA despre existenta focarelor confirmate de
AFB notificarea de ctre Autoritatea Veterinara competent din Romania (membru OIE) desp
re evolutia
locii americane (lista B)
a OIE,
ce are n responsabilitate i compet
en asigurarea sau
supravegherea punerii n aplicare a msurilor sanitar veterinare privind sa
natatea i bunastarea
animal
- loca american este o boala obligatoriu declarabila supuse investigaiilo
r de laborator si
carantinei n zona respectiva / toat ara;
- se consider zon indemn de loc american dac 5 ani de la ultima izolare
sondajele
anuale de supravechere de Autoritatea Veterinar, probele au avut rezulta
te negative la agenii
etiologici care produc boala;

Page
102=
III. METODE I PROCEDEE DE COMBATERE A BOLILOR SUPRAVEGHEATE PASIV

Supravegherea pasiv reprezint supravegherea de rutin, obinuit, de obicei leg

at de
vizualizarea familiilor de albine, de informaiile i notificrile fcute de apicultor,
avnd ca scop de
baz urmrirea unei stupine i nregistrarea datelor i documentelor cu posibil
semnificaie
epidemiologic (carnet de stupina), n scopul depistrii precoce a bolilor,
a meninerii sau
schimbrii statusului de sntate al exploataiei sau n vederea certificrii mic
or de familii de
albine sau a produselor obinute de la acestea; de asemenea, supravegher
ea pasiv reprezint
examinarea clinic a cazurilor de albine bolnave dintr-o populaie considerat pn atunci
liber de
boli.

Supravegherea pasiv se efectueaz de ctre medicii veterinari, care prelevaz probe ori
de
cte ori se impune, pentru precizri de diagnostic sau n oricare alt situai
e n care se dispune de
autoritatea sanitar veterinar competenta, conform Programului aciunilor de
supraveghere,
prevenire, control i eradicare a bolilor la albine, siguranei alimentare pentru an
ul 2011/13.01.2011
prin metode standardizate ale OIE/2008.

Page
103=
Diagnostic de laborator al albinelor indemne de boal prin supraveghere pasiva
Nr.
crt.
Denumirea bolii
/ agent etiologic
Examen macroscopic
Examen
bacterioscopic
Examen
bacteriologic
Metode
specifice
Serologie
Metode
chimice
Alte
metode
Material biologic Caractere morfologice
1. BOLI PARAZITARE EXTERNE
VARROOZA/
Varroa distructor
Albine (30-50
indivizi/ prob)
mtci, trntori,
fagure cu puiet
cpcit (15x10 cm),
detritusuri
Corp plat, transversal oval, lung de 1,1 mm,
lat de 1,6 mm; prezena nveliului chitinos
de culoare maroroscat acoperit cu perisori;
patru perechi de picioare; aparat bucal
pentru ntepat si supt
- - Metoda
flotaiei
- Metoda
splrii
- - ACARAPIOZA/

Aethina tumida
Albine adulte vii,
muribunde sau
moarte de 1-2 zile
Adultul - 5 mm lungime si 3 mm latime,
femelele fiind usor mai lungi decat
masculii; culoare brun inchis - neagra (usor
mai deschisa dupa ecloziune);
Oul - albe, reniforme (2/3 din marimea
oului de albine); Larva - 1,2 cm lungime,
albicioase, deseori acoperite cu un strat
subtire lipicios
- Examinarea
fundului
stupului prin
utilizarea
capcanelor
- - BRAULOZA/
Braula ceccae
Albine, mtci,
trntori, fagure cu
miere cpcit i
puiet
Adultul - corp aproape sferic, culoare brun
rocat, acoperit n ntregime de periori
negri; cap cu o pereche de antene, aparat
bucal adaptat pentru supt i lins; trei
perechi de picioare situate pe partea
ventral a toracelui, terminate cu ventuze
cu care se prinde de periorii de pe toracele
albinelor;
Oul (0,76/0,37 mm) form oval, de
culoare alb mat; Larva - (0,8-2 mm)
form oval, alb transparent, cu dou
crlige bucale tipice
- Examinarea n
musculatura
toracic
- - TRIUNGULINOZA/
Meloe variegatus i
Meloe proscarabeus
Albine vii
culegtoare
Larva - corp segmentat, alungit, culoare
maronie; aparat bucal cu mandibulele
puternice (Meloe variegatus) sau: corp de
culoare galben, cu extremitatea rotund
(Meloe proscarabeus)
- - - - - SENOTAINIOZA/
Senotainia tricuspis
Albine muribunde

sau moarte
Larva corpul: 15 mm lungime i 3 mm n
diametru, alctuit din 12 segmente de
culoare cenuiu deschis, stigmele anterioare
- - - - - Page
104=
au form de ciuperc, cele posterioare
prevzute cu trei orificii sunt aezate ntr-o
excavaie n form de sac; penultimul
segment prezint o excrescen anal
distinct; extremitatea cefalic: 0,7-0,8 mm
lungime i 0,17 mm diametru, mai efilat,
prezint o dung alb; antene puternice
triunghiulare; aparat bucal cu dou crlige
seceriforme care constituie terminarea
armturii buco-faringiene;
TROPILAELAPSOZA/
Tropilaelaps spp.
Faguri,
albine
adulte, resturi
Acarian mare, rocat,
Tropilaelaps clareae
T. mercedesae (< 9
koenigerum (0,7 mm n
- Examinarea cu
ajutorul foliei
lipicioase
- - 2 BOLI BACTERIENE

alungit:
(<1 mm in lungime);
mm in lungime); T.
lungime)

LOCA AMERICAN/
Paenibacillus larvae
larvae
Fagure cu puiet
cpcit
Bacil Gram (+), 1,5-5
capete rotunjite, mobil,
sporulat, spor dispus
subterminal, deformat,
liberi
- Tehnica
frotiului
(coloraia Gram)
spori, forme
vegetative;
- Coloraia carbol
fucsin a lamelor
obinute din larve
Culturi pe mediu
mbogtit (bulionagar, si ser normal
de cal 15%)

x 0,5-0,6 , cu
cili dispui peritrih,
central sau
adesea sporii sunt

- Testul Holst
- Tehnica
picturii
suspendate
modificat
Reacia de
polimeriza
re n lan
(PCR)
Tehnica
Kiturilor
uscate
LOCA EUROPEAN/
Mellisococcus
plutonius, Enterococcus
faecalis, Paenibacillus
alvei, Bacterium
eurydice
Fagure cu puiet
necpcit, larve
moarte i
deshidratate,
intestinul larvelor
cu semne clinice de
boal
Mellissococcus plutonius - coci Gram (+),
form tipic lanceolat, dimensiuni de 0,5 x
1,0 , aezai n lanuri sau ciorchini uneori Enterococcus faecalis;
Paenibacillus alvei bacili Gram labili, de
2-5 x 0,5-0,8 , sporulai, sporul
elipsoidal aezat terminal sau subterminal,
care deformeaz corpul bacterian;
- Brevibacillus laterosporus - bacili Gram
(+), sporulai, sporul aezat lateral, corpul
bacterian are form tipic de lance
Tehnica frotiului
(coloratia Gram)
Mediul Barley
Collins;
Produsele:
Bacto Oxoid;
Mediul
Alexandrova
Metode
imunologi
ce:
- Testul de
aglutinare
n tub
- Reacia
de
polimeriza
re n lan
(PCR)

Tehnica
Kiturilor
uscate
SALMONELOZA
SAU PARATIFOZA
ALBINELOR/
Salmonella
shotmulleri var.
Alvei (Handuroy) sau
Intestinul gros,
hemolimfa
albinelor adulte
Bacil sau cocobacil de 2-5/0,7-1,5 ,
necapsulat, nesporulat, mobil, Gram (-)
Tehnica frotiului
(coloratia Gram)
Medii uzuale
bulion, agar;
Medii mbogtite:
MullerKauffmann,
Conkey, Istrati- - Identific
area
genului,
a grupei
serologic
e si a
Page
105=
B. Paratyphi alvei
Bahr
Meitert;
Medii de
diagnostic
diferen ial
serotipul
ui
SEPTICEMIA/
Pseudomonas
aeruginosa
Albine adulte
Cocobacilii de 0,5-0,8 x 1,5-3,0, Gram (), necapsulai, neciliai, pot fi singulari, n
pereche sau n lanuri scurte
Tehnica frotiului
(coloratia Gram)
Mediu de baz
(Difco) sau agar F
- - -

Identific
area
genului,
a grupei
serologic
e si a
serotipul
ui
SPIROPLASMOZA/
Spiroplasma apis
Hemolimfa
albinelor adulte
filament curbat, subire i uneori ramificat,
cu diametru de 0,7-1,2 m. Lungimea sa
crete odat cu vrsta, ajungnd de la 2 la
peste10 m
Tehnica frotiului
Bulion standard
pentru
micoplasme
(GIBCO) i
mediul de cultur
Singhs mosquito
tissue
- Examen
imunosero
logic.
Identific
area
genului,
a grupei
serologic
e si
serotipul
ui
3 BOLI PARAZITARE INTERNE
AMOEBIOZA/
Malpighamoeba
mellificae
Albine moarte sau
muribunde
Chisti de Malpighamaeba mellificae
Tehnica frotiului - - - - NOSEMOZA/
Nosema sp.
Albine adulte,
excremente i tot
intestinul
Spori de Nosema apis - complet ovali, cu
marginea ntunecat, bine conturat,
lungime de 5-7 m i lime de 3-4 m
Tehnica frotiului
intestinului
mijlociu al
albinelor adulte
Coloratia
Giemsa

- - ACARAPIOZA/
Acarapis woodi
albine vii sau
muribunde
Adultul corp cu forma ovala, segmentat,
cu dimensiuni de 123180/ 70100 m
femela si 85116/ 5785 m masculul; n
traheile albinelor uneori pot fi observate
stadiile de dezvoltare ale acarianului (ou,
larva, nimfa). Ouale - dimensiuni de 60120
Tehnicile
histologice
uzuale - colorare
cu albastru de
metil
- - Testul
imunoenzi
matic
(ELISA)
4 BOLI MICOTICE
ASCOSFEROZA/
Ascosfera apis
Faguri cu larve de
albine
Ascochisti - 45119 m, culoare verde
nchis, translucide, n interior se gseste un
numar variabil de sfere mici ascosfere
ce contin ascospori si hife miceliene.
Tehnica frotiului
direct
Examenul
micologic mediul Sabouraud
- - - Page
106=
Ascosporii sunt elipsoidali sau uor
reniformi, refringenti, cu dimensiuni de
12/ 23,5 m
ASPERGILOZA/
Aspergillus spp.
Larve, nimfe i
albine adulte
Micelii septate din
un diametru de 23
formeaz conidioforul
aspergilar pe care

care se ramific hife cu

m. Din hife se
cu vezicula
se gsesc sterigmele.

Din fiecare sterigma iau nastere mai multe

conidii, dispuse n lant de form oval si
dimensiuni de 2-3 m. Fungii maturi au
diferite culori si nuante, in functie de
specie: Aspergillus flavus - culoare galben
verzuie, Aspergilus fumigatus - verde
cenusiu, Aspergillus niger - negru.
Tehnica frotiului
direct
Examenul
micologic mediul Sabouraud
- - - MELANOZA/
Melanosella mors
apis
Ovarele, oviductele,
vaginul, peretele
rectului de la
mtcile cu leziuni
melanice
Micelu - form filamentoas i sub form
de levur. Clamidosporii au dimensiuni de
5-8,5 m, pot fi singulari sau nlnuii
Mediul geloz cu
extract de levuri
- - - 5 INTOXICATII
medicamentoase
Albine n agonie
sau moarte (150200 g/prob),
fragmente de fagure
Identificarea substanei medicamentoase - - - Cromatogr
afie n strat
subire i
AverollNorris (etil
i
metilparati
on)
alimentare
(de cules)
Intestinul posterior
de la 10-12 albine
Proveniena polenului utiliznd un
determinator de polen
Frotiu direct - - - - chimice
Albine n agonie
sau moarte,
fragmente de fagure
Identificarea tipului de substant chimic
Intestin posterior mrit i cu coninut de

culoare nchis
- - - Cromatrogr
afie n strat
subire
6 VIROZE
Fagure cu puiet
cpcit cu semne
clinice de boal
Identificarea tipului de virus ADN sau
ARN
- - - RT-PCR
ELISA
-

Page
107=
MEDICAMENTE SI BIOSTIMULATORI DE UZ APICOL
Msuri de combatere a bolilor (msuri specifice)
Combaterea bolilor la albine se realizeaz prin tratamente medicamentoase
i alte mijloace
sanitare.
Pe lista ICBMV/2011, exista inscrise medicamentele destinate combaterii
bolilor n domeniul
apiculturii si anume:
MEDICAMENTE SI BIOSTIMULATORI UZ APICOL/2011
NUME
PRODUS
AUTORIZATIE
no
DATA
AUTORIZARII
PRODUCATOR
SITUATIA PREZENTA A
AUTORIZARII
Varatraz 070287 31.08.2007 PASTEUR - FILIALA FILIPETI Valida
Perizin 060026 25.01.2006 KVP, Pharma- und Veterinar-Produkte
In curs de rennoire Autorizaie de
Comercializare
Bayvarol
strip
060027 25.01.2006 KVP, Pharma- und Veterinar-Produkte
In curs de rennoire Autorizaie de
Comercializare
Fumidil B 161896/5 06.12.2002 CEVA SANTE ANIMALE Expirata
Api life var 157178 16.10.2003 CHEMICALS LAIF SRL
In curs de rennoire Autorizaie de
Comercializare
Beevital
hiveclean

060233 26.04.2006 FOOD & BEVERAGE HANDELSGESELLSCHAFT Valida

Varachet
forte
070321 12.10.2007
INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE
PENTRU APICULTURA S.A.
Valida
Mavrirol 070320 10.10.2007
INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE
PENTRU APICULTURA S.A.
Valida
Protofil 060370 09.06.2006
INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE
PENTRU APICULTURA S.A.
Valida
Polioel 3 060234 26.04.2006 TRANSAPICOLA SRL Valida
Vita AFB
diagnostic
kit
060544 09.08.2006 VITA (EUROPE) LIMITED Valida
Vita EFB
diagnostic
kit
060545 09.08.2006 VITA (EUROPE) LIMITED Valida
Nonos 060705 19.10.2006 HERBARIA R.T. Valida
Mehpatika 060728 06.11.2006 HERBARIA R.T. Valida
Checkmite+ 060811 18.12.2006 KVP, Pharma- und Veterinar-Produkte Valida
Apiguard 080013 03.04.2008 LALEHAM HEALTHCARE LIMITED Valida
Biostimulatori: APINUTRIENT si APICOMPLEX produs de I.C.D. Apicultura Bucuresti.
Tendina actual de tratare i combatere a bolilor la albine se refer
la
folosirea plantelor
medicinale n combaterea bolilor la albine, ntrirea rezistenei naturale a f
amiliei de albine i
restrngerea folosirii mijloacelor medicamentoase n combaterea agenilor etiologici
Alte medicamente existente n Romnia dar care nu sunt nscrise pe lista v
alid a ICBMV in
prezent: ECOSTOP (flumethrin), VAROSTOP (flumethrin), THYMOVAR (thymol),
VAROTOM
(flumethrin). APISTAN (taufluvalinat) etc.
Page
108=
Tratamentele medicamentoase sunt nsoite obligatoriu de mijloace de dezinfe
cie i de
urmtoarele msuri:
efectuarea examenului sanitar periodic al ntregului efectiv de ctre medi
cul veterinar la toate
familiile de albine n lunile martie-aprilie i august-septembrie;
efectuarea tratamentelor de control pentru ectoparaziti;
msuri de tratament a familiilor bolnave i de prevenire a rspndirii bolilor la celel
alte familii de
albine din stupin, n conformitate cu legea sanitar-veterinar;
distrugerea familiilor de albine prin ardere afectate de boli bacterie
ne (loca american, loca

european);
familiile de albine cu semne clinice de boli infecto-contagioase nu pot fi depl
asate n pastoral dect
dup vindecarea lor; stupinele infectate cu boli infectocontagioase i paraz
itare supuse declaraiei
obligatorii nu pot practica stupritul pastoral;
interzicerea comercializrii materialului biologic infectat sau parazitat;
aezarea stupilor s se fac astfel nct albinele s aib suficiente puncte de reper, pen
a se evita
rtcirea lor (nu se amplaseaz lng antene GSM sau linii de nalt tensiune, t
ansformatoare
electrice);
prevenirea furtiagului prin evitarea lucrului n familia de albine pe timpul zilei
;
aplicarea tratamentelor medicamentoase i a msurilor de igien stabilite se
face asociat cu
complexul de msuri biologice privind pstrarea sntii albinelor;
tendina actual se refer la folosirea plantelor medicinale n combaterea bolilor la a
lbine, ntrirea
rezistenei naturale a familiei de albine i restrngerea folosirii mijloacel
or medicamentoase n
combaterea agenilor etiologici;
prevenirea intoxicaiilor la albine se face prin msuri pentru protecia fa
miliilor de albinelor
mpotriva intoxicaiilor cu pesticide.
mentinerea starii de sanatate a familiilor de albine prin efectuarea c
ontroalelor sanitare-veterinare
periodice prin examene de laborator la ICDA, DSVSA- LSVSA si IDSA pentru bolile
cu notificare
interna;
pentru stupinile de selecie i vnzarea de material biologic (roiuri, mtci) se recoma
nd verificarea
sanitar-veterinar a materialului biologic comercializat la DSVSA si I.D.S
.A, si a parametrilor
reproductivi la ICDA (stupini de selectie);
existena registrului de evidenta al stupinei (carnet de stupina) i in care s se co
nsemneze etapele
tehnologice si tratamentele efectuate
Page
109=
METODE I PROCEDEE PENTRU COMBATEREA DUNTORILOR

Albinele, pe lng bolile care le amenin viaa, au i foarte muli

dumani, att din regnul
animal, ct i din cel vegetal. Acetia sunt la fel de periculoi deoarece atac att albine
le adulte, ct i
puietul, consumnd hrana acumulat n faguri sau chiar distrugnd fagurii de cear n cutare
de polen.
Echilibrul dintre specii, n natur, este meninut ca urmare a unei legi a
spre, dar necesar, prin care
toate fiinele au dumani care atenteaz la viaa lor, limitndu-le nmulirea. Albine
e nu fac excepie
de la acest regul, deoarece multe specii sunt atrase de dulceaa hranei
lor. Exist multe specii
zoologice capabile s perturbe procese vitale ale familiei de albine, aci
onnd ca parazii, prdtori,

perturbatori sau comensali. Duntorii albinelor sunt: insecte, psri, batracie

ni, reptice, mamifere
superioare sau inferioare i plante duntoare.
INSECTELE
13. GALERIOZA (FLUTURELE DE GSELNI)

Etiologie
Gselnia este o insect parazit a stupului de albine, rspndit n toate rile. Este un d
foarte periculos, ce poate distruge ntr-un timp scurt ntregul echipament
de faguri din depozitele de
pstrare. Aceast insect parazit aparine familiei Pyralidae, subfamilia Gallerii
nae, reprezentat de
dou genuri: Galleria mellonela (gselnia mare) i Achroea grisella (gselnia mic) (foto 1
, ultima
provocnd mai puine daune n apicultur.
Foto . Gselnia mare (stnga) i gselnia mic
(dreapta)
Foto . Fagure cu galerii spate de larve de Galleria
Recomandari pentru profilaxia i combatere a gselniei

MSURI DE PROFILAXIE
a) Msuri de profilaxie n familia de albine
Pentru prevenirea gselniei n familia de albine se recomand urmtoarele msuri profilac
tice:
- meninerea n stupin a unor familii puternice, cu hran suficient i de bun calitate, c
cuibul
redus n aa fel nct toi fagurii s fie acoperii cu albine;
- curirea periodic obligatorie a stupilor de resturile acumulate pe fundul acestor
a;
- prevenirea apariiei gselniei n depozitul de faguri se face prin tratarea acestora
cu bioxid de
sulf n spaii ermetic nchise.
- Bioxidul de sulf poate fi eliberat prin ardere, prin evaporarea soluiei lichid
e sau prin folosirea
recipientelor sub presiune. Deoarece bioxidul de sulf nu omoar oule trat
amentul trebuie
repetat la fiecare 2-3 sptmni;
Page
110=

- nu se mai recomand utilizarea de substane chimice: naftalina, sulfura de carbon

, bromura de
metil, paradiclorbenzenul, etc, deoarece las reziduri n miere i produsele
stupului
care pot
afecta sntatea consumatorilor.
b) Msuri de profilaxie n depozitele cu faguri de rezerv
Pentru prevenirea gselniei n depozitele cu faguri de rezerv se recomand ur
mtoarele
msuri profilactice:
- se cur, se dezinfecteaz anual i se aerisesc ncperile n care se depoziteaz fagurii
- ferestrele acestora trebuie s fie prevzute cu site cu ochiuri mai mici de 1 mm;

- dulapurile n care se pstreaz fagurii trebuie s asigure o etanietate perfec;

- reformarea anual a 1/3 din fagurii vechi care pot fi purttori de germeni patoge
ni i de ou de
gselni;
- n coloniile mai slabe care necesit stimulare nu se recomand utilizarea fagurilor
din depozit
care conin miere i care pot fi infestai cu ou de gselni.
MSURI DE COMBATERE
a) Msuri efectuate n caz de necesitate n stupin
Odat ce o familie de albine a fost atacat de gselni, aceasta nu se mai poate apra, dar
poate fi ajutat s se apere prin urmtoarele msuri:
- se efectueaz controlul frecvent al stupiilor;
- se ndeprteaz fagurii puternic atacai;
- la fagurii mai puin afectai se deschid galeriile cu un instrument as
cuit, se ndeprteaz
manual larvele, pnzele i gogosile parazitului i se distrug larvele prezen
te pentru a
permite albinelor efectuarea operaiunilor de curire i refacere a celulelor deteriora
te;
- folosirea de capcane luminoase, cu clei i cu atractani pentru atrager
ea adulilor i
capturarea lor (metod tradiional);
- utilizarea aparatelor electrice antiinsecte care acioneaz prin lumin ult
raviolet i
electrocutare (ca mijloc de combatere nepoluant).

b) Msuri efectuate n caz de necesitate n depozitele cu faguri de rezerv

n depozitele cu faguri de rezerv se iau urmtoarele msuri:
- se ndeprteaz fagurii atacai, iar restul fagurilor vor fi supui dezinfecie
i cu anhidrid
sulfuroas sau cu acid acetic glacial;
- se efectueaz un tratament termic al fagurilor prin congelare, n lzi f
rigorifice, chiar i
vara, circa 3 ore, pentru distrugerea larvelor i a oulor; nu este recomandat congel
area n
cazul fagurilor cu miere;
- la fagurii depozitai din toamn pn n primvar, obligatoriu se efectueaz u
tratament
termic prin congelare;
- distrugerea gselniei n fagurii din depozitul stupinei se face prin tratarea aces
tora acestora
cu bioxid de sulf n spaii ermetic nchise. Bioxidul de sulf poate fi eliberat prin a
rdere, prin
evaporarea soluiei lichide sau prin folosirea recipientelor sub presiune. Deoarec
e bioxidul
de sulf nu omoar oule, tratamentul trebuie repetat la fiecare 2-3 sptmni;
- pentru tratarea fagurilor din deposit se poate folosi i acidul acetic glacial,
n spaii nchise
ermetic. Dac tratamentul se face n toamn, fagurii pot fi lsai astfel pn
primvar.
nainte de folosire se in 2 zile la aerisit.

Page
111=

LUPUL ALBINELOR
Lupul albinelor (Philanthus triangulum L.) este un himenopter duntor care
se aseamn cu
viespile, considerat o insect duntoare mai ales larvelor, care se dezvolt n
celulele puietului de
albin pe care l distruge.
Atac albinele la urdini, n zbor i pe flori, le fixeaz bine ntre picioare, pe unele le
mnnc,
iar cu altele i hrnete larvele din cuib.

Foto ... Lupul albinelor (Philanthus Triangulum)

Recomandari pentru combatere:
- este interzis folosirea oricror substane chimice;
. schimbarea amplasamentului stupinei unde este posibil.

FURNICILE
Furnicile (himenoptere din familia Formicidae, Fomica sp.) sunt consid
erate insecte
duntoare pentru albine, pentru c intr n stup o dat cu lsarea ntunericului
invadnd fagurii cu
miere i albine, dar mai ales lucrtoarele care se ntorc de la cules i cad n dreptul ur
diniului (foto 2).

Foto ... Furnicile (Formica sp.)

Recomandari pentru combatere:
- nu se recomanda folosirea insecticidelor si a pudrei cu pesticide;
- metode traditionale:
- se recomanda utilizarea vaselinei de motor sau a produselor petrolie
re (motorina, pacura, ulei ars
de motor) introduce in recipiente din tabla (cutii de conserve sau al
te recipiente) care vor fi
amplasate la picioarele stupului pe perioada de activitate a acestor daunatori;
- cosirea ierbii din din jurul stupului pentru a evita catararea furnicilor
pe acestea si patrunderea in
stup;
- ridicarea si mentinerea stupilor la o inaltine mai mare de 30 cm de la sol;
- se mai pot utiliza frunze de pelin sau patrunjel asezate la picioarele stupul
ui, cu efect formifug.

Page
112=
PSRILE

PRIGORIA SAU ALBINRELUL (Merops apiaster L.)

Prigoria este o pasre insectivor ce ierneaz n rile calde i se distinge pr
ntr-un colorit al
penajului foarte frumos.

Foto ... Prigorie (Merops apiaster) atacnd o albin

Atacurile sunt mai numeroase n luna iunie, cnd i cresc puii i n luna august cnd se pre
esc de
plecare spre rile calde. O prigorie poate consuma ntr-o zi 30-100 de albine de obic
ei, pe nserate sau
n zilele nnorate. Uneori sunt prinse i mtcile care ies pentru mperechere.
Recomandari pentru combatere:
- metoda traditionala de indepartare a prigoriilor cu ajutorul sunetelo
r emise de acestea sub
forma inregistrata;
- folosirea unor dispozitive de emitere cu ultrasunete care indeparteaza pasaril
e respective din
zona de amplasare a acestora;
- utilizarea unei cursa de sobolani cu plasa (periada de iernare);
- nu se folosesc substante chimice de tip pesticid.
CIOCNITOAREA (Picus sp.)
Ciocnitorile, prin modul lor de via, aduc o contribuie important la combat
erea duntorilor din
pdurile i livezile cu pomi fructiferi. Datorit auzului lor fin, ele reues
c s depisteze duntorii de
scoar i duntorii xilofagi, exact acolo unde se gsesc n copaci, indiferent
e stadiul lor de
dezvoltare (larv, pup, adult) i le consum.

Foto Ciocnitoarea (Picus sp.)

Pe lng rolul lor ecologic i folositor, ciocnitorile pot produce i daune.
Pentru apicultori,
ciocnitorile reprezent o problem n perioada de iarn. Deoarece sursele de i
nsecte, n aceast
perioad a anului, sunt la cel mai sczut nivel de peste an, ciocnitorile
sparg stupii i se hrnesc cu
plcere cu albinele moarte de pe fundul stupului sau cu cele din ghem, cauznd astfe
l, prin zgomotele
fcute, nelinitirea familiei de albine, urmat de un consum mare de hran i apoi diaree,
ducnd astfel
la pierderea total a familiilor atacate.
Recomandari pentru combatere:
- este interzis folosirea oricror substane chimice;
Page
113=
schimbarea amplasamentului stupinei unde este posibil.

MAMIFERELE
ROZTOARELE (Mus sp., Ratus sp.)
oarecii sunt considerate animale foarte duntoare pentru albine Dintre roztoarele ins
ectivore, cele
mai periculoase pentru albine sunt oarecii: Mus musculus (oarecele de cas), Mus apa
rius (oarecele
de cmp), Mus silvestricus (oarecele de pdure) etc.

Foto .. oarece (Mus sp.)

oarecii de cas sau de cmp ptrund i se instaleaz n stupi toamna, nainte de sezonul de
n, pe
la urdini sau prin alte crpturi, consum miere, pstur, distrug fagurii i de
anjeaz albinele. Ei
provoac distrugeri att fagurilor din depozite, ct i coloniilor de albine,
iar excrementele lor dau
fagurilor un miros specific, neplcut. Din acest motiv, n primvar, albinele
care au fost atacate de
ctre oareci i prsesc cuibul. n timpul iernii, albinele tulburate i intensific consu
hran i,
ca urmare, se produce o suprancrcare timpurie a intestinului posterior,
urmat de diaree. obolanii
(Ratus sp.), la fel ca i oarecii, produc nsemnate pagube n stupi, deoarece, odat ptrun
n interior,
consum miere i deranjeaz cuibul.
Combaterea soarecilor:
- controlul riguros al fiecarui stup pentru a se identifica existenta soarecelui
;
- instalarea grilajelor antisoareci;
- a nu se utiliza otarava sau seminta otravite;
- se recomanda mentinerea urdinisului de aproximativ 10 cm lungime.
Foto .... obolanul (Ratus sp.)
ALTE MAMIFERE
Dintre mamiferele superioare duntoare apiculturii se pot enumera:
- ursul (Ursus arctos L.) mamifer de talie mare, care atac stupinele atunci cnd n
u gsete altceva de
mncare sau dac acestea se afl la cules, n zona lui de hrnire;
- bursucul (Meles meles) ;
- jderul (Martes martes i Martes foina);
- dihorul (Putorius putorius);
- ariciul (Erinaceus vulgaris).
Pagubele determinate de aceste animale sunt sporadice i destul de nensemnate. Numa
i n regiunile de
munte n timpul iernii i uneori vara n perioada culesurilor la zmeur, urs
ul poate produce pagube
considerabile, distrugnd zilnic cte o familie n ntregime.
Page
114=

SECTIUNEA 6 - ANEXE
I. CARNETUL DE STUPINA
EVIDENTA IN STUPINE ESTE IMPORTANTA SI NECESARA!

Apicultorul sau persoana ce gestioneaz si rspunde de efectivul stupinei trebuie s a

ib si s tin la zi
un document numit Carnetul de stupin.
- Carnetul de stupin este un document de baz anex la actul de nregistrare/autorizar
e sanitara
veterinar, care se pstreaz de ctre apicultorul/ persoana ce gestioneaz i rs
unde de
efectivul stupinei;
- Carnetul de stupin contine informatii cu privire la miscarea efectivu
lui, starea de
sntate si ntretinere a fiecrei familii de albine, tratamentele efectuate,
precum si alte
operatiuni din domeniul apicol. El se completeaza pentru fiecare vatr permanent
- Carnetul de stupin trebuie prezentat de catre apicultor, autoritatilor c
ompetente, care
efectueaza controlul oficial, la cererea acestora.
- Carnetul de stupina se completeaza pentru fiecare vatra permanenta

Modelul actual prima pagina

Sigla (formei asociative legal constituita)
Nume (date identificare a fomei asociative legal constituite)
Filiala .....................................
Localitatea .............................
CARNET DE STUPIN
Nr..............din..............
Stupina (denumirea stupinei): .....................
Adresa exploatatiei (stupinei):.....................
Cod unic al exploatatiei, dupa caz.................................
Nr. nregistrare/ autorizare DSVSA jud. ...............................
Proprietar stupina:................................
Adresa/tel: ................................
C.N.P.(C.U.I./C.I.F.): ...............................

Page
115=
II. GESTIUNEA DOCUMENTELOR I COMPLETAREA CARNETELOR DE STUPIN
Carnetul de stupina va cuprinde urmatoarele fise de inregistrare:
FISA FAMILIEI DE ALBINE/ LUCRARI APICOLE SEZONIERE- starea familiei de albine/
interventii etc
FISA FAMILIEI DE ALBINE/ LUCRARI APICOLE/HRANIRI numele vnztorului,
denumirea sau tipul de produs, cantitatea, data, observaii.
FISA FAMILIEI DE ALBINE/PRODUCTIE -RECOLTAREA MIERII - Semnalai

(specificai) tehnica de recoltare i denumirea produsului, n cazul n care utilizai un

repelent
(substan repelent)
FISA DE PRODUCTIE/EXTRACTIA MIERII - date privitoare la curenia perioadi
c a
camerei de extracie, perioada de extractie.
FISA DE PRODUCTIE- EXTRACTIA MIERII
- Localul utilizat, perioadele d
e utilizare a
localului, datele de identificare a recoltelor (produselor) realizate.
FISA DE PRODUCTIE
- CONDITIONAREA/AMBALAREA/DEPOZITAREA MIERII
pentru constituirea loturilor (amestecurilor, cupajelor): procentajul (can
titatea) din fiecare
recolt ce compune amestecul i mierea introdus din alt surs. Pentru aceast miere, trebu
ie
menionat originea geografic.
FISA MISCAREA EFECTIVULUI
- introducerea roilor/matcilor: data, numrul
stupului de
destinaie
FISA MISCAREA EFECTIVULUI-MISCAREA ANUALA A MATCILOR: Dac ai
cumprat o matc, trebuie notat: cresctorul, data, numarul stupului de dest
inaie, Dac ai
cumprat un stup sau un nucleu, trebuie s notai: vnztorul,
data, numrul s
tupului de
destinaie. n anexa se va pastra Certificatul sanitar-veterinar.
FISA PASTORAL-DEPLASARI-VETRE DE STUPINA - localizarea stupinelor, local
izarea
zonelor de pastoral, identificarea stupilor deplasai, datele de pastoral
FISA de TRATAMENTE FITOSANITARE (de adaugat!) - tratamentul efectuat d
e fermier
(agricultor) asupra culturii melifere, dac acesta este cunoscut), data, perioada
de actiune.
FISA DE PRODUCTIE - RECOLTARE POLEN - amplasamentul (adresa) localului datele
de montare i de recoltare a colectoarelor de polen mpreun cu stupii de provenien, ref
erine
legate de recolte (loturi), umiditatea polenului nainte i dup uscare, can
titi recoltate, data
uscarii sau congelrii.
FISA DE PRODUCTIE - RECOLTARE LPTIOR DE MATC - amplasamentul camerei de
recoltare (adresa), date privind extractia (stupii din care privin leaur
ile), referine asupra
recoltrilor (loturile), cantitile recoltate, date asupra congelrii.
FISA DE PRODUCTIE
- RECOLTAREA ALTOR PRODUSE APICOLE
- tehnica de
recoltare/ cantitate/ perioada de recoltare/ familiile de albine
FISA DE CUMPARARI / VANZARI MATERIALE SI ECHIPAMENTE (fisa de adaugat
la
carnetul actual): cumparare: origine, data si cantitate,
vanzare: tip,
data si cantitatea, date
despre vanzator, date despre cumparator
FISA CUMPRARI/VNZRI
sau REGISTRU DE VANZARI in cazul persoanelor fizice
autorizate. Cumprri: Data, identificarea vnztorului, indetificarea mierii cum
prate,
cantitatea, originea geografic a mierii (locul de provenien). Vnzri (cu exc
epia
particularilor): Data, identificarea cumprtorului, cantitatea, identificarea lotul
ui sau a recoltei,
coordonatele locurilor de livrare a produselor.
FISA DE DIVERSE (de ex) - Combustibilul utilizat n afumtor eventuale produse arom
atice

folosite in unificare etc

Page
116=
III. EVIDENIEREA TRATAMENTELOR I GESTIUNEA MEDICAMENTELOR IN
CARNETUL DE STUPINA
FISA DE TRATAMENTE - denumire, metoda de aplicare, durata tratamentulu
i i dozare,
furnizorul de produs.
FISA DE TRATAMENTE cand se constata prezena unei boli aceasta trebuie
semnalat n
registru si eventual vor fi anuntati specialistii medici veterinari. In
cazul bolilor cu declarare
obligatorie anuntati specialistii de la Direciile Sanitar-Veterinare locale.
FISA DE TRATAMENTE - stupina, familia tratat, denumirea medicamentului veterinar
, doza
utilizat, metoda utilizat, datele de nepere i de ncheiere a tratamentului, observaii
caz
de prescripie/ documentul administrativ de furnizare, acestea fiind menionate i pstr
ate timp
de 5 ani.
Page
117=
IV. STANDARDUL DE MIERE
DEFINIIE
Mierea reprezint produsul natural obinut de albine n exclusivitate din nectarul flo
rilor sau din
sucurile dulci de pe alte pri ale plantelor, pe care acestea le recolt
eaz, le mbogesc cu
substane proprii, le prelucreaz n mod specific i le depoziteaz n celulele fagurilor di
n stup.
Mierea monoflor provine n cea mai mare parte din nectarul unei singure specii de p
lante, cum ar fi:
salcm, tei, floarea soarelui, ment, zmeur etc.
Mierea poliflor provine din nectarul mai multor specii de plante, fr ca
vreuna din ele s fie
predominant.
Mierea de man provine din sucurile dulci de pe alte pri ale plantelor
altele dect florile, putnd
conine i o cantitate redus de nectar din flora spontan de pdure.
CLASIFICARE
Dup provenien, mierea de albine se clasific n:
- miere floral (miere de nectar);
- miere extrafloral (miere de man sau de pdure).
Mierea floral poate fi monoflor i poliflor.
CONDIII TEHNICE DE CALITATE
Caracteristici organoleptice

Caracteristicile organoleptice ale mierii de albine (pe sortimente)- tabel 1.

Tabel 1. Caracteristici organoleptice la principalele sorturi de miere (STAS ICD
A)
Sortul de miere

Aspect

Consisten Culoare

Miere de salcm
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Mas fluid-vscoas,
omogen
Aproape incolor
pn la galben
pronunat
Gust pronunat dulce,
cu arom discret,
specific mierii de
salcm
Miere de tei
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Mas fluid-vscoas sau
cristalizat; cristalizarea poate
fi incipient, parial sau
total, iar cristalele fine,
potrivite sau grosiere
Galben ca lmia
pn la galben
portocalie
Gust dulce, cu arom
pronunat de tei,
uneori cu nuan
amruie
Miere de zmeur
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Mas fluid-vscoas sau
cristalizat; cristalizarea poate

Gust i miros

fi incipient, parial sau

total, iar cristalele fine,
potrivite sau grosiere
Galben cu nuan
verzuie, rocat sau
maronie
Gust dulce, plcut, cu
arom discret de
zmeur
Miere de
floarea-soarelui
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Mas fluid-vscoas sau
cristalizat; cristalizarea poate
fi incipient, parial sau
total, iar cristalele fine,
potrivite sau grosiere
Galben deschis
pn la brun
deschis, cu nuan
rocat, verzuie sau
maronie
Gust dulce, plcut, cu
arom plcut
Miere de ment
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Mas fluid-vscoas sau
cristalizat; cristalizarea poate
fi incipient, parial sau
total, iar cristalele fine,
potrivite sau grosiere
Galben sau cu
nuan portocalie,
rocat sau maronie
Gust dulce, plcut, cu
arom bine evideniat
de ment
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
Mas fluid-vscoas sau
cristalizat; cristalizarea poate

Galben deschis pn
la brun deschis, cu
Gust dulce, plcut, cu
Page
118=

STANDARDE MIERE:
1.
2.
3.
4.

CODEX STANDARD 12-1981, REV 1987, 2001

REGULAMENT UE 2377/90
STANDARD ROMAN MIERE DE ALBINE (ASRO)
STAS I.C.D. APICULTURA

Nr crt Parametru Limite min/maxime

1. FIZICO-CHIMICI
1.1 Apa:
- Miere florala
- Miere de trifoi
- Mana
Max 20%
Max 23%
Max 23%
1.2 Continutul de glucoza si fructoza:
- Miere florala
- Mana
Min 70%
Min 60%
1.3
Raport fructoz / glucoz
Minim 1,3
1.4 Continutul in zaharuri:
Sortimente de miere de:
- lucerna si salcam
- Alte mieri nelistate:
- Lavanda:
Max 10 g/100
Max 5%
Max 15%
1.5
Granule de polen
specific raportat la
numrul total de
granule de polen
examinate (%).
Salcm
Min. 20
mierea de salcam nu trebuie sa contina
mai mult de 5% polen de rapita sau
pomi fructiferi
Tei

Min. 25
Floarea soarelui
Min. 35
Zmeur
Min. 20
Izm
Min.15
Rapi
Min. 55
1.6 Continutul de materii insolubile Max 0,1 %
1.7
Minerale (cenusa)
- Miere florala
- Mana
Max 0,6%
Max 1%
1.8 Aciditate Max 40/1000 g
1.9 Activitate diastazica Max 3
Miere poliflor particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
fi incipient, parial sau
total, iar cristalele fine,
potrivite sau grosiere
nuan rocat,
verzuie sau maronie
arom plcut
Miere de man
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Mas fluid-vscoas, cleioas
sau cristalizat; cristalizarea
poate fi incipient sau parial,
iar cristalele fine, potrivite sau
grosiere
Brun cu nuan
verzuie, maronie sau
roiatic pn la
neagr
Gust moderat dulce,
plcut, cu arom
plcut
Miere de rapi
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;

Se admite spum
Mas fluid-vscoas sau
cristalizat; cristalizarea poate
fi incipient, parial sau
total, iar cristalele fine,
potrivite sau grosiere
De la alb glbui
pn la galben
pronunat
Gust dulce, plcut, cu
arom specific de
rapi
Page
119=
1.10 HMF (hidroximetilfurfural) Max 80 mg/1000g
1.11 Zahar invertit artificial lipsa
1.12 Conductivitate electric (S x 10),:
- Miere de mana
Min 6
1.13 Indice colorimetric (uniti pe scara Pfund), mm
- Miere de salcam
- Miere de mana
Max.18
Min.55
2. CONTAMINANTI LMR (limita maxima reziduala)
2.1 Reziduuri de medicamente de uz veterinar*:
2.1.1. Antibiotice (Regulament UE 2377/90): (clortetraciclina,
tetraciclina, streptomicina, eritromicina, tilozina,
sulfonamide, fumagilina)
0 (nu trebuie sa existe)
2.1.2 Substante in combaterea a varroozei:
2.1.2.1. acid lactic, acid oxalic, mentol, timol Nu exista LMR (g/kg)
2.1.2.2 tau-fluvalinate Nu exista LMR (g/kg)
2.1.2.3 flumethrin Nu exista LMR (g/kg)
2.1.2.4 cimiazol 1000 (g/kg)
2.1.2.5 amitraz 200 (g/kg)
2.1.2.6 cumafos 100 (g/kg)
*Regulament UE 2377/90: Definitii:
1. Reziduuri de medicamente de uz veterinar: toate substan ele farmacologic active
, indiferent c sunt principii active,
excipien i sau produse de degradare, precum i metaboli ii acestora, care rmn n produsele
alimentare ob inute de la animalele
crora li s-au administrat medicamentele de uz veterinar respective;
2. Limit maxim de reziduuri: con inutul maxim de reziduuri rezultate n urma utilizrii
unui medicament de uz veterinar
(exprimat n mg/kg sau n g/kg produs proaspt) pe care Comunitatea l poate accepta ca f
iind autorizat n mod legal sau care
este recunoscut ca fiind acceptabil n interiorul sau la suprafa a produselor alimen
tare
CONDIII DE AMBALARE, MARCARE I DEPOZITARE
Condiii de ambalare
Mierea de albine se achiziioneaz de la productori n bidoane din inox sau plastic ali

mentar (care s
corespund standardelor de calitate alimentar), prevzute cu capace care s asigure o nc
hidere foarte
bun (etaneizare).
Recipienii trebuie s fie curai i uscai, fr mirosuri strine.
Nu se admit ambalaje din cupru, plumb sau aliaje ale acestor metale.
Marcare (etichetare)
Dup prelevarea cantitii necesare pentru analiz (inclusiv a cantitii ce const
ituie contraproba)
bidoanele se sigileaz, pe eticheta autocolant aplicat pe acestea se vor
meniona urmtoarele
informaii:
- denumirea produsului;
- numele furnizorului;
- data prelevrii probei,
- numrul buletinului de ncercare;
- numele i semntura persoanei autorizate cu prelevarea i sigilarea produsului.
Condiii de depozitare
Ambalajele cu miere se depoziteaz n ncperi curate, rcoroase, uscate i bine aerisite, f
mirosuri
strine.
Ambalajele cu miere nu se aeaz n apropierea unor surse de cldur (calorife
re, reouri sau plite
electrice) i nici n apropierea uilor / ferestrelor.
VALABILITATE
Valabilitatea produsului este de 2 ani de la data achiziiei, cu obligativitatea
respectrii condiiilor de
ambalare i depozitare.

Page
120=
V. LEGISLATIE NATIONALA SI COMUNITARA
LEGISLATIE APICOLA, IGIENA, SANITAR-VETERINAR, PROTECTIA CONSUMATORILOR
1. Hotrre nr. 245 din 16 martie 2011 privind aprobarea Programului Naion
al Apicol pentru
perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de
bune practici pentru
apicultura, precum i a valorii sprijinului financiar Publicat n Monitorul
Oficial cu numrul
213 din data de 28 martie 2011
2. Legea apiculturii nr. 89 din 28 aprilie 1998 - REPUBLICARE*) Publicat n Monit
orul Oficial
cu numrul 549 din data de 5 august 2010 1
3. Legea nr. 266/2009 pentru modificarea si completarea art. 7 din Legea apicul
turii nr. 89/1998
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 13 iulie 2009
4. Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003 pentru aprobarea Programelor de ameliorare
a efectivelor de
bovine, ovine, psri, albine i viermi de mtase din Romnia
5. Ordinul Ministrului nr.413/20.06.2008 privind aprobarea criteriilor de
acreditare a stupinei de
multiplicare
6. Ordin 522/798/317/2003 al Ministrului Agriculturii, alimentaiei i pduril

or i al ministrului
sntii i familiei i presedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consum
r
pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, coninutul, originea, pre
zentarea, compoziia,
calitatea i etichetarea mierii;
7. Regulamentul (CE) NR. 939/2007 al comisiei din 7 august 2007 de m
odificare a
Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere n a
plicare a
Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului privind ac iunile de mbunt ire a condi ii
lor
de produc ie i comercializare a produselor apicole
8. Directiva 92/65/CEE A Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerin ele de
sntate animal
care reglementeaz schimburile i importurile n Comunitate de animale, mater
ial seminal,
ovule i embrioni care nu se supun, n ceea ce privete cerin ele de sntate
animal,
reglementrilor comunitare speciale prevzute n anexa A punctul I la Directiva 90/425
/EEC
9. Ordin nr. 63 din 7 martie 2007 privind aprobarea Normei sanitare
care stabilete reguli de
sntate animala ce reglementeaz producia, prelucrarea, distribuia i introducerea produs
elor
de origine animala destinate pentru consum uman
10. Ordin 93/2008 - autorizare unitati care produc, proceseaza, depozite
aza, transporta, distribuie
produse de origine animala
11. Legea privind codul consumului, legea nr. 296/2004, republicat 2008
Codul Consumului
Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 24 martie 2008
12. OG nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile si completar
ile ulterioare
13. Legea nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale co
mercianilor n relaia cu
consumatorii i armonizarea reglementrilor cu legislaia european privind prot
ecia
consumatorilor, cu modificrile ulterioare;
14. Lege nr. 150/2004 privind sigurana alimentelor i a hranei pentru animale;
15. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor i a cerin elor gener
ale ale legisla iei
alimentare, de instituire a Autorit ii Europene pentru Siguran a Alimentar i
de stabilire a
procedurilor n domeniul siguran ei produselor alimentare
16. Regulamentul (CE) NR. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate
pentru a asigura
verificarea conformitii cu legislaia privind hrana pentru animale i produsele alimen
tare i cu
normele de sntate animal i de bunstare a animalelor;
17. OUG nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si c
omercializarii alimentelor,
republicat;
18. Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind
Sistemul rapid de alert
pentru alimente i furaje;
Page
121=

19. Ordin ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare priv

ind aprobarea
normei sanitar veterinare privind notificarea intern i declararea oficial
a unor boli
transmisibile ale animalelor
20. REGULAMENTUL (CEE) NR. 2377/90 AL CONSILIULUI din 26 iunie 1990 de
stabilire a
unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduur
i de produse
medicinale veterinare n alimentele de origine animal
21. DIRECTIVA 2001/110/CE A CONSILIULUI din 20 decembrie 2001 privind mierea
22. CODEX STANDARD FOR HONEY - CODEX STAN 12-1981
23. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice
de igien care se aplic
alimentelor de origine animal;
24. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificrile i completrile u
lterioare
25. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind meniunile nutriionale i de sntat
e asociate
alimentelor;
26. Regulamentul (CE) nr.1925/2006 privind adugarea de vitamine i mineral
e i de alte
substane la alimente ;
27. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari
destinai utilizrii
n produsele alimentare pentru consum uman, cu modificarile si completarile ulteri
oare;
28. Regulamentul (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizri comune a pieel
or agricole
i privind dispoziii specifice referitoare la anumite produse agricole (Reg
ulamentul unic
OCP);
Page
122=
29.
ADRESE UTILE:
Nr Denumire Adresa/link
1 Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale
Bucureti, B-dul Carol I, nr. 24, sector 3,
Tel 021-307-24-41, Fax 021-3078635
www.madr.ro
Agentia de Plati si Interventie pentru
Agricultura
Bulevardul Carol I nr. 17, sector 2, Bucureti
021.305.48.23
relatii.cu.publicul@apia.org.ro
2 Autoritatea Nationala Sanitar
Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor

Str. Dudului nr. 37, Sector 6, Bucuresti, Cod

060603
Telefon: 0374.150.200, Fax 021-3124967
E-mail: office@ansvsa.ro
www.ansvsa.ro
3 Institutul de Diagnostic i Sntate
Animal
Adresa: Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5, cod
050557, Bucureti,
Tel: 0374.322.013 / 0374.322.000
Fax: 0214.113.394
www.idah.ro
4 Institutul pentru Controlul
Produselor Biologice si
Medicamentelor de uz Veterinar
Str. Dudului 37, sector 6, Bucuresti 060603.
Tel: +40 21 220 21 12. Fax: +40 21 221 31 71 email: icbmv@icbmv.ro www.icbmv.ro/
5 Agentia de Agentia Nationala pentru
Ameliorare si Reproductie n
Zootehnie
Soseaua Bucuresti-Ploiesti, km. 18,2,
Localitatea BALOTESTI, jud. ILFOV,
cod. 077015
tel. 021.350.10.17 / 021.350.10.18, fax.
0372.049.925
www.anarz.eu
6 Institutul de Cercetare Dezvoltare
pentru Apicultura
Bdul Ficusului, nr 42, sector 1, 013975
Tel:0212325060
Fax:0212320287
secretariat@icdapicultura.ro
www.icdapicultura.ro