Sunteți pe pagina 1din 122

AVIZAT

M.A.D.R.

AVIZAT
A.N.S.V.S.A

GHIDUL DE BUNE
PRACTICI PENTRU
APICULTURA

2011

Prezentul ghid a fost realizat de Asociatia Crescatorilor de Albine din Romania


Colectiv de autori:
Ing. Ioan Fetea
Dr. bioch. Cristina Mateescu
Dr. Ing. Adrian Siceanu
Dr. ing. Eliza Cauia
Dr. ing. Agripina Sapcaliu
Dr. ing. Nicoleta Ion
Ing. Dumitru Cauia

Reproducerea partiala sau totala a continutului din prezentul ghid fara acordul autorilor este
interzisa.

Page 2

CUPRINS:
Nr
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36

Denumire
Seciunea 1 - Condiii
Domeniu de aplicare
Sectiunea 2 - Tehnologii apicole
Stupine de productie
Stupine de producere a materialului biologic
Stupine de selectie si ameliorare
Stupritul pastoral
Stupi si principalele echipamente apicole
Sectiunea 3 - Recoltarea si valorificarea produselor apicole
Calitatea mierii de albine i a altor produse apicole destinate consumului uman
Surse de contaminare a mierii de albine
Cerine privind igiena spaiilor n care se realizeaz extracia mierii de albine
Cerine privind igiena echipamentelor de extracie a mierii
Cerine privind spaiile pentru depozitarea mierii de albine
Cerine privind igiena extraciei i depozitrii mierii de albine
Cerine privind marcarea i etichetarea mierii de albine
Restricii privind livrarea ctre consumatorul final sau livrarea la unitile de
conditionare mierii sau a altor produse apicole.
Cerine privind starea de sntate i igiena personalului
Sectiunea 4 - Supravegherea sanitar - veterinar a stupinelor
Condiii de nregistrare/autorizare
Controlul sanitar veterinar oficial al familiilor de albine i al igienei produciei de
miere
Cerine privind igiena familiilor de albine i a stupinei
Aciunile n caz de identificare a familiilor de albine bolnave
Sectiunea 5 - Msuri de prevenire si combatere a bolilor la albine
Metode si procedee de combatere antivarooa
Metode si procedee de combatere n loca american
Metode si procedee de combatere a bolilor supravegheate pasiv
Medicamente si biostimulatori
Metode i procedee pentru combaterea duntorilor
Sectiunea 6 - Anexe
Carnetul stupinei
Gestiunea documentelor i completarea carnetelor de stupin
Evidenierea tratamentelor i gestiunea medicamentelor
Standarde miere
Legislaie comunitar i naional:
Adrese utile

Page 3

Pag
4
4
6
6
11
18
20
23
28
28
43
63
66
66
67
70
72
79
80
80
82
89
92
94
94
96
99
105
107
111
111
112
113
114
116
119

SECIUNEA 1 -CONDIII
I. DOMENIU DE APLICARE
Acest ghid este realizat in conformitate cu legislatia specifica, ca un indrumar pentru
apicultori, in vederea cunoasterii celor mai importante etape din productia apicola si luarii unor
masuri de autocontrol pe filiera de productie si pana la desfacere pentru a raspunde noilor
conditii de productie impuse de legislatia nationala si europeana.
Prezentul ghid este destinat producatorilor primari din domeniul apicol, care, inafara
productiei pentru consumul propriu, efectueaza si activitatea de conditionare si comercializare a
productiei proprii, beneficiind astfel de cresterea valorii adaugate a produselor obtinute in propria
stupina.
Ca producator, apicultorul este situat la inceputul lantului de productie, fiind considerat
producator primar. In aceste conditii apicultorul are deci obligatia de a tine un registru de productie si
de a aplica bunele practici de igiena in timpul productiei.
Acest ghid isi propune sa vina in sprijinul apicultorilor cu informatia necesara desfasurarii in
bune conditii, atat a procesului productiv cat si a celui legat de conditionare, imbuteliere si valorificare,
fiind un instrument de autocontrol in scopul identificarii principalelor riscuri de contaminare din
intregul lant de productie si comercializare a mierii in special dar si a altor productii apicole.
O serie de date importante privind aceste riscuri sunt analizate si in cazul productiei de polen si
laptisor de matca ca principale produse apicole de importanta alimentara.
Apicultorii trebuie sa stie ca in calitate de producatori de produse alimentare - produse apicole,
trebuie sa-i poata asigura pe clienti ca le ofera un aliment in perfecta concordanta cu definitia acestora.
In plus, si celelate produse apicole fie ca sunt alimentare sau nu trebuie sa corespunda unor
standarde de calitate in conformitate cu legislatia specifica, iar modul lor de productie pana la
valorificare trebuie sa poata fi urmarit pentru a se identifica originea unor probleme aparute in calitatea
acestora pe lantul de distributie pana la consumator.
Practic, necesitatea realizarii unui ghid de bune practici in apicultura vine in primul rand
din motive legate de siguranta alimentara si trasabilitatea produselor alimentare.
Trasabilitatea conform unei definitii uzuale desemneaza posibilitatea de a urmari un produs in
stadii diferite privind productia sa, transformarea si comercializarea sa, fiind specifica produselor
alimentare.
Conform Regulamentului European 178/2002 CE, trasabilitatea se defineste ca fiind capacitatea
de a urmari in toate etapele de productie, transformare si distributie un produs alimentar, un aliment
pentru animale, un animal de la care se obtin produse alimentare, sau o substanta care se poate
introduce intr-un produs alimentar sau intr-un aliment pentru animale.
Totodata, exista si producatori care nu isi limiteaza activitatile doar la cresterea albinelor si la
valorificarea productiei proprii in sectorul primar. Este de exemplu, cazul apicultorilor care pe langa
productia proprie, cumpara, conditioneaza si comercializeaza mierea altor apicultori. In acest caz
prezentul ghid se aplica doar pentru productia, conditionarea si desfacerea productiei proprii.
Pentru achizitia, conditionarea si desfacerea produselor achizitionate se va aplica legislatia
specifica de igiena in alimentatie prin analiza riscului traversand cateva puncte critice din lantul de
achizitie, conditionare si imbuteliere (Hazard Analysis Critical Control Point -HACCP). Hazard
Analysis Critical Control Point (abrev. HACCP) reprezinta un sistem de siguranta preventiva aplicabil
in alimentatie si farmacie care are in vedere analiza riscurilor biologice, chimice, fizice din lantul de
procesare si valorificare al unui produs in scopul prevenirii contaminarilor.
In concluzie, consideram ca prezentul ghid de bune practici in apicultura asigura un cadru amplu
de informatii utile pentru apicultorii, venind in sprijinul realizarii de productii in conformitate cu
legislatia sanitar-veterinara si de igiena in alimentatie.

Page 4

2. Simboluri utilizate in ghid

- Sfaturi si masuri preventive cu scopul de a limita pericolele de degradare a produselor obtinute


- Activitati care necesita control si informare
- Masuri de intreprins, actiuni corective
- Punctele de control in pericol privind igiena care trebuiesc urmarite in mod sistematic.

Page 5

SECTIUNEA 2 - TEHNOLOGII APICOLE


I. STUPINE DE PRODUCTIE
Stupina de productie stupina specializata in obtinerea unuia sau mai multor produse
apicole cum ar fi miere, polen, pastura, laptisor de matca, apilarnil, propolis, ceara, venin.
Pentru valorificarea potentialului productiv al familiilor de albine, de-a lungul anului sunt
necesare o serie de lucrari specifice care sa asigure dezvoltarea optima a acestora in perioada
culesurilor principale, care in general, in tara noastra, se desfasoara in perioada aprilie-septembrie.
Este important de mentionat ca pregatirea sezonului de productie se realizeaza inca de la sfarsitul
verii precedente (iulie-august), perioada in care incepe anul apicol, adica perioada cand incepe cresterea
albinei de iernare de care depinde dezvoltarea in primavara si deci sezonul de productie urmator.
LUCRRI DE NTREINERE A COLONIILOR DE ALBINE DE-A LUNGUL ANULUI APICOL
De-a lungul anului apicol se disting o serie de perioade specifice de care apicultorul trebuie tina
seama in activitatea de management a stupinelor (fermelor apicole, exploatatiilor), pentru buna
dezvoltare a familiilor de albine si obtinerea productiilor vizate.
Perioadele vizate sunt trecute cu aproximatie in ce priveste intervalul de luni calendaristice,
existand o serie de fluctuatii in principal in functie de clima si puterea familiilor de albine la momentul
dat.
1. Perioada de cretere a albinelor de iernare (iulie-septembrie):
De aceast perioad depinde succesul iernrii propriu-zise a coloniilor de albine, dezvoltarea
optima in primavara i valorificarea culesurilor n sezonul urmtor!
In aceasta perioada are loc cresterea generatiilor de albine cu corp gras dezvoltat, pregtite s
reziste mai multe luni in perioada sezonului rece i s reia n primvar ciclul de dezvoltare a familiei de
albinei.
Scopul acestor lucrari este ca la intrarea n iarn, familia de albine sa aib:
1,5 -2 kg de albine (care ocupa in medie 6-7 intervale de rame Dadant si 7-8 de rame ME)
15-20 kg de miere de bun calitate n faguri,
minim 0,5 kg rezerve de pstura.

Masuri de luat:
1. asigurarea cu mtci de bun calitate (schimbarea mtcilor, mai ales a celor mai btrne de doi
ani)
2. pregtirea rezervelor de hran sub aspect cantitativ dar i calitativ. Se va recolta doar
surplusul de miere, astfel nct s lsm suficiente provizii pentru iernare.
- In sistemul de ntreinere n stupi verticali se recolteaz mierea din magazine/corpuri de productie i
se las mierea in cantitatea necesara in corpul de baz (cuib) pentru iernare.

Page 6

A se evita lsarea rezervelor cu miere de man care prin coninutul ridicat n sruri i alte minerale
mrete cantitatea de excremente care se acumuleaz n rect de-a lungul iernii producnd diaree i
nosemoz!
nlocuirea acestei mieri dac rezult din ultimul cules trebuie s nceap ncepnd cu sfaritul lunii iulie
i s se ncheie n prima decad a lunii august.
3. efectuarea de hrniri de completare cnd nu exist rezerve sficiente de hran (lunile august
septembrie).
In lipsa polenului in natura sau a rezervelor de pastura se administreaza turte proteice
pentru dezvoltarea corespunzatoare a corpului gras la albinele de iernare
Cnd timpul permite acest lucru. n funcie, hrana existenta i in natur se pot efectua o
serie de hrniri de stimulare (0,5-1 kg sirop/familie de albine/sptmn) pentru ca matca
s continue ponta i s obinem un numr ct mai mare de albine de iernare capabile s
supravieuiasc pe timp de iarn.
Totodata este bine pe ct posibil s se asigure atat culesuri naturale de nectar cat i de polen
pentru a diminua consumul din rezerve i a asigura dezvoltarea normal a familiei de albine
i pregatirea pentru iernare.
4. asigurarea unui cuib proporionat, bine organizat, cu coroane bine formate de miere, cu
faguri de calitate, mai nchii la culoare (nu mai vechi de 3 ani) pentru iernare deoarece pstreaz mai
bine cldura n cuib; Trebuie avut n vedere ca ghemul s se formeze n partea inferioar a corpului, iar
deasupra i n lateral s existe suficiente rezerve de miere, de obicei pe una din partile laterale a stupului.
5. unificarea familiilor de albine mai slabe sau ajutarea unora cu rezerve de la alte colonii
sntoase.
6. asigurarea cldurii n cuib (cnd n general temperatura pe timp de noapte scade) prin lucrri
de stramtorare a cuibului pe fagurii cu populaie de albine i hrana aferent.
7. efectuarea din timp a tratamentelor mpotriva varoozei (Varrooa destructor) conform
metodelor de tratament autorizate.
2. Perioada de iernare cuprinde perioada repaosului de iarn (octombrie-ianuarie) si
perioada nlocuirii albinelor de iernare i de dezvoltare n primvar (februarie-martie):
n condiiile rii noastre perioada de iernare cuprinde perioada de timp de la formarea ghemului de
iernare i pn la revizia de fond n primvar.

Apicultorul trebuie sa aiba in vedere:
1. depirea perioadei de iarn n condiii ct mai bune, cu o mortalitate acceptabil, situata in
limite normale, att la nivelul stupinei (0-10%) ct si la nivel de familie,
2. inlocuirea albinei de iernare si o bun dezvoltare timpurie in primavar n scopul valorificarii
primelor culesuri, n special a culesului de salcm.
3.
4.
5.
6.

Masuri de luat:
strmtorarea cuibului pe necesarul de rame si rezerve cu ajutorul diafragmei.Strangerea
cuibului numai pe ramele ocupate de ghemul de iernare asigur cresterea rapid a populaiei n
primavar
mpachetarea (izolaia) cuibului i asigurarea unei bune ventilaii.
alegerea unei vetre nsorite, fr cureni sau vnturi puternice este foarte important pentru
iernarea albinelor, iar poziia stupului se face astfel nct sa capteze maximum de caldur solar.
asigurarea linitii n stupin prevenind zgomotul produs de psari, animale, trepidaiile
datorate mijloacelor de transport, etc.

Page 7

7. nlesnirea efectuarii zborurilor de curire n zilele clduroase - peste 12 grade C, pentru


eliminarea coninutului fecalelor din rect i prevenirea mbolnvirilor care se manifest cu
diaree.
8. vatra stupinei va fi curat n cazul cderilor mari de zpad, desemenea i scndurelele de
zbor pentru evitarea formrii de ghea la urdiniuri i implicit a obturrii ventilaiei.
9. controlul iernrii - prin foaia de control (pus pe fundul stupului) i prin control auditiv cu
ajutorul unui tub de cauciuc (ascultarea zumzetului specific care ofera indicii despre starea
acestora).
10. administrarea deasupra ramelor de turte (paste) energetice in cazul insuficienei hranei.
Admnistrarea de turte energo-proteice, care s stimuleze dezvoltarea familiei de albinei poate fi
facuta spre sfrsitul lunii februarie, numai dup ce au fcut un zbor de curire i cnd exist
posibilitatea ca zborul sa se repete peste 2-3 sptmni,
11. evaluarea mortalitilor se realizeaz la primul control n primvar cnd se noteaz de obicei
urmtoarele:
mrimea familiei de albinei (intervale de albine),
prezena mtcii i pontei acesteia,
suprafaa de puiet,
rezerve de hran,
cantitatea de albin moart pe fundul stupului,
prezena semnelor de boal

Stabilirea cauzelor de mortalitati excesive prin trimiterea de probe catre laboratoare autorizate!
Unele mortalitati pot fi evaluate si de apicultor: ca de exemplu atunci cnd albinele mor de foame albinele se gsesc moarte cu capul n interiorul celulei i ca o caracteristic a speciei, n lipsa hranei,
toate albinele mor cam n acelai timp.
ncepnd cu luna martie este necesar intervenia apicultorului prin mai multe
verificri ale strii acestora prin (1) revizia sumar de primvar i (2) revizia de fond.
Revizia sumar de primvar are ca scop verificarea strii coloniilor la ieirea din iarn i de a
ndrepta situaiile anormale care pot pune viaa familiei de albinei n pericol.
Acest control se efectueaz ntr-o zi nsorit din luna martie, care sa permita deschiderea stupului,
aprecierea puterii familiei de albinei, prezena mtcii n funcie de prezena puietului cpcit i
necpcit, aprecierea rezervelor de hran i a dispunerii acestora, dar i aprecierea strii de sntate dup
aspectul general al fagurilor, (calitatea pontei, pete de diaree) i a resturilor de pe fundul stupului.
Revizia de fond reprezint un control general de primvar pe aceleai obiective ca la revizia
sumar, dar aceasta are ca scop o verificare mai amnunit pentru a crea condiiile de dezvoltare a
familiei de albinei.
3. Perioada dezvoltarii familiei de albine si nmulirii naturale precum i valorificarea
culesurilor principale (aprilie-august).
Perioada dezvoltarii familiei de albine este perioada in care se desfasoara o serie de lucrari foarte
importante de primavara care conduc la pregtirea familiilor de albine pentru valorificarea culesurilor de
ntreinere (timpurii de primvar) dar i a celor de producie.

Page 8

Scopul masurilor care se iau in aceasta perioada vizeaza:


creterea unei cantiti corespunztoare de puiet pentru a asigura populaia de albine
culegtoare necesar valorificrii culesurilor.
meninerea familiilor de albine n stare activ pentru a culege nectarul existent
asigurarea spaiului necesar depozitrii mierii.
limitarea pierderii de albine ca urmare a roirii naturale
nmulirea septelului prin roire artificial
Masuri de luat:
1. organizarea i strmtorarea cuibului n aa fel nct s nu rmn dect fagurii acoperii cu
albine, dup care are loc refacerea mpachetrii. Cuibul se organizeaz astfel: un fagure cu
provizii, fagurii cu puiet i un alt fagure cu provizii (miere i pstur) astfel nct toi fagurii s
fie bine acoperii cu albine.
2. lrgirea cuibului, cnd timpul devine favorabil, prin introducerea periodic (la 7 zile) de faguri
bun de ouat care iniial vor fi aezai lateral cuibului de puiet, dup ultimul fagure cu puiet, dar
pe msur ce timpul devine mai favorabil se introduce chiar n mijlocul cuibului (spargerea
cuibului). Procednd astfel i pornind de la 2-3 faguri cu puiet n ultima decad a lunii martie ci
exist ntr-o familie de albine de mrime medie (1,5 kg albin) se poate ajunge la mijlocul lunii
aprilie in functie de conditiile de clima, la 7-8 faguri cu puiet cpcit din care o mare parte va
ecloziona la sfritul lunii, iar la momentul nfloririi salcmului va exista un numr suficient de
albine culegtoare pentru valorificarea culesului. Unul din neajunsurile acestei metode de lucru
este uneori apariia frigurilor roitului chiar n perioada culesului la salcam, de aceea n paralel se
pot lua o serie de msuri corespunztoare pentru a menine familiile de albine la puterea necesara
valorificarii culesurilor, dar a diminua pe ct posibil pierderea acestora prin roire.
Perioada nmulirii naturale.
- n condiiile din ara noastr, luna iunie este perioada n care familia de albine atinge maximum
de dezvoltare, ceea ce coincide cu culesul de tei.
- n aceast perioad de obicei familiile de albine intr n frigurile roitului, fenomenul fiind legat
de procesul de nmulire natural i instinctul de perpetuare al familiei de albinei de albine.
Aceast stare se caracterizeaz prin ncetinirea activitii albinelor culegtoare, apariia botcilor
de roire i a mtcilor de roire, dar i prezena unui numar mare de albine la urdini sub forma
unor aglomerri (barbe), urmat de plecarea unei pri din albine cu matca (roirea).
- Exist situaii cnd familia de albine roiete odat sau cnd de mai multe ori - roi primari,
albinele pleac cu matca btrn, i roi secundari cnd dintr-o familie de albine, dup plecarea
roiului primar, familia roiete din nou.
- Cauzele sunt multiple i sunt descrise extensiv n literatura de specialitate, iar apicultorul poate
limita sau preveni apariia acestora prin o serie de msuri ce se leag de:
- mentinerea activitatii de cules continuu,
- asigurarea spatiului de ouat
- asigurarea spatiului de rezerve,
- ventilaie suficient.
- nlocuirea mtcii familiei de albinei roitoare
n general succesul acestor msuri depinde de stadiul n care s-a ajuns, asa ncat una din msurile relativ
eficiente este de a ridica o parte din surplusul de albina i a face un roi artificial sau pur i simplu se
poate recurge la divizarea familiei de albinei.
Valorificarea culesurilor principale are in vedere obtinerea de productii maxime, de la cat mai multe
resurse melifere, cu costuri minime. Cel mai adesea este vorba de transportul n pastoral pentru

Page 9

valorificarea culesurilor de nectar (culesuri de producie), dar i pentru polenizarea unor specii de plante
cultivate entomofile pe baz de contracte de polenizare cu fermierii.
Apicultorul trebuie s se asigure de:
resurse melifere bogate in raza optima de zbor pe o raza de 3 km. Este importanta o bun
informare cu privire la: masivele florale, prognoza perioadei de nflorire, capacitatea melifer a
acestora, posibilittile de obinere a unor vetre de amplasament cu acces bun, distana de
parcurs, etc;
suficient echipament de productie n stare bun: corpuri de stup, magazine, rame cu faguri,
faguri artificiali, etc.
maini i alte utilaje necesare n transportul stupilor.
echipamente si utilaje necesare pentru recoltarea fagurilor si extractia mierii

Eficiena n practicarea stupritului pastoral depinde de mai muli factori din care cei mai
des invocai sunt legati de distanta fata de vetrele de cules, numarul de familii de albine, existenta
echipamentelor aferente, dar i optimizarea investitiilor n raport cu profitul obinut.

Page 10

II. STUPINE DE PRODUCERE A MATERIALULUI BIOLOGIC


Stupinele de producere a materialului biologic sunt stupine specializate de selectie, conform
piramidei ameliorarii, autorizate sanitar-veterinar, care aplica o serie de metode si tehnici specifice
pentru productia matcilor si a unor unitati biologice specifice- roi artificiali pe un anumit numar de rame
si roi la pachet.
Materialul biologic poate fi produs si comercializat numai de stupine autorizate ca stupine de
selectie (de elita) sau ca stupine de multiplicare, de catre Agentia National pentru Ameliorare si
Reproductie n Zootehnie (A.N.A.R.Z.).
1. PRODUCEREA MATCILOR
Indiferent de stupina de productie a matcilor de elita sau multiplicare producerea matcilor
se realizeaza prin creterea dirijat, n condiii naturale, n timpul sezonului activ.
Cresterea dirijata a matcilor se bazeaz pe creterea de salvare deoarece acest proces poate fi
controlat in practic.
n principiu, calitatea mtcii (prolificitatea acesteia) este determinat de originea acesteia (factori
genetici, gradul de ameliorare), calitatea imperecherii, dar i de modul n care a fost crescut, iar o
cretere optim presupune condiii optime n timpul dezvoltrii larvelor i a pupelor de matc.
1.1. Elemente esentiale in cresterea matcilor:
Materialul biologic de cretere stadiile de dezvoltare a puietului din care se face creterea
mtcilor.
o Mtci cu caracteristici specifice perfecte pot fi crescute din ou i larve n varst de pn la
trei zile- faza bipotent (faza sensibil).
o Din larva de 4 zile majoritatea mtcilor crescute vor avea caracteristici intermediare ntre
mtci si lucrtoare (faza critic).
o Larvele de peste 4 zile nu mai pot servi ca material biologic de cretere deoarece ies numai
lucrtoare (faza fixat).
Varsta optima a larvei de 1,5 2 zile de stadiu larvar are o foarte mare importan n parctic,
influennd dezvoltarea principalelor organe interne la mtci: ovare numr de ovariole, mrimea
spermatecii, dezvoltarea glandei mandibulare.
Puterea familiei doici i dispoziia acesteia pentru creterea mtcilor - familia doica s fie ct
mai aglomerat cu albine cu un numr mare de albine doici fapt ce conduce la acceptarea unui
numr mare de larve i aprovizionarea acestora cu o cantitate suficient de lptior.
Aprovizionarea cu hran. Familia doic trebuie s fie aprovizonat cu rezerve suficiente de hran
miere i polen (pstur).
Hrnirea suplimentar cu sirop, mai ales dac nu exist cules n natur, este obligatorie.
Mrimea botcii n acceptarea la cretere. Dimensiunea botcilor naturale este de 7,8 8,5 mm n
diametru i 8-10 mm n lungime, n funcie de condiiile de cretere sau de ras, dar in practica se
utilizeaza diametrul de 9 mm deoarece rezult botci la limita maxim a botcilor naturale.
Volumul seriei de cretere (nr de botci/familie starter). La albinele din rasa noastr se recomand
cca 30 de botci/familie dac exist i puiet necpcit mai ales dac familia starter continu i

Page 11

creterea pe toat perioada larvar, dar dac nu exist se pot recomanda i 50-60 de botci. Alegerea
depinde de cresctor i experiena sa n cretere.
Numrul de serii. In functie de metoda de crestere: de ex. intr-o singur familie doic bun, fr
matc, se pot asigura 3 serii de cretere succesive fr ntrire ulterioar, la distan de 5 zile. Cnd
familia doic este folosit numai ca starter (acceptarea larvelor) i rama de cretere este nlocuit la 2
zile numrul seriilor va putea fi dublat fr probleme. O familie fr matc poate fi starter permanent
dac se adaug sptmnal puiet cpcit, n curs de eclozionare, care s nlocuiasc pierderile.
1.2. Metoda creterii.
n principiu orice metod ar trebui s dea rezultate bune dac se respect condiiile de cretere,
modul cum a fost mnuit materialul de cretere i cum a fost pregtit creterea, astfel ncat potenialul
acestora s nu fie suprasolicitat.
Mediu - anotimpul i condiiile de clim i cules.
Perioada de primvar var, lunile aprilie-august.
Umiditatea aerului (40-60%) i temperatura (30C - 35C) n familia cresctoare sunt
n general destul de constante indiferent de condiiile exterioare.
Creterea mtcilor din faz de ou sau larv de lucrtoare pn n faza de celul gata de
eclozionare este un proces biologic unitar!
In alegerea unei metode de cretere se ia in calcul:
necesarul de mtci care trebuie s fie crescute corelat cu echipamentul necesar
condiiile de cretere, de ntreinere
conditiile de mediu, resurse si cele climatice
Din punct de vedere al tehnicii de lucru procesul poate fi mprit n:
a. ansamblul operaiunilor de pregtire a puietului tnr necesar creterii de mtci, pentru a fi
trecut n familia doic;
b. msurile care se iau pentru aprovizionarea optim cu hran a materialului de cretere n
familia doic;
Metode de cretere care vizeaz pct. a:
1. Tietura n arc este o metod simpl i potrivit pentru nceptori. Se ia un fagure deschis la
culoare, un fagure plin cu ou i larve tinere i se face o tietur n fagure n form de arc la partea
inferioar a fagurelui. Se recomand nclzirea cuitului de tiere. Albinele vor crete botcile pe
marginea acestei tieturi. Pentru ca botcile s nu fie concrescute, ceea ce ar ngreuna decuparea
acestora, se rresc larvele pe poriunea tiat.
2. Tierea fiilor de fagure, a celulelor i tanarea acestora fagurele coninnd larve tinere se
pune pe un suport plan i cu un cuit incalzit se decupeaz un rnd de celule sau mai multe. Aceste
fii vor fi fixate prin diverse procedee de leaurile unei rame de cretere. Larvele vor fi rrite la
distane de 1-2cm. O alt procedur este decuparea sau tanarea de celule cu larve i fixarea lor pe
rame de cretere. Fa de metoda 1 utilizarea fiilor de fagure sau a celulelor cu larve decupate
prezint avantajul c albinele doici accept repede i ncep creterea concomitent din celule aflate cu

Page 12

deschiderea n jos. Dezavantajul metodelor care folosesc creterea din celule de lucrtoare este c
mtcile nu pot s ating mrimea optim.
3. Transvazarea larvelor. Prin acest procedeu se nelege mutarea unor larve tinere din celule de
lucrtoare n botci artificiale. Practicat pe larg n creterea dirijat de mtci aceast metod prezint
cele mai mari avantaje prin obinerea de mtci de calitate. Botcile artificiale pot fi confecionate din
cear (obinute artizanal) sau din material plastic (achiziionate din comer) botcile vor fi lipite sau
fixate pe leauri de cretere pe dopuri de cretere care pot fi preluate uor de pe leauri. Transvazarea
larvelor se face cu ajutorul unui instrument special de diferite forme denumit spatul de transvazare.
Premiza reuitei transvazrii este o mn sigur i o vedere bun.

Metode ce cretere care vizeaz pct. b:


n cazul nmulirii naturale, dezvoltarea mtcii de la ou pn la eclozionare are loc ntr-o singur
familie de albine. n creterea dirijat de obicei cresctorul divizeaz creterea n mai multe colonii:
familia de prsil (furnizoare de material de cretere ou sau larve);
familia doic format din:
o familia starter (pornitoare) utilizat pentru acceptarea n creterea de mtci a
materialului de cretere n primele 10-48h; este vorba de o famile de albine
orfanizat;
o familia cresctoare (finisoare) creterea botcilor cu larve acceptate. Este o
famile cu matc, dar aceasta va fi izolat printr-o gratie special de compartimentul
unde se introduc botcile pn la cpcire sau pn la eclozionare.
Dup cpcire botcile se izoleaz individual n cuti speciale i pot fi puse n incubator sau
ntr-o familie obinuit care s le asigure doar cldura i umiditatea necesar eclozionrii.
1.3. Imperecherea mtcilor. Reguli generale.
Pentru mperecherea natural a acestora, mtcile eclozionate sau botcile nainte de a ecloziona, vor fi
introduse n nuclee de mperechere de diverse tipuri i dimensiuni.
Dup mperechere i nceperea pontei acestea pot fi preluate din nuclee i introduse n cuti de
transport de regul sau n alte tipuri de cuti cu albine nsoitoare.
Pn la valorificare vor fi pstrate in nucleele de imperechere sau n condiii de laborator custi
individuale cu albina insotitoare.
Tipul de nucleu de imperechere este cel preferat de apicultor, dar n general n condiile de climat
continental n care se nregistreaz nopi cu temperaturi scazute chiar i n timpul verii se
recomanda:
- Cantitatea de albine sa fie de cel puin 200 g, iar cantitatea de puiet la formarea nucleului s fie
de cel puin 2 dm2 de puiet cpcit.
- Sunt de preferat nucleele formate din 2-4 compartimente alturate, cu urdinie n direcii diferite,
acestea asigurnd o mai bun termoreglare.

Page 13

Daca nucleele de mperechere nu asigur temperatura optim de 30-34C n perioada de migraie


a spermei din oviductele laterale n spermateca, cantitatea de spermatozoizi care ajunge n
spermateca este mult diminuat, aceste mtci avnd o durata de exploatare mai scurt, fiind
deseori nlocuite linitit chiar din primul an.
n perioadele lipsite de cules, nucleele de mperechere se hrnesc cu sirop de zahar sau erbet.
n cazul n care se constat depopularea parial a unor nuclee i suprapopularea altora, nucleele
depopulate se vor reface prin preluarea unui fagure cu puiet cpcit, gata de ecloziune dintr-un
nucleu suprapopulat i introducerea acestuia, n nucleul respectiv.
Nucleele se numeroteaz, iar n cazul mai multor nuclee inute n acelai adapost, fiecare nucleu
(compartiment) va primi un numr propriu de identificare.

1.4. Introducerea mtcii in familia de albine. Reguli generale.


dup transport, mtcile nu vor fi eliberate imediat ntr-o familie de albine care de curnd a avut o
matc n plin pont.
orfanizarea familiei de albine: n familia care urmez s primeasc o nou matc este obligatorie
absena mtcii (fecundate sau nefecundate), a botcilor si a albinelor ouatoare in familiile trantorite.
eliminarea albinelor nsoitoare din cuc mbuntete procentul de acceptare a mtcilor n familia
de albine.
perioada de acomodare: matca va trebui s stea nchis n cuc suficient de mult timp pentru ca
albinele familiei primitoare s o accepte si sa nu manifeste agresivitate.
vrsta albinelor i puterea familiei de albine: albinele tinere, pana in 10 zile manifest o mai slab
agresivitate i de obicei accept usor o nou matc.
momentul optim din an: perioada unui cules, temperatura moderat, absena vntului de intensitate i
ploilor reprezint sunt condiii propice.
hrnirea stimulenta cu sirop: hrnirea cu sirop de zahr n momentul nlocuirii unei mtci este foarte
necesara in lipsa culesului natural.
2. PRODUCEREA DE ROIURI ARTIFICIALE PE RAME
Roiul artificial reprezinta o unitate biologica alcatuita din cateva rame (in general 3-5) cu puiet in toate
stadiile de dezvoltare si provizii de hrana, albina de pe rame si o matca imperecheata.
Scopul formarii roiurilor artificiale este asigurarea unei inmultirii controlate a septelului si evitarea
roirii naturale.
Momentul optim pentru formarea roiurilor artificiale este perioada de maxima dezvoltare, in zile
senine si calde si cand exista culesuri in natura. Practicarea roirii este ideala in perioada de debut a
perioadei de roire cand familia inca nu a intrat in frigurile roitului.
Metode. Formarea roiurilor artificiale are la baza mai multe metode mai mult sau mai putin
complexe, extensiv descrise in literatura de specialitate, dar cel mai des utilizate in practica au la baza
principiul divizarii.
Metoda divizarii poate fi realizata in mai multe moduri:
Poate fi facuta printr-o divizare egala a ramelor cu puiet si rezerve sau doar prin preluarea unui
numar de 4-5 faguri daca familia ocupa mai multe corpuri.
Dintr-o familie se poate obtine un roi sau mai multe in functie de puterea acestora si interesul de
productie (miere sau/si roiuri)
Formare roiurilor prin divizare se poate face in cutii speciale (roinite) pe 4-5 rame sau intr-un
stup de 10 rame impartit in doua printr-o diafragma etansa si 2 urdinisuri opuse pentru a realiza

Page 14

2 roiuri in acelasi timp.


Lucrari orientative in cazul unei metode simple de divizare:
se vor pregati stupii goi impreuna cu elementele aferente;
se vor alege familiile de albine puternice pentru divizare;
echipamentul destinat introducerii roiului artificial este adus langa familia de baza (din care se
formeaza);
matca se va identifica si izola; utilizarea gratiei pentru matca intre cuib si un corp de deasupra ajuta
la izolarea matcii si elimina activitatea de cautare a matcii.
in cazul sistemului vertical se scot 2-3 rame cu puiet de toate varstele din cuib si inca 2 faguri cu
hrana-miere si pastura, se scutura de albine (pentru a evita preluarea matcii) si se pun intr-un corp
suplimentar, deasupra gratiei de matca.
in cazul sistemului orizontal se va folosi o gratie conceputa pentru sistemul orizontal amplasata
dupa ultima rama, inainte de diafragma.
a doua zi, ramele izolate se vor transvaza cu tot cu albina in cutia unde se formeaza roiul artificial;
roiurile artificiale pot fi deplasate pe o vatra la 4-5 km, pentru a evita intoarcerea albinelor la familia
de origine.
daca nu exista aceasta posibilitate se va forma un roi mai viguros, care sa contina 1-2 rame cu puiet
gata de eclozionare, pentru ca acesta sa nu raceasca atunci cand o parte dintre albine culegatoare
revin la familia de origine a roiului.
se administreaza hraniri stimulative.
roiul artificial se supravegheaza mai intens daca nu se formeaza in perioadele de cules
pentru evitarea furtisagului hranirile se vor face la caderea noptii, iar urdinisurile vor fi reduse la
maxim.
a 2 a zi se introduce in noul roi format, o botca gata de eclozionare sau de preferat o matca
imperecheata pentru o dezvoltare cat mai rapida.
un roi artificial de 4-5 rame poate ajunge dupa 40 de zile la nivelul unei familii de 10 rame, prin
adaugarea saptamanala, in centrul cuibului, a cate unui fagure bun pentru ouat.
3. PRODUCEREA DE ROIURI LA PACHET
1. Formarea roilor la pachet si instalarea acestora
Roiul la pachet este o unitate biologica alcatuita din 1,5-2 kg albin tanara nsotita de o matca
imperecheata aflata n colivie de introducere, care sunt introduse intr-o cutie speciala (lemn, plastic,
PFL, etc) prevazuta cu plasa de sarma si hranitor. Roiul la pachet este o unitate biologica care nu
cuprinde faguri.
Formarea roiurilor la pachet necesita mult ndemanare si echipament specific - cutii speciale.
Este o metoda eficienta atunci cand se aplica in fermele care au ca scop vanzarea de roiuri.
Perioada optima de formare a roiurilor la pachet este dup culesul de la salcam.
2. Caracteristicile cutiilor pentru roiuri la pachet:
Dimensiuni: lungime 400m, latimea 130mm, inaltimea 290 mm.
Peretii laterali sunt prevazuti cu plasa de sarma
La partea superioara este un orificiu n care se introduce un hrnitor cu capacitatea de 1 l sirop
de zahr.
Prin acest orificiu se va face si popularea roiurilor cu albine cu ajutorul unei palnii speciale (cu

Page 15

orificiu larg)
3. Etape n formarea roilor la pachet
Cutiile specifice vor fi pregtite pentru formarea roiurilor la pachet
In fiecare cutie se va introduce cate o matca imperecheat in cusca de transport, fr albine
nsotitoare, inchisa cu dopul de plastic si prevazuta cu hrana. Cusca va fi agatata de margine
orificiului pentru a putea fi preluata usor.
Se vor alege familiile de albine bine populate si sntoase din care se va prelua albina pentru
popularea roilor
Se va utiliza n prealabil gratia de matca pentru a izola matca in corpul de baza al stupilor din care
se va prelua albina. Fagurii cu puiet se vor ridica in corpul de sus pentru a atrage albina tanara.
Este important sa se scuture multa albina tanara pentru ca roiul la pachet (fara faguri si posibilitate
de zbor) sa reziste cat mai mult.
Albina va fi scuturata din familia de albine in cutii de stup/roiuri goale de unde va fi
preluata/scuturata in palnia montata pe cutia roiului. Albina va fi stropita imediat cu apa pentru a
impiedica zborul acesteia
Fiecare cutie pentru roiuri la pachet, cu greutate cunoscuta, va primi o cantitatea de 1,5 kg prin
cantarire pe o balanta(cantar)
Se va pune hranitorul (orificiul se va inchide), roiul va fi etichetat cu date specifice (familia de
origine, data formarii, data expedierii)
Se depoziteaza intr-un spatiu adecvat (racoros si intunecos pt ca albinele sa se linisteasca).
Pe perioada imediat dupa formare, de transport si pana la utilizare roiurile la pachet sunt hranite cu
sirop pe parcursul a 3-4 zile.
De mentionat ca albinele din roiurile la pachet, daca instalarea lor se face imediat, trebuie sa provina
de la o stupina situata la cel putin 4-5 km pentru a evita intoarcerea albinelor la familiile de origine.
Formarea roiurilor la pachet se desfaoar n perioada de maxim dezvoltare a familiilor de albine,
lunile mai-iunie, pentru a nu afecta dezvoltarea normal a familiilor din care provin.
Avantajele utilizarii roiurilor la pachet:
un control eficient al bolilor, scaderea greutatii la transport si
dinamismul dezvoltarii dupa instalare, asemanator roiurilor naturale.
Instalarea roiurilor la pachet (formarea de noi familii de albine cu albina din roiul la
pachet):
Se vor pregati materialele si echipamentele -stupi si rame cu faguri.
Popularea stupilor se va face de obicei pe vatra pe care acesti stupi vor fi amplasati.
Popularea poate avea loc si in atelier si in urmatoarea seara pot fi deplasati pe vatra.
Noile familii de albine formate se vor hrani cu sirop de stimulare sau/si turte proteice s
Urdinisurile se vor inchide pana in seara urmatoare.
Instalarea propriu-zisa a roiului la pachet se poate face prin 2 metode:

1.Scuturarea directa pe rame:


Mod de lucru:
Se pun 3 rame pe o latura a stupului
Se scoate hranitorul din cutia de transport,
Se scutura albina si se pulverizeaza cu apa pentru a le impiedica zborul.
Se verifica cusca matcii pentru a indeparta dopul de plastic si se pune intre 2 rame fara albine.
Se scutura o parte dintre albine pe cusca matcii si restul pe fundul stupului.

Page 16

2.Introducerea directa a cutiei de transport cu albinele si matca in stupul destinat


instalarii.
Mod de lucru:
- Se face loc in stup, punand 5 rame pe o latura,
- Se plaseaza cusca de transport pe fundul stupului si cusca matcii cu dop de serbet.
- Pana a 2-a zi albinele vor migra catre rame si vor elibera matca, apoi se scoate cusca de
transport si se completeaza cu rame.
- In ambele variante hranirea cu sirop sau/si cu turta proteica este obligatorie! Acesta va favoriza
ponta matcii, va mobiliza albinele pentru culesul de polen si va face sa treaca mai usor stresul de
transport si cel de instalare. Atentie pentru prevenirea furtisagului, hranirea se va face seara!.
4. PRODUCEREA DE FAMILII DE ALBINE
-

Familiile de albine destinate comercializarii sunt familii de albine derivate din roiuri
artificiale care in urma dezvoltarii acestora se extind pe intreg corpul de baza la sistemul
vertical (minim 10 rame).

Familia de albine destinata vanzarii poate fi vanduta in sezon, inaintea culesului principal de la
salcam, pe minim 10 rame din care 6-7 rame cu puiet in diverse stadii de dezvoltare si 3-4 rame cu
rezerve de hrana-miere si pastura, si albina care poate ocupa toate intervalele.
Familii de albine provenite din roiuri artificiale pot fi vandute in acelasi sezon de formare a roiului
de provenienta, daca provin din roiuri timpurii (in perioada de salcam I-II) sau in sezonul urmator.

Page 17

III. STUPINE DE SELECTIE SI AMELIORARE


Stupinele de selectie si ameliorare reprezinta stupine in care se aplica o metoda de selectie dupa o
anumita schema de lucru, in scopul ameliorarii insusirilor principale si multiplicarii materialului
biologic selctionat in vederea comercializarii acestuia.
In Romania, obiectivele principale ale seleciei sunt producia de miere i puritatea de ras
astfel ca n Programul Naional de Ameliorare a Albinelor (Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003), evaluarea
familiilor de albine, ine cont mai nti de aceste doua obiective majore:
1. Producia de miere - obinerea unor producii maxime de miere n condiiile de clim i de cules
date i numai pe baz de resurse naturale:
Este un caracter complex . Producia efectiv de miere depinde de cantitatea de albin existent
i de instinctul de acumulare (factor genetic).
Cantitatea de albin depinde de prolificitatea mtcilor, viabilitatea puietului, longevitatea
albinelor,
o Instinctul de acumulare (hrnicia albinelor) este un caracter determinat genetic i reprezint
practic producia de miere/albin culegtoare i caracterul care este practic supus seleciei.
o Rezistena la boli i la iernare influeneaz producia de miere.
o Fcnd selecie pentru producia de miere implicit se face i pentru caracterele implicate n
determinarea acesteia.
Producia se exprim n kg/familie/sezon sau cel puin la un cules principal i se exprim ca
abateri de la media stupinei de contemporane (matcile din aceeai generatie).
2. Puritatea rasei. In Romania pe termen mediu i lung nu se prevede importul de alte rase, deci
caracterele morfologice i de comportament ale coloniilor de albine selecionate trebuie s se ncadreze
n parametrii rasei Apis mellifera carpatica.
3. Alte caractere urmarite in selectie. Pentru evaluarea final a familiilor de albine care vor fi
selecionate se iau n consideraie i alte caractere cum ar fi: culoarea albinelor, blandeea,
comportamentul pe fagure, modul de aranjare a rezervelor de hrana i compactitatea cuibului de puiet,
modul de cpcire a fagurelui (uscata), instinctul de roire, rezistena la iernare, dar prioritar rmne
producia de miere, ultimele fiind direct corelate cu aceasta.
Principalele metode de ameliorare la albina melifer
1. Selecia masal
- se face pe baza produciei de miere a coloniilor de albine, comparaia fcndu-se ntre
contemporane (aceeai stupin, an, sezon).
- poate fi practicat de orice apicultor care i poate produce mtci din prsil proprie.

Lucrri specifice:
formarea stupinei de selecie (populaia de ameliorat)
asigurarea condiiilor optime pentru intensificarea manifestrii nsuirilor valoroase i evaluarea
coloniilor;
alegerea pentru reproducie a celor mai productive colonii de albine;
creterea mtcilor i a trntorilor din coloniile alese pentru reproducie;
schimbarea materialului biologic necorespunztor cu cel produs dirijat,
prevenirea ncrucirilor nrudite ntre mtcile i trntorii din stupin;
selecia masal necesita schimbarea periodica a mtcilor la interval de 2 ani cu mtci de bun
calitate.
Page 18

2. Selecia intrafamilial const n nlocuirea fiecrei mtci din familia de albine cu propria fiic n
fiecare generaie, pe grupe de familii. Este specifica stupinelor de elita.

Lucrari specifice
formarea stupinei de selecie (populaia de ameliorat)
asigurarea condiiilor optime pentru intensificarea manifestrii nsuirilor valoroase i evaluarea
coloniilor- bonitarea;
stupina de selecie alcatuita din 100 de colonii este structurat pe 10 grupe a cte 10 fiice.
se selecioneaz cele mai bune 10%-20% colonii de albine din populaia supus seleciei
testarea privind obiectivele de selectie se realizeaza in conditii uniforme (aceeasi cantitate de albina,
puiet, hrana) pentru a da anse egale de competiie
se cresc cte 10 fiice din fiecare familie din cele 10% si se formeaza astfel 10 grupe (familii, linii) de
familii de albine prin schimbarea matcilor
se asigura prevenirea ncrucirilor nrudite ntre mtcile i trntorii din stupin;

Valorificarea materialului biologic selectionat se face prin multiplicarea acestuia in stupine


specializate de multiplicare autorizate de ANARZ, prin O.M. 413 din 20 iunie 2008.
Pepiniera productoare de matci este unitatea apicol care realizeaz multiplicarea materialului
biologic apicol, astfel:
foloseste pentru multiplicare material biologic provenit din stupinele de elit;
furnizeaz material biologic selectionat.
Stupina, pentru a fi acreditat ca stupin de multiplicare, trebuie s ndeplineasc, cumulativ,
urmtoarele criterii:
o are o schem de multiplicare si tehnologie de crestere proprie aprobat de ANARZ;
o minimum 10% din mtcile utilizate pentru activitatea de multiplicare provin din stupinele de elit
acreditate de Agentia Nationala pentru Ameliorare si Reproductie n Zootehnie, iar diferenta
mtcilor se asigur din stupina de multiplicare proprie;
o dimensiunea minim a stupinei de multiplicare este de 50 de familii de albine, nscrise n registrul
agricol, astfel nct s asigure producia de mtci selectionate si fecundate, precum si evitarea
consangvinizrii;
o individualizarea mtcilor se face conform unui sistem unitar, respectiv conform codului international
al culorilor;
o familiile de albine trebuie s fie indemne de boli contagioase si potential transmisibile.
o detintorul stupinei de multiplicare trebuie s fie/sau s aib angajat personal atestat n domeniul
apicol, confirmat prin diplom/atestat/certificat de absolvire.
o detintorul stupinei de multuplicare trebuie s tin o evident strict a activittii
Cumpararea de material biologic selectionat:
nainte de cumprare se recomand ntodeauna s se fac o examinare a materialului biologic,
atat din punct de vedere apicol (stare de sanatate, puterea familiei, varsta matcii daca se
cunoaste) cat si sanitar veterinar (semne clinice de boal) i pe cat posibil este recomandabila
obtinerea unui certificat sanitar-veterinar de la vanzator.
Autoritatile din Romania (MADR, ANSVSA, ANARZ) impreuna cu institutiile si organisme de
profil (Asociatiile apicole, I.C.D.A.) recomanda si sprijina prin Programul National de
Ameliorare si Planul National Apicol 2011-2013 achizitia de material biologic din rasa locala A.m. carpatica -pentru a evita atat riscurile legate de poluarea genetica a fondului genetic apicol
national, dar si riscurile legate de introducerea de noi boli si daunatori.

Page 19

Se recomand deci folosirea rasei locale, A.m. carpatica, adaptata la condiiile de mediu din
Romania, i ecotipurile acesteia n funcie de zon;
Se recomanda inlocuirea regulat a matcilor cu mtci tinere, prolifice pentru dezvoltarea si
sanatatea familiilor de albine

Page 20

IV. STUPRITUL PASTORAL


Dezvoltarea apiculturii i creterea produciei apicole sunt strns legate de bogia i
diversitatea bazei melifere, care asigur albinelor melifere necesarul de hran att pentru
creterea i ntreinerea lor ct i pentru realizarea unui surplus de miere, numit producia marf
de miere.
Totalitatea plantelor din flora spontan i cultivat, care sunt cercetate de albinele melifere
pentru polen, nectar sau man formeaz baza melifer a Romniei.
Datorit amplasrii geografice, ara noastr prezint trei zone mari de vegetaie melifer, i
anume:
- vegetaie melifer de cmpie (36%)
- vegetaie melifer de deal (33%)
- vegetaie melifer de munte (31%)
Aceste zone sunt foarte bine echilibrate ca proporie si ofer condiii foarte bune pentru
dezvoltarea apiculturii romneti n toate zonele bioapicole ale rii. n plus, condiiile climatice
din ara noastr determin nflorirea ealonat a masivelor melifere pe parcursul unui an apicol,
valorificarea lor fiind posibil prin practicarea stupritului staionar i pastoral.
Stupritul staionar este o verig tehnologic a activitii de producie apicol n care
apicultorul i menine familiile de albine pe vatr permanent (fix), att n toat perioada activ
a albinelor melifere, ct i n perioada de iernare.
Vatra de stupin permanent poate fi amplasat pe terenul proprietate privat a apicultorului,
pe un alt teren aflat n concesiune, nchiriere, comodat, scoatere temporar din folosin sau pe
un teren aflat n fondul forestier. Stupina staionar trebuie s fie declarat oficial la administraia
publica locala pentru a putea fi nregistrat i evideniat n baza de date a primriilor, a comisiei
locale de baz melifer i a dispensarelor veterinare teritoriale.
Stupritul pastoral (numit i transhuman apicol) este o verig tehnologic a activitii de
producie apicol n care apicultorul i transport i amplaseaz temporar familiile de albine la
una sau mai multe masivele melifere din fondul agricol sau forestier.
Vatra de stupin pastoral poate fi amplasat n judeul de domiciliu al apicultorului sau n
oricare alt jude al rii, n baza autorizaiei de stuprit pastoral. Stupina aflat n pastoral trebuie
s fie declarat oficial la consiliul local pe raza cruia este situat vatra de stuparit pastoral, n cel
mult 24 de ore de la instalarea pe vatra temporar.
n funcie de scopul urmrit, apicultorii pot practica 4 tipuri de stuprit pastoral:
1. Stuprit pastoral pentru ridicarea produciei apicole (miere i cear), prin
valorificarea masivelor melifere din fondul agricol sau forestier;
2. Stuprit pastoral pentru ridicarea produciei agricole (fructe i semine), prin
polenizarea culturilor agricole entomofile;
3. Stuprit pastoral pentru meninerea capacitii de lucru a familiei de albine, n
perioada cnd flora melifer lipsete sau este foarte slab n raza vetrei de stupin
permanent.
4. Stuprit pastoral n diferite scopuri indirect productive ca, evitarea de zone infestate
etc.

Page 21

n funcie de zona de deplasare (distana de deplasare), apicultorii pot practica 3 tipuri de


stuprit pastoral:
1. Stuprit pastoral local;
2. Stuprit pastoral regional;
3. Stuprit pastoral naional;
Metode si mijloace de practicare a stupritului pastoral. Indiferent de tipul de stuprit
pastoral practicat, vatra de stupin pastoral se obine numai n baza Autorizaiei de Stuprit
Pastoral (ASP) eliberat de Comisia Judeean de Baz Melifer i Stuprit Pastoral, la
solicitarea scris a apicultorului. Termenul i condiiile pentru depunerea cererilor de solicitare a
repartiiei de baz melifer sunt prevzute n anexa nr. 1b din Legea apiculturii nr. 89 din 28
aprilie 1998 republicat n 2010.
Aciunea de stuprit pastoral comport 2 etape distincte:
1.
Pregtirea stupritului pastoral, care const n pregtirea temeinic a apicultorului.
Aciunea de stuprit pastoral cuprinde o serie de aspecte organizatorice, tiinifice, tehnice i
economice, iar n cazul nerespectrii regulamentului privind organizarea aciunii de stuprit
pastoral, a normelor sanitar-veterinare, a codului silvic sau a oricrui reglementri legale n
vigoare, se aplic sanciuni. Planul deplasrii n pastoral trebuie pregtit din vreme, stabilind
numrul de stupi ce vor fi transportai, vetrele temporare, procurarea mijloacelor i a
documentelor de transport cu respectarea legislaiei n vigoare, efectuarea tratamentelor antivarroa etc.
2.
Executarea stupritului pastoral, care const n pregtirea stupilor pentru transport
i executarea transportului.
Transportul stupilor se practica n doua forme: cu stupii vrsai, transportai cu ajutorul
camioanelor, remorci sau semiremorci tractate sau cu ajutorul pavilioanelor apicole special
amenajate, existnd n acest sens o multitudine de tipuri si variante specializate si autorizate
pentru aceasta operatiune.
Deplasarea familiilor de albine n pastoral se va efectua numai pe baza autorizaiei de stuprit
pastoral, nsoit de carnetul de stupin.
Pe ntreaga perioad de deplasare i amplasare a stupinei, apicultorul este
rspunztor de respectarea normelor privind:
distana dintre stupine
ncrctura la hectar,
respectarea direciei de zbor a stupinelor amplasate anterior,
Apicultorul are obligaia de a informa, n scris, Consiliul local pe raza cruia este situat
vatra de stupin pastoral, n cel mult 24 de ore de la instalarea pe vatr, asupra locului
exact, perioadei de edere, numrului familiilor de albine amplasate, ct i cu privire la
datele personale de identificare unde poate fi anunat n cazul efecturii tratamentelor
fitosanitare cu substane chimice.
n teren, vatra de stupin temporar trebuie s fie nsoit de un panou pe care vor fi trecute
urmtoarele date: datele de contact ale deintorului de stupi (nume i prenume, adresa, numr
de telefon), numrul de stupi aflai pe vatr temporar, numrul de nregistrare obtinut de la
direcia sanitar-veterinar i numrul autorizaiei de stuprit pastoral.

Page 22

V. STUPI SI PRINCIPALELE ECHIPAMENTE APICOLE


Stupul - este cel mai important echipament apicol cu rol de adpost pentru familia de albine, fiind
necesar pentru depozitarea rezervelor de hran, realizarea recoltei, dar i pentru transportul
acetora in vederea valorificarii culesurilor de productie.
o Stupul trebuie s se caracterizeze prin simplitate n construcie pentru a fi uor de mnuit i
transportat.
o Acesta va avea o capacitate necesar dezvoltrii familiei de albine n perioadele de vrf din lunile
mai-iunie, pentru depozitarea rezervelor de hran- miere i pstur- i pentru depozitarea recoltei.
o Elementele sale trebuie sa permita dezvoltarea si mentinerea conditiilor de microclimat necesare
cuibului
o Principalele pri componente sunt: fundul, corpul, podisorul, capacul, diafragmele i ramele.
Principalele tipuri de stupi utilizate in Romania.
Aceste tipuri de stup au la baz o serie de diferene care sunt n special legate de dimensiunile
ramei astfel:
o la tipul multietajat (cu rama ME) - dimensiunea ramei este de 435x230 mm;
o la tipul vertical cu magazine (cu rama Dadant) - dimensiunea ramei este de 435x300 mm si
magazine de recolta cu dimensiunea ramei de 435x160mm;
o la tipul orizontal (cu rama Dadant) dimensiunea ramei este de 435x300 mm.

Sistemul orizontal i sistemul vertical de practicare a stuparitului


Sistemul vertical
Este cel mai practicat sistem la ora actual datorit avantajelor acestuia ce in n special de
manevrarea stupilor pentru transportul acestora n valorificarea culesurilor (pastoral).
Sistemul vertical valorific capacitatea abinelor de a se dezvolta mai bine i a-i forma rezerve
mai uor pe vertical dect pe orizontal.
Sistemul orizontal de ntreinere a albinelor este practicat n general cu tipul de ram Dadant, in general
in cadrul stuparitului stationar, n timp ce sistemul vertical de ntreinere este practicat att cu tipul
Dadant de ram si magazine de recolta ct i cu tipul ME (multietajat), ultimul sistem fiind denumit i
sistem de ntreinere multietajat (ME).
Pe baza acestor sisteme de lucru s-au dezvoltat trei tipuri de stupi:
1. stupul orizontal (cu ram tip Dadant);
2. stupul vertical (cu ram tip Dadant) si magazin de recolta (1/2 din rama Dadant);
3. stupul multietajat (cu ram tip ME -multietajat).

Page 23

1. Stupul orizontal (cu ram tip Dadant), are urmtoarele caracteristici generale:
Are form paralelipipedic cu urmtoarele dimensiuni exterioare (incluznd i capacul) de 934x604x
428mm i o greutate cnd e gol de 41 kg.
Este alctuit din corpul stupului, un capac i un fund prevzut cu urdini i bloc de urdini, 20 de
rame, doua diafragme, podiorul realizat din 6 scndurele i o sit de ventilaie pentru aerisire sau
transport.
Utilizarea acestui tip de stup are avantajul unei bune capaciti pentru dezvoltarea familiei de albinei cu
o singur matc fiind astfel pretabil mai ales pentru stupritul staionar.
2. Stupul vertical (cu ram tip Dadant) este un tip de stup foarte utilizat n Romania deoarece
ntrunete avantajele legate de stupritul pastoral, dar i cele legate de o bun dezvoltare a familiei, de
depozitare a rezervelor de hran pentru o bun iernare date fiind condiiile mai dificile legate de
perioada de iernare din ara noastr. Stupul vertical Dadant este alctuit din urmtoarele componente:
Corpul de stup cu capacitatea de 10 rame de dimensiuni de 435x300 mm,
unul sau dou magazine (caturi de stup), fiecare magazin avnd dimensiunile reduse la
jumatate dintr-un corp,
fundul de stup,
podiorul,
capacul,
doua diafragme,
blocul de urdini pe toat limea stupului prevzut cu dou deschideri,
rama cadru pentru tava hrnitor.
rama de ventilaie pentru transport,
gratie de matc,
podiorul prevzut cu izgonitor de albine,
fundul antivarroa (soclul antivarroa) -cu plas de srm (pentru ventilaie) i cu tvi
pentru colectarea acarienilor varroa czui.
Cu excepia corpurilor, ramelor i magazinelor, celelalte elemente pot fi utilizate i pentru stupii
multietajai, de aceea nainte de a ncepe o investiie n acest echipament este foarte important
analizarea avantajelor i dezavantajelor modelului de stup pe care dorim sa-l adoptm n practic.
3. Stupul multietajat. Practicat pe scar larg n toat lumea, n special n zonele cu clim mai cald
acest tip de stup este preferat n ntreinerea coloniilor de albine deoarece permite o dezvoltare mai
rapid a familiei de albinei i o manipulare mai facil a acestora n special n sistem industrial.
Deosebirea major fa de tipul Dadant este c acesta are o dimensiune a ramei mai mic (435x230
mm), de unde i uniformizarea mrimii corpurilor, de cele mai multe ori se menioneaz ca fiind un
sistem unde se lucreaz cu corpul i nu cu rama.
Avantajul stupilor verticali de la noi consista si in faptul ca magazinele si corpurile de productie
sunt interschimbabile intre cele doua tipuri (verticali si ME).
Tipuri de stupi din Romania
Multietajat
(rama 3/4)
Grosime
20 mm
perete
Lungime
490 mm/450mm
(ext/int)
Latime
420 mm/380mm
(ext/int)
Inaltime
245 mm
corp

Vertical
(rama 1/1)

Orizontal
(rama 1/1)

20 mm

20 mm

Magazin
(rama 1/2)
20 mm

490 mm/450 mm

490 mm/450 mm

420 mm/380 mm

420 mm/380 mm

310 mm

310 mm

Page 24

170 mm

Rama 3/4
Inaltime

230 mm

Rama 1/1

Rama 1/2

300 mm

160 mm

Soclul antivarroa.
O mentiune special trebuie acordata acestui element deoarece are o importanta deosebita in
managementul stupinei in special in ceea ce priveste metodele alternative de combatere antivarroa:
Permite monitorizarea gradului natural de infestare a familiilor de albine cu Varroa ca urmare a
caderii naturale a acestora pe soclu, motiv pentru care mai este denumit si fund de control;
Permite monitorizarea eficientei unor tratamente prin evaluarea numarului de acarieni cazuti in
timpul tratamentelor specifice si dupa tratamente pentru a evalua eficienta acestora sau nivelul de
infestare in orice moment al anului, dar si aplicarea tratamentelor adecvate.
Prin ungerea unei folii de hartie sau alt material cu grasime (vaselina etc) care se amplaseaza pe
tavita fundului, acarienii raman lipiti pe aceasta si pot fi numarati pentru evaluarea nivelului acestora
sau eficientei unor tratamente.
Permite o ventilatie naturala a stupilor in general si in special in perioadele cand stupii sunt
transportati in pastoral.
Usureaza tratamentul cu Varachet (sau alte substante care se aplica prin fumigatii), fitilele putand fi
puse direct pe tabla din constructia acestuia;
Utilizarea soclului anti-varroa este metoda simpla, economica si durabila in combaterea varroozei
dat fiind faptul ca aproximativ 20-40 % din parazitii existenti pe albinele adulte cad si mor pe fundul
de stup.

Constructiv se realizeaza prin inlocuirea podetului de scandura a fundului clasic, cu o plasa de


sarma (ochiuri de 3 mm). Sub aceasta culiseaza pe toata suprafata o tava de tabla zincata, care poate
obtura partial sau total deschiderea realizata de plasa. Peste aceasta tablita apicultorul poate aseza o
folie de hartie alba, care se unge cu vaselina si care poat fi utilizata in numararea acarienilor.

Alt inventar apicol: pintenul apicol, scrarul, scaunul apicol, ldia pentru transportat rame,
roinia, cruciorul apicol, gratiile de urdini, hrnitorul, cutile pentru mtci, adptorul, cntarul de
control, dulapul pentru pstrarea fagurilor si altele.
Pentru manipularea familiilor de albine apicultorul mai are nevoie de un echipament special
care sa-l protejeze contra nepturilor de albine ce const n: combinezon apicol, masc apicol, mnui,
afumtor. Pentru manipulri ale corpurilor i ramelor apicultorul are nevoie deasemenea de o dalt
apicol i de peria apicol.
Inventarul stupinei trebuie s in cont de numrul stupilor si de scopul urmrit de apicultor!

Page 25

Pentru transportul n pastoral al stupilor n sistem vertical se practic diferite sisteme de fixare a
corpurilor suprapuse,
- introducerea unor tije prin nite guri practicate la nivelul corpurilor;.
- limitarea miscarii corpurilor prin fixarea unor coltare de metal la nivelul de imbinare a celor doua
corpuri;
- fixarea pe paleti si remorci cu chingi speciale.
n Romnia se practic diverse sisteme de transport a stupilor (furgoane, camioane, tractoare sau
remorci) care in general se bazeaza pe incarcare si descarcare manuala.
Principalele sisteme de transport:
sistemul pavilionar, n care stupii sunt amplasati ntr-un pavilion stupina containerizata
mobila, care poate fi tractat de diferite mijloace de transport (tractor, camion etc.).
un alt sistem care devine din ce in ce mai practicat in Romania este sistemul paletizat de
transport a stupilor (paletii avand diverse capacitati), prin incarcare si descarcare
mecanizata (macara sau/si stivuitor).
De perspectiva la noi in tara sunt si containerele modulare apicole, independente de sasiul
mijlocului de transport, transportate cu ajutorul camioanelor prevazute cu carlig hidraulic.
Pentru descapacirea ramelor.
In descapacirea manuala este necesara furculia de descapacit, cuitul de descpcit, un recipient
(cuva) cu suport pentru ramele de descapacit.
Pentru descapacirea automata sau semiautomata se folosesc masini dotate cu dispozitive de taiere a
fagurilor sub capaceala, prevazute ca de exemplu cu cutite rotative sau vibrante incalzite sau nu.
Pentru extracia mierii este necesar in primul rand de un extractor care, n funcie de necesiti
poate avea diferite capaciti n funcie de numrul de rame pe care poate sa-l extrag la o centrifugare;
extractorul poate fi cu acionare manual, semiautomata si automat.
Toate, ns, utilizeaz ca principiu fora centrifug obinut prin rotaia ramelor la diferite viteze
de aceea acestea se mai numesc i centrifugi. Datorit forei centrifuge mierea din celulele
fagurilor este proiectat nafar, fiind preluat de pereii extractoarelor i se scurge pe la baza
centrifugii n recipiente specifice.
Ramele sunt amplasate n lcauri speciale, iar n funcie de poziia ramelor n timpul
centrifugrii exist centrifugi tangeniale, radiale si reversibile sau in functie de pozitia axului
care poate fi vertical sau orizontal. Aceste extractoare daca sunt manuale pot fi echipate cu
antrenare electrica si prevazute cu comanda automata sau semiautomata pentru intreg ciclu de
extractie.
Sistemele moderne de extractie, de mare capacitate, cuprind linii tehnologice complete de care
cuprind maini automate de descpcit i extracie si care pot lucra fie cu rame, fie cu corpuri
intregi cu rame.
De menionat c toate aceste echipamente i utilaje trebuie s fie realizate din materiale agreate
de industria alimentara.
Alt inventar necesar in extractie: Pentru filtrarea si imbutelierea mierii sunt necesare site (filtre de
inox, plastic alimentar) de strecurat mierea si recipiente de diverse volume de uz alimentar- inox sau
plastic alimentar. Capacitatea si calitatile echipamentelor apicole sunt variate, apicultorul realizand
investitii n funcie de necesitile de exploatare si productie.

Page 26

Unelte i dispozitive pentru obinerea, extracia i condiionarea cerii: rama clditoare,


topitorul de cear cu abur, topitorul solar, pres pentru cear.
Unelte i materiale pentru creterea mtcilor: rame port-botci (ramele de cretere), izolatoare,
rame de eclozionare, pe care sunt inute cutile pentru eclozionare de tip Nicot, Zander, Titov, ablon
pentru botci, ipca de cretere (lea), dopuri de cretere, rame port-botci, suport-botc, custi pentru
introducerea i transportul mtcilor.
Atelierul stupinei este spatiul necesar in functie de dimensiunea si activitatea stupinei si trebuie sa
asigure conditii specifice pentru depozitarea materialelor si activitatile specifice in stupina.

Page 27

SECTIUNEA 3 - RECOLTAREA SI VALORIFICAREA


PRODUSELOR APICOLE
I. CALITATEA MIERII DE ALBINE I A ALTOR PRODUSE APICOLE DESTINATE
CONSUMULUI UMAN

I.1 CALITATEA MIERII DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN


Mierea reprezint produsul realizat de albine exclusiv din nectarul florilor sau din sucurile dulci
culese de albine de pe anumite specii de plante, substane pe care albinele le culeg, le pelucreaz, le
mbogesc cu substane proprii i le depoziteaz n celulele fagurilor. n funcie de materia prim
utilizat de albine pentru producerea mierii nu exist dect dou tipuri de niere: floral si man.
Mierea floral poate fi monofloral, atunci cnd provine de la o singur specie de plante
nectarifer (mierea de salcm, tei, floarea soarelui etc, sau polifloral cnd necarul provine de la mai
multe specii de plante). Nectarul este un lichid dulce secretat de glandele nectarifere care se gsesc n
florile unor specii de plante i care provine din seva plantelor ca urmare a unor procese complexe de
sintez i secreie.
Mierea de man (impropriu zis miere de pdure, miere de brad, miere de rou) provine din
sucurile dulci (mana) recoltate de albine de pe anumite pri ale plantelor (altele dect glandele
nectarifere), rezultate n urma metabolismului unor insecte (afide, psilide, coccide sau lecanide) care
paraziteaz anumite specii de plante (arbori i arbuti), consum seva i excret mana.
Mierea este principalul produs al apiculturii, apreciat att pentru nsuirile sale nutritive, ct
i pentru efectele sale terapeutice.
Mierea de albine este unul din produsele cele mai complexe din punct de vedere biologic, n
compoziia creia exist substane foarte importante pentru organismul uman.
Compoziia chimic a mierii.
n general mierea conine un procent variabil de ap n jurul valorii de 17% i substan uscat 83
% din care zaharurile reprezint 80% i 20%, minerale, vitamine, enzime, polenuri.
Glucidele preponderente sunt fructoza (38,2 %) i glucoza (31,3 %) care sunt hexoze ce pot fi
absorbite cu uurin de ctre organism. Alte glucide prezente n miere sunt: maltoza (7,3 % n mierea
de nectar i respectiv 10,3 % n mierea de man) care este o diglucid compus din dou molecule de
glucoz, zaharoza (max. 5 % n mierea de nectar i respectiv max. 10 % n mierea de man) este o
diglucid compus dintr-o molecul de glucoz i una de fructoz.
Vitaminele care se regsesc n miere sunt: B1, B2, B3, B4, B5, piridoxina (vit. B6),
cianocobamida (vii Bl2), acid folic, acid ascorbic (vit. C), vitamina A, vitamina D, tocoferol (vit. E) i
urme de vitamina K. Aceste vitamine sunt n cantiti foarte reduse, de aceea, pentru satisfacerea
necesarului de vitamina C exclusiv din consumul de miere, ar fi necesar un consum zilnic ntre 2,5 - 3
kg miere.
Mineralele care se regsesc n miere sunt: calciu, cupru, fier, magneziu, mangan, fosfor, potasiu,
sodiu, zinc etc., acestea variaz ntre 0,25-0,50 %, maxim pentru mierea de flori i pn la maxim 0,85
% pentru mierea de mana. Pentru asigurarea necesarului zilnic de minerale exclusiv din consumul de
miere, ar fi necesar un consum ntre 0,5 1,5 kg miere. Mierea este alctuit n principal din glucide i
ap. Cele mai multe sortimente de miere au aproximativ 82,4 % glucide i 17,1 % ap.
Ca aliment mierea este o surs de carbohidrai, uor digestibil, natural.

Page 28

Caracteristicile organoleptice ale mierii


1. Consistena - mierea extras are o consisten fluid, cu o vscozitate diferit n funcie de
coninutul n ap: fluid-subire (20% ap) i fluid-groas (16-17%). Mierea de man are n general o
consisten fluid-cleioas, iar mierea de iarba neagra are o consistenta gelatinoasa datorit
compoziiei specifice.
2. Culoarea mierii difer n funcie de originea botanic a mierii, fiind determinat de pigmenii
vegetali, i poate varia de la galben foarte deschis-transparent (salcm), chihlimbariu (poliflor,
floarea soarelui, tei) i pn la maroniu nchis sau chiar negricioas (man).
3. Aspectul mierii este transparent strlucitor n stare fluid, opalescent cnd a nceput procesul de
cristalizare sau cristalizat cnd acest proces s-a finalizat.
Cristalizarea mierii este un proces natural la majoritatea sorturilor de miere!
4. Gustul i aroma depinde de originea botanic a mierii i de coninutul n diverse zaharuri care au
putere diferit de ndulcire. De exemplu fructoza este cu 73% mai dulce dect glucoza. Este cazul
mieii de salcm. Aroma mierii depinde n general de coninutul n uleiuri eterice provenite din
nectarul plantelor. Mierea de man care nu are uleiuri eterice din flori are o aroma specific.
OBINEREA I RECOLTAREA MIERII
Producerea mierii de ctre albine reprezint un proces complex care cuprinde mai multe etape:
- recoltarea nectarului,
- prelucrarea enzimatic,
- reducerea cantitii de ap.
Prelucrarea nectarului ncepe chiar din timpul recoltrii nectarului cnd nectarul preluat n gu este
mbogit cu saliv bogat n enzime zaharolitice, cantiti mici de polen i alte substane specifice.
Finalizarea transformrii nectarului n miere se produce n stup unde albina culegtoare transfer
nectarul recoltat altei albine care la rndul ei transfer mai departe nectarul altor albine, iar prin
procesul de regurgitare-ngurgitare, nectarul se mbogete permanent cu echipament enzimatic,
dup care este depus n celule unde se definitiveaz procesul de maturare.
Prelucrarea enzimatic prin ngurgitare-regurgitare poate continua pn ce aproximativ 90% din
zaharuri ajung sub form de zaharuri simple (monozaharide).
Prelucrarea enzimatic a mierii conduce la transformarea unor zaharuri complexe din nectar
(dizaharide, polizaharide) n zaharuri simple (glucoz i fructoz) cu ajutorul enzimelor secretate de
albine, transformnd astfel nectarul ntr-un produs usor digestibil de ctre albine i conservabil.
Ca urmare a prelucrrii enzimatice i a prelucrrii hidrice de catre albine, mierea devine un
produs stabil i concentrat care permite depozitarea acestuia pe o perioad mai mare de timp.
Dup aceast etap are loc concentrarea nectarului prelucrat pentru a reduce coninutul apei pn
la un nivel care i asigur conservarea. Acest proces se realizeaz prin ventilaia energic produs de
albine cu ajutorul aripilor, asigurarea unei temperaturi ridicate (35C) mprtierea mierii pe o suprafa
mai mare a fagurelui prin umplerea treptat a celulelor timp n care se produce deshidratarea pn la cel
mult 20% ap. Dup aceast etap albinele acoper celulele prin cpcire cu un strat de cear.
Din punct de vedere practic aceste explicaii sunt foarte importante pentru a asigura
calitatea mierii extrase deoarece trebuie avut n vedere ca extracia mierii s se fac numai dup
ce acest proces de maturare este ncheiat i anume cnd fagurii cu miere sunt cpcii n cea mai
mare parte (1/3 din suprafaa acestora).

Page 29

RECOLTAREA SI CONDITIONAREA MIERII cuprinde mai multe etape:


1. Recoltarea fagurilor cu miere din stup. Momentul optim pentru recoltarea fagurilor este atunci
cnd acetia sunt cel putin cpcii 1/3. acest fapt indic apicultorului c mierea este maturat n
proporie ct mai mare, deci coninutul apei este adus la valoarea necesar conservrii acesteia.
recoltarea fagurilor din stup necesit eliminarea albinelor de pe acetia care se face prin
scuturare i periere cu o perie apicol special sau prin alte metode utilizate n special n
apicultura profesionist;
folosirea de podioare speciale prevzute cu un dispozitiv prin care albinele pot iei dar nu
mai pot reintra (izgonitoare de albine) care pot fi montate peste corpurile de baz cu cel puin
o zi nainte este un sistem practicat n sistemul vertical de ntreinere;
folosirea unor suflante de aer pentru indepartarea albinelor dintre rame.
folosirea unor substane repelente pentru albine. Acestea trebuiesc utilizate cu precauiile
de rigoare atat pentru apicultor ct i pentru a nu polua mierea sau ceara.
- Fagurii recoltai sunt preluai n ldie speciale sau n corpuri de stupi i sunt adui ct mai repede n
camerele de extracie.
- Este foarte important temperatura n momentul extraciei deoarece la 20 C mierea este de 3
ori mai vscoas dect la 30C.
2. Extracia propriuzis a mierii se poate face n spaii special amenajate, fie n cadrul stupinei fie n
alte locatii. Pentru extracie sunt utilizate extractoare de diferite capaciti i moduri de funcionare.
Etapa prealabil extraciei este descpcirea fagurilor cpcii.
Descapacirea este operatia de inlaturare a capacelului subtire de ceara cu care albinele
acopera inchid fiecare celula cu miere maturata.
Descapacirea se realizeaza cu ajutorul unor unelte specifice (furculia de descpcit, cuit de
descpcit incalzit sau nu) sau utilaje specifice de descpcit automate, n funcie de capacitatea i
dotarea stupinii. Totodat pentru descpcire este utilizat o tav sau o cuv special prevazuta cu
sit de scurgere a mierii, unde este recoltat cpceala i mierea poate fi separat pentru a fi
recuperat.
Indiferent de metoda utilizat odata cu eliminarea cpcelelor se preia si o cantitate
semnificativa de miere. Aceasta poate fi separat prin utilizarea mai multor metode:
filtrare prin cadere libera si presare,
centrifugare in centrifugi speciale,
topire la temperatura controlata pentru ca mierea sa nu i piarda proprietatile.
Extractia propriuzisa se realizeaz ajutorul unor extractoare (centrifugi) specifice. Fagurii introdusi
in extractor in lacasuri speciale sunt rotiti manual sau automat la anumite viteze (de ex. 300
rotatii/min), iar mierea iese din faguri pe peretele cilindric al extractorului dupa care se scurge printro deschidere de la baza acestora, in bazine sau recipiente pentru a fi preluata manual sau prin pompe
in maturatoare.
3. Conditionarea mierii.
Mierea de albine este un produs natural complex rezultat din recoltarea nectarului sau altor
sucuri dulci, fiind imbogatit de catre albine cu substante proprii. Fiind un produs natural, mierea
trebui sa-si pastreze acest atribut de la recoltare pana la consum.
Spre deosebire de alte produse procesate mierea si celelalte produse apicole de importanta
alimentara nu sufera transformari substantiale conform definitiei privind procesarea.
Definitia procesarii: Orice proces ce modific substanial produsul iniial, incluznd nclzirea,
afumarea, srarea, maturarea, uscarea, marinarea, extracia, extrudarea sau o combinare a acestor
procese).
Definitia conditionarii: Operaie prin care un material, un produs, etc. este adus ntr-o anumit
stare de umiditate, de temperatur, de puritate, etc.

Page 30

Ca urmare, mierea de albine si celelalte produsele apicole cu valoare alimentara sunt supuse
doar unor operatiuni de conditionare prin care calitatile naturale nu sunt afectate de procese
tehnologice.
Cu alte cuvinte prin conditionarea mierii se urmaresc cateva operatiuni care au in vedere
punerea pe piata a unui produs natural, cu un aspect cat mai atractiv, in conditiile mentinerii
calitatilor initiale ale acestuia!
Principalele aspecte ce ridica probleme in obtinerea si conditionarea mierii sunt:
umiditatea excesiva!
bulele de aer aparute in procesul de extractie, umplere a recipientelor si pompare!
particulele de ceara, resturi de faguri si albine si alte impuritati din timpul extractiei!
procesul de cristalizare care, desi natural, nu ofera un aspect comercial produsului imbuteliat!
Ca urmare principalele operatiuni de conditionare a mierii pe care le pot aplica producatorii
primari din apicultura sunt:
1. Prefiltrarea (strecurare)
2. Limpezirea (decantarea)
3. Filtrarea (in cazul unor cantitati mari pentru marii producatori)
4. Deshidratarea (dezumidifcarea) -daca umiditatea este mai mare de 20%
5. Decristalizarea (prelichefiere/lichefierea) mierii cristalizate -daca este cazul
6. Cupajarea si omogenizarea (in cazul unor cantitati mari/pentru marii producatori)
7. Imbutelierea si etichetarea.
Mierea extrasa poate fi supusa unui proces de prefiltrare prin amplasarea unui filtru din inox sau
material plastic alimentar in momentul scurgerii mierii din centrifuga in recipiente.
Mierea extrasa si prefiltrata se pune in diverse recipiente de stocare (maturatoare) de diverse
dimensiuni (in functie de capacitatea de exploatare) si este lasata 1-2 zile pentru decantare.
In unitatile mai mari de conditionare exista recipiente de dimensiuni mai mari denumite maturatoare,
realizate din inox care asigura limpezirea mierii, astfel ca impuritile s se separe deasupra i mierea
s poat fi preluat ct mai curat pentru mbuteliere n borcane sau butoaie.
n cazul cnd mierea s-a recoltat cu un procent de ap peste limitele admise (20 %) mierea este
preluat n vase i supus procesului de dezumidificare n camere speciale cu temperatur i alte
condiii controlate (asa numitele camere calde) sau/si prin intermediul unor instalatii de
dezumidificare. Procesul are in vedere evitarea fermentarii mierii. Aceasta etapa poate fi evitata daca
fagurii cu miere sunt recoltati cand sunt cel putin 1/3 capaciti.
In cazul mierii cristalizate n recipientele de stocare, pentru a fi mbuteliata, este necesara
lichefierea mierii prin incalzire in conditii de temperatura controlata. Decristalizarea este una din
cele mai importante operatiuni careia apicultorul trebuie sa-i acorde o atentie sporita pentru pastrarea
integritatii componentelor naturale ale mierii. O decristalizare necorespunzatoare conduce la
cresterea HMF, un compus rezultat din descompunerea fructozei, dar si la distrugerea enzimelor si a
altor substante biologic active care sunt termolabile. Cea mai utilizat metod este incalzirea mierii
in camere termostat la temperatura de 45C timp de 24-48 h.
Pentru eliminarea neajunsurilor legate de cristalizare sau de recristalizarea mierii se poate aplica o
metoda de cristalizare fina (apreciata de consumatori) prin obtinerea mierii creme, mierea lichefiata
find supusa unui procedeu de recristalizare dirijata (procedura Dyce).
Pentru a satisface anumite cerinte ale pietii mierea provenita din mai multe recolte (surse) poate fi
supusa procesului de amestecare (cupajare) si omogenizare. Aceasta masura se aplic mai des in
cazul mierilor poliflore si in general in cazul marilor conditionatori.
Imbutelierea are loc in recipiente de dimensiuni mici de calitate alimentara asigurand pe eticheta
mentiunile obligatorii. In acest context, pentru a fi mai aproape de definitia mierii si pentru a fi
recunoscuta de catre consumator ca un produs natural, nemodificat prin nici o operatiune a procesarii
(cf. definitiei procesarii), directa sau indirecta, este important ca mierea produsa si ambalata de

Page 31

apicultor sa poata fi etichetata cu mentiunea de ex. miere conditionata la stupina, de catre


apicultor;

Page 32

I.2 CALITATEA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN


Polenul = gruncioarele microscopice care se afl pe anterele florilor n sculeii de polen i care la
maturitate se deschid pentru a-l elibera i fecunda partea feminin a florilor speciei respective.
Polenul recoltat de albine reprezint acel polen recoltat de pe anumite plante care au caracteristici
specifice pentru polenizarea cu insecte i care se numesc entomofile.
Polenul are aspectul unei pulberi fine i vzut la microscop acesta are forme i dimensiuni diferite
specifice plantelor de origine. Aceasta caracteristic ajut la identificarea plantelor de provenien a
polenurilor, iar domeniu de studiu se numete palinologie.
Polenul reprezint o sursa valoroasa de proteine, vitamine, enzime, minerale i alte elemente
nutritive eseniale pentru procesele biologice din familia de albine:
Polenul este bogat n proteine, aminoacizi, lipide, glucide, vitamine, sruri minerale.
n mod special proteinele i vitaminele se gsesc din abunden. Dintre vitamine menionm
vitaminele C, B1, B2, B6, PP, D, acid folic etc.
Din punct de vedere nutriional, polenul definit ca super-aliment - i derivatul su natural
pstura, contribuie n mod esenial n alimentaie prin elemente nutritive de baz care i dovedesc
valoarea n numeroase situaii.
OBTINEREA POLENULUI RECOLTAT DE ALBINE
Albinele recolteaz polenul prin micri i aciuni specifice i l aduna sub form de ghemotoace de
polen pe picioruele posterioare ntr-o formaiune anatomic specific-corbicula.
La un zbor, o albin culegtoare de polen aduce n stup cca 10 mg de polen, iar cantitatea de polen
strns ntr-o zi este de cca 0,6 g polen.
Greutatea celor dou ghemotoace de polen pe care albina le transport la stup este n medie de 5-7
mg i poate ajunge pn la 15 mg, n funcie de sursa de polen, condiii de vreme i alte variabile.
Tehnologia recoltarii polenului se bazeaz pe particularitatea biologic a albinelor de a aduna
polenul de la flori, de a-l transporta pe couletele picioruelor posterioare ale albinelor culegtoare i de
a-l acumula n stup, adic de a-l nmagazina instinctiv ca rezerv de hran la fel ca i n cazul mierii, n
perioadele cnd natura l ofer.
1. Polenul recoltat de albine este depozitat n fagurii din stup i odat cu depozitarea, acesta este
mbogit cu diverse substane specifice i presat n celule pentru ca acesta s poat fi conservat pe o
perioad lung de timp.
2. Dup depunerea n celule acesta sufera o serie de transformri biochimice rezultnd aa numita
pstura care i asigur att conservarea ct i o mai buna digestibilitate.
Diferitele tehnici de recoltare a polenului realizate pn n prezent se refera la obinerea
polenului proaspat recoltat de albine, nainte ca acesta sa fie depozitat n faguri.
Trebuie spus c perioada de recoltare a polenurilor de catre albine este februarie i pn n
octombrie, dar perioada de recoltare a polenului cu colectoare specifice este limitat la perioada
de abunden a acestuia: aprilie-iunie.
Polenul recoltat poate fi monocrom dac provine de la aceeai surs (specie) polenifera sau de
diverse culori cnd acesta este poliflor, cel mai adesea portocaliu i galben, dar poate fi i negru,
violet sau rou.

Page 33

Factorii care influeneaz recoltarea polenului i deci producia acestuia:


flora polenifer existent
calitatea i atractivitatea polenurilor
puterea familiei de albinei i starea fiziologic a acesteia (cantitatea de puiet necpcit)
nsuirile genetice ale coloniilor
prezena rezervelor de pstur n stup
condiiile de vreme
tipul de colector
Cantitatea total care poate fi recoltat n timpul unui sezon activ poate fi ntre 10 i 30 kg de
polen n funcie de factorii enumerai mai sus.
Toate metodele de producie a polenului au la baz urmatorul principiu: albinele culegtoare la intrarea
n stup sunt obligate sa treac printr-un dispozitiv, denumit placa activ, care determin dislocarea
ghemotoacelor de polen de pe membrele posterioare, i acumularea acestora ntr-un spaiu colector,
inaccesibil albinelor.
Dispozitivele de recoltare a polenului de la albine se numesc colectoare de polen sunt alcatuite din 3
prti:
1. un dispozitiv prin care trece albina i determin dislocarea polenurilor din couletele de polenplaca activa.
- o plac activ este o plac prevzut cu perforaii specifice, astfel nct la trecerea prin ea,
ghemotoacele de polen se pot desprinde de pe membre.
- cea mai folosita fiind placa injectat din polietilen cu perforaii circulare de 5mm.
- placa activ pote fi reglat pe dou poziii: poziia de lucru cnd albinele culegtoare sunt obligate sa
treac prin ea, sau poziia de repaos cnd aceasta este rabatat pentru ca albinele sa treac liber n stup
cnd nu se dorete colectarea polenului, iar colectorul trebuie sa rmn montat pe stup.
2. sertraul pentru polen. Reprezint componenta colectorului n care se strnge polenul. El este
acoperit cu o sit rar prin care ghemotoacele de polen pot trece dar nu i albinele, iar la partea
inferioar este prevazut cu o sit care sa permit aerisirea polenului. Acesta trebuie sa fie uor de preluat
pentru a-l goli i cura.
corpul propriuzis reprezint cadrul de susinere a plcii active i a sertraului i care permite
ataarea de stup fr a perturba activitatea albinelor de zbor.
Unele modele prezint orificii laterale de 6,5 mm pentru ieirea trntorilor, deoarece acetia pot
uneori bloca intrarea albinelor la urdini.
Colectoarele de urdini sunt prevazute cu cleme de agare i cu un ecran de protecie (copertina) la
10 cm deasupra colectorului care ferete polenul strns de aciunea factorilor de vreme (razele
soarelui, ploaia, roua, praful etc)
Modele de colectoare n funcie de amplasarea acestora:
1. colectoare de exterior - amplasate n afara stupului pe peretele frontal n fa urdiniului;
2. colectoare de interior amplasate n interiorul stupului:
3. colector amplasat sub stup: ncorporat n soclul stupului sau amplasate ntre corp i soclu.
4. Colector amplasat deasupra stupului - sub capac.

Page 34

Atentie la contaminarea polenurilor n colectoarele amplasate aproape de sol, unde i


umiditatea este mult mai mare!
Colectoarele amplasate ntre corpuri sau deasupra stupului, sub podisor sau capac, asigura o
contaminare mai redusa, golirea acestora se poate face mai rar i se preteaz n special la stupine care nu
pot fi vizitate zilnic.
Cateva specificaii privind modul de folosire a colectorului:
montarea colectorului se va face numai pe colonii sntoase care au cel puin 5-7 rame cu puiet i
doar pe perioada de abundena de polen ( n general aprilie-iunie);
n perioada marilor culesuri de nectar nu se folosesc colectoarele de polen pentru a nu deranja
trecerea albinelor i a afecta astfel producia de miere
montarea colectorului se face de regul seara dup ncetarea zborului sau cu cteva zile nainte, fr
ca plcile active sa fie pe poziia de lucru; acestea vor fi activate cnd se dorete colectarea
polenului.
cnd au loc tratamente fito-sanitare n arealul de cules nu se vor monta colectoarele pe poziia de
lucru;
asigurarea trecerii trntorilor prin orificii laterale speciale sau o dat pe sptmn. acetia sunt lsai
s treac prin suspendarea activitii colectorului
asigurarea golirii zilnice a sertraului cu polen (0,2-0,5 kg la colectoarele exterioare de urdini i ~1
kg la celelalte tipuri).
meninerea cureniei colectoarelor
Condiionarea i pstrarea polenului recoltat:
Polenul este un produs natural care n mod normal conine i o anumit cantitatea de apa, unele
impuriti, dar i o serie de contaminani din natur, fiind foarte higroscopic.
1. Cernerea se realizeaz cu ajutorul unor site manuale sau mecanice i are scopul de a alege
impuritile (fragmente din corpul abinelor, cristale de zahar, resturi de ceara, capete de srme, praf) dar
i de a selecta polenul dup anumite dimensiuni ceea ce i asigur un aspect comercial mbuntit.
2. Conservarea are rolul pstrrii calitii acestuia pn la valorificare i consum. O metod de
conservare are la baza eliminarea excesului de umiditate pn la un coninut minim de 8-10% prin
uscare.
3. Uscarea poate avea o faz de preuscare sau nu.

Page 35

- Unii apicultori pot usca polenul deasupra stupilor, sub capacul stupilor, ntinzndu-l pe straturi
de hrtie absorbant i beneficiind de caldura degajat de cuib i caldura solar. O suprafa bine
ventilat, ncalzit i ferit de razele directe ale soarelui poate constitui o modalitate eficient de
uscare.
- Pentru profesionisti exist utilaje speciale denumite uscatoare de polen i care functioneaz pe
baz de ap cald, rezistene electrice sau caldur solar. Prin uscare polenul pierde cca 30 % din
greutatea iniial.
4. Depozitarea polenului uscat se face n diverse recipiente, n frigidere, care asigur temperatura
de +4C.
Este necesar depozitarea la temperaturi sczute deoarece n masa polenului pot exista diveri
parazii (mici coleoptere, acarieni, molia cerii, ou ale acestora).
Uscarea la temperatura de +45C omoar formele active-larve, aduli, dar oule nu pot fi distruse.
Depozitarea la frig inactiveaz aceste forme dar nu le distruge, astfel c dup scoaterea acestora din
condiile de depozitare la frig, polenul trebuie consumat ntr-o perioada scurt de timp pentru a nu
aparea noi forme active de parazii.
Conservarea prin congelare! temperaturile scazute de -18C pstreaz calitile polenului, nu mai
necesita faza de uscare, dar n aceste condiii polenul trebuie utilizat imediat dup decongelare deoarece
este un mediu propice pentru dezvoltarea microorganismelor.
I.3 CALITATEA PROPOLISULUI RECOLTAT DE ALBINE PENTRU CONSUMUL UMAN.
Propolisul reprezint un amestec de substane rinoase vegetale, cear vegetal i uleiuri eterice,
cu arome specifice pe care albinele l culeg de pe diferite specii de plante i pe care l folosesc n
principal pentru astuparea diverselor crpturi din stup, n poleirea (acoperirea cu un strat fin) celulelor
fagurilor i a altor suprafee din stup.
Componenta principala a propolisului este dat de rinile vegetale care sunt recoltate de pe muguri
sau alte pri ale unor specii vegetale cum ar fi: cire, viin, plop, castan, brad, molid etc. Albinele
strng propolis de diferite culori (galben, rou, verde, brun etc.) i l transport la stup cu ajutorul
membrelor posterioare, ca i polenul.
Tendina de propolizare a albinelor este un caracter cu o variabilitate foarte mare ntre rase i chiar n
cadrul raselor sunt colonii de albine care au aceasta nsuire mai pronunat.
Recoltarea acestuia depinde i de disponibilitatea acestuia n natur (regiuni bogate n specii care
secret aceste rini) sau n funcie de sezon - primavara i toamna albinele colecteaz mai mult
propolis.
Propolisul are o compozitie complexa, fiind foarte mult studiat n apiterapie datorit proprietilor
sale benefice dintre care cele mai importante ar fi: antimicrobian, antibiotic, antifungic,
antiinflamatorie, analgezic, antioxidant i anti-tumoral.
Constituenii farmacologic activi din propolis se gsesc n fraciunile solubile n diferii solveni
organici, cum este cazul alcoolului etilic principalul solvent utilizat la obinerea de extracte de uz
farmaceutic. Se poate folosi sub form de extract alcoolic sau sub form de unguente pe baza de
extract.
OBTINEREA PROPOLISULUI
Propolisul poate fi colectat cu ajutorul unor dispozitive realizate din diferite materiale.
n general apicultorul poate obine propolis din:
rzuirea unor elemente ale stupului pe care se gsete propolisul (podior, faluri, speteze)
mrirea spaiului dintre spetezele ramelor, albinele umplnd aceste spaii cu propolis;
nlocuirea podiorului cu o plas din material plastic care dup propolizare se va ridica i se va
cura;

Page 36

utilizarea colectorului de propolis care este alctuit dintr-un grtar lamelat din metal (dimeniunea
de maxim 8 mm), o sit din material plastic i pnz colectoare (din bumbac) care se plaseaz
deasupra cuibului n locul podiorului (colector tip Oros);

Aplicarea colectorului de propolis se face astfel:


Prima dat se aplic peste rame sita peste care se aeaz pnza colectoare i se ateapt propolizarea
sitei.
cnd aceasta s-a realizat i apare propolisul pe muchia ramei este momentul aplicrii grtarului
lamelat. Grtarul se pune n luna aprilie o dat cu lrgirea cuibului i se ridic toamna n momentul
pregtirii pentru iernare a familiilor de albine; peste grtar se aeaz sita din plastic i apoi pnza
colectoare care n prealabil au fost dezlipite pentru a forma noi orificii n care sa fie depus propolis.
n timpul sezonului apicol, ori de cte ori plasa din plastic este ncrcat pe majoritatea suprafeei cu
propolis se desface prin desprindere pnza colectoare de care ader cea mai mare parte din propolis,
reaezndu-se n poziia iniial.
Recoltarea propolisului de pe pnza colectoare se face o dat pe an dup ce n prealabil a fost
pstrat cteva zile la temperatur sczut (congelator).
n acest mod se pot recolta ntre 100 i 300 grame de propolis/familie de albine/an.
Propolisul brut obinut prin rzuire nu necesita o pregatire special, ci doar se elimin corpurile
straine. n ceea ce privete conservarea, propolisul se poate ambala n pungi de plastic nchise etan
pentru a se pstra principiile active.
Propolisul fiind solubil n alcool etilic la rece, se pot uor prepara soluii i extracte specifice (extract
moale de propolis).

Page 37

I.4 CALITATEA LAPTISORULUI DE MATCA PENTRU CONSUMUL UMAN.


Lptiorul de matc reprezint secreia complex pe care albinele lucrtoare doici o folosesc n
hrnirea puietului larvar i a mtcilor.
1. Larvele de lucrtoare i trntor sunt hrnite numai n primele zile cu lptior de matca i mai trziu
cu un amestec de lptior, polen i miere, n timp ce larvele de matc sunt hrnite doar cu lptior pe
toata durata stadiului larvar.
2. n plus, cantitatea de lptior n celulele cu puiet difer, larvele de lucrtoare i trntori primesc o
cantitate mic de lptior n timp ce larva de matc noat n lptior, cantitatea maxim ajungnd la
300 mg/botc.
3. Lptiorul de matc proaspt se prezint sub forma unui lichid vscos, lptos de culoare alb glbuie
cu miros caracteristic i gust dulce-acrisor.
Compoziia lptiorului de matc: Ap 60-79% i substana uscat care este alcatuit din
proteine 60%, lipide 10 %, glucide 35%, aminoacizi, vitamine i enzime, cenu 2,5%. Interesant este
ca 90% din fractiunea lipidic sunt acizi grai liberi.
Lptiorul de matc este un produs bogat n aminoacizi, vitamine, hormoni, diferii factori de
cretere etc. Sunt nc numeroase componente din lptiorul de matc care nu au putut fi identificate cu
precizie. n ultimul timp, se acord o mare atenie acidului hidroxi-decinoic (AHD), precum i altor
componeni cu aciune asupra glandelor endocrine, i, n primul rnd, asupra corticosuprarenalelor.

Compusul
Ap
Proteine (N x 6,25)
Zaharuri
Lipide
Minerale

Concentraie minim
57%
17% din SU
18% din SU
3,5% din SU
2% din SU

Concentraie maxim
70%
45% din SU
52% din SU.
19% din SU
3% din SU

OBTINEREA LAPTISORULUI DE MATCA


Recoltarea lptiorului de matc are la baza tehnica de cretere a matcilor, diferena fiind n
densitatea mai mare de botci pe o ram de cretere (40-60) comparativ cu numrul de botci n creterea
de mtci (maxim 36) i alte detalii specifice de tehnic i recoltare:

Page 38

Dupa introducerea larvelor n cretere (n stadiul larvar de 1,5 zile) se las trei zile timp n
care botcile sunt aprovizionate cu lptior de matca.
Dupa aceasta perioada leaurile cu botci sunt extrase i lptiorul este aspirat din celule cu
ajutorul unui dispozitiv specific de aspirare.
Pentru aprovizionarea botcilor cu lptior din abunden sunt necesare o serie de msuri de
pregtire i ngrijire a coloniilor de albine ca i n creterea matcilor.
n acest mod se pot obine cca 250 mg lptior/botca, pe serie cca 15 g, iar pe sezon, n
funcie de pregatire i ndemnare se poate obine 1kg de la 8-10 colonii de albine.
Conservarea lptiorului se face doar prin congelare sau liofilizare.

Page 39

I.5 CALITATEA APILARNILULUI PENTRU CONSUMUL UMAN.


Apilarnilul (triturat larvar de trantor) este un produs apicol natural, biologic activ, compus din larvele
de trntor i din coninutul nutritiv aflat n respectivele celule din faguri, recoltate ntr-un anumit stadiu
larvar i anume cu o zi nainte de cpcirea celulelor, respectiv n a 10-a zi de la depunerea oului sau n
a 7-a zi de stadiu larvar pentru larvele de trntor.
Compozitia biochimic a apilarnilulului: apa 65-75% n proteine- 9-12%, glucide 6-10%, lipide 58%, cenu 2%. Conine o cantitate mare de precursori hormonali de tip androgen precum i saruri
minerale, vitamine
Apilarnilul se poate prezenta astfel:
1. produs proaspt neomogenizat i nefiltrat recoltat n condiii de stupin. Se pstreaz la
congelator la temperaturi ntre -5 i -15C;
2. triturat larvar rezultat din omogenizarea (triturarea) i filtrarea apilarnilului produs n stupin. Se
pstreaz la congelator la temperatura ntre -5 la -15C;
3. produs stabil liofilizat rezultat din deshidratarea trituratului larvar de la pct 2. Se pstreaz la
temperaturi ntre 0 i +10C;
OBTINEREA APILARNILULUI (TRITURAT LARVAR DE TRANTOR)
Condiii necesare n producia de apilarnil:
1. colonii de albine puternice cu matc tnr (n luna aprilie trebuie sa aib minim 6 intervale de
albine i hran corespunzatoare)
2. pentru producia de apilarnil se pot utiliza rame clditoare sau ramele clditoare cu seciuni
mobile
3. perioada optim este aprilie-iulie i coincide cu perioada optim de cretere natural a
trntorilor
4. pregatirea coloniilor de producere a apilarnilului prin msuri de stimulare a pontei ntr-o
succesiune specific (hrniri stimulente speciale, introducerea ramelor clditoare, urmarirea
cldirii fagurilor de trntori i nsmnarea acestora, tratamente specifice bolilor care afecteaza
puietul n special)
5. extragerea larvelor de trntor ( la 10 zile de la ouat) cu ajutorul aparatului de recoltare i a unei
pompe de vid;
6. depozitarea apilarnilului la congelator n recipiente de uz alimentar;
7. recoltarea apilarnilului se va face n ncaperi curate n condiii perfect igienice, avnd n vedere
ca acest produs este uor contaminabil i perisabil.

Page 40

I.6 CALITATEA CERII DE ALBINE


Ceara reprezint produsul de secreie al albinelor lucrtoare utilizat pentru a cldi fagurii din
cuib sau pentru a cpci fagurii cu miere sau puiet.
Secreia cerii se face de ctre organe specializate denumite glandele cerifere. Acestea sunt situate
n partea ventral a abdomenului pe ultimile 4 sternite.
Activitatea acestor glande ncepe la albinele n vrst de 3 zile cnd acestea particip la cpcirea
fagurilor i se intesific n a 7-a zi pn n a 18 -a zi, cnd albinele particip la construirea fagurilor,
dei sunt situaii cnd i la albine mai n vrst s-a constatat secreia de cear.
Acest fapt este datorat faptului c activitile albinelor n familia de albine au o mare plasticitate
legat de vrsta acestora dar i de necesitile familiei de albinei.
La momentul secreiei ceara este lichid, solidificndu-se imediat ce ia contactul cu aerul i formnd
astfel solziorii specifici. Acestia sunt desprini de albine cu ajutorul picioruelor, apoi sunt
frmntai pentru a fi folosii n construcia celulelor.
Greutatea unui solzior este ntre 0,25 i 0,8 mg ceea ce nseamn c pentru 1 kg de cear sunt
necesari ntre 4 mil i 1,25 milioane de solziori.
Pentru a produce 1 kg de cear familia de albine consum n medie 3,5 kg de miere.
Secreia de cear este deci n strns legtur cu activitatea familiei de albinei de albine, practic,
producia de cear fiind influenat de activitatea de cules, puterea familiei de albinei, nclinaia
genetic, starea fiziologic a familiei de albinei de albine, asigurarea spaiului de cldit.
Compoziia chimic a cerii: fiind un produs de secreie are o compoziie chimic relativ puin
variabil, principalele elemente chimice fiind esterii unor acizi specifici (70-72%), acizi liberi (9%),
hidrocarburi (12-13%).
Pentru sanatatea omului, ceara de albine conine substane cu efect bacteriostatic i bactericid i se
ntrebuineaz n numeroase ramuri ale industriei, n cercetri tiinifice, precum i pentru prepararea
fagurilor artificiali.
Se recomand mestecarea fagurelui cu miere precum guma de mestecat n cazul rcelilor,
infeciilor cavitii bucale, gt
OBTINEREA CERII
Ceara poate fi obinut n stupin din mai multe surse:
Reformarea fagurilor vechi.
Trebuie practicat n mod constant, annual, intr-o stupin.
n fiecare an trebuiesc reformai fagurii vechi, negri i nlocuii cu alii noi care s poat fi
crescui n perioadele optime.
Aceasta practic poate fi fcut astfel nct n fiecare an s se reformeze cte din fagurii vechi
i practic la 4 ani toi fagurii dintr-o familie de albine sunt complet nlocuii, durata optim de
exploatare a fagurilor. Se considera ca un fagure trebuie reformat atunci cand lumina solara nu
patrunde prin el.

Page 41

Se cunoate faptul c fagurii mai vechi sunt surse de boli, iar generaiile de albine care sunt
crescute las n urma lor celule cu diametru din ce n ce mai mic datorit cmuelor rezultate
din procesul de ngogoare, acest fapt avnd repercusiuni negative asupra creterii de albine
sntoase, de mrime i greutate normal.
Fagurii vechi conin cear curat n proporie diferite n funcie de gradul de nvechire, de
exemplu: fagurii negri conin doar 26% cear, fagurii brun nchis 36%, fagurii de culoare brun
deschis 70%, cei de culoare galben 90%, n timp ce fagurii albi conin 100% cear curat.
Cunoaterea acestor aspecte sunt de mare importan n practica apicol.
Strngerea cpcelelor de cear rezultate n urma extraciei mierii.
Din procesul de descpcire rezult cantiti nsemnate de cear de cea mai bun calitate dat
fiind faptul c aceast cpceal este cear nou produs de albine.
Rztura fgurailor si celulelor crescute n afara ramelor cu fagurii reprezint o alt surs de cear
dar nu deosebit de nsemnat.
In acest fel sunt recuperati fgurai sau puni de cear crescute de albine i care mpiedic
apicultorul n desprinderea ramelor i a altor pri componente ale stupului n munca de
inspecie a familiei de albinei.
Folosirea intens a coloniilor pentru creterea fagurilor artficiali i folosirea ramei clditoare
(ram fr fagure artificial) reprezint msuri speciale pentru ridicarea produciei de cear de ctre
apicultor.
Aceste metode sunt aplicate n anumite condiii, dup tehnici specifice, n special cnd exist
culesuri naturale, la colonii puternice la care exist semnele legate de secreia cerii (albirea
fagurilor la partea superioar). Aceste rame sunt introduse n stup dup ultimul fagure cu puiet
pentru a fi cldii
Extragerea cerii din aceste surse de cear se face cel mai des prin utilizarea temperaturii.
Metode:
1. extragerea cerii prin folosirea temperaturii uscate prin utilizarea topitorului solar n stupin, a
cuptoarelor pe baz de energie electric sau ali combustibili. Topitorul solar reprezinta un mijloc
relativ ieftin de obinere a cerii dar are o eficien relativ sczut n obinerea de cear de calitate
deoarece deseori ceara rezultat are reziduuri i trebuie din nou supus unei retopiri prin alte mijloace.
Este util pentru stupinele de mai mici dimensiunica mijloc foarte economic de obinere a cerii
2. extragerea cerii prin utilizarea apei nclzite: utilizarea topitorului cu abur.
extragerea cerii prin topire n ap i presare ulterioar sau concomitent, si separarea fazelor -cear i
ap. n acest scop sunt folosite prese de cear i sunt practicabile pentru extracia cerii din fagurii vechi
deoarece asigur extracia ct mai mare a cerii curate din faguri cu procent mai sczut faa cum sunt
fagurii vechi.
Pentru extragerea cerii din cpcele, rztur, faguri din rame clditoare sau faguri de bun calitate
poate fi utilizat un topitor special conceput pentru extragerea cerii de foarte bun calitate. i aceste
topitoare pot fi realizate din materiale inxidabile pentru a pstra calitatea cerii.

Page 42

3. extragerea cerii prin centrifugare se folosete mai rar i doar n uniti specializate, cu dotri
specifice.
Ceara topit este scurs n forme speciale (din materiale rezistente la temperatura de topire - inox sau
plastic, temperatura la care ceara poate fi scurs n forme fiind de 63C pentru a se forma un calup care
s nu se crape, iar rcirea acestuia s se fac treptat).
n extracia si condiionarea cerii este important s se evite utilizarea echipamentelor confecionate din
fier, cupru, zinc deoarece acestea modific culoarea natural a cerii.
Condiionarea cerii const n limpezirea i splarea acesteia. Limpezirea i splarea acestora se face
prin topirea repetat a calupurilor de cear n ap dedurizat (asa cum este i apa de ploaie) la
temperaturi de pn la 90C.

Page 43

I.7 CALITATEA VENINULUI DE ALBINE

Veninul de albine este un produs secretat de glandele de venin i eliminat de catre albinele lucrtoare
sub actiunea unor stimuli externi.
neptura de albine reprezint un act reflex de aparare cu ajutorul aparatului vulnerant- organ
specializat n funcia de aparare.
n momentul eliminrii din aparatul vulnerant acesta este un lichid incolor i dens. n contact cu
aerul acesta se solidific fiind eliminai compuii volatili.
Veninul recoltat se prezint sub forma unei pulberi de culoare alb mat uor cenusie, cu un
miros caracteristic iritant, un gust amar-neptor, forma sub care poate fi pastrat fr s-si
piard proprietile.
Cantitatea de venin pe care o elimin o albin la o neptura este de cca 0,3 mg venin lichid
corespunznd la 0,1 mg substan uscat. Veninul cristalizat reprezint o treime din cel eliberat
de albine.
Cantitatea de venin este dependent de vrst albinelor, hrana acestora i sezon. La eclozionare
albinele nu au venin, la 6 zile acestea au 0,15 mg, la 11 zile 0,21 mg i la 15 zile 0,3 mg.
Cantitatea maxima de venin se gasete la albinele care au ca vrst ntre 15-20 zile dup care
glandele secretoare ncep sa degenereze, secreia fiind stocat pn la utilizare n punga cu
venin.

Compozitia biochimica a veninului:


Veninul de albine este un amestec complex compus din proteine, sruri minerale, enzime, hormoni,
uleiuri eterice i alte substane volatile.
- substane proteice - 75% (melitina 55%, apamina 2%, enzime 17% -fosfolipaze i
hialuronidaze, acetilcolina i histamina pn la 1%)
- lipide (sterine)
- hidrocarbonai
- acizi organici (acid formic, clorhidric, ortofosforic) i baze;
- substane minerale (Ca, Mg, Mn, P, S, Cu)
Printre afeciunile n care veninul de albine a dat bune rezultate amintim: bolile reumatice, artritele
infecioase, spondiloza, diferite boli ale sistemului nervos periferic, anumite afeciuni chirurgicale,
infiltraii inflamatorii, afeciuni vasculare, afeciuni oculare etc. Folosirea veninului de albine este
contraindicat n majoritatea bolilor infecioase (tuberculoz, hepatit, leucemie; precum i n bolile de
ficat, rinichi, pancreas, n oc anafilactic etc.).
Colectarea veninului are la baz utilizarea unei aparaturi specifice care stimuleaz instinctul de aprare
al albinelor prin folosirea unui stimul electric care determin instinctul de nepare i eliminare a
veninului, fr reinerea acului care ar provoca moartea albinei.
O instalaie complet de recoltare a veninului este alcatuit din:

Page 44

1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.

Sursa de energie electric care s asigure o tensiune de 9-12 V;


Generator de impulsuri stimul
10 grile electrice cu infurare neinductiv a reelei de srme
Plcile de sticl pe care se depune veninul
Pelicule din plutex-semielastice pentru nepare
Conductorii electrici de legatur a generatorului cu grile
Un rzuitor pentru rzuirea veninului cristalizat de pe placile de sticl
Borcane din sticl maro cu dop rodat

Specificaii privind modul de folosire a colectorului de venin:


aplicarea instalaiei de recoltare a veninului se face numai pe colonii de albine, puternice
i sntoase cu o populaie mare de albine culegtoare ca surs de nepturi
perioada de recoltare este aprilie-septembrie exceptnd perioadele de cules de producie;
grilele colectoare se aeaz de preferin la urdini sau n interiorul stupului pe soclu sub rame,
sub podior sau lateral, lng diafragma.
n cursul unei zile o familie de albine se poate supune unui ciclu de 4 excitri a 30 minute cu
pauze ntre ele de 60 de minute. Aceeai familie de albine poate fi din nou supus recoltrii de
venin numai dup 48 de ore
Casetele colectoare pot fi utilizate la 8-10 recoltri dup care veninul poate fi razuit.
dupa recoltarea plcilor cu venin acestea trebuiesc lsate ntr-o ncpere timp de 72 de ore pentru
solidificarea complet a veninului, altfel acesta fiind dificil de rzuit, realizndu-se pierderi;
prezena culesurilor de ntreinere i a polenului n natur stimuleaz att producia de venin ct
i refacerea coloniilor de la care s-a recoltat veninul
personalul care lucreaz att la recoltarea veninului n stupin ct i ulterior la rzuirea de pe
plcile de sticl trebuie sa fie echipat corespunztor normelor de protecie n acest domeniu.
Persoanele alergice la nepturi nu vor participa la recoltarea veninului.
La razuirea veninului de pe plci o atenie deosebit trebuie acordat modului de lucru ca
veninul sa nu fie impurificat cu alte substane apicole (propolis, ceara, substane folosite la
lipirea peliculei semielastice din plutex)
Colectarea veninului se va face respectnd instruciunile de utilizare a instalatiei (descrise i n
capitolul de instruciuni tehnice pentru apicultori - Mlaiu A., 1984) i a normelor tehnice
descrise de punere n funciune a instalaiei ARV-03 (cartea tehnica a instalaiei).

Page 45

II. SURSE DE CONTAMINARE A MIERII DE ALBINE

1. Surse de contaminare a mierii pe filiera productiei in stup:


Necontrolabile:
- Praful, florile, aerul.
-

Controlabile:
stupul si alte echipamente si materiale apicole,
managementul familiei de albine (tratamente, hraniri, etc).

Stupina ecologica
2. Sursele de contaminare a mierii pe filiera recoltarii, conditionarii, depozitarii:
- materiale, echipamente.
- apa,
- personal,
- insecte, animale
- ambalaje

Masina de descapacire-extractie automatizata

Contaminarea mierii de albine poate fi de natura microbiologica, fizica si chimica (Anexa 1, 2, 3).

Page 46

1. SURSELE DE CONTAMINARE CONTROLABILE PE FILIERA PRODUCTIEI IN STUP:


1.1. STUPUL SI ALTE ECHIPAMENTE SI MATERIALE APICOLE
1.1.1.ALEGEREA ECHIPAMENTELOR
Stupi de productie

Pentru protejarea lemnului, se recomanda sa se utilizeze produse lipsite de toxicitate pentru


albine.
Vopselurile ce contin plumb, insecticide, fungicide, sunt interzise (aceste informatii sunt
disponibile la comercianti;
Elementele componente ale stupului pot fi protejate si prin introducerea acestora in parafina,
timp de 10 minute, la temperatura de 150 C;
Nu este necesar sa se vopseasca interiorul stupilor, deoarece albinele acopera interiorul cu un
strat subtire de propolis;
Este ideal ca familiile de albine sa se mentina puternice pentru a fi capabile sa asigure o buna
poleire interioara cu propolis care asigura astfel o protectie naturala;

Dac exist produse toxice n stup ndeprtai stratul toxic i nlocuii cu un produs compatibil
alimentar!

De analizat existenta simbolului pe produsele de calitate alimentara!


Fiecare furnizor de asemenea elemente trebuie sa faca dovada tipului de material folosit, iar
apicultorul trebuie sa se asigure ca echipamentele sunt realizate din material plastic compatibil
din punct de vedere alimentar

Daca plasticul din care este realizat stupul sau alte elemente ale stupului (rame, hranitor etc)
nu este de tip alimentar acesta nu se va utiliza in productie.





Sarma pentru rame (faguri)



Page 47

Se recomanda utilizarea sarmei din otel inoxidabil, mai ales cand ramele insarmate cu aceeasi
sarma sunt reutilizate dupa topirea fagurilor.
Sarma va fi inlocuita la fiecare retopire a fagurilor atunci cand este din material oxidabil (sarma
zincata).
Ceara pentru faguri:
La cumpararea de faguri noi, ideal ar fi sa primim un atestat/buletin de analiza din partea
furnizorului care sa dovedeasca ca ceara nu prezinta reziduuri detectabile de acaricide si
antibiotice la un nivel la care ar putea contamina mierea sau laptisorul de matca peste limitele
autorizate.
se poate pune la punct un circuit al cerii de la inceput, utilizand ceara din faguri netratati cu
substante chimice sau tratati doar cu acizi organici sau cu produse lipsite de risc pentru
sanatate, dar si ceara din descapaceala.
nu se recomanda sa se utilizeze pentru magazine, ramele cu faguri din corpul de baza (din cuib)
care au fost supuse tratamentelor
la reinnoirea fagurilor este recomandabil sa se retraga din circuit ceara de la ramele intrate in
contact timp de mai multe saptamani cu produse de tratament. Faguri vechi vor fi aruncati.

1.1.2. INTRETINEREA ECHIPAMENTELOR


Stupii de productie

Dupa utilizare, in vederea desinfectiei, stupii sunt curatati de resturi de ceara si propolis, se
flambeaza sau se dezinfecteaza cu substante autorizate in sectorul alimentar (a se vedea datele
oferite de ANSVSA).
In cazul unor boli bacteriene (loca americana), acestia trebuiesc obligatoriu flambati foarte bine.
Procesul de dezinfectie cu substante specifice trebuie sa se incheie printr-o clatire cu apa
potabila.
Substantele utilizate in dezinfectie pot fi pe baza de hipoclorit
Operatiunea se va incheia printr-o clatire cu apa potabila.
Pentru neutralizarea sporilor patogeni prezenti, elementele din lemn ale stupului, pot fi
introduse, dupa o prelabila spalare si uscare, in parafina (10 minute la 150C)

Ramele

Page 48

Inainte de depozitare este necesara o triere a ramelor. Se are in vedere eliminarea celor ce
prezinta urme de rosaturi, precum si ramele prea inchise la culoare ( din rame trebuiesc
inlocuite in fiecare an, astfel incat fagurii sa fie complet schimbati o data la 4 ani).
Fagurii de la aceste rame sunt retopiti, ceara este recuperata si reintra in circulatie. Pentru ceara
care reintra in circulatia proprie este bine ca ceara sa se topeasca la 120C timp de minim 30
minute, pentru a omori sporii de loca americana.
Ramele pot fi spalate si in apa clocotita
In cazul unor boli bacteriene (loca americana), toate ramele trebuiesc distruse prin ardere.

Mic instrumentar apicol

Pentru a evita bolile contagioase se recomanda sa se limiteze cat mai mult utilizarea unor
echipamente si materiale de la un stup la altul, mai ales de la stupii mai slabi care au cea mai
mare probabilitate sa aiba probleme de sanatate, sau acesta sa fie dezinfectat intre doua vizite
(interventii) ca de exemplu prin trecerea prin flacara.
Ideal este ca dalta, cea mai folosita unealta in stupi, sa fie flambata sau dezinfectata intr-o baie
cu apa cu clor, dupa fiecare interventie.

1.1.3. DEPOZITAREA MATERIALELOR

Pentru a evita problemele de fermentaie la ramele de cat, se recomand ca acestea s fie lsate
s fie linse de albine (1 pn la 2 zile) dup ultima recolt, punnd caturile in stupi nainte de
depozitare.
Este important sa se evite a se lasa ramele cu faguri (fr rezerve) n aer liber datorita
contactului cu diversi contaminanti si praf din aer, vehiculate de vant sau animale si pasari.
Aceste rame pot de exemplu s fie depozitate ntr-un dulap cu rafturi sau ntr-un frigider vechi.

Masuri preventive impotriva moliei cerii

Page 49

Pentru conservarea ramelor cu faguri de cat trebuie s se prevad o bun ventilaie (aerare). De
exemplu, caturile se pot stivui si pot fi prevzute n partea superioar i inferioar cu site, pentru
a se crea un curent de aer (efect de cos).
Vaporii de acid acetic glacial pot la rndul lor s previn intrarea moliei cerii n rame.
Dac este posibil, se poate utiliza o metod biologica de tratament folosid Bacillus thuringiensis
(vedei datelor privitoare la biocide) sau metode chimice de tratament eventual cu fitile de sulf
prin fumigatii n stivele de caturi nchise ermetic.
Se poate utiliza n egal msur i tehnica de congelare (min. 24 ore la temperatura de -18 C)

Produse precum
INTERZISE

naftalina,

paradiclorbenzenul,

tetraclorura

de

carbon

SUNT

Dac se suspecteaz utlizarea de produse interzise, ramele respective sunt eliminate din
circuitul apicol.
Msuri preventive mpotriva nosemozei

Pentru a reduce riscul de dezvoltare a nosemozei, se recomand s se dezinfecteze ramele cu


acid acetic glacial care se pune ntr-o ceac pe partea superioar a ramelor. Aceast operaiune
trebuie s se efectueze la o temperatur cuprins ntre 20 i 25 C ntr-o ncpere bine aerisit
(nu n camera de extracie a mierii).
nainte de a le reamplasa n stupi, este important sa se aeriseasca bine ramele i caturile astfel
tratate.

Page 50

1.2. MANAGEMENTUL FAMILIEI DE ALBINE


1.2.1. AMPLASAREA STUPINELOR

Ca regula generala, permanent in stupina se va asigura igiena, ordinea i curenia.


Se recomand amplasarea stupinelor in zone cu o flor bogat i diversificat. Sursele de polen
au o importan deosebit mai ales primvara, dar si la sfarsitul verii cand se creste albina de
iernare i la sfritul toamnei pentru a avea rezervele de proteina in partea a doua a iernarii.
Vetrele permanente vor fi uscate, protejate de vant, cu expunere la soare in special pe perioada
diminetilor mai reci si umede departe de livezi i/sau culturi ce sunt supuse unor tratamente
fitosanitare regulate.
Dac n zonele de amplasament a stupinelor nu exist surse naturale de ap, este bine s se aiba
n vedere dotarea stupinei cu o adptoare cu ap potabil pentru a nu recolta apa contaminata
din natura

1.2.2. INSPECTIA STUPULUI

In timpul interventiilor in stup NU se vor depozit caturile i ramele pe sol, evitand astfel
contaminarea cu bacterii din sol.
Utilizarea unor produse pentru calmarea albinelor - Utilizarea afumatorului/ pulverizarea cu apa
si pentru unificarea albinelor
Afumtorul se folosete cu moderaie. Se recomand ca i combustibili pentru afumator
produsele vegetale naturale uscate (ex. surcele uscate de fag).
n perioada de cules, ESTE INTERZIS utilizarea de compui rinoi, uleiuri,
cartoane cu adezivi de lipire, deoarece arederea acestora poate produse reziduuri toxice.
Pentru pulverizarea cu apa in calmarea albinelor (vaporizare) se va utiliza doar apa din reeaua
de distribuie sau cea care rspunde la normele de potabilitate.
Produsele utilizate pentru unificare trebuie s fie de calitate alimentar.

1.2.3. SCHIMBAREA FAGURILOR


9 se vor controla n mod regulat ramele cu faguri din corpuri i caturi.
9 Se recomand ca n fiecare an s se nlocuiasc aproximativ 25% din faguri unui stup in special
cei provenind de la ramele de corpuri (fagurii cei mai nchii la culoare). nnoirea regulat a
fagurilor ofer dinamism coloniilor i scade presiunea infecioas asupra acestora.
9 Ramele cu faguri de productie pot fi confectionate din faguri de ceara sau din plastic alimentar.
9 n nici un caz, fagurii brun nchis spre negru nu se vor folosi n caturi.
9 In apicultura ecologica se vor utiliza numai faguri artificiali proveniti din ceara ecologica

Page 51

1.2.4. EVITAREA FURTISAGULUI

Evitarea amplasarii stupilor n linie


Evitarea vopsirii cu aceeasi culoare, mai ales cand stupii sunt amplasati foarte aproape unul de
altul
Evitarea oricarei operaiuni ce risc s provoace furtiagul:
9 nu lsai ca materialul de stupin s fie lins de albine n aer liber, n afara stupilor!
9 nu lsai nesupravegheate in aer liber ramele ce conin miere!
9 evitai sa lucrati cu familii slabe!
9

n caz de furtiag, trebuie sa se elimine sursa cat mai rapid si sa se reduca urdiniurile
pna la dimensiunea unei albine, pentru a intari paza albinelor.

1.2.5. PRINDEREA (CAPTURAREA) I INTRODUCEREA ROILOR

Pentru capturarea si formarea de noi familii de albine din roiuri naturale se vor utiliza de
echipamente in conformitate cu normele de bune practici enumerate mai sus
Roiul capturat se va aseza pe faguri noi de cldit
Se va evita hrnirea cu miere a crei provenien nu se cunoate.

1.2.6. PATOLOGIE BOLILE ALBINELOR

Se recomanda controlul periodic pentru identificarea oricrei forme de boal;


Tratamentele mpotriva varroozei se vor face doar cu produsele acceptate i nregistrate n
registrul de produse farmaceutice de uz veterinar de catre ANSVSA- ICPBMV (a se analiza lista
acestora existenta pe site-ul: http://www.icbmv.ro/nomenclator.aspx)
Utilizarea de medicamente autorizate pentru apicultura organic (ca de ex. acizi organici, uleiuri
volatile);

Bolile cu declarare obligatorie:

Acarapioza, loca american, loca european, gndac de stup - Aethina tumida, varrooza i
acarianul - Tropilaelaps sunt boli cu declarare obligatorie.

Pentru varrooz intreg teritoriul Romniei este considerat zon de infestare i ca atare declararea nu
maiestenecesar.

Acarapis woodi

Loca americana

Page 52

Varooa destructor

Loca europeana

Aethinia tumida

Tropilaelaps clareae

Bolile cu declarare obligatorie - Msuri de luat:

Dac se suspecteaz prezena unei boli cu declarare obligatorie sau dac se constat
mortaliti anormale, fr a putea determina cauza, trebuie s se fac imediat declaraia la
autoritatea sanitar-veterinar local, unde este arondata stupina.
Medicii veterinari vor preleva mostre ce vor fi trimise la DSV ;
Dac se confirm vreuna din bolile sus-menionate, se stabilete o zon de protecie pe o
raz de minimum 3 km. In aceast zon de protecie, se interzice vnzarea,
comercializarea, transportul, nchirierea, mprumutul, debarasarea de familiile afectate,
de mtci, de faguri, de stupi sau de ustensilele anexe provenind din focar sau din zona
respectiv.
Apicultorii sunt deasemenea obligai s aplice msurile de combatere prescrise de agenie
(ANSVSA). Sub controlul ageniei se vor aplica msuri specifice n funcie de boala
constatat (diagnosticat).
n cazul n care se prezint mortaliti anormale, apicultorul trebuie s trimit din proprie
iniiativ un eantion (o mostr) la laboratorul autorizat. In acest caz, acesta va suporta costurile
analizei.
Tratamente

Se recomanda controlul periodic pentru identificarea oricrei forme de boal


Apicultorul trebuie s aplice strategia de combatere cuprins n textele reglementatela nivel
national. In acest sens trebuie consultat legislatia oficial pe care ANSVSA trebuie sa o
popularizeze prin intermediul DSV locale, respectiv prin medicii veterinari de circumscripie.
Anumite medicamente veterinare necesit o prescripie veterinar. In acest caz, trebuie s
contactai medicul veterinar de circumscripie.
Nu se vor utiliza dect medicamentele veterinare autorizate i puse pe pia pentru albine sub
formularea lor apicol, n funcie de modalitile recomandate prin etichetare, notificare sau
reet veterinar.
Produsele medicinale veterinare pentru tratamentul bolilor albinelor se desfac prin reteaua
farmaciilor veterinare sau alte magazine specializate pe apicultura.
Se va respecta modul de administrare si foarte important nu se vor trata niciodat familiile de
albine n perioda de recolt i /sau n prezena magazinelor de recolta a mierii.
Ca regula generala nu se vor aplica tratamente preventive.
Pn n prezent nu sunt autorizate antibioticele si sulfamidele - pentru tratamentul nosemozei nu
exista tratamente cu antibiotice (ex. Fumagilina este interzisa).

Page 53

Reziduuri - Mierea contaminata (n afara normelor) va fi distrusa.


Produse medicamentoase expirate - Ambalajele i produsele de tratament expirate (benzi
vechi) trebuiesc depuse in containere cu deeuri special amenajate (medicamente expirate).

Msuri preventive pentru evitarea imbolnavirilor

Este important a mentine in stupina numai familii puternice si o baza melifera care sa ofere in
primul rand resurse bune de polen.
Nu se vor lasa niciodat n stupin, nesupravegheai, faguri cu miere i polen.
Nu se vor hrani albinele cu suplimente gluco-proteice pe baza de miere si polen nesterilizate sau
a caror sursa provine din afara stupinei proprii sau de la familii slabe si cu semne de boala din
propria stupina.
Stupii se vor urmari permanent pentru depistarea oricaror semne de boala!
Nu se vor interschimba materiale si echipamente la stupii afectati de boli infectioase!
Utilizarea soclului antivarroa ca instrument util pentru monitorizarea si reducerea infestarii cu
Varroa si aplicarea de tratamente adecvate.

1.2.7. IDENTIFICAREA FAMILIILOR DE ALBINE

Orice apicultor trebuie s se nregistreze la Direcia Sanitar-Veterinar.


Aceast obligativitate se aplic tururor apicultorilor si independent de numarul de stupi sau
productia obtinuta.
Pentru a se nregistra la DSVSA, deintorii de albine trebuie s se adreseze la DSV de pe raza
localizarii stupinei -ca vatra permanenta si sa completeze formularul de cerere de nregistrare,
conform legislatiei nationale.
n acest scop este recomandabil s se numeroteze toi stupii pentru a se asigura trasabilitatea.

1.2.8. STUPARIT PASTORAL. In Romania stuparitul pastoral este reglementat Legii apiculturii
nr. 89/1998 republicata (2010)

Se aleg vetre temporare n zone care nu prezint riscuri.


Este foarte important sa existe relatii bune de colaborare si dialog cu proprietarii sau cu
persoane din vecinatatea vetrei pentru a lua cunotin de tratamentele efectuate n zona
respectiv.

1.2.9. PESTICIDE/ ORGANISME MODIFICATE GENETIC (OMG)/ METALE GRELE

n zonele de mari culturi melifere sau de livezi, este foarte recomandabila colaborarea cu
proprietarii sau locatarii pentru a lua la cunotiin de tratamente efectuate/prevzute sau despre
prezena de culturi cu organisme modificate genetic (OMG).
este important ca apicultorii sa se asigure ca stupinele sunt amplasate departe de zonele de
stropiri i de pulverizari (inei cont si de derivaii rezultati!).
n caz de tratament al resurselor melifere:
Page 54

este ideal ca stupinele sa fie deplasate din zona de contaminare,


dac nu este posibil, stupii trebuiesc nchii temporar pe perioada de aciune a produsului
pulverizat.
n producia de polen, trebuie s se evite zonele tratate si cele care prezinta riscuri (poluare prin
hidrocarburi, metale grele).
n cazul existenei n apropiere (proximitate) a unei culturi modificate genetic (pe o raz de 5
km), polenul recoltat risc s fie clasificat ca i OMG. Acest fapt este bine de stiut in apicultura
ecologica unde mierea poate fi declasificata ca ecologica.
Pentru a evita prezena metalelor grele, trebuie s se evite instalarea stupilor ntr-un mediu
industrial poluat cu metale grele (n apropierea ntreprinderilor poluante sau n apropierea
zonelor unde se construiesc ntreprinderi poluante).
-

Simbol pentru mediu contaminat!


Dac nu este posibil s se ndeprteze sursa de contaminare, stupina trebuie deplasat din zona
respectiv!

1.2.10. HRANIRI

Alimentaia artificial este permis numai n cazurile n care supravieuirea familiilor de albine este
n pericol, iar organismele de inspecie i certificare prin derogare pot autoriza hrnirea artificial cu
zahar sau sirop de zahr sau nlocuitori obinui din culturi ecologice;
Hrnirile artificiale se sisteaz cu 15 zile nainte de nceperea unui cules de producie;

Dac exist suspiciune asupra prezenei de sirop din miere, mierea va fi recoltat separat i dat
albinelor in hrnirile de iarn.
Dac se suspecteaz prezena de produse ilegale (nepermise), mierea va fi depus la containere
specifice pentru distrugere.

Utilizarea unui produs interzis (de ex produse cumparate pe baza de miere si polen nesterilizate
care pot contamina cu spori si micelii ai unor boli specifice albinelor, produse cu adaosuri de
medicamente interzise);

Hraniri pe baza de zahar


La stupii pentru producia de miere, nu se administreaz nici un fel de hrnire n perioada de cules
i /sau n prezena corpurilor de recolta (magazinelor de productie) de miere. Hrnirile sunt
permise doar cand stupina produce doar lptior de matc.
Fabricarea suplimentelor de ctre apicultor
Se va utiliza doar zahr de calitate alimentar.
Pentru preparea de siropuri, se va utiliza ap care corespunde normelor de potabilitate.
Zaharul se va depozita la adpost de orice surs de contaminare chimic i/sau biologica (ex.
absena rozatoarelor i a altor insecte, o ncpere uscat, sacii nchii ermetic etc.)
Produse obtinute industrial
se vor utiliza zaharuri digerabile pentru albine.
se va urmari ca siropul sa nu fermenteze.

Page 55

Hrnirile de stimulare
Pe baza de miere

Nu se vor hrani niciodat familiile de albine cu miere ce nu provine din stupina proprie pentru a
evita transmiterea agenilor patogeni i /sau a reziduurilor din alte stupine.
Nu se vor introduce in stupi niciodat rame de rezerv de origine necontrolat.

Pe baza de polen
Se va evita polenul suspect sau conservat necorespunztor.
Polenul trebuie s fie de origine cunoscut (din propria stupin, din familii sanatoase).
Pe baza de turte glucidice si gluco-proteice

Trebuie s fie realizate fr miere i/sau polen care provine din afara stupinei proprii i s nu
contina produse toxice sau produse veterinare (solicitai un certificat de calitate de la furnizor!).
Aceste produse nu trebuie utlizate dect dac sunt de calitate alimentar i fr adaos de
antibiotice sau sulfamide (validata de atestarea furnizorului).
9 Este foarte important ca apicultorul sa fie atent la utilizarea unui produs interzis (ex.suplimente
cu adaos de antibiotice)
9 Dac mierea conine produse nepermise, va fi distrus.

Page 56

2. SURSELE DE CONTAMINARE A MIERII FILIERA RECOLTARII, CONDITIONARII,


DEPOZITARII
2.1.

RECOLTAREA MIERII

2.1.1. Punerea magazinelor si a corpurilor de productie

n cazul cumprarii de familii de albine cu rezerve de hrana, se recomand s se scoat rezervele


n exces nainte de a se pune corpurile suplimentare de productie (magazinele).

2.1.2. Indepartarea albinelor de pe ramele recoltate

Se va folosi cu moderatie afumtorul pentru recoltarea magazinelor/corpurlor cu faguri cu


miere, si evitarea altor metode care conduc la contaminarea mierii:

Metode admise de indepartare a albinelor din magazinul de recolta


Se recomanda utilizarea unui suflanta de albine.
Utilizarea podisorului izgonitor amplasat cu o zi-inainte de recoltarea corpurilor de recolta este
cea mai sigura metoda si neagresiva fata de albine
Utilizarea unor repeleni alimentari este admisa.

Substane nealimentare nu pot fi utilizate n nici un caz (ex. nitrobenzen, benzaldehida, etc).

Miros/gust strin detectabil - Mierea care prezint un miros / gust strin (de exemplu de fum) nu
poate fi comercializat ca miere de consum. Ea poate fi pstrat pentru hrnirea albinelor.
Prezena de puiet n ramele recoltate

Pentru a se evita trecerea matcii in corpul de recolta se recomanda utilizarea gratiei de matc.
Mierea din fagurii ce conin puiet nu se va extrage pentru a evita contaminarea mierii cu
continut larvar.
Daca se constata prezena puietului in fagurii (ramele) din corpurile de recolta, acestia se vor
introduce in stup pentru ca puietul sa eclozioneze nainte de a-i duce n camera de extracie

2.1.3. ndeprtarea magazinelor si a corpurilor de productie

Este recomandabil ca nainte de recoltarea magazinelor/corpurilor cu miere s se controleze


umiditatea mierii cu un refractometru. Dac nu dispunem de un astfel de dispozitiv, verificm ca
picturile de miere s nu curg n momentul n care se scutur ramele. Ideal ar fi ca media umiditii
controlate s nu depeasc 18% i n nici un caz, aceasta nu trebuie s depeasc 20 %, limita
maxima admisa.
Este de preferat ca scoaterea magazinelor/corpurilor s se fac pe timp uscat
Fagurii de miere se vor scoate n momentul n care fagurii sunt dj bine cpcii
Nu se vor utiliza pulverizatoare cu ap pentru calmarea albinelor
Dac se constat prezena de caturi de miere de origine neverificat, se recomand ca recoltarea
mierii s se fac separat.
Page 57

Recoltarea fagurilor cu miere cu umiditate prea ridicat:


- DEZUMIDIFICAREA ESTE OBLIGATORIE dac nivelul este de peste 20% i
RECOMANDAT dac umiditatea depete 18% in camere calde prevazute aeroterme
termostatate!


2.1.4. Transportul magazinelor si a corpurilor de productie

9 Pentru transportul corpurilor cu faguri de recolta se vor utiliza supori curai, adecvai pentru
transport
9 Dupa aducerea corpurilor de recolta in camera/laboratorul de extractie acestia se vor aseza pe
suporti curati, in stive asigurandu-ne ca spatiul este inchis pentru a se evita furtiagul, sau
contaminarea cu praf sau alti contaminanti.

Page 58

2. 2. CAMERELE DE EXTRACTIE, CONDITIONARE, AMBALARE, DEPOZITARE:


Cile posibile de transmitere a contaminantilor n mierea extras (n camera de extracie) si in
timpul conditionarii si ambalarii sunt :
aerul (din ncperea de extracie sau de mbuteliere)
manipularea (infecii ale pielii, strnutul sau contaminarea cu materii fecale)
contaminarea ncruciat (mai ales de la animale sau produse animaliere)
echipamentul (inclusiv resturi de alimente i ap), aparatura i materiale din camera de extracie,
conditionare si ambalare
podelele, pereii i plafoanele pot fi la rndul lor rezervoare de microorganisme ce pot
ptrunde n alimente.
Riscurile ce pot avea ca rezultat deprecierea calitii mierii sunt:
1. Riscurile biologice: contaminare cu bacterii, diferii parazii i drojdii;
2. Riscurile chimice: reziduurile de la produsele de curenie i dezinfecie, grsimi i uleiuri de la
maini ;
3. Riscurile fizice: fragmente de fire de pr sau altele, sticl, metal, hrtie, ambalaje neigienizate.
Riscurile biologice apar din cauza lipsei de igien sau ca urmare a utilizrii unui material greu de
ntreinut;
Masuri de eliminare a acestor riscuri:
9 Meninerea ntregului material n perfect stare de curenie, splat i uscat i care trebuie s fie
curat dup fiecare utilizare (cultur de drojdii);
9 Dispunerea de material uor demontabil pentru o curare n profunzime;
Evitarea riscurilor biologice se realizeaza prin ntreinerea de:
9 ncperi curate, lavabile n toate prile;
9 podelele trebuie s fie netede i s permit o splare eficient (ceara i propolisul se lipesc);
9 bun ventilaie pentru a avea o atmosfer de lucru uscat;
9 un dezumificator pentru a scdea umiditatea n ncpere sub 60% ;
9 deschideri etane pentru albine;
9 accesul interzis animalelor domestice;
Riscuri chimice - mierea este hidrofil (absoarbe umiditatea), i este la fel de sensibil la mirosurile
strine existente n aer, de aceea se recomand:
9 interzicerea depozitrii n spatiile de extractie, conditionare si ambalare a oricrui produs chimic
volatil sau mirositor
9 interdicia de a fuma i de prezen a oricror gaze: gaz de nclzire sau de la vehicule:
9 Riscurile chimice provin din contactul dintre miere i alte produse: ca atare, nu se utilizeaz
dect materiale de calitate alimentar (inox sau pvc);
9 Produsele de curenie i dezinfecie trebuie s fie corespunztoare unei utilizri alimentare
(adeseori ele sunt mai ieftine dect produsele de menaj) ;
9 Apa trebuie s fie potabil. este foarte bine dac exist ap cald ;
9 Pentru lubrifierea elementelor mobile, nu se utilizeaz dect ulei de calitate alimentara ;
Riscurile fizice au la origine materiale de proast calitate (un filtru ruginit i gurit) sau o destinaie
greit. Inainte de ntrebuinare, trebuie verificat starea materialului pentru a evita toate resturile sau
praful ; dup filtrare se acoper ntotdeauna mierea, i dac este necesar se procedeaz la o a doua
filtrare. Ambalajele trebuie sa fie curate, in prealabil spalate si uscate ;

Page 59

ANEXA 1
Pericolul
Botulism la sugari
produs de Clostridium
botulinum

SURSE MICROBIOLOGICE DE CONTAMINARE A MIERII MASURI PREVENTIVE SI CORECTIVE


Limita
PCC
100 spori
per
kilogram

Germeni patogeni
Nici un studiu
microbiologic nu este
cerut pentru miere
(Regulamentul(CE)
2073/2005 la capitolul
referitor la produsele
alimentare ce se pot
consuma imediat i
destinate unor scopuri
medicale special)

Drojdii osmofile
Riscul legat de umiditatea
mierii este: < 17 % : nici
unul ; 17 - < 18 % : circa
1000 levuri/g
18 - 19 % : circa 10
levuri/g
Dac mierea are o
umiditate > 19 % : circa
1 levur prezent

> 20 %
limita
legal
Fermentaia
mierii

Frecven

Provenien

Gravitate

Apariie

Detecie

AxGxD

Msuri preventive

49 cazuri n Europa,
nici unul semnalat n
Romnia

n principal
bacterii din sol

20

Evitai s punei ramele de caturi pe sol Informai


clienii la locul de vnzare sau pe etichet asupra
riscului legat de botulism

Valori necunoscute
pentru miere dar mai
sczute dect pentru
alte alimente datorit
mediului anaerob,
foarte bogat n
zaharuri, foarte
srac n proteine,
aciditate ridicat,
prezena peroxidului
de hidrogen.

Utilizare de ap
nepotabil

12

Lipsa de
curenie a
localului
Lipsa de
curenie a
materialelor
Contaminare
prin intermediul
personalului

12

Utilizarea apei de reea sau care rspunde la normele


de potabilitate.
- pentru operaiunile apicole: pulverizator
- pentru lucrri de ntreinere
spatii uor de curat nainte i dup fiecare
perioad de extracie

12

Verificarea strii generale i a cureniei a


recipientelor nainte de ntrebuinare

12

Zahrul folosit
la hrniri este
murdar
Recoltarea de
miere prea
umed

12

Lipsa bolilor, protejarea rnilor ce ar putea murdri


mierea
mbrcminte curat
Bun igien personal
Depozitarea zahrului ntr-un loc ferit de accesul
oarecilor i a insectelor

27

27,1 % dintre mieri


au >18 %
9,5 % dintre mieri au
>19 %
3,3 % dintre mieri au
>20 %

Scoaterea caturilor de stransura n momentul n care


ramele sunt dj bine cpcite
Verificarea umiditatii mierii
Dezumidificarea mierii n funcie de umiditate
Folosirea de capace etane

Local umed n
momentul
extraciei i a
condiionrii

Clasificarea informatiilor din coloana 8:


Gravitate (G)
1 inexistent
2 neconforma
3 nu mai permite comercializarea sub
denumirea de miere
4 periculos
5 mortal

Apariie (A)
1 slab
2 medie
3 frecvent
4 foarte frecvent
5 tot timpul (permanent)

Page 60

Nu se va utiliza pulverizatorul de ap

Detecie (D)
1 cu ochiul liber
2 examen simplu
3 examen detaliat
4 analiza
5 nedetectabil

12

Msuri corective

Toat mierea
fermentat va fi
eliminat

Toat mierea
fermentat va fi
eliminat

Anexa 2.
Pericolul
Prezena de
cear sau alte
particule

Prezena de
puiet
Elemente
strine (pietre,
metal, elemente
ascuite)

Limita PCC
Substane insolubile <
0,1 %
Norme legale detritus <
500
Absena elementelor
exogene (strine)
Arome i elemente
exogene (strine)
interzise
Substane insolubile <
0,1 %
Norme legale
Detritus < 500
Absena elementelor
exogene (strine)

SURSE FIZICE DE CONTAMINARE A MIERII MASURI PREVENTIVE SI CORECTIVE


Msuri preventive
Filtrare : Filtrai mierea corect (ntre 0,5 i 0,2 mm)
Evitai s lasai s treac particule vizibile n miere
Verificai starea filtrelor, evitai debordrile
Maturarea i spumuirea mierii

Frecven
Sistematic

Provenien
Descpcire si
extracie

Gravitate
2

Apariie
5

Detecie
1

AxGxD
10

Nu exist date

Puiet n caturi
(magazine)

Preferai utilizarea unei gratii


Nu extragei fagurii cu puiet necapcit

Filtrarea este obligatorie

Nu exist date

Dup filtrare
Albine, alte
insecte
Material

Evitai prezena insectelor


Toate containerele trebuie s fie acoperite i evitai
ptrunderea de elemente strine
4

16

Verificarea materialelor nainte de utilizare

Personal

16

Utilizai unelte curate care nu genereaz praf


Nu lsai uneltele, ca de exemplu o pala a axului de
omogenizare s se frece de perei
mbrcminte adaptat -bonet, buzunare nchise

Local (iluminat)

Se protejeaza lampile de iluminare impotriva


electrosocurilor.

Msuri corective
Refiltrai mierea

Dai mierea albinelor

Filtrare dup eventual retopire


a mierii sau redarea ei la albine

Filtrare dup eventual retopire


a mierii sau redarea ei la albine

Filtrare dup eventual retopire


a mierii sau redarea ei la albine
Filtrare dup eventual retopire
a mierii sau redarea ei la albine

Intretinerea peretilor si a plafonului.


Se avita prezenta corpurilor straine.
Borcane

Borcanele nu trebuie sa prezinte defecte.


Borcane perfect curate.

Page 61

Orice borcan spart va fi


eliminat
Filtrare dup eventual retopire
a mierii sau redarea ei la albine

Anexa 3.

SURSE CHIMICE DE CONTAMINARE A MIERII MASURI PREVENTIVE SI CORECTIVE

Pericolul

Limita PCC

Frecven

Provenien

Produse interzise
(an. 4 Rgt 2377/90)

0 (MRPL : 0,3
ppb
Cloramfenicol;
1ppb Nitrofurani)
LRM (limita
rezidual maxim)

Cloramfeni
col 0/349

Amestec de miere de
origine necrontrolat

Streptomici

Produse de
tratament
Cu excepia celor
specificate de an. 2
Rgt 2377/90
Tau- fluvalinat,
flumetrin,timol,
mentol, eucaliptol,
camfor, acid oxalic,
acid formic, acid
lactic

100 ppb pt.


cumafos,
200 ppb pt.
amitraz
Limita de aciune:
20 ppb :
streptomicin,
tetracicline,
sulfonamide

Repulsive folosirea
fumului

HMF

Apariie

Detecie

AxGxD

20

Nu se vor face hrniri cu miere provenind din alt exploataie

Distrugerea mierii

Tratamentele
familiilor de albine

32

Distrugerea mierii

Produse de hrnire

16

Amestec de miere de
origine necontrolat
Introducerea de faguri
(rame) de origine
necontrolat
Tratamentul cerii
mpotriva moliei cerii
Lucrri apicole
(unificarea familiilor)
Combustibil utilizat n
afumtor
Hrnire
Camera de extracie

16

Nu se utilizeaz dect produse autorizate sub formula lor


apicol n funcie de modalitile recomandate de fabricant sau
de serviciile veterinare
Respectarea timpilor de ateptare preconizai
Nu se vor face tratamente cu antibiotice
Eliminai tratamentele preventive
Nu se vor face hrniri cu miere provenind din alt exploataie
Nu se vor utiliza aditivi cu excepia situaiei n care acetia
sunt de calitate alimentar i fr antibiotic sau dac dispun de
un acord privind calitatea lor de complement alimentar.
Hrniri exclusive cu zahr de calitate alimentar n lipsa
caturilor (magazinelor) de miere
Nu se adaug miere necunoscut

16

12

Nu se utilizeaz naftalin, paradiclorbenzen etc

18

Produse de calitate alimentar

12

3
3

1
1

4
4

12
12

Nu se recomand utilizarea de combustibili rinoi, uleioi,


carton
Depozitarea zahrului la adpost de orice surs de contaminare
Absena de surse de praf, de fum, de gaze de eapament.
Interzicerea fumatului.
Nu se permite depozitarea de produse chimice.

Material apicol

12

Material de mielrie i
recipieni ,
Mediu poluat

16

16

Tetracicline
2/192
Sulfonamid
e 18/406
-lactamai
0/50

Arome
(mirosuri)
strine 1/20
din mieri

Metale grele,
vopsele, detergeni.

Produs fitosanitar

n 4/368

Nu exist
date

Msuri preventive

Gravitat
e
5

10 ppb : produse
fitosanitare

Nu exist
date

Agricultur i
horticultur

32

40 mg/kg

0/351
depind
norma

nclzirea mierii

24

Page 62

Sunt interzise vopsele pe baz de plumb.


Utilizarea de plastic alimentar pentru stupi
Materialele n contact cu mierea trebuie s fie de calitate
alimentar
Evitai amplasarea stupilor ntr-un mediu industrial poluat cu
metale grele
n timpul tratamentului deplasai coloniile i dac acest lucru
nu este posibil, nchidei stupii n timpul de activitate a
produsului pulverizat
Evitai supranclzirile

Msuri corective

Distrugerea mierii

Schimbarea vetrei de
stupin
Dac nu este posibil s se
elimine sursa de
contaminare, schimbai
vatra stupinei
Miere este redat spre
consum la albine

III. CERINE PRIVIND IGIENA SPAIILOR N CARE SE REALIZEAZ EXTRACIA


MIERII DE ALBINE

Camera de extractie trebuie s fie bine nchisa pentru a nu permite ptrunderea insectelor i a
animalelor mici.
Este interzisa prezenta animalelor domestice n perioadele de utilizare a camerei de extractie.
Este interzis fumatul n camera de extractie.
Se vor limita sursele de praf, fumul i gazele de eapament.
Este interzis depozitarea de produse chimice/de curenie in spatiul propriuzis de stocare si
extractie a mierii. Acestea se depoziteaza intr-o incapere separata sau intr-un dulap nchis.

Spatiile de extractie trebuie sa ofere bune condiii de lucru:


o bun iluminare,
o nlime potrivit, limitnd transportul de greuti la nivelul localurilor (ncperilor)
dac apicultorii profesioniti lucreaz ntr-una sau mai multe ncperi specifice care sunt in serviciu

pe parcursul unui ntreg an, micii productori pot afecta temporar o camer din locuina lor care sa
poata raspunde cerintelor de igienizare (camere temporare/sezoniere).
Sa existe securitate in munca.
Sa raspunda economiei micrilor - procesul de munc trebuie s fie condus cu un consum minim de
energie.
posturile de lucru trebuie s aib un loc bine definit:
uneltele, aparatele trebuiesc plasate ct mai aproape posibil de punctul de utilizare i s fie aezate
astfel nct s uureze continuitatea micrilor.
sevorevitapectposibiltrepteleidenivelrile.

Intretinerea camerei de extractie

Este obligatorie prezena unei surse de ap cald i rece n ncpere sau n imediata apropiere
(vecintate) a acesteia pentru a permite curarea (splarea) ncperii i a materialelor.
Apa trebuie s provin din reeaua de distribuie sau s rspund la normele de potabilitate.
Dezinfectantele folosite trebuie s fie acceptate de Direcia de Sntate Public
Camera de extractie trebui s fie splata cu ap cald i dezinfectani cel puin nainte i dup
fiecare perioad de extracie a mierii.
Suprafeele de contact cu mierea (materiale) trebuie s fie splate i dezinfectate nainte i dup
fiecare extracie a unui lot/sortiment de miere.

Camerele de extractie a mierii pot fi: camere permanente, camere sezoniere/temporare, sau
centre de extractie colectiva (in cadrul grupurilor de producatori, asociatii etc.)
1. Camera permanenta de extractie:
Caracteristici generale:
9 ncperea trebuie s fie destinat n exclusivitate activitatilor legate de miere i produse
apicole n sezonul apicol.

Page 63

9 este importanta sa se poata face cat mai usor curenia ncperii: se vor evita locurile
inaccesibile.
Se recomand ca aceste ncperi s fie prevzute cu un sistem de evacuare a albinelor
Amplasarea:
Camera permanenta de extracie trebuie sa fie situata si amenajata de preferin ntr-un loc
situat la adpost (departe) de mirosuri puternice i/sau fetide i de orice alt cauz
susceptibil s afecteze igiena produselor recoltate.
Camera de extracie nu trebuie s comunice direct, deschis cu ncperi ce ar putea deveni
surs de afectare a mierii (grupuri sanitare, garaj, atelier). O u fr geam este suficient
pentru a asigura rolul de separare (despritor).
Amenajarea camerelor permanente:
Pardoseaua
9 Pardosea trebuie sa fie etan i lavabil.
9 Ideal ar fi ca pardoseaua s fie fr denivelri pentru a uura curarea propolisului.
9 Pentru a permite curarea uoar a propolisului (prin raclaj), plintele pot fi drepte.
9 Este necesar o bun evacuare a apelor reziduale.
Pereii i uile
9 Trebuie s se prevad perei netezi.
9 Prile ce pot s fie afectate de stropi de miere sau care intr n contact cu magazinele
trebuie s fie lavabile.
9 Materialele din care sunt facute trebuie s fie solide si lavabile-igienizabile.
Plafonul i iluminatul
9 Plafonul trebuie s fie curat de praf cu uurin.
9 Trebuie sa existe o buna iluminare a spatiului (naturala sau artificiala). n jurul sursei de
iluminat se va avea in vedere o bun protecie n jurul acesteia (pentru a evita
electrocutarea).
Grup sanitar, lavoare (chiuvete).
9 Lavoarele (chiuvete): vor fi dotate cu aprovizionarea cu ap potabil sau care rspund la
normele de potabilitate
- este important sa existe sisteme de uscare a minilor care evit recontaminrile
(prosoape, rulouri cu prosoape de hartie)
- este necesara si echiparea cu un robinet de tip mini libere, acolo unde conditiile
permit instalarea.
9 Pentru a permite o bun igien este necesara prezena de toalete fr comunicare direct cu
localul de extracie a mierii.
2. Camera sezoniera fixa sau mobila de extractie
9 Dat fiind faptul c producia de miere este o activitate sezonier si c riscul de
contaminare microbiologic este foarte redus, iar mierea in sine este un produs cu
proprietati antibiotice, se pot utiliza ca spatii de extractii si acelea care pot avea i alte
utilizri n msura in care acestea nu induc contaminri sau degradri ireversibile,
depreciind astfel calitatea mierii.
9 n perioadele de extracie i de condiionare a mierii, aceste incaperi trebuie s fie rezervate
n exclusivitate acestor activitati de recoltare si extractie a mierii.

Page 64

Caracteristicile localului sezonier:

Elementele ce vin n contact cu mierea vor fi din materiale alimentare, rezistente la


coroziune i uor de splat.
Suprafeele susceptibile a fi murdrite cu miere (solul) sunt din materiale etane
(impermeabile), nu sunt absorbante i sunt lavabile.
Celelalte suprafee sa fie uor de curat de praf.
Un punct de aprovizionare cu ap cald i rece conform normelor de potabilitate trebuie s
fie uor accesibil la nivelul localului sau n vecintatea acestuia.
Localul trebuie s fie uor de curat si sa dispuna de amenajari ca la camerele permanente
de extractie
n perioada de utilizare, se va evita orice alta activitate sau surs de contaminare.

3. Centre de extractie colectiva

Acestea trebuie ca aceasta s raspund la normele referitoare la camerele permanente de


extractie.
Trebuie s se alctuiasc un registru specific de utilizare a localului, n care se specifice
numele i adresa utilizatorilor, evaluarea cantitii de miere extras dar si alte observatii.
Pentru curenia localului i a materialelor ntre diferiii operatori trebuie s se pun la punct o
procedur specific (de tip HACCP).

Page 65

IV. CERINE PRIVIND IGIENA ECHIPAMENTELOR DE EXTRACIE A MIERII


ECHIPAMENTELE DE EXTRACTIE
Natura materialelor

Utilizarea de echipamente realizate din materiale de calitate alimentar rezistente la pH-ul


acid al mierii. Este ideal sa se utilizeze oelul inoxidabil.
Prile echipamentelor care intr n contact direct cu mierea nu trebuie s fie din lemn.

ntreinerea

Starea de curenie a echipamentelor va fi verificata nainte de utilizare.


nainte si dupa fiecare recoltare, suprafeele care intr n contact cu mierea se vor spala cu
ap potabila i dac este necesar cu produse de dezinfecie recunoscute de Direcia de
Medicin Preventiv.
Axele, rulmenii aparatelor de deasupra mierii sau n contact cu aceasta trebuie s fie
lubrefiai (uni) cu grsimi adaptate pentru industria agro-alimentar.
nainte de utilizare se va verifica starea generala de curenie a recipientelor i absena
ruginii, sau a elementelor fixate greit.

V. CERINE PRIVIND SPAIILE PENTRU DEPOZITAREA MIERII DE ALBINE

Spatiile de depozitare trebuie sa fie ferite de prezenta animalelor sau a altor surse de
contaminare microbiana sau chimica.
Este interzis prezena roztoarelor, psrilor, liliecilor in spatiile de depozitare deoarece
excrementele acestor daunatori pot fi extrem de infecioase

Page 66

VI. CERINE PRIVIND IGIENA EXTRACIEI I DEPOZITRII MIERII DE ALBINE


Izgonirea albinelor

este important sa se evite prezena albinelor n magazine si corpurile de productie de miere,


nainte de a le introduce n camera de extracie.
este ideal sa se plaseze izgonitoare de albine, deasupra magazinelor si corpurilor de
productie inainte de recoltare, pentru a nu prelua albine odata cu fagurii de recolta.
in camera de extractie este bine sa se lase o iesire conica, luminoasa, intr-un colt al camerei,
prin care albinele sa poata iesi din camera dar sa nu poata intra.

Umiditatea in camera de extracie

Camera de extractie n care sunt depozitate magazinele pentru mai mult de 48 de ore, trebuie
s aib o umiditate relativ mai mic de 55%.
Se recomand s se verifice umiditatea relativ a ncperii n timpul utilizrii.
Cand umiditatea aerului este mai mare de 55% se recomand s se foloseasc un
dezumidificator cu cteva zile nainte de depozitarea magazinelor cu faguri de miere.

OPERATIUNI EFECTUATE ASUPRA MIERII:


1. Dezumidifcarea mierii din magazine sau corpuri de stransura
Dac acest lucru nu a fost deja fcut, se va verifica umiditatea mierii cu un refractometru.
Dezumidificarea mierii din magazine n funcie de umiditate se va face in camere calde
(max. 45C) prevazute cu aparate de dezumidificare si de circulatie a aerului.
La nevoie, corpurile cu fagurii recoltati se vor lasa pentru scaderea umiditatii chiar si cateva
zile pana la atingerea maximului admis (20%).
2. Descpcire i extracie
Se verific absena fermentaiei, a mirosului sau a vreunei culori anormale a mierii. Orice
miere suspect (procese de fermentaie, miros anormal) trebuie s fie eliminat nainte sau n
cursul descpcirii sau extraciei, fara a fi amestecata cu sursele bune.
n funcie de originea problemei, mierea va fi redat albinelor, de preferin dup o nclzire
la temperatura > 75C timp de 3 4 minute, sau distrus n cazul prezint pericol pentru albine.
 



Page 67

 

Capaceala.
Dup recoltare, cpceala rezultata in urma descapacirii va fi depozitat n vase nchise.
Aceasta va fi tratat ct mai rapid posibil (centrifugare, scurgere si recuperarea mierii,
retopirea cerii)

3. Filtrare (Prefiltrare)
Starea filtrelor va fi verificata nainte de orice ntrebuinare.
Filtrarea (prefiltrarea) mierii este obligatorie. Ideal este ca mierea s fie filtrat n mai multe
etape prin: filtre grosiere, medii i fine. Filtrul cel mai fin trebuie s aib dimensiunile
ochiurilor cuprinse intre 0,5 i 0,2 mm (cu excepia mierii de iarb neagr).
Filtrarea trebuie s mpiedice trecerea n miere a particulelor vizibile.
Trebuie s fie monitorizate continuu starea de umplere a filtrelor i a recipientelor pentru a
evita supra-umplerea.
4. Maturarea si spumuirea mierii
Dup filtrare, mierea trebuie lsat s se matureze (decanteze) innd cont de volumul
recipientului precum i de temperatura camerei (este necesara o temperatura de peste 20 C
pentru ca mierea sa fie cat mai lichida si astfel maturarea sa se faca cat mai bine).
Se vor elimina cu atenie spuma i particulele care urc la suprafa (cear, alte resturi de
albine) avnd grij s nu introducei spuma n miere.
5. Conditionarea mierii
Dup filtrare i maturare, toate containerele trebuie s fie acoperite i trebuie evitat orice
incluziune de elemente strine, impuritati etc.
Se va evita prezena insectelor.
6. Amestecarea
Se vor utiliza doar unelte (echipamente) curate care nu produc praf i sunt rezervate n
exclusivitate acestei operaiuni (materiale din inox)
a nu se lasa ca uneltele (de exemplu, paletele axului de omogenizare) s se frece de perete.
a se evita introducerea de aer n miere care conduce la un aspect neplacut (emulsia nu prezint
riscuri pentru sntate).
7. Lichefierea
Evitai lichefierea mierii cu un echipament neadaptat care risc s provoace o supranclzire a
mierii (peste 45C) i implicit degradarea acesteia.
nclzirea trebuie s fie ct mai slab cu putin i de scurt durat.
Valoarea coninutului n HMF (Hidroximetilfurfural) va fi determinat doar de un
laborator specializat autorizat.

Page 68

Dac aceast valoare este 40 mg/kg (limita maxima admis), mierea este industrial sau
este redat albinelor (acest parametru nu are nici o influen asupra sntii publice), dar
este un indicator de calitate.

Depozitarea mierii

Depozitarea mierii se va face ntr-un loc uscat, rcoros (ideal +15C) i departe de o surs de
iluminare direct.
Utilizarea ncperilor cu temperaturi mai mari de 35 C este interzis.
Dac umiditatea mierii este de peste 19%, depozitarea se va face la rece (sub 11C).

Page 69

VII. CERINE PRIVIND MARCAREA I ETICHETAREA MIERII DE ALBINE

Trasabilitatea mierii
9 Orice recipient ce conine miere trebuie s aib pe corpul su (nu pe capac!) o indicaie care
s asigure trasabilitatea:
identificarea recoltei (mierea ce provine din aceiai stupin i este recoltat n acelai timp)
identificarea lotului si sortimentului (miere provenind din diferite recolte sau dintr-un
amestec de mieri diferite destinate mbutelieri
mbutelierea in recipiente mici- de consum
Borcane de miere
Utilizarea de recipiente destinate exclusiv mbutelierii mierii, perfect curate.
Borcanele nu trebuie s prezinte nici un defect.
O splare urmat de o cltire cu ap potabila a borcanelor de sticl nainte de utilizare este
OBLIGATORIE.

Capace

Recipientele ar trebui s dispun de un sistem de nchidere ermetic.


Pentru borcanele din sticla se vor utiliza de preferin capace perfect etane.
Ar fi IDEAL s nu se mai utilizeze capace de plastic cu sistem de prindere clip.
Capacele metalice nu se pot reutiliza.
Pentru capacele din plastic trebuie verificat calitatea alimentar.
Cand starea de curenie este ndoielnic sau se observa rugin acestea nu se vor mai utiliza!

Etichetarea mierii:
Urmatoarele meniuni trebuie s figureze pe etichete:
9 denumirea comercial a produsului: miere sau miere floral/miere de man, sortiment, data de
valabilitate (max. 2 ani dup data mbutelierii), condiii de conservare descrise la punctul de
depozitare, greutate net, numele i adresa apicultorului (a conditionatorului sau a
vnztorului), ara de recoltare, numarul lotului (sau alte date de ex. analize) pentru a asigura
trasabilitatea.
9 termenul limit de utilizare sau de consum ( 2 ani de la condiionare)
9 n caz de amestec cu miere recoltat n afar Romniei, pe etichet trebuie menionat ara de
origine.

Page 70

9 Se mai poate aduga originea geografic cu condiia ca toat mierea n cauz s fie produs n
zona respectiva.
9 Se poate meniona i o origine botanic (monofloral, dubl denumire sau detalii privind
sortimentul). In acest caz, este necesar o analiz specific (polinica).
9 Se pot meniona criterii de calitate dac acestea pot fi verificate i dac acestea aduc o
mbuntire n comparaie cu produsul de baz.
9 Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA.
9 DENUMIRILE DE: MIERE PURA, NATURALA SUNT INTERZISE!

Page 71

VIII. RESTRICII PRIVIND LIVRAREA CTRE CONSUMATORUL FINAL SAU


LIVRAREA LA UNITILE DE CONDITIONARE A MIERII SAU A ALTOR
PRODUSE APICOLE.

1. RESTRICTII PRIVIND LIVRAREA MIERII

Informatii pentru cumparatori

Informaiile pentru clieni si comerciani trebuie sa vizeze depozitarea n locuri rcoroase, fr


expunere la soare sau la surse de lumin, etc
Un exemplu de informatie pentru consumatori poate fi urmatoarea: Nu se recomand s se
ofere miere sugarilor mai mici de 1 an pentru a evita riscul de botulism infantil.
Clientului i se poate oferi o informaie sau se poate nscrie pe etichet o meniune de tipul
mierea nu este un aliment potrivit pentru copii mai mici de un an, sau consumati mai mult
in cantiti mici dect o singur dat o cantitate mare.

n caz de risc alimentar


n cazul n care mierea prezint un risc alimentar vor fi avertizate ct mai rapid posibil serviciile
ANSVSA. http://www.ansvsa.ro/

Page 72

2. CERINTE PRIVIND PRODUCTIA SI LIVRAREA ALTOR PRODUSE APICOLE


1. MIEREA IN SECTIUNI
1.1. Material utilizat
pentru mierea in sectiuni mini-ramele utilizate pentru mierea in sectiuni vor fi realizate fie
din lemn netratat fie din plastic alimentar.
Apicultorul va folosi o amorsa de ceara obtinuta fie din descapaceala, fie din ceara bio
(rezultata din practicarea apiculturii ecologice conform legislatiei nationale si europene,
sau care beneficiaza de un buletin de analiza care atesta lipsa de reziduuri).
1.2. Recoltarea mierii n seciuni
9 Aceast producie trebuie s se fac la familiile foarte puternice i n perioada de culesuri
intense.
9 Trebuie avut grij ca seciunile s fie total cpcite.
1.3. Condiionarea mierii n seciuni
Sectiunile dar si ambalajele utilizate pentru comercializarea mierii n seciuni vor fi de calitate
alimentar.
Ambalarea se face in recipiente sau alte ambalaje ermetic nchise.



2. POLEN
2.1. Colectoarele de polen

Toate elementele care vin in contact cu polenul (placa activa si cutia de recoltare) trebuie sa
fie compatibile din punct de vedere alimentar a se vedea simbolul alimentar.
Modelul de colector trebuie sa fie solid, etans, rezistent si sa permita o curatare usoara.
Colectorul trebuie sa aiba prevazut un orificiu pentru trecerea trantorilor.
In cazul colectoarelor exterioare, sertarul de recoltare a polenului trebuie sa fie bine protejat
de umiditate.
In cazul colectoarelor interioare, cutia de recoltare trebuie sa fie bine ventilata (aerisita).
Dimensiunea placii active trebuie sa fie adaptata la puterea familiei de albine. Acesta nu
trebuie sa raneasca albinele.

2.2. Recoltarea polenului



Page 73

Polenul se va recolta doar de la familii sntoase, bine dezvoltate i n absena puietului


vros (ascosferozei) si in perioadele favorabile culesului de polen.
Sertarasele colectoarelor de polen vor fi descarcate ct mai des posbil, zilnic sau la dou
zile, n funcie de umiditatea mediului, indiferent de cantitatea de polen stransa.
Dac este necesar acestea vor fi curatate prin periere.
Se va verifica prezenta mucegaiului n cutiile colectoare. Dac este necesar, acestea vor fi
nlocuite cu altele de la rezerva, pentru a fi curate.
Colectoarele de polen nu vor intra n contact dect cu elemente curate (niciodata nu se pun
pe pmnt).
Orice polen suspect (aglomerat datorita umiditatii, mucegit, etc) va fi eliminat n mod
sistematic.
Resturile cazute in sertaras (albine, parti anatomice, etc) vor fi eliminate nainte de transport.
Trebuie evitat cu orice pre ca excrementele de roztoare s cad n colectoarele de polen.
Acestea pot fi extrem de infecioase.
Recipientul (vasul) n care se transport polenul trebuie s fie de calitate alimentar.

2.3.Condiionarea polenului
Spatii i materiale

Toate elementele care intr n contact cu polenul trebuie s fie de calitate alimentar i
rezistente la acizi.
Condiionarea polenului nu se poate face dect n spatii ce rspund normelor definite pentru
camerele de extracie permanente a mierii. O atenie particular trebuie acordat absenei
oricrei surse de contaminare (ca si in cazul mierii).
Uscare

Pentru o conservare la temperatura ambiental, uscarea polenului este indispensabil i aceasta


se va face imediat dup recoltare (n interval de 24 de ore de la recoltare).
Polenul trebuie s fie aezat pe nite tvi de inox sau material alimentar (lemn, plastic) n strat
subire i uscat lent printr-un flux (curent) de aer uscat, la o temperatur maxima de 40C.
Umiditatea polenului nu trebuie s depeasc 6 %: acest lucru se va controla cu un aparat ce
msoar umiditatea cerealelor, sau prin cntriri difereniale, nainte i dup uscare (110 C
timp de 1 or).

Curare

Page 74

Se recomand s se utilizeze o main care elimin impuritile prezente n polen prin


diferena de densitate i prin electromagnetism: resturi de albine, metale.
Un control vizual final este indispensabil pentru a elimina impuritatile de aceiai densitate i
volum ca i granulele de polen (ex. puiet vros).

Congelare
Dup curare, polenul proaspat poate fi congelat n sculei (pungulie) sau n borcane mici.
Atenie lanul de frig nu poate fi ntrerupt.

Punere n recipiente (borcane)


Borcanele trebuie sa fie perfect curate i ermetice.

Amestec cu miere- Este posibil ca polenul s fie conservat n amestec cu miere.


2.4. Etichetarea polenului
Urmtoarele meniuni legale trebuie s figureze pe etichet:
9 Denumirea comercial a produsului: polen uscat sau polen congelat data de valabilitate: polen
uscat: max. 1an de la data recoltrii, polen congelat, max. 18 luni de la data recoltrii, - condiii
de conservare (depozitare). Pentru polenul congelat, trebuie s se fac meniunea nu poate fi
recongelat, i trebuie consumat n 5 zile de la decongelare (fiind mentinut in acest timp la
frigider), greutatea net, numele i adresa apicultorului/ conditionatorului sau a vnztorului
(comerciantului)- ara de recoltare a polenului (facultativ), - nr. lotului sau alte date care s
asigure trasabilitatea produsului.
9 Se recomand ca pe etichet s se specifice c produsul este potenial alergen pentru persoanele
sensibile la alergiile alimentare.
9 Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA.
9 Prezena a mai mult de 0,9% polen de la plante modificate genetic (OMG) impune o mentiune
specific pe eticheta: produs OMG.

2.5. Depozitarea polenului

Polenul uscat trebuie depozitat ntr-un loc uscat, rcoros (ideal este ca temperatura sa fie mai
mica de +15C ) i departe de surse de lumin.
Polenul congelat trebuie s fie meninut la o temperatur de sub -18C.

Page 75

3. LAPTISOR DE MATCA
3.1. Botcile pentru productia de laptisor de matca

Toate elementele stupului, sarma si ceara sunt acceptate in cadrul productiei de laptisor de
matca tinand cont de specificatiile de mai sus sa fie de uz alimentar!
Pentru realizarea de botci artificiale din ceara se recomanda doar folosirea cerii provenite
din descapaceala;
Botcile artificiale reutilizabile realizate din material plastic trebuie sa fie de calitate
alimentara;
Aceste celule trebuie sa fie fixate pe suport (pe leaturi) cu adezivi alimentari, cu ceara de
albine sau cu ajutorul unor procedee mecanice netoxice.

3.2. Curatarea botcilor

nainte de a le depozita, toate botcile din material plastic utlizate in producia de lptior de
matc trebuie s fie splate cu ap potabil (sub jet de ap de la robinet) ct mai rapid cu
putin.
In ceea ce priveste spatiul de depozitare a materialului sunt necesare unele masuri de
precautie:
absena de produse chimice i de surse de fum n camera de depozitare.
locul sa fie curat si igienizat.

.
3.3. Recoltarea lptiorului de matc

Cresterea larvelor
Transvazarea trebuie s se fac n bune condiii de igien.
Toate materialele utilizate in crestere i transvazare trebuie s fie de calitate alimentar i
trebuie s fie n prealabil splatate i dezinfectate.
Apa de spalare, n condiiile n care se folosete, trebuie s fie potabil.
Transvazarea
Transvazarea se face pornind de la familii sntoase i n afara perioadelor de tratament.

Page 76

Tifonul umed folosit pentru a proteja larvele de cldura soarelui trebuie s fie curat i umezit
cu ap potabil.
Recoltarea
Indeprtarea albinelor de pe leaurile de cretere trebuie s se fac cu o cantitate minim de
fum.
Botcile cu laptisor trebuie s fie protejate de orice fel de surs de alterare (soare) sau de
contaminanti.
Transport
Recipientele (vasele) folosite pentru transportul laptisorului trebuie s fie de calitate
alimentar, curate, dezinfectate i inchise ermetic.
Laptisorul se va pastra imediat dupa recoltare in frigidere pentru o perioada limitata de timp
sau congelatoare
3.4. Condiionarea lptiorului de matc
Igiena localurilor i a materialului

Condiionarea lptiorului de matc nu se poate face dect n ncperi ce corespund normelor


definte pentru camerele de extracie a mierii permanente.
Operaiunile de condiionare a lptiorului de matc vor fi efectuate fie intr-o ncpere special
fie n camera de extracie a mierii n afara perioadelor de lucru cu mierea (flux in campanie).
Toate elementele care intr n contact cu lptiorul de matc (materialul de extracie, de
filtrare, lanet de transvazare, borcane, furtune) trebuie s fie de calitate alimentar. Ele
trebuie s fie curate i uor de ntreinut, de splat i dezinfectat inainte si imediat dup
utilizare.

Supraincalzirea

Trebuie s se evite contactul ustensilelor nclzite cu lptiorul de matc .

Eliminarea larvelor din celule (botci)

Lptiorul din celulele n care s-au gsit larve moarte nu va fi extras.


Eliminarea larvelor nainte de extracie este obligatorie. In timpul acestei operaiuni, trebuie
acordat maxim atenie de a nu le rni i astfel s se produc scurgeri de hemolimf in
laptisor.

Extracie

Extracia poate fi efectuat cu ajutorul unei spatule, a unei pompe de vid sau cu ajutorul unui
aparat ce folosete fora centrifug.
Operaiunile de extracie a lptiorului de matc ar trebui efectuate chiar n ziua scoaterii
leaurilor cu botci, n timp ct se poate de scurt.

Filtrare

Page 77

n scopul eliminrii eventualelor corpuri strine vizibile, n deosebi particule de cear, este
recomandat filtrarea i aceasta trebuie s aiba loc n acelai timp sau n chiar ziua extraciei.
Materialul filtrant va fi de tip alimentar si rezistent la acizi alctuit dintr-o retea cu ochiuri de
la 0,4 la 0,7 mm.

Congelare

Lptiorul de matc va fi congelat la -18C. Atenie odat congelarea nceput, ea nu mai


poate fi ntrerupt decat in momentul utilizarii finale. Stabilirea unei durate maxime de
conservare este obligatorie.

Imbuteliere
Recipientele trebuie s fie perfect curate i s se nchid ermetic.
3.5. Etichetarea lptiorului de matc
Urmtoarele meniuni legale trebuie s figureze pe etichet:
9 Denumirea comercial: lptior de matc prospt sau congelat, data de valabilitate: proaspt
max. 6 luni, congelat: max. 18 luni de la data recoltrii.
9 Aceast dat trebuie s specifice ziua, luna i anul, - temperatura de depozitare: proaspt
ntre 2 i 5 C, congelat < -18C, greutatea net, numele i adresa apicultorului
(conditionatorului sau comercianutului), ara de recolt (facultativ), nr. lotului si data
produciei,
9 Lptiorul de matc nu poate fi recongelat!
9 Se pot utiliza doar meniunile nutriionale i de sntate autorizate de ctre EFSA
3.6. Depozitarea lptiorului de matc

Att la nivelul depozitrii ct i la locurile de vnzare, lptiorul de matc preambalat trebuie


s fie protejat de lumin i meninut la temperaturi cuprinse ntre 2 i 5C.
Lptiorul de matc congelat trebuie s fie meninut la o temperatur de sub -18C (max. 18
luni dup data recoltrii).

Page 78

IX. CERINE PRIVIND STAREA DE SNTATE I IGIENA PERSONALULUI


Igiena personalului este foarte important atat in etapa de productie dar mai ales in etapa de
conditionare a produselor

Este importanta pastrarea unei bune igiene personale


mbrcmintea trebuie sa fie curat i adaptat (bonet, salopeta cu buzunare nchise,
incaltaminte de unica folosinta etc) pentru a evita cderea prului, a diferitelor obiecte etc.
Personalul nu trebuie s sufere de boli contagioase.
Peroanele trebuie s dispun de un certificat medical de sanatate pentru a putea manipula
produse alimentare. Acest certificat se nnoiete anual.
Pentru evitarea riscurilor biologice este interzis lucrul persoanelor suferinde de boli
cutanate, intestinale sau respiratorii;
Este necesara protejarea rnilor ce ar putea intra in contact cu miere
Splarea minilor este esenial naintea oricrei operaiuni de manipulare. s se dispun de
posibiliti de splare i uscare igienic a minilor (prosoape de hrtie) ;
Este interzis a fuma, a bea i a mnca n incinta camerei de extracie.
Personalul este cel care reprezint sursa cea mai important de germeni patogeni!!!
Se recomand portul de haine curate, adaptate lucrului i uor de curat. (ntr-un caiet de
sarcini, un certificat de conformitate, se recomand mbrcminte de unic folosin :
bonet, bluz foarte uoar purtat chiar pe piele, protecie pentru nclminte ;

Riscurile chimice:
- s aib minile curate sau s poarte mnui ;
Riscurile fizice:
pentru a nu se pierde nici un obiect personal sau s se evite cderea prului, personalul
trebuie s poarte o inut de unic folosin cu bonet.
controlul surselor de contaminare
sursele secundare de contaminare sunt controlate prin
Aplicarea regulilor de igienizare standard reprezinta aplicarea regulilor de bun practic de
producie!

Page 79

SECTIUNEA 4 - SUPRAVEGHEREA SANITAR VETERINAR A


STUPINELOR
CONDIII
APICOLE

PENTRU

NREGISTRAREA/AUTORIZAREA

EXPLOATAIILOR

Alinierea legislaiei naionale la cerinele U.E. solicit impunerea anumitor cerine n vederea
autorizrii unitilor apicole productoare, deoarece trebuie sa fie respectate anumite standarde
comune.
Este necesar ca protejarea sntii familiilor de albinelor, a sntii publice i a mediului, s se
realizeze n mod efectiv i s constituie un deziderat major pentru activitatea sanitar veterinar din
ara noastr.
Conduita i condiiile sanitar-veterinare de autorizare i nregistrare sanitar veterinar pe
care trebuie s le ndeplineasc categoria de exploataii apicole sunt aprobate de Ordinul
preedintelui Autoritii Naionale Sanitare i pentru Sigurana Alimentelor nr. 16/2010/cu
completrile ulterioare /20.09.2010.
Conform acestui ordin apicultorii desfoar activiti de cretere i selecie a mtcilor i/sau a
familiilor/roiurilor de albine n vederea comercializrii i activiti de obinere a mierii de albine i a
altor produse apicole n vederea comercializrii, dar totodat sunt explicate notiuni privind
categoriile de exploataii apicole, respectiv exploataia apicol comercial mixt i exploataie
apicol pentru consum familial.
Exploataie apicol comercial pentru material biologic unitate de stupi delimitat, cu vatr
permanent i cu organizare specific, n care se desfoar activiti de cretere i selecie a mtcilor
i/sau coloniilor/familiilor roiurilor - de albine, n vederea comercializrii.
Exploataie apicol comercial mixt - unitate de stupi delimitat, cu vatr permanent i cu
organizare specific, n care desfoar att activiti de cretere i selecie a mtcilor i/sau
coloniilor/familiilor/ roiurilor de albine, n vederea comercializrii, ct i activiti de obinere a
mierii de albine i a altor produse apicole i livrare a acestora ctre uniti nregistrate/autorizate
sanitar - veterinar pentru procesare, precum i vnzarea cu amnuntul.
Exploataie apicol pentru consum familial - unitate de stupi delimitat, cu vatr permanent i
cu organizare specific, n care se desfoar activiti n domeniul apiculturii i a crei producie
este destinat n totalitate consumului propriu, fr a fi comercializat.
NRT.
CRT.

8.

DENUMIREA
ACTIVITII cf cod CAEN

Creterea altor animale 0149

DENUMIREA UNITII/MIJLOCULUI DE TRANSPORT


CONFORM LEGISLAIEI SPECIFICE

1. Exploataie apicol comercial pentru material biologic;


2. Exploataie apicol comercial mixt;

Certificatul de nregistrare santar-veterinar este documentul emis de Direcia Sanitar veterinar i pentru sigurana alimentelor n baza cruia este permis desfurarea activitii unitii
cu specific apicol.
Activiti supuse controlului sanitar - veterinar sunt activitile desfurate n cadrul unitii
cu specific apicol. Din clasa animale fac parte i albinele.
n vederea nregistrrii sanitar veterinare a exploataiilor comerciale de tip A, reprezentatul
legal al operatorului economic depune la direcia sanitar-veterinar i pentru sigurana alimentelor
judeean, respectiv a municipiului Bucureti un dosar care cuprinde urmtoarele documente:
a) cererea, n original, conform modelului prevzut n anexa nr. 6 ordinul nr. 16/2010;
b) certificatul constatator emis de Oficiul Registrului Comerului, cu excepia exploataiilor
apicole pentru consum familial;
c) carnet de stupina;
d) declaraia pe proprie rspundere c animalele din exploataie sunt identificate i nregistrate
n Baza Naionala de Date i c orice micare a animalelor, inclusiv sacrificare, dispariie i moarte,

Page 80

va fi anunat serviciilor sanitar - veterinare i pentru sigurana alimentelor competente;


e) declaraia pe proprie rspundere c, n cazul animalelor moarte, va apela la serviciile
unitilor de neutralizare a subproduselor de origine animal nedestinate consumului uman,
autorizate sanitar- veterinar, n vederea ecarisrii;
f) declaraia pe proprie rspundere c deine adposturi pentru animale care s asigure acestora
condiii de sntate i bunstare;
g) declaraia pe propria rspundere ca exploataia i animalele sunt incluse n programul
aciunilor de supraveghere, prevenire i control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la
animale la om, protecia animalelor i protecia mediului.
Pentru unitile care dein autorizaie sanitar - veterinar la data intrrii n vigoare a
prezentului ordin, respectiv pentru unitile care dein certificat de nregistrare sanitar - veterinar la
data intrrii n vigoare a prezentului ordin i sunt supuse autorizrii sanitar veterinare, direciile
sanitar - veterinare i pentru sigurana alimentelor judeene, respectiv a municipiului Bucureti, dup
o nou evaluare, pot emite autorizaia sanitar veterinar.

Page 81

II.CONTROLUL SANITAR VETERINAR OFICIAL AL FAMILIILOR DE ALBINE SI AL


IGIENEI PRODUCTIEI DE MIERE
Supravegherea, profilaxia i controlul bolilor la familiile de albine sunt reglementate prin
Ordinul ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare 30.03.2011

PROGRAMUL NAIONAL DE SUPRAVEGHERE, CONTROL I ERADICARE A


BOLILOR LA ALBINE
1.1 ACARAPIOZA
SUPRAVEGHERE

PRECIZRI TEHNICE

PRECIZRI EXECUIE

Scop: Supravegherea
bolii

n caz de suspiciune se realizeaza supravegherea


prin diagnostic de laborator.
1. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din 10 g/prob albine vii i/sau moarte,
recoltate de pe suprafaa fagurelui.
2. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la
IDSA.
3. Notificarea bolii se face n conformitate cu
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare.

1. Medicul veterinar de liber


practic
si/sau
medicul
veterinar oficial din cadrul
DSVSA i/sau IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau dup caz, la
LNR din cadrul IDSA, astfel :
2.1. examen microscopic
direct de evideniere a
parazitului in traheile toracice,
la LSVSA;
2.2. examen microscopic de
identificare a endoparazitului
Acarapis
woodi
(metoda
diseciei), la IDSA.

1.2. LOCA AMERICAN


SUPRAVEGHERE

PRECIZRI TEHNICE

PRECIZRI EXECUIE

Scop: Supravegherea
bolii
Supraveghere activ
1. Supravegherea clinic
i anatomopatologic a
puietului.
2. Supravegherea prin
examene de laborator,
iar n caz de necesitate
diagnostic complet de
laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de ctre


DSVSA.
2.Supraveghere clinic i anatomopatologic a
puietului cpcit, n perioada aprilie - septembrie la:
a) cel puin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere
mtci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producie;
c) primvara dup iernat i toamna dup stupritul
pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din faguri ntregi sau poriuni de 20
cm2/prob, fagure cu puiet cpcit. Fagurii ntregi
pot conine i rezerv de hran (miere cpcit).
4. Notificarea bolii se face n conformitate cu
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare.

1. Medicul veterinar de liber


practic i medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
i/sau IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau la LNR din
cadrul IDSA, astfel :
2.1. pentru supraveghere examen
AP i microscopic direct
(bacterioscopic);
2.2. pentru diagnostic
examen bacteriologic i PCR
convenional

Page 82

1.3. NOSEMOZA
SUPRAVEGHERE

PRECIZRI TEHNICE

PRECIZRI EXECUIE

Scop:
Supravegherea
bolii
Supraveghere activ
1. Supravegherea clinic
i anatomopatologic a
albinelor lucrtoare.
2. Supravegherea prin
examene de laborator, iar
n caz de necesitate
diagnostic complet de
laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de


ctre DSVSA.
2.Supraveghere clinic i anatomopatologic a
albinelor lucratoare, n perioada februarie
octombrie la:
a) cel puin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mtci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producie,
c) primvara dup iernat i toamna dup stupritul
pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din 10 g/prob albine vii i/sau moarte,
recoltate de la urdini.
4. Notificarea bolii se face n conformitate cu
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificrile i completrile
ulterioare.

1. Medicul veterinar de liber


practic i medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
i/sau IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau dup caz, la
LNR din cadrul IDSA, astfel:
2.1. pentru supraveghere examen
microscopic
de
evideniere a sporilor Nosema
sp.
2.2. pentru diagnostic examen AP i microscopic de
determinare a numrului de
spori de Nosema sp.

SUPRAVEGHERE

PRECIZRI TEHNICE

PRECIZRI EXECUIE

Scop:
Supravegherea
bolii
Supraveghere activ
1.Supravegherea clinic i
anatomopatologic
a
albinelor
lucrtoare,
trntorilor i puietului
cpcit.
2. Supravegherea prin
examene de laborator, iar
n caz de necesitate
diagnostic complet de
laborator.

1.Supravegherea clinic i anatomopatologic a


albinelor lucrtoare, trntorilor i puietului cpcit,
n perioada martie octombrie, la:
a) cel puin 15% din coloniile stupinelor pepiniere
mtci;
b) 5% din coloniile stupinelor de producie;
c) primvara dup iernat i toamna dup stupritul
pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei.
2. Examenele de laborator se efectueaz din 25
g/prob albine vii i faguri ntregi sau poriuni de
minimum 10/15 cm/prob, fagure cu puiet cpcit
de trntor i/sau albin lucrtoare.
3. Notificarea bolii se face n conformitate cu
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare.

1. Medicul veterinar de liber


practic i medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA
i/sau IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau dup caz, la
LNR din cadrul IDSA astfel:
2.1. pentru supraveghere
examen
microscopic
de
evideniere a ectoparazitului
Varroa destructor;
2.2. pentru diagnostic examen AP i microscopic de
determinare
a
nivelului
infestaiei.

1.4. VARROOZA

1.5. TROPILELAPSOZA
SUPRAVEGHERE

PRECIZRI TEHNICE

PRECIZRI EXECUIE

Scop:Supravegherea
bolii
Supraveghere pasiv
In caz de suspiciune
supraveghere
prin
diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de


ctre DSVSA.
2.Examenele de laborator se efectueaz pe
probe de figure
cu puiet recoltate pentru varrooz.
3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare
la IDSA.
3. Notificarea bolii se face n conformitate cu

1. Medicul veterinar de liber


practic i/sau medicul veterinar
oficial din
cadrul DSVSA i/sau IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau dup caz, la LNR
din cadrul IDSA, astfel: pentru
supraveghere i diagnostic -

Page 83

prevederile
examen AP i microscopic de
Ordinului preedintelui ANSVSA nr. 79/2008, evideniere a parazitului i
cu
determinarea nivelului infestaiei.
modificrile i completrile ulterioare.

1.6. GANDACUL MIC DE STUP


SUPRAVEGHERE

PRECIZRI TEHNICE

PRECIZRI EXECUIE

Scop: Supravegherea
bolii
Supraveghere pasiv
n caz de suspiciune
supraveghere
prin
diagnostic de laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA de


ctre DSVSA.
2.Examenele de laborator se efectueaz pe probe
recoltate pentru varrooz.
3. Probele pozitive se trimit pentru confirmare la
IDSA.
4. Notificarea bolii se face n conformitate cu
prevederile Ordinului preedintelui ANSVSA nr.
79/2008, cu modificrile i completrile
ulterioare.

1. Medicul veterinar de liber


practic i/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA i/sau
IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau dup caz, la LNR
din cadrul IDSA, astfel: pentru
supraveghere i diagnostic examen AP i microscopic de
identificare a parazitului.

1.7. LOCA EUROPEANA


SUPRAVEGHERE

PRECIZRI TEHNICE

PRECIZRI EXECUIE

Scop: Supravegherea bolii


Supraveghere activ
1. Supravegherea clinic i
anatomopatologic
a
puietului.
2.
Supravegherea
prin
examene de laborator, iar n
caz de necesitate
diagnostic
complet
de
laborator.

1. Raport trimestrial transmis la ANSVSA


de ctre DSVSA.
2.
Supraveghere
clinic
i
anatomopatologic a puietului cpcit, n
perioada aprilie - septembrie la:
a) cel puin 15% din coloniile stupinelor
"pepiniere mtci";
b) 5% din coloniile stupinelor de producie;
c) primvara dup iernat i toamna dup
stupritul pastoral;
d) la schimbarea vetrei stupinei;
3. Probele pentru examenele de laborator se
constituie din faguri ntregi sau poriuni de
20 cm2/prob, fagure cu puiet cpcit.
Fagurii ntregi pot conine
i rezerv de hran (miere cpcit).
4. Notificarea bolii se face n conformitate
cu prevederile Ordinului preedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i
completrile ulterioare.

1. Medicul veterinar de liber


practic i medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA i/sau
IDSA.
2. Examenele se efectueaz la
LSVSA i/sau la LNR din
cadrul IDSA, astfel :
2.1. pentru supraveghere examen
AP i microscopic direct
(bacterioscopic);
2.2. pentru diagnostic examen
bacteriologic
i
PCR
convenional

Page 84

CONDUITA DE CONTROL OFICIAL PRIN VERIFICARE/TESTARE/RECOLTARE DE PROBE MIERE


Frecvena verificrilor/
supravegherii/
Natura probei
Unitatea
Nr. Categoria
monitorizrii
crt. de
efectuate de medicii
produs/
veterinari
oficiali,
activitate
CSVSA, Serviciul de
Igien Veterinar i
Epidemiologie
al
DSVSA
Anual
- pentru fiecare
a) Centrul de
categorie
de
colectare a mierii
produse
i a altor produse
apicole

Recoltare de probe pentru examene de laborator


Frecvena
recoltrii
Precizri tehnice*
probelor
pentru
examenele prevzute
la MIERE

Anual

1
Miere

b)
Centre
de
extracie a mierii
c) Magazin de
desfacere a mierii

Anual

Miere

Anual

Miere

Page 85

Anual - n perioada
iulie-septembrie
Anual - pentru fiecare
categorie de miere

1. Recoltarea de probe se efectueaz de ctre


DSVSA n scop bine determinat n cadrul
controlului oficial, n vederea verificrii
siguranei produsului i respectiv a conformitii
alimentului cu criteriile de siguran prevzute n
Regulamentul (CE) nr.2073/2005,;
2. n cazul n care n urma controlului se
suspicioneaz sau se constat o neconformitate
care necesit investigaii de laborator recoltarea
de probe va fi nsoit ntotdeauna i de o not de
control

EXPERTIZA SANITAR VETERINAR A ALIMENTELOR DE ORIGINE ANIMAL (MIERE) PRIN EXAMENE DE LABORATOR
OBLIGATORII
Nr Categorie Nr.
crt de
uniti/
produse
prob
1

Miere de
albine

Examen
organoleptic Criterii Metoda
DA

DA

DA
DA

Page 86

Analize microbiologice / parazitologice


Referenial
Criterii
Metoda
Referenial
interpretare
interpretare
rezultate
rezultate
Coninut
de SR 784-3
Directiva
2001/110/CE
a
fructoz
i
Consiliului din 20 decembrie 2001
Glucoz (exprimat
privind mierea, SR 784-2
ca Zahar invertit)
Coninut
de SR 784-2
Coninut de ap SR 784-3
zaharoz SR 784-3
Directiva 2001/110/CE,SR 784-2
Directiva
2001/110/CE
Aciditate SR 784-3 SR 784-3
Directiva 2001/110/CE,SR 784-2
Indice diastazic
SR 784-3
Directiva2001/110/CESR 784-2
HMF
SR 784-3
Directiva 2001/110/CESR 784-2

EXPERTIZA REZIDUURILOR LA MIERE

Nr. Grupa de Matrice


crt. substane

Locul de prelevare

1.

A6

Miere

2.

B1

Miere

Centru colectare PIF Constana Sud PIF Halmeu, PIF Otopeni,


PIF Sculeni, PIF Siret
Centru colectare

3.

B2c

Miere

Centru colectare

4.

B2f

Miere

Centru colectare

5.

B3a

Miere

Centru colectare

6.

B3b

Miere

Centru colectare

Page 87

Referenial interpretare rezultate


Decizia 2003/181/CE
Regulamentul (UE) nr. 37/2010
Regulamentul (CE) nr. 70/2009
Recomandarea 2007/225/CE Regulamentul (CE)
nr. 1213/2008
Regulamentul (CE) nr. 70/2009
Directiva 96/23/CE
Regulamentul (CE) nr. 96/2005
Regulamentul (CE) nr. 78/2006
Regulamentul (CE) nr. 396/2005

III. CERINE PRIVIND IGIENA FAMILIILOR DE ALBINE I A STUPINEI


Obtinerea n apicultur a unor producii sporite este strns legat de meninerea n stupin a
familiilor de albine sntoase i puternice prin luarea unor msuri eficiente biologice de cretere i
ntreinere, de igien i eventual de ordin medicamentos.
Aceste msuri au caracter profilactic i terapeutic, avnd rolul de a preveni apariia bolilor
sau al tratrii lor odat aprute. Aprarea starii de sntate a familiilor de albine este o preocupare
permanent a medicilor veterinari i apicultorilor, care trebuie s se efectueze n conformitate cu
prevederile legislaiei sanitare veterinare romneti. Respectarea msurilorde igiena, pentru a
preveni contaminarea familiilor de albine i pentru a pstra o bun stare de sntate a acestora este
obligatorie.
Msuri igienice. mpreun cu msurile biologice, msurile de igien constituie o a doua cale
important pentru prentmpinarea apariiei i rspndirii bolilor la albine. n acest scop se vor lua
urmtoarele msuri:
Mentinerea igienei uneltelor si echipamentelor de lucru, a echipamentelor necesare mbutelierii
mierii prin spalarea lor cu dezinfectani adecvai, splri repetate cu ap sau prin flambare;
dezinfecia locului de amplasament al stupinei i oglinda stupului, albinele moarte din partea de
jos a stupului ar trebui s fie eliminate obligatoriu, iar zonele respective s fie dezinfectate cu
hidroxid de calciu (0,5 kg/m)
echipamentul de protecie ar trebui s fie dezinfectat timp de 30 de minute prin fierbere ntr-o
soluie de carbonat de sodiu 5% ;
apicultorul ar trebui s utilizeze un echipament de protecie i s-i dezinfecteze minile,
instrumentarul de lucru i echipamentul ori de cte ori intr n contact cu familiile de albine i
de ndat ce a terminat de lucru n stupin;
dup extracia mierii, fagurii goi ar trebui s fie pui napoi n stupii lor originali;
magazia de depozitare i sala de prelucrare s fie meninute curate;
produsele apicole ar trebui s fie ambalate i transportate n pachete nchise etan pentru a evita
accesul liber al albinelor sau de alte insecte sau animale mici (roztoare);
produsele apicole ar trebui s fie pstrate pe rafturi, conform legislaiei;
ncperile de prelucrare a produselor apicole ar trebui s respecte urmtoarele reglementri:
o recepia i depozitarea ar trebui s fie fcut ntr-o camer special i izolat;
o toate camerele ar trebui s aib un plafon impermeabil i un dispozitiv de ventilaie
protejate cu plas pentru a preveni intrarea albinelor sau a altei insecte;
o camere trebuie s fie echipate cu ap curent i canalizare; ntotdeauna pstrate curate i
dezinfectate lunar.
introducerea n stupin a familiilor de albine, roiurilor i mtcilor se va face numai cu material
biologic perfect sntos;
meninerea cureniei n cabana stupinei i a instalaiilor apicole aferente (splare cu soluie
fierbinte de sod de rufe 5% (50 g/l ap), dezinfectarea inventarului apicol (soluie de
cloramin, 10-15 comprimate/l ap);
pe timpul iernii, vatra stupinei i oglinda stupilor vor fi curate de zpad cu mare atenie, iar
scndura de zbor i urdiniul vor fi deblocate de ghea cu grij, fr a deranja familia de
albine;
dezinfectarea anual la sfritul sezonului apicol a stupilor, obiectelor de inventar i
materialelor din stupin;
dezinfecia minilor, echipamentului i a uneltelor de lucru ori de cte ori se vine n contact cu
familiile bolnave i dup terminarea activitii zilnice n stupin;
dezinfecia echipamentelor apicole se face:
- prin fierbere;

Page 88

prin utilizarea unei soluii de formol 14% (140 ml formol comercial/1 l ap) sau a unei
soluii de sod de rufe calcinat 5%, ntr-o cantitate de 3-4 l de soluie/stup.
- materialele supuse dezinfeciei se freac n prealabil cu o perie de srm, dup care se
introduc soluiile dezinfectante, apoi sunt cltite de 3-4 ori cu ap de robinet.
- in cazul n care n stupin au evoluat bacterioze grave se recomand, n loc de utilizarea
soluiilor dezinfectante, flambarea stupilor cu lampa de butan sau arztorul de aragaz;
dezinfectarea fagurilor de rezerv se face cu acid acetic glacial 96%, vapori nenclzii (2 cm/l
volum);
extracia mierii s se efectueze numai din fagurii proveniti de la familii indemne de boli infectocontagioase;
meninerea condiiilor de igien n depozitele de pstrare a produselor apicole;
igienizarea anual a cuiburilor prin nlocuirea n totalitate a fagurilor mai vechi de 3 ani cu
faguri artificiali;
interzicerea introducerii n stupine a materialului biologic (familii de albine, roiuri i mtci) de
provenien necunoscut, fr a avea certitudinea c provin din stupine indemne de boal;
interzicerea introducerii n stupin a obiectelor de inventar, a stupilor i materialelor ce provin
de la alte stupine, fr ca acestea s fie bine curate i dezinfectate;
administrarea in perioada de iarna de turte i miere ce provine numai din stupina personal.
interzicerea hrnirii familiilor de albine cu miere sau turte cu miere provenit din alte stupine
asigurarea unei surse permanente de ap potabil n apropierea stupinei prin utilizarea unor
adptori curate, dezinfectate i dotate cu plutitor;
arderea resturilor de cadavre de albine sau a larvelor bolnave de puiet vros scoase din celulele
fagurilor i topirea resturilor de faguri rezultate de la curirea stupilor i a inventarului apicol;
nlocuirea echipamentului apicol deteriorat;
dezinfectarea profilactic anual a familiilor de albine (mutarea a familiilor de albine, dup
controlul de primvar, n stupi curai i dezinfectai);
examinarea sanitar-veterinar periodica obligatorie a ntregului efectiv de familii de albine din
stupin n lunile martie-aprilie i august-septembrie, recoltndu-se probe de puiet i albine
pentru a fi transmise la laboratoare specializate;
transportul familiilor de albine cu mijloace igienizate i numai pe baza certificatului sanitarveterinar de transport;
materialul biologic apicol (familii de albine, roiuri, mtci) livrat la export va fi nsoit de
certificatul sanitar-veterinar care s ateste indemnitatea acestuia sub raportul bolilor infectocontagioase;
deintorii de albine care transport produse apicole pentru comercializare n piee trebuie s
posede carnete de sntate pentru stupinele pe care le posed
sterilizarea cerii prin tratament termic pentru a fi utilizat in realizarea fagurilor artificiali
stimularea albinelor melifere cu sirop de zahr pentru a asigura secretia cerii pentru cldirea
fagurilor pentru a preveni degenerrile morfologice i fiziologice ale albinelor crescute in faguri
vechi (cu diametrul celulelor necorespunzator) i de dezvoltare a bolilor la puiet datorit
fagurilor vechi;
-

Page 89

IV ACTIUNILE IN CAZ DE IDENTIFICARE A FAMILIILOR DE ALBINE BOLNAVE


Actiunile in caz de identificare a familiilor de albine bolnave sunt supuse normei sanitar veterinar
privind notificarea intern i declararea oficial a unor boli transmisibile ale animalelor, aprobat
prin Ordinul preedintelui Autoritii Naionale Sanitare Veterinare i pentru Sigurana Alimentelor
nr. 79/2008, care se refera la apicultura prin sectiunea 3.
SECIUNEA 3 - SUPRAVEGHEREA, PROFILAXIA I CONTROLUL BOLILOR N
FUNCIE DE ANTECEDENTELE EPIZOOTICE LA ALBINE
3.1. AMIBIAZA ALBINELOR
SUPRAVEGHERE PRECIZRI TEHNICE
Scop:
supravegherea bolii
Supraveghere
pasiv
n cazul suspiciunii
bolii se preleveaz
probe pentru
diagnostic.

1.
Raport
trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n conformitate
cu prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.

PRECIZRI EXECUIE
1. Medicul veterinar de liber practic
mputernicit i/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examineaz familiile de
albine, preleveaz probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectueaz la
LSVSA i/sau, dup caz, LNR din cadrul
IDSA, astfel: supraveghere i diagnostic prin
examen microscopic direct

3.2. BRAULOZA ALBINELOR


SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasiv
n cazul suspiciunii bolii se
preleveaz probe pentru
diagnostic.

PRECIZRI EXECUIE

1.
Raport
trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n conformitate
cu prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.

1. Medicul veterinar de liber practic


mputernicit i/sau medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA examineaz
familiile de albine, preleveaz probe
pentru diagnostic prin examene de
laborator.
2. Examenele de laborator se
efectueaz la LSVSA i/sau, dup
caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere i diagnostic prin
examen macroscopic i microscopic
direct.

3.3. ASCOSFEROZA I ASPERGILOZA ALBINELOR


SUPRAVEGHERE
PRECIZRI
PRECIZRI EXECUIE
TEHNICE
Scop: supravegherea
bolii
Supraveghere pasiv
n cazul suspiciunii bolii
se preleveaz probe
pentru diagnostic.

1. Raport trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n
conformitate cu
prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA

1. Medicul veterinar de liber practic


mputernicit i/sau medicul veterinar oficial
din cadrul DSVSA examineaz familiile de
albine, preleveaz probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se efectueaz la
LSVSA i/sau, dup caz, LNR din cadrul
IDSA, astfel:

Page 90

nr. 25/2008.

2.1. Supraveghere prin examen microscopic


direct;
2.2. Diagnostic prin examen micologic
complet.

3.4. PUIETUL N SAC I BOALA BOTCILOR NEGRE


SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasiv
n cazul suspiciunii bolii se
preleveaz probe pentru
diagnostic.

1. Raport trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n
conformitate cu prevederile
Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.

1. Medicul veterinar de liber practic


mputernicit i/sau medicul Veterinar
oficial
din
cadrul
DSVSA
examineaz familiile de albine,
preleveaz probe pentru diagnostic
prin examene de laborator.
2. Examenele de laborator se
efectueaz la LSVSA i/sau, dup
caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere i diagnostic prin
examen
anatomopatologic,
microscopic direct i histopatologic.

3.5. BOLILE VIRALE PARALIZANTE ALE ALBINELOR ADULTE


SUPRAVEGHERE
PRECIZRI TEHNICE
PRECIZRI EXECUIE
Scop: supravegherea bolii
Supraveghere pasiv
n cazul suspiciunii bolii se
preleveaz probe
pentru diagnostic.

1.
Raport
trimestrial
transmis la ANSVSA de
ctre DSVSA.
2. Prelevarea probelor se
efectueaz n conformitate
cu prevederile Ordinului
preedintelui ANSVSA nr.
25/2008.
pentru
diagnostic
prin
examene de laborator.

Page 91

1. Medicul veterinar de liber


practic mputernicit i/sau medicul
veterinar oficial din cadrul DSVSA
examineaz familiile de albine,
preleveaz probe
2. Examenele de laborator se
efectueaz la LSVSA i/sau, dup
caz, LNR din cadrul IDSA, astfel:
supraveghere i diagnostic prin
examen
anatomopatologic,
microscopic direct i histopatologic.

SECTIUNEA 5 - MASURI DE PREVENIRE SI COMBATERE A


BOLILOR LA ALBINE
I. METODE SI PROCEDEE DE COMBATERE ANTIVARROA
Varrooza a devenit o problem global n apicultur, fiind cea mai grav boal parazitar a
albinelor.
Agentul cauzal- Varroa destructor, (denumire anterioara Varroa jacobsoni) este o parazitoza
externa a albinelor, originara de la specia de albina asiatice Apis cerana. In ultimele decade s-a
raspandit in aproape toate tarile lumii (mai putin Australia si Noua Zeeleanda).
Spre deosebire de gazda sa de origine care si-a dezvoltat mecanisme naturale eficiente de
lupta de-a lungul timpului, A. mellifera in scurta perioada de la infestarea sa nu a avut timpul
suficient sa-si dezvolte acestea mecanisme, desi intr-o anumita masura ele exista si la aceasta specie
de albine (ex.comportament de deparazitare, comportamentul igienic, comportamentul de limitare a
reproductiei acarianului).
In prezent, in Romania aproape toate familiile de albine sunt infestate cu varroa, iar
potentialul de reinfestare este permanent (deriva, furtisag, roire, suprapopularea cu albine pe un
areal).
Varrooza afecteaz ntreaga populaie a familiei de albine (matc, trntori, albine lucrtoare,
puiet), evolueaz n tot cursul anului, produce pagube economice importante, iar majoritatea
familiilor de albine nu supravieuiesc infestaiei n lipsa tratamentului.
La ora actuala, cu mijloacele existente de tratament efectuate corect, in special utilizand
metode integrate de combatere, varrooza nu poate fi eradicata ci doar mentinuta la un nivel care
sa nu afecteze pragul productiv al familiilor de albine.
Data fiind complexitatea acestei probleme si a diverselor mijloace de combatere (chimica,
biotehnologica) fiecare cu avantaje si dezavantaje se are in vedere abordarea concomitenta a mai
multor mijloace de tratament in cadrul a ceea ce se numeste la nivel international managementul
integrat al varroozei .
Scopul acestui sistem integrat de combatere a varoozei este mentinerea unui nivel minim
de infestare care sa necesite un numar cat mai limitat de tratamente chimice, care, desi mult
mai eficiente decat mijloacele biotehnologice de combatere, au doua mari dezavantaje:
1. conduc la contaminarea mierii sau altor produse ale stupului cu substante chimice de
sinteza si metaboliti ai acestora
2. daca sunt utilizate permanent si fara o schema corecta de tratament acestea conduc la
dezvoltarea unor fenomene de rezistenta sporita a acarianului la substantele active din tratamente si
deci la marirea dozei, concentratiei substantelor active, a numarului de tratamente sau chiar a
inlocuirii acestora cu noi substante, cu efecte negative asupra contaminarii produselor stupului.
Pentru aplicarea unor metode si tratamente eficiente in combaterea varoozei este foarte
importanta cunoasterea nivelului de infestare cu varroa prin monitorizarea gradului de infestare
cu varroa, iar in functie de valorile obtinute sa se aplice o schema optima de tratament, tinand
cont de sezon, de potentialul de inmultire al acarianului varroa, dar foarte important si de activitatea
de productie apicola, pentru a nu contamina mierea sau celelalte produse obtinute, de mare
importanta pentru ghidul de bune practici apicole.
Monitorizarea infestarii poate fi realizata chiar si de apicultor, utilizand fie o foaie de control
amplasata pe fundul stupului sau pe fundul de control antivarroa, fie o metoda de evaluare a
numarului de acarieni dintr-o proba de puiet capacit de trantor.
Metodele sigure de evaluare vor putea fi efectuate doar in laboratoare specializate utilizand
metode specifice de diagnostic:
Diagnosticul de laborator se stabilete pe materialul patologic reprezentat prin: albine (50

Page 92

100 indivizi/prob), mtci, trntori, fagure cu puiet cpcit cu dimensiuni de 20/20 cm i


detritusuri).
Diagnosticul se realizeaz prin examen clinic i de laborator (macroscopic i
stereomicroscopic) pe ntreaga populaie a stupului.
Examenul clinic se face prin observarea direct a paraziilor pe corpul albinelor, larvelor i
nimfelor de trntori i lucrtoare, din fagurii de puiet.
Diagnosticul diferenial se face fa de Braula coeca.
Identificarea agentului etiologic. Pentru o monitorizare corecta a acarianului apicultorul trebuie sa
cunoasca cateva date privind biologia acestui acarian :
1. Acarianul Varroa destructor paraziteaz, att albinele adulte, ct i puietul.
2. Femela adult msoar aproximativ 1,1 mm lungime i 2,6 mm lime, cntrete 0,14 mg i
are culoare maron-rocat (foto... Masculii sunt mult mai mici i mai slab colorai.
3. Corpul parazitului este aplatizat dorsoventral, ceea ce i permite inseria ntre tergitele
abdominale ale albinei.

Foto Femel adult de Varroa destructor


4. Durata de via a paraziilor depinde de temperatur i umiditate, n practic aceasta fiind de
la cteva zile (27 zile), la cteva luni (5 luni).
5. Ciclul de viata se desfasoara doar in familia de albine si are doua faza: faza foretica pe
albina adulta si faza reproductiva in interiorul celulelor cu puiet.
6. Pentru a se inmulti, femela adulta intra intr-o celula cu puiet chiar inainte de a fi capacita
(prefera puietul de trantor). Dupa aprox 4 ore de la capacire incepe sa se hraneasca pe
puietul de albina.
7. Dupa 60-70 ore de la capacire femela de acarian incepe sa depuna primul ou din care va iesi
un mascul si apoi din urmatoarele oua, la interval de cca. 30 ore, din care de obicei rezulta
femele (4-5).
8. Durata de dezvoltare este de 5-6 zile pentru masculii acarianului si de 7-8 zile pentru
femelele de acarian.
9. Femelele rezultate se imperecheaza cu masculul (fratele) inainte de ecloziunea albinelor,
astfel ca rolul si viata sa sunt limitate doar la interiorul celulei de puiet. Prin existenta doar a
unui mascul, acarianul isi creste sansele de a se inmulti in familia de albine.
10. De retinut este si faptul ca o femela poate sa se inmulteasca de mai multe ori (3-4 ori vara),
iar rata de inmultire obisnuita (nr. de femele adulte rezultate) este de 1,7-2 ori in puietul de
lucratoare si de 2-3 ori in puietul de trantor datorita perioadei mai mari de dezvoltare a
puietului de trantor.
11. Dezvoltarea si starea unei familii de albine influenteaza deci numarul acarienilor si in
functie de situatie acesta poate creste de mai multe ori (12 -800 ori), de aceea un tratament
facut eficient poate reduce numarul acarienilor la nivelul initial.
12. Acarienii se hranesc cu hemolimfa albinelor atat din stadiu de puiet cat si a formelor adulte,

Page 93

slabindu-le atat sub aspect nutritiv cat si din punct de vedere imunitar si fiind in acelasi timp
un vector foarte important de transmitere a virusurilor specifici.
Semnele clinice in infestarea severa care poate fi urmata de colapsul familiilor de albine :

Scadere semnificativa a populatiei de albine adulte, eventula un numar redus de albine moarte
pe fundul stupului
Albine adulte cu aripi si abdomen deformate
Acarianul este in numar mare si des vizibil pe albine adulte, in puietul de trantor, sau pe fundul
stupului
Diverse anormalitati ale puietului (daca semnele nu sunt specifice altor boli ale puietului - ex.
loca americana si europeana)

Trebuie mentionat ca nu exista un prag al numarului de acarieni care sa produca imediat


colapsul familiilor de albine, un anumit grad de infestare care nu produce pagube unei familii de
albine poate fi foarte pagubitor pentru alta familie. Acest fapt poate fi datorat prezentei virozelor
asociate, capacitatii de rezistenta naturala a familiilor de albine sau altor factori de mediu.
Cu toate acestea se amintesc in literatura de specialitate diverse praguri care privesc acest aspect, de
exemplu in Anglia se considera ca populatia de varroa trebuie mentinuta sub pragul maxim de
1000 de acarieni/familia de albine, in timp ce in alte tari europene si in SUA se discuta chiar si de
pragul maxim de 3000-4000 de acarieni/familia de albine. Totusi, acest prag depinde de perioada
din an, dar si de alti factori ce tin de dezvoltarea familiilor de albine.
Populatia de acarieni varroa dintr-o familie depinde de 2 factori :
1. Nr. de acarieni care se reproduc in familia de albine
2. Afluxul de acarieni din alte familii de albine (deriva, furtisag, pastoral etc.)
Daca la inceputul sezonului exista un numar redus de acarieni atunci este posibil ca numarul de
acarieni sa ramana sub pragul de 1000 pe intreaga peroada a sezonului activ, dar daca pe parcursul
sezonului intervine un aflux extern de acarieni atunci pragul limita poate fi depasit si in lipsa
tratamentelor sa fie pusa in pericol viata familiei de albine.
In stabilirea populatiei de acarieni trebuie avut in vedere faptul ca numarul acarienilor se
dubleaza prin reproducere la fiecare 4 saptamani, desi exista un numar mai mare de factori care
accelereaza sau limiteaza acest proces.
Practic este foarte important ca pe toata perioada sezonului activ, dar in special primavara si
toamna sa cunoastem gradul de infestare (numarul de acarieni) din familiile de albine pentru
a putea interveni corect cu tratamentele necesare.
Pentru implementarea de bune practici apicole este foarte important ca apicultorii sa invete
sa recunoasca varroa, sa evalueze populatia de varroa (nivelul de infestare) de-a lungul
sezonului si sa poata interpreta valorile rezultate pentru a interveni cu tratamentele sau
metode biotehnologice de combatere la momentul oportun.
APICULTURA MODERNA ARE LA BAZA MANAGEMENTUL VARROOZEI !
SCOPUL IN MANAGEMENTUL VARROOZEI ESTE DE A TINE POPULATIA DE
VARROA SUB PRAGUL CARE SA NU AFECTEZE PERFORMANTA ECONOMICA A
FAMILIEI DE ALBINE !

Page 94

Pentru monitorizarea gradului de infestare apicultorul trebuie sa aiba in vedere :


1. Numarul evaluarilor. Este importanta sa se evalueze populatia de varroa primavara devreme
(Martie) si la sfarsitul perioadei de valorificare a culesurilor si de crestere a albinei de iernare
(august), iar in masura timpului disponibil se poate face si alte evaluari in timpul sezonului activ dupa primul cules important de ex. salcam (Mai) si in perioada de maxima dezvoltare a familiilor de
albine (Iunie)
2. Numarul familiilor de albine evaluate. Numarul acarienilor variaza foarte mult de la o familie
de albine la alta, iar monitorizarea tuturor familiilor de albine in special la stupinele mari este dificil
de implementat. Este foarte important ca in monitorizarea numarului de acarieni sa introducem in
special familii de albine puternice, dar si un numar de familii de albine medii sau slabe ca putere
(10-15%).
3. Metoda de evaluare la indemana apicultorului.
A. Metoda caderii naturale si evaluarii prin foaia de control studiile stiintifice arata ca
numarul de acarieni cazuti zilnic pe fundul stupului se coreleaza pozitiv cu numarul total de acarieni
existent in familia de albine.
Pentru aplicarea acestei metode se va evalua numarul de acarieni cazuti/zi intr-un interval de timp.
Un important echipament in acest sens este fundul antivarroa care prin constructia sa permite
aplicarea unei foi de control si vizualizarea acesteia pentru o monitorizare usoara a acestui
parametru.
Metoda necesita numararea acarienilor cazuti natural utilizand ca perioada de raportare un interval
de 7 zile. Se aseaza foaia de control gresata cu vaselina alba in dimineata primei zile a perioadei de
evaluare si la sfarsitul celei de-a 7-a zi se numara acarienii cazuti natural. Rezultatul se imparte la 7,
obtinand numarul de carieni cazuti zilnic. Cand pe foaia de control cade o cantitate de detritus
(resturi) mare acarienii nu pot fi usor numarati, astfel ca intreg continutul cazut pe foaie se
introduce intr-un vas cu alcool sanitar. Majoritatea acarienilor se vor ridica la suprafata in timp ce
resturile de ceara sau alte impuritati vor cadea la fundul vasului.
Literatura de specialitate arata de exemplu in Marea Britanie ca exista o serie de informatii
care sa sprijine apicultorii in evaluarea numarului de acarieni si stabilirea gradului de
infestare.
Cifrele sunt orientative pentru situatia din tara noastra unde conditiile sunt usor diferite
(ierni mai lungi si cu temperaturi scazute, veri mai calde si mai secetoase):
(date din literatura de specialitate, valabile in Marea Britanie)
Perioada
Metoda caderii naturale (numar de acarieni cazuti/zi)
Infestare masiva
Infestare medie
Infestare slaba
8
4-8
2
Martie,
Tratament eficient cu Metode biotehnologice Metode alternative de
Aprilie, Mai
acaricide
si
metode sau/si acaricide
combatere
alternative de combatere
Nu se aplica tratamente cu
(biotehnologice)
acaricide
10
6-10
7 %
Iunie
Tratament
eficient Metode biotehnologice 6
Iulie
(tratament cu acaricide si sau/si acaricide
Metode alternative de
metode alternative de
combatere (biotehnologice)
combatere)
Nu se aplica tratamente cu
acaricide

Page 95

August
Octombrie

4
Tratament
eficient
(tratament cu acaricide)
8
Tratament
eficient
(tratament cu acaricide)

4
Tratament cu acaricide
8
Tratament cu acaricide

4
Nu se aplica tratamente cu
acaricide
8
Nu se aplica tratamente cu
acaricide

TOATE TRATAMENTELE CU ACARICIDE TREBUIE SA SE APLICE IN FUNCTIE DE


SPECIFICATIILE EXISTENTE PE PROSPECTUL PRODUSELOR AUTORIZATE !
B. Metoda descapacirii unei suprafete cu puiet de trantor. Se aplica prin evaluarea numarului de
acarieni maturi care pot fi vizualizati pe puietul de trantor aflat in stadiul capacit (pupe cu ochi
rosii) prin descapacirea unui numar de 100 de celule cu ajutorul furculitei de descapacit. Daca 510% din pupe sunt infestate cu varroa atunci se poate vorbi de o infestare severa a familiei de
albine. Metoda este mai putin precisa decat metoda evaluarii caderii naturale a acarienilor, dar este
mai usor de aplicat. Dezavantajul major este legat de necesitatea existentei in famila de albine a
puietului de trantor.
(date din literatura de specialitate, valabile in Marea Britanie)
Perioada
Procentul de pupe infestate cu varroa
2%-4%
4%
Martie, Aprilie, 2%
-nu se iau masuri Se pot aplica tratamente: - Obligatoriu tratamente
Mai
metode biotehnologice sau acaricide completate
acaricide
metode alternative
3%
3%-7%
7 %
Iunie
-nu se iau masuri Se pot aplica tratamente: - Obligatoriu tratamente
Iulie
metode biotehnologice sau acaricide completate
acaricide
metode alternative
5%
5%-10%
10 %
August
-nu se iau masuri Se pot aplica tratamente: - Obligatoriu tratamente
metode biotehnologice sau acaricide completate
acaricide
metode alternative

cu
de
cu
de
cu
de

Msurile de profilaxie aplicate atat de apicultor dar si prin recomandarile sanitar veterinare
constau n:
- evitarea cilor de contaminare a familiilor de albine sntoase (indemne de boal) i
- evaluarea tuturor factorilor poteniali de risc. Apariia infeciei ntr-o familie de albine se
realizeaz, n principal, prin transmiterea parazitului de la o familie de albine parazitat cu
Varroa destructor la familia indemn.
n vederea supravegherii unei familii de albine de catre organisme specializate (DSVSA) se
realizeaz obligatoriu recoltarea de probe de albine 50-100 albine/prob i fagure cu puiet de
trntor 20 cm2/prob, n perioada martie octombrie (sezon activ).
Probele de albine i fagure se ambaleaz corespunztor i este nsoit de o nota cu urmtoarele date:
denumirea stupinei, numele apicultorului, adresa exact, numrul familiilor de albine din stupin i
alte date de interes legate de stupin.
Recoltarea de probe se realizeaz de ctre mediul veterinar de liber practic i medicul veterinar
oficial din cadrul DSVSA i/sau IDSA, care trimite probele ctre un laborator specializat autorizat.
Supravegherea activ a stupinei const n:

Page 96

1) Supravegherea clinic i anatomopatologic a albinelor lucrtoare, trntorilor i puietului


cpcit, n perioada martie octombrie;
2). Supravegherea prin examene de laborator, iar n caz de necesitate diagnostic complet de
laborator prin: Examene de laborator ce se efectueaz din 25 g/prob albine vii i faguri ntregi sau
poriuni de 20 cm2/prob, fagure cu puiet cpcit de trntor i/sau albin lucrtoare.
Msuri de combatere a varoozei:
- achiziionarea de medicamente i (sau) funduri de stupi antivarroa pentru apicultura
convenional;
- administrarea de medicamente achiziionate i nscrise n lista produselor omologate de
Institutul pentru Controlul Produselor Biologice i Medicamentelor de Uz Veterinar;
- utilizarea fundurilor de control (antivarroa) cu urmtoarele caracteristici: ntreaga suprafa
aflat sub rame trebuie s fie acoperit cu o plas metalic i sub plasa metalic trebuie s fie
amplasat un sertar, care s permit examinarea paraziilor czui din familia de albine pe acesta.
- tratamentele antivarooa trebuie s se desfoare pe baza unui calendar ntocmit anual de
apicultor, aprobat i urmrit de reprezentanii Autoritii Veterinare;
Metodele de combatere disponibile la ora actuala pe plan national dar si international sunt:
1. METODE CHIMICE (ACARICIDE)
2. METODE ALTERNATIVE (DE MANAGEMENT APICOL sau BIOTEHNOLOGICE)
Metode
Biotehnologice (alternative):
1. eliminarea puietului de trantor
2. utilizarea de faguri capcane
3. utilizarea fundului antivarroa
4. utilizarea unor dispozitive pentru
tratamente termice
5. realizarea de linii de albine
ameliorate, cu rezistenta naturala
sporita la boli
Acaricide autorizate:
(v. lista de produse autorizate in
Romania)

Avantaje
Dezavantaje
Nu sunt daunatoare (fara Pot fi consumatoare de timp
substante chimice)
Necesita indemanare/ specializare
Nu sunt costisitoare
Nu sunt suficiente daca sunt folosite
singure

Au eficienta dovedita
Siguranta dovedita pentru
albine
Usor de aplicat

Acarienii dezvolta rezistenta


Conduc la reziduuri in produsele
apicole
Pot fi costisitoare

Deoarece cele doua tipuri de metode au atat avantaje cat si dezavantaje se considera ca pentru a
spori eficienta si diminua unele neajunsuri ele pot fi utilizate in paralel, intr-o schema alternanta in
functie de practica si indemanarea apicultorului, conditiile de clima, nivelul de infestare si alti
factori specifici, pentru a crea premizele unor bune practici apicole.
Ca urmare, in practica apicola cele mai bune rezultate se obtin prin combinarea acestor
metode in functie de perioada din an si nivelul de infestare cu varrooa: <Sistem de
management integrat a varoozei> sau <sistem de combatere integrata a varoozei>.
Schem orientativa de administrare cu produse medicamentoase marca ICDA:
-

stimularea dezvoltrii familiilor de albine, creterea rezistenei i imunitii familiilor de albine


prin administrarea de Protofil n funcie de puterea familiei (conform prospectului), primvara
(n sirop 17 ml/l de sirop pn la 50-70 ml/familie), toamna (n sirop 17 ml/l de sirop pn la

Page 97

50-70 ml/familie) sau iarna (34 ml/kg turt pn la 50-70 ml/familie)-(un flacon de Protofil/7
familii);
administrarea de VARACHET-FORTE (conform prospectului)se face la toate familiile de albine
din stupin (1 cutie/60 familii de albine/ tratament);
o primul tratament de face primvara (cand temperatura mediului ambiant este peste 1214C), nainte de punerea corpurilor pentru culesurile de productie, cu repetare la 7-10
zile;
o al doilea tratament se face in august dupa recoltarea mierii pentru comercializare, cu
repetare la 7-10 zile
o al treilea tratament se face toamna (octombrie-noiembrie), cu repetare la 7-10 zile,
ultimul facandu-se in absenta totala a puietului (cand temperatura mediului ambiant este
peste 12-14C)
administrarea de MAVRIROL se face toamna (septembrie) cand se recomand introducerea
benzilor de Mavrirol si se lasa in stup timp de 45 zile (1 cutie/5 familii de albine);
n toat perioada se folosesc fundurile de stupi pentru control (antivarroa) (1 fund
antivarroa/familie).

Rspndirea varoozei (bolilor parazitare) n Romnia este determinat de factorii favorizani i


anume:
- creterea numrului de familii de albine pe o suprafa mic cu transmitere de la o stupin la alta;
- practicarea apiculturii pastorale i aglomerarea temporar a stupinei lng alte stupine avnd
situaii epidemiologice necunoscute;
- neexistena unui program de informare al apicultorilor pentru a ncuraja raportarea tuturor
cazurilor clinice de varooz;
- neefectuarea corespunztoare a tratamentelor cu medicamente nscrise n lista ICBMV
- nerespectarea instruciunilor de utilizare a medicaiei conform prospectului medicamentului.
Recomandri pentru evitarea riscurilor de apariie a varoozei n zonele indemne de boal:
- aplicarea legislaiei sanitar-veterinare n vigoare privind supravegherea bolilor parazitare la albine
(Programului de supraveghere i control n domeniul siguranei alimentelor pentru anul 2011/ 1301-2011):
Supravegherea activ bolii prin:
- Supravegherea clinic i anatomopatologic a puietului i
- Supravegherea prin examene de laborator, iar n caz de necessitate diagnostic complet
de laborator);
- importul - Autoritatea Veterinara Autorizat trebuie s solicite certificatul sanitar-veterinar
internaional prin care se constat dac acesta provine dintr-o ar indemn de varooza;

Page 98

II. METODE SI PROCEDEE DE COMBATERE N LOCA AMERICAN


Loca american (LA) este o afeciune bacterian prezent in aproape toate tarile, fiind
maladia cea mai devastatoare ce afecteaz stadiul larvar al albinei Apis mellifera i al altor specii ale
genului Apis.
Ea poate antrena pierderi economice substaniale; practic, orice familie de albine care
prezint semne clinice pentru loca american este sortit pieirii dac nu sunt aplicate msuri
corective din prima etap a apariiei simptomelor.
Nu se cunoate originea geografic a LA, dar in Romania pentru prima data a fost declarat
1924. n Romnia, anual incidenta LA a nregistrat cresteri, astfel c supravegherea sntii,
prevenirea bolilor la familiile de albine, precum i calitatea i sigurana produselor apicole
reprezint o preocupare permanent a serviciilor sanitar-veterinare. Loca americana este nc o
cauz majora de producere de pierderi economice pentru apicultori. Infeciile subclinice sunt
frecvente i necesit diagnostic de laborator. Perioada de incubaie pentru loca american este de 15
zile.

Foto. Larv afectat cu loca american cu


aspect de mas vscoas

Foto. Spori de Paenibacillus larvae col.


Gram

Diagnostic
Diagnosticul clinic se realizeaz pe baza materialului patologic reprezentat de faguri cu
puiet cpcit care prezint modificri de culoare, consisten i miros sau faguri vechi cu larve
moarte i deshidratate (detritus larvar uscat).
Diagnosticul prezumptiv se pune pe baza semnelor clinice.
Diagnosticul de certitudine se stabilete n laborator pe probe de fagure cu puiet suspect cu
dimensiuni de 15/10 cm, pe baza examenului anatomopatologic, baterioscopic (foto..),
bacteriologic (gold method), Reacia PCR, Decelarea antigenilor (Vita AFB kit), Extracia
acidului nucleic prin analiza termic i Electroforeza.
Diagnosticul diferenial se face fa de loca european, virozele albinelor i puietul n sac,
de care se deosebete prin aspectele clinice i epidemiologice i prin agenii etiologici distinci.
Loca american poate evolua simultan pe acelai fagure cu puiet cu loca european i ascosferoza
(Standardele pentru testele de diagnosticare sunt descrise n Terrestrial Manual (OIE).
Identificarea agentului patogen
Paenibacillus larvae (White) este n prezent cunoscut ca Paenibacillus larvae subspecia
larvae, specie distinct de Paenibacillus larvae subspecia pulvifaciens. A fost pentru prima dat
descris de Write n 1903 la New York, care a numit-o Bacillus larvae. Paenibacillus larvae are
capacitatea de a produce spori, ceea ce nseamn c bacteria pentru a rezista n condiii dificile de
mediu, de exemplu la modificrile de temperatur, se transform ntr-o mic capsul, aceasta
reprezentnd forma dormant a bacteriei. Boala este indus exclusiv de ctre spori, care au o
supravieuire foarte lung, fiind extrem de rezisteni la cldur i la agenii chimici. Celulele
vegetative de Paenibacillus larvae sunt distruse de temperatura de 60C n 15 min., n timp ce
sporii sunt mult mai rezisteni (20 minute la 90C). Suspendai n ap, sporii sunt distrui dup 13

Page 99

min la 100C, cei din miere sunt distrui dup 20-30 min. la 100C, iar sporii din cear numai n
urma expunerii la 121C cldur umed, timp de cteva minute, urmat de meninerea timp de 30
min. la 80C.
Sporii de Paenibacillus larvae pot supravieui n produsele apicole (miere, cear, detritusuri
de larvare) i n mediul nconjurtor timp de 3-10 ani, pe cnd sporii purificai pot supravieui chiar
mai mult de 70 de ani. Bacteria poate produce peste un miliard de spori n fiecare larv infectat.
Msurile de profilaxie constau n
- evitarea cilor de contaminare a coloniilor de albine sntoase (indemne de boal) i
- evaluarea tuturor factorilor poteniali de risc.
Apariia infeciei ntr-o familie de albine se poate realiza prin diferite ci de trensmitere:
- folosirea echipamentelor contaminate,
- schimbul de materiale infectate ntre stupine,
- hrnirea albinelor cu miere i polen contaminate,
- albine hoae care transfer o cantitate mare de spori de la coloniile bolnave i slbite la
cele sntoase, etc.
Recoltarea de probe de ctre mediul veterinar de liber practic i medicul veterinar oficial din
cadrul DSVSA i/sau IDSA i trimiterea acestora ctre un laborator specializat n scopul
supravegherii stupinei (pentru supraveghere examen Anatomopatologic i microscopic direct
(bacterioscopic); pentru diagnostic examen bacteriologic i PCR convenional).
Probele pentru examenele de laborator se constituie din faguri ntregi sau poriuni de 20 cm2/prob,
fagure cu puiet cpcit.
Fagurii ntregi pot conine i rezerv de hran (miere cpcit).
Fagurele se ambaleaz corespunztor i va fi nsoit de o nota cu urmtoarele date: denumirea
stupinei, numele apicultorului, adresa exact, numrul familiilor de albine din stupin i alte date
legate de stupin.
Msurile de combatere a locii americane constau n evitarea factorilor favorizani care pot
determina apariia bolii.
n cazul confirmrii locii americane se impune distrugerea prin ardere a tuturor familiilor
de albine afectate de boal i dezinfecia riguroas a materialului apicol.

Atentie, in miere limita maxima reziduala a antibioticelor este 0, deci ele nu trebuie sa se regasesca
in produsele apicole.
CA URMARE SE INTERZICE UTILIZAREA ANTIBIOTICELOR IN TRATAMENTUL
BOLILOR LA ALBINE!
Rspndirea bolilor bacteriene n Romnia (loca american) este determinat de factorii
favorizani i anume:
- creterea numrului de colonii de albine pe o suprafa mic cu transmitere de la o stupin
la alta;
- practicarea apiculturii pastorale i aglomerarea temporal a stupinei lng alte stupini
avnd situaii epidemiologice necunoscute;
- eliminarea unor medicamnte precum antibioticele, oxitetraciclina i eritromicina utilizate
n controlul acestei boli, pentru c acestea las reziduuri n miere;
- nerespectarea msurilor de igien obligatorii i a msurilor sanitare impuse de lege
(echipamentele provenite din stupine infectate au fost obligatoriu sterilizate sau distruse);
- inexistena unui program de informare al apicultorilor pentru a ncuraja raportarea tuturor
cazurilor clinice de loca american;
- nedistrugerea familiilor de albine n care a fost confirmat loca american prin ardere;

Page
100

Recomandri pentru evitarea riscurilor de apariie a locii american n zonele indemne de


boal:
- dezinfecia i meninerea unei igiene corespunztoare a inventarului unei stupine (utilaje de
baz, inventarul necesar pentru mnuirea i ngrijirea familiilor de albine, inventarul pentru
nsrmarea ramelor i fixarea fagurilor artificiali, inventarului pentru extracia i condiionarea
mierii, inventarului pentru extracia i condiionarea cerii, inventarul divers apicol, inventarul
gospodresc, alte materiale consumabile);
- aplicarea legislaiei sanitar-veterinare n vigoare privind supravegherea bolilor
infectocontagioase la albine (Programului de supraveghere i control n domeniul siguranei
alimentelor pentru anul 2011/ 13-01-2011: Supravegherea activ bolii prin: Supravegherea clinic
i anatomopatologic a puietului i Supravegherea prin examene de laborator, iar n caz de
necessitate diagnostic complet de laborator).
- Supraveghere clinic i anatomopatologic a puietului cpcit, n perioada aprilie septembrie la: a) cel puin 15% din coloniile stupinelor "pepiniere mtci"; b) 5% din coloniile
stupinelor de producie; c) primvara dup iernat i toamna dup stupritul pastoral; d) la
schimbarea vetrei stupinei;
- Efectuarea unui Raport trimestrial transmis la ANSVSA de ctre DSVSA;
- Notificarea obligatorie a bolii n conformitate cu prevederile Ordinului preedintelui
ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare.
- importul de material biologic apicol s provin numai dintr-o ar indemn - se impune ca
Autoritatea Veterinara Autorizat s solicite certificatul sanitar-veterinar internaional prin care se
constat dac acesta provine dintr-o ar indemn de loca american;
- autoritatea veterinar competent pentru monitorizarea sntii albinelor trebuie sa
efectueze controlul bolilor la albine pentru a avea o statistic despre statusul tuturor stupinilor din
ar;
- controlul si supravegherea locii americane se poate efectua prin investigaii clinice i de
laborator in cadrul laboratoarelor autorizate;
- focarele depistate de loca americana pot fi confirmate la Laboratorul Naional de Referin,
IDSA Bucureti prin PCR (probe de albine cu sau fara simptome clinice specifice anatomopatologice, probe din culturi bacteriene, larve, miere) si kit rapid imunocromatografic (probe de
larve);
- DSVSA transmite catre ANSVSA despre existenta focarelor confirmate de AFB notificarea de ctre Autoritatea Veterinara competent din Romania (membru OIE) despre evolutia
locii americane (lista B) a OIE, ce are n responsabilitate i competen asigurarea sau
supravegherea punerii n aplicare a msurilor sanitar veterinare privind sanatatea i bunastarea
animal
- loca american este o boala obligatoriu declarabila supuse investigaiilor de laborator si
carantinei n zona respectiva / toat ara;
- se consider zon indemn de loc american dac 5 ani de la ultima izolare sondajele
anuale de supravechere de Autoritatea Veterinar, probele au avut rezultate negative la agenii
etiologici care produc boala;

Page
101

III. METODE I PROCEDEE DE COMBATERE A BOLILOR SUPRAVEGHEATE PASIV

Supravegherea pasiv reprezint supravegherea de rutin, obinuit, de obicei legat de


vizualizarea familiilor de albine, de informaiile i notificrile fcute de apicultor, avnd ca scop de
baz urmrirea unei stupine i nregistrarea datelor i documentelor cu posibil semnificaie
epidemiologic (carnet de stupina), n scopul depistrii precoce a bolilor, a meninerii sau
schimbrii statusului de sntate al exploataiei sau n vederea certificrii micrilor de familii de
albine sau a produselor obinute de la acestea; de asemenea, supravegherea pasiv reprezint
examinarea clinic a cazurilor de albine bolnave dintr-o populaie considerat pn atunci liber de
boli.
Supravegherea pasiv se efectueaz de ctre medicii veterinari, care prelevaz probe ori de
cte ori se impune, pentru precizri de diagnostic sau n oricare alt situaie n care se dispune de
autoritatea sanitar veterinar competenta, conform Programului aciunilor de supraveghere,
prevenire, control i eradicare a bolilor la albine, siguranei alimentare pentru anul 2011/13.01.2011
prin metode standardizate ale OIE/2008.

Page
102

Diagnostic de laborator al albinelor indemne de boal prin supraveghere pasiva


Nr.
crt.

Denumirea bolii
/ agent etiologic

1.

Examen macroscopic
Material biologic

BOLI PARAZITARE EXTERNE


Albine
(30-50
indivizi/
prob)
VARROOZA/
mtci,
trntori,
Varroa distructor
fagure cu puiet
cpcit (15x10 cm),
detritusuri

ACARAPIOZA/
Aethina tumida

Albine adulte vii,


muribunde
sau
moarte de 1-2 zile

BRAULOZA/
Braula ceccae

Albine,
mtci,
trntori, fagure cu
miere cpcit i
puiet

TRIUNGULINOZA/
Meloe variegatus i
Meloe proscarabeus

Albine
culegtoare

SENOTAINIOZA/
Senotainia tricuspis

Albine muribunde
sau moarte

vii

Caractere morfologice
Corp plat, transversal oval, lung de 1,1 mm,
lat de 1,6 mm; prezena nveliului chitinos
de culoare maroroscat acoperit cu perisori;
patru perechi de picioare; aparat bucal
pentru ntepat si supt
Adultul - 5 mm lungime si 3 mm latime,
femelele fiind usor mai lungi decat
masculii; culoare brun inchis - neagra (usor
mai deschisa dupa ecloziune);
Oul - albe, reniforme (2/3 din marimea
oului de albine); Larva - 1,2 cm lungime,
albicioase, deseori acoperite cu un strat
subtire lipicios
Adultul - corp aproape sferic, culoare brun
rocat, acoperit n ntregime de periori
negri; cap cu o pereche de antene, aparat
bucal adaptat pentru supt i lins; trei
perechi de picioare situate pe partea
ventral a toracelui, terminate cu ventuze
cu care se prinde de periorii de pe toracele
albinelor;
Oul (0,76/0,37 mm) form oval, de
culoare alb mat; Larva - (0,8-2 mm)
form oval, alb transparent, cu dou
crlige bucale tipice
Larva - corp segmentat, alungit, culoare
maronie; aparat bucal cu mandibulele
puternice (Meloe variegatus) sau: corp de
culoare galben, cu extremitatea rotund
(Meloe proscarabeus)
Larva corpul: 15 mm lungime i 3 mm n
diametru, alctuit din 12 segmente de
culoare cenuiu deschis, stigmele anterioare

Page
103

Serologie

Metode
chimice

Alte
metode

- Metoda
flotaiei
- Metoda
splrii

Examinarea
fundului
stupului prin
utilizarea
capcanelor

Examinarea n
musculatura
toracic

Examen
bacterioscopic

Examen
bacteriologic

Metode
specifice

TROPILAELAPSOZA/ Faguri,
albine
Tropilaelaps spp.
adulte, resturi
2

au form de ciuperc, cele posterioare


prevzute cu trei orificii sunt aezate ntr-o
excavaie n form de sac; penultimul
segment prezint o excrescen anal
distinct; extremitatea cefalic: 0,7-0,8 mm
lungime i 0,17 mm diametru, mai efilat,
prezint o dung alb; antene puternice
triunghiulare; aparat bucal cu dou crlige
seceriforme care constituie terminarea
armturii buco-faringiene;
Acarian mare, rocat, alungit:
Tropilaelaps clareae (<1 mm in lungime);
T. mercedesae (< 9 mm in lungime); T.
koenigerum (0,7 mm n lungime)

Examinarea cu
ajutorul foliei
lipicioase

Reacia de
polimeriza
re n lan
(PCR)

Tehnica
Kiturilor
uscate

BOLI BACTERIENE

LOCA AMERICAN/
Fagure
Paenibacillus larvae
cpcit
larvae

LOCA EUROPEAN/
Mellisococcus
plutonius, Enterococcus
faecalis, Paenibacillus
alvei, Bacterium
eurydice

SALMONELOZA
SAU PARATIFOZA
ALBINELOR/
Salmonella
shotmulleri var.
Alvei (Handuroy) sau

cu

puiet

Fagure cu puiet
necpcit,
larve
moarte
i
deshidratate,
intestinul larvelor
cu semne clinice de
boal

Intestinul
gros,
hemolimfa
albinelor adulte

Bacil Gram (+), 1,5-5 x 0,5-0,6 , cu


capete rotunjite, mobil, cili dispui peritrih,
sporulat, spor dispus central sau
subterminal, deformat, adesea sporii sunt
liberi
Mellissococcus plutonius - coci Gram (+),
form tipic lanceolat, dimensiuni de 0,5 x
1,0 , aezai n lanuri sau ciorchini uneori Enterococcus faecalis;
Paenibacillus alvei bacili Gram labili, de
2-5 x 0,5-0,8 , sporulai, sporul
elipsoidal aezat terminal sau subterminal,
care deformeaz corpul bacterian;
- Brevibacillus laterosporus - bacili Gram
(+), sporulai, sporul aezat lateral, corpul
bacterian are form tipic de lance
Bacil sau cocobacil de 2-5/0,7-1,5 ,
necapsulat, nesporulat, mobil, Gram (-)

Page
104

- Tehnica
frotiului
(coloraia Gram)
spori, forme
vegetative;
- Coloraia carbol
fucsin a lamelor
obinute din larve

Tehnica frotiului
(coloratia Gram)

Tehnica frotiului
(coloratia Gram)

Culturi pe mediu
mbogtit (bulionagar, si ser normal
de cal 15%)

Mediul
Barley
Collins;
Produsele:
Bacto Oxoid;
Mediul
Alexandrova

Medii uzuale
bulion, agar;
Medii mbogtite:
MullerKauffmann,
Conkey, Istrati-

- Testul Holst
- Tehnica
picturii
suspendate
modificat

Metode
imunologi
ce:
- Testul de
aglutinare
n tub
- Reacia
de
polimeriza
re n lan
(PCR)

Tehnica
Kiturilor
uscate

Identific
area
genului,
a grupei
serologic
e si a

B. Paratyphi alvei
Bahr

SEPTICEMIA/
Pseudomonas
aeruginosa

SPIROPLASMOZA/
Spiroplasma apis

Meitert;
Medii
diagnostic
diferenial

Albine adulte

ACARAPIOZA/
Acarapis woodi

Tehnica frotiului
(coloratia Gram)

Examen
imunosero
logic.

filament curbat, subire i uneori ramificat,


cu diametru de 0,7-1,2 m. Lungimea sa
crete odat cu vrsta, ajungnd de la 2 la
peste10 m

Tehnica frotiului

Chisti de Malpighamaeba mellificae

Tehnica frotiului

Albine
adulte,
excremente i tot
intestinul

Spori de Nosema apis - complet ovali, cu


marginea ntunecat, bine conturat,
lungime de 5-7 m i lime de 3-4 m

Tehnica frotiului
intestinului
mijlociu
al
albinelor adulte

albine vii sau


muribunde

Adultul corp cu forma ovala, segmentat,


cu dimensiuni de 123180/ 70100 m
femela si 85116/ 5785 m masculul; n
traheile albinelor uneori pot fi observate
stadiile de dezvoltare ale acarianului (ou,
larva, nimfa). Ouale - dimensiuni de 60120

Tehnicile
histologice
uzuale - colorare
cu albastru de
metil

Ascochisti - 45119 m, culoare verde


nchis, translucide, n interior se gseste un
numar variabil de sfere mici ascosfere
ce contin ascospori si hife miceliene.

Tehnica frotiului
direct

Examenul
micologic mediul Sabouraud

Hemolimfa
albinelor adulte

Identific
area
genului,
a grupei
serologic
e si a
serotipul
ui
Identific
area
genului,
a grupei
serologic
e
si
serotipul
ui

Mediu de baz
(Difco) sau agar F

Bulion standard
pentru
micoplasme
(GIBCO)
i
mediul de cultur
Singhs mosquito
tissue

BOLI PARAZITARE INTERNE


AMOEBIOZA/
Albine moarte sau
Malpighamoeba
muribunde
mellificae
NOSEMOZA/
Nosema sp.

Cocobacilii de 0,5-0,8 x 1,5-3,0, Gram (), necapsulai, neciliai, pot fi singulari, n


pereche sau n lanuri scurte

serotipul
ui

de

Coloratia
Giemsa

Testul
imunoenzi
matic
(ELISA)

BOLI MICOTICE
ASCOSFEROZA/
Ascosfera apis

Faguri cu larve de
albine

Page
105

ASPERGILOZA/
Aspergillus spp.

Larve, nimfe
albine adulte

MELANOZA/
Melanosella mors
apis

Ovarele, oviductele,
vaginul,
peretele
rectului
de
la
mtcile cu leziuni
melanice

Ascosporii sunt elipsoidali sau uor


reniformi, refringenti, cu dimensiuni de
12/ 23,5 m
Micelii septate din care se ramific hife cu
un diametru de 23 m. Din hife se
formeaz
conidioforul
cu
vezicula
aspergilar pe care se gsesc sterigmele.
Din fiecare sterigma iau nastere mai multe
conidii, dispuse n lant de form oval si
dimensiuni de 2-3 m. Fungii maturi au
diferite culori si nuante, in functie de
specie: Aspergillus flavus - culoare galben
verzuie, Aspergilus fumigatus - verde
cenusiu, Aspergillus niger - negru.

Tehnica frotiului
direct

Micelu - form filamentoas i sub form


de levur. Clamidosporii au dimensiuni de
5-8,5 m, pot fi singulari sau nlnuii

Examenul
micologic
mediul Sabouraud

Mediul geloz cu
extract de levuri

INTOXICATII

medicamentoase

alimentare
(de cules)
chimice

VIROZE

Albine n agonie
sau moarte (150200
g/prob),
fragmente de fagure

Intestinul posterior
de la 10-12 albine
Albine n agonie
sau
moarte,
fragmente de fagure
Fagure cu puiet
cpcit cu semne
clinice de boal

Identificarea substanei medicamentoase

Proveniena
polenului
utiliznd
un
determinator de polen
Identificarea tipului de substant chimic
Intestin posterior mrit i cu coninut de
culoare nchis
Identificarea tipului de virus ADN sau
ARN

Page
106

Cromatogr
afie n strat
subire i
AverollNorris (etil
i
metilparati
on)

Cromatrogr
afie n strat
subire

RT-PCR
ELISA

Frotiu direct

MEDICAMENTE SI BIOSTIMULATORI DE UZ APICOL


Msuri de combatere a bolilor (msuri specifice)
Combaterea bolilor la albine se realizeaz prin tratamente medicamentoase i alte mijloace
sanitare.
Pe lista ICBMV/2011, exista inscrise medicamentele destinate combaterii bolilor n domeniul
apiculturii si anume:
MEDICAMENTE SI BIOSTIMULATORI UZ APICOL/2011
NUME
PRODUS

AUTORIZATIE
DATA
no
AUTORIZARII

PRODUCATOR

SITUATIA PREZENTA A
AUTORIZARII

Varatraz

070287

31.08.2007

PASTEUR - FILIALA FILIPETI

Valida

Perizin

060026

25.01.2006

KVP, Pharma- und Veterinar-Produkte

In curs de rennoire Autorizaie de


Comercializare

Bayvarol
strip

060027

25.01.2006

KVP, Pharma- und Veterinar-Produkte

In curs de rennoire Autorizaie de


Comercializare

Fumidil B

161896/5

06.12.2002

CEVA SANTE ANIMALE

Expirata

Api life var

157178

16.10.2003

CHEMICALS LAIF SRL

In curs de rennoire Autorizaie de


Comercializare

Beevital
hiveclean

060233

26.04.2006

FOOD & BEVERAGE HANDELSGESELLSCHAFT

Valida

Varachet
forte

070321

12.10.2007

INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE


PENTRU APICULTURA S.A.

Valida

Mavrirol

070320

10.10.2007

INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE


PENTRU APICULTURA S.A.

Valida

Protofil

060370

09.06.2006

INSTITUTUL DE CERCETARE - DEZVOLTARE


PENTRU APICULTURA S.A.

Valida

Polioel 3

060234

26.04.2006

TRANSAPICOLA SRL

Valida

Vita AFB
diagnostic
kit

060544

09.08.2006

VITA (EUROPE) LIMITED

Valida

Vita EFB
diagnostic
kit

060545

09.08.2006

VITA (EUROPE) LIMITED

Valida

Nonos

060705

19.10.2006

HERBARIA R.T.

Valida

Mehpatika

060728

06.11.2006

HERBARIA R.T.

Valida

Checkmite+

060811

18.12.2006

KVP, Pharma- und Veterinar-Produkte

Valida

Apiguard

080013

03.04.2008

LALEHAM HEALTHCARE LIMITED

Valida

Biostimulatori: APINUTRIENT si APICOMPLEX produs de I.C.D. Apicultura Bucuresti.


Tendina actual de tratare i combatere a bolilor la albine se refer la folosirea plantelor
medicinale n combaterea bolilor la albine, ntrirea rezistenei naturale a familiei de albine i
restrngerea folosirii mijloacelor medicamentoase n combaterea agenilor etiologici
Alte medicamente existente n Romnia dar care nu sunt nscrise pe lista valid a ICBMV in
prezent: ECOSTOP (flumethrin), VAROSTOP (flumethrin), THYMOVAR (thymol), VAROTOM
(flumethrin). APISTAN (taufluvalinat) etc.

Page
107

Tratamentele medicamentoase sunt nsoite obligatoriu de mijloace de dezinfecie i de


urmtoarele msuri:
efectuarea examenului sanitar periodic al ntregului efectiv de ctre medicul veterinar la toate
familiile de albine n lunile martie-aprilie i august-septembrie;
efectuarea tratamentelor de control pentru ectoparaziti;
msuri de tratament a familiilor bolnave i de prevenire a rspndirii bolilor la celelalte familii de
albine din stupin, n conformitate cu legea sanitar-veterinar;
distrugerea familiilor de albine prin ardere afectate de boli bacteriene (loca american, loca
european);
familiile de albine cu semne clinice de boli infecto-contagioase nu pot fi deplasate n pastoral dect
dup vindecarea lor; stupinele infectate cu boli infectocontagioase i parazitare supuse declaraiei
obligatorii nu pot practica stupritul pastoral;
interzicerea comercializrii materialului biologic infectat sau parazitat;
aezarea stupilor s se fac astfel nct albinele s aib suficiente puncte de reper, pentru a se evita
rtcirea lor (nu se amplaseaz lng antene GSM sau linii de nalt tensiune, transformatoare
electrice);
prevenirea furtiagului prin evitarea lucrului n familia de albine pe timpul zilei;
aplicarea tratamentelor medicamentoase i a msurilor de igien stabilite se face asociat cu
complexul de msuri biologice privind pstrarea sntii albinelor;
tendina actual se refer la folosirea plantelor medicinale n combaterea bolilor la albine, ntrirea
rezistenei naturale a familiei de albine i restrngerea folosirii mijloacelor medicamentoase n
combaterea agenilor etiologici;
prevenirea intoxicaiilor la albine se face prin msuri pentru protecia familiilor de albinelor
mpotriva intoxicaiilor cu pesticide.
mentinerea starii de sanatate a familiilor de albine prin efectuarea controalelor sanitare-veterinare
periodice prin examene de laborator la ICDA, DSVSA- LSVSA si IDSA pentru bolile cu notificare
interna;
pentru stupinile de selecie i vnzarea de material biologic (roiuri, mtci) se recomand verificarea
sanitar-veterinar a materialului biologic comercializat la DSVSA si I.D.S.A, si a parametrilor
reproductivi la ICDA (stupini de selectie);
existena registrului de evidenta al stupinei (carnet de stupina) i in care s se consemneze etapele
tehnologice si tratamentele efectuate

Page
108

METODE I PROCEDEE PENTRU COMBATEREA DUNTORILOR


Albinele, pe lng bolile care le amenin viaa, au i foarte muli dumani, att din regnul
animal, ct i din cel vegetal. Acetia sunt la fel de periculoi deoarece atac att albinele adulte, ct i
puietul, consumnd hrana acumulat n faguri sau chiar distrugnd fagurii de cear n cutare de polen.
Echilibrul dintre specii, n natur, este meninut ca urmare a unei legi aspre, dar necesar, prin care
toate fiinele au dumani care atenteaz la viaa lor, limitndu-le nmulirea. Albinele nu fac excepie
de la acest regul, deoarece multe specii sunt atrase de dulceaa hranei lor. Exist multe specii
zoologice capabile s perturbe procese vitale ale familiei de albine, acionnd ca parazii, prdtori,
perturbatori sau comensali. Duntorii albinelor sunt: insecte, psri, batracieni, reptice, mamifere
superioare sau inferioare i plante duntoare.
INSECTELE
13. GALERIOZA (FLUTURELE DE GSELNI)
Etiologie
Gselnia este o insect parazit a stupului de albine, rspndit n toate rile. Este un duntor
foarte periculos, ce poate distruge ntr-un timp scurt ntregul echipament de faguri din depozitele de
pstrare. Aceast insect parazit aparine familiei Pyralidae, subfamilia Galleriinae, reprezentat de
dou genuri: Galleria mellonela (gselnia mare) i Achroea grisella (gselnia mic) (foto 1), ultima
provocnd mai puine daune n apicultur.

Foto . Gselnia mare (stnga) i gselnia mic


(dreapta)

Foto . Fagure cu galerii spate de larve de Galleria

Recomandari pentru profilaxia i combatere a gselniei


MSURI DE PROFILAXIE
a) Msuri de profilaxie n familia de albine
Pentru prevenirea gselniei n familia de albine se recomand urmtoarele msuri profilactice:
- meninerea n stupin a unor familii puternice, cu hran suficient i de bun calitate, cu cuibul
redus n aa fel nct toi fagurii s fie acoperii cu albine;
- curirea periodic obligatorie a stupilor de resturile acumulate pe fundul acestora;
- prevenirea apariiei gselniei n depozitul de faguri se face prin tratarea acestora cu bioxid de
sulf n spaii ermetic nchise.
- Bioxidul de sulf poate fi eliberat prin ardere, prin evaporarea soluiei lichide sau prin folosirea
recipientelor sub presiune. Deoarece bioxidul de sulf nu omoar oule tratamentul trebuie
repetat la fiecare 2-3 sptmni;

Page
109

nu se mai recomand utilizarea de substane chimice: naftalina, sulfura de carbon, bromura de


metil, paradiclorbenzenul, etc, deoarece las reziduri n miere i produsele stupului care pot
afecta sntatea consumatorilor.
b) Msuri de profilaxie n depozitele cu faguri de rezerv
Pentru prevenirea gselniei n depozitele cu faguri de rezerv se recomand urmtoarele
msuri profilactice:
- se cur, se dezinfecteaz anual i se aerisesc ncperile n care se depoziteaz fagurii;
- ferestrele acestora trebuie s fie prevzute cu site cu ochiuri mai mici de 1 mm;
- dulapurile n care se pstreaz fagurii trebuie s asigure o etanietate perfec;
- reformarea anual a 1/3 din fagurii vechi care pot fi purttori de germeni patogeni i de ou de
gselni;
- n coloniile mai slabe care necesit stimulare nu se recomand utilizarea fagurilor din depozit
care conin miere i care pot fi infestai cu ou de gselni.
MSURI DE COMBATERE
a) Msuri efectuate n caz de necesitate n stupin
Odat ce o familie de albine a fost atacat de gselni, aceasta nu se mai poate apra, dar
poate fi ajutat s se apere prin urmtoarele msuri:
- se efectueaz controlul frecvent al stupiilor;
- se ndeprteaz fagurii puternic atacai;
- la fagurii mai puin afectai se deschid galeriile cu un instrument ascuit, se ndeprteaz
manual larvele, pnzele i gogosile parazitului i se distrug larvele prezente pentru a
permite albinelor efectuarea operaiunilor de curire i refacere a celulelor deteriorate;
- folosirea de capcane luminoase, cu clei i cu atractani pentru atragerea adulilor i
capturarea lor (metod tradiional);
- utilizarea aparatelor electrice antiinsecte care acioneaz prin lumin ultraviolet i
electrocutare (ca mijloc de combatere nepoluant).
b) Msuri efectuate n caz de necesitate n depozitele cu faguri de rezerv
n depozitele cu faguri de rezerv se iau urmtoarele msuri:
- se ndeprteaz fagurii atacai, iar restul fagurilor vor fi supui dezinfeciei cu anhidrid
sulfuroas sau cu acid acetic glacial;
- se efectueaz un tratament termic al fagurilor prin congelare, n lzi frigorifice, chiar i
vara, circa 3 ore, pentru distrugerea larvelor i a oulor; nu este recomandat congelarea n
cazul fagurilor cu miere;
- la fagurii depozitai din toamn pn n primvar, obligatoriu se efectueaz un tratament
termic prin congelare;
- distrugerea gselniei n fagurii din depozitul stupinei se face prin tratarea acestora acestora
cu bioxid de sulf n spaii ermetic nchise. Bioxidul de sulf poate fi eliberat prin ardere, prin
evaporarea soluiei lichide sau prin folosirea recipientelor sub presiune. Deoarece bioxidul
de sulf nu omoar oule, tratamentul trebuie repetat la fiecare 2-3 sptmni;
- pentru tratarea fagurilor din deposit se poate folosi i acidul acetic glacial, n spaii nchise
ermetic. Dac tratamentul se face n toamn, fagurii pot fi lsai astfel pn n primvar.
nainte de folosire se in 2 zile la aerisit.

Page
110

LUPUL ALBINELOR
Lupul albinelor (Philanthus triangulum L.) este un himenopter duntor care se aseamn cu
viespile, considerat o insect duntoare mai ales larvelor, care se dezvolt n celulele puietului de
albin pe care l distruge.
Atac albinele la urdini, n zbor i pe flori, le fixeaz bine ntre picioare, pe unele le mnnc,
iar cu altele i hrnete larvele din cuib.

Foto ... Lupul albinelor (Philanthus Triangulum)


Recomandari pentru combatere:
- este interzis folosirea oricror substane chimice;
. schimbarea amplasamentului stupinei unde este posibil.
FURNICILE
Furnicile (himenoptere din familia Formicidae, Fomica sp.) sunt considerate insecte
duntoare pentru albine, pentru c intr n stup o dat cu lsarea ntunericului, invadnd fagurii cu
miere i albine, dar mai ales lucrtoarele care se ntorc de la cules i cad n dreptul urdiniului (foto 2).

Foto ... Furnicile (Formica sp.)

Recomandari pentru combatere:


- nu se recomanda folosirea insecticidelor si a pudrei cu pesticide;
- metode traditionale:
se recomanda utilizarea vaselinei de motor sau a produselor petroliere (motorina, pacura, ulei ars
de motor) introduce in recipiente din tabla (cutii de conserve sau alte recipiente) care vor fi
amplasate la picioarele stupului pe perioada de activitate a acestor daunatori;
cosirea ierbii din din jurul stupului pentru a evita catararea furnicilor pe acestea si patrunderea in
stup;
ridicarea si mentinerea stupilor la o inaltine mai mare de 30 cm de la sol;
se mai pot utiliza frunze de pelin sau patrunjel asezate la picioarele stupului, cu efect formifug.

Page
111

PSRILE
PRIGORIA SAU ALBINRELUL (Merops apiaster L.)
Prigoria este o pasre insectivor ce ierneaz n rile calde i se distinge printr-un colorit al
penajului foarte frumos.

Foto ... Prigorie (Merops apiaster) atacnd o albin


Atacurile sunt mai numeroase n luna iunie, cnd i cresc puii i n luna august cnd se pregtesc de
plecare spre rile calde. O prigorie poate consuma ntr-o zi 30-100 de albine de obicei, pe nserate sau
n zilele nnorate. Uneori sunt prinse i mtcile care ies pentru mperechere.
Recomandari pentru combatere:
- metoda traditionala de indepartare a prigoriilor cu ajutorul sunetelor emise de acestea sub
forma inregistrata;
- folosirea unor dispozitive de emitere cu ultrasunete care indeparteaza pasarile respective din
zona de amplasare a acestora;
- utilizarea unei cursa de sobolani cu plasa (periada de iernare);
- nu se folosesc substante chimice de tip pesticid.
CIOCNITOAREA (Picus sp.)
Ciocnitorile, prin modul lor de via, aduc o contribuie important la combaterea duntorilor din
pdurile i livezile cu pomi fructiferi. Datorit auzului lor fin, ele reuesc s depisteze duntorii de
scoar i duntorii xilofagi, exact acolo unde se gsesc n copaci, indiferent de stadiul lor de
dezvoltare (larv, pup, adult) i le consum.

Foto Ciocnitoarea (Picus sp.)


Pe lng rolul lor ecologic i folositor, ciocnitorile pot produce i daune. Pentru apicultori,
ciocnitorile reprezent o problem n perioada de iarn. Deoarece sursele de insecte, n aceast
perioad a anului, sunt la cel mai sczut nivel de peste an, ciocnitorile sparg stupii i se hrnesc cu
plcere cu albinele moarte de pe fundul stupului sau cu cele din ghem, cauznd astfel, prin zgomotele
fcute, nelinitirea familiei de albine, urmat de un consum mare de hran i apoi diaree, ducnd astfel
la pierderea total a familiilor atacate.
Recomandari pentru combatere:
- este interzis folosirea oricror substane chimice;

Page
112

schimbarea amplasamentului stupinei unde este posibil.


MAMIFERELE
ROZTOARELE (Mus sp., Ratus sp.)
oarecii sunt considerate animale foarte duntoare pentru albine Dintre roztoarele insectivore, cele
mai periculoase pentru albine sunt oarecii: Mus musculus (oarecele de cas), Mus aparius (oarecele
de cmp), Mus silvestricus (oarecele de pdure) etc.

Foto .. oarece (Mus sp.)


oarecii de cas sau de cmp ptrund i se instaleaz n stupi toamna, nainte de sezonul de iarn, pe
la urdini sau prin alte crpturi, consum miere, pstur, distrug fagurii i deranjeaz albinele. Ei
provoac distrugeri att fagurilor din depozite, ct i coloniilor de albine, iar excrementele lor dau
fagurilor un miros specific, neplcut. Din acest motiv, n primvar, albinele care au fost atacate de
ctre oareci i prsesc cuibul. n timpul iernii, albinele tulburate i intensific consumul de hran i,
ca urmare, se produce o suprancrcare timpurie a intestinului posterior, urmat de diaree. obolanii
(Ratus sp.), la fel ca i oarecii, produc nsemnate pagube n stupi, deoarece, odat ptruni n interior,
consum miere i deranjeaz cuibul.
Combaterea soarecilor:
- controlul riguros al fiecarui stup pentru a se identifica existenta soarecelui;
- instalarea grilajelor antisoareci;
- a nu se utiliza otarava sau seminta otravite;
- se recomanda mentinerea urdinisului de aproximativ 10 cm lungime.

Foto .... obolanul (Ratus sp.)


ALTE MAMIFERE
Dintre mamiferele superioare duntoare apiculturii se pot enumera:
- ursul (Ursus arctos L.) mamifer de talie mare, care atac stupinele atunci cnd nu gsete altceva de
mncare sau dac acestea se afl la cules, n zona lui de hrnire;
- bursucul (Meles meles) ;
- jderul (Martes martes i Martes foina);
- dihorul (Putorius putorius);
- ariciul (Erinaceus vulgaris).
Pagubele determinate de aceste animale sunt sporadice i destul de nensemnate. Numai n regiunile de
munte n timpul iernii i uneori vara n perioada culesurilor la zmeur, ursul poate produce pagube
considerabile, distrugnd zilnic cte o familie n ntregime.

Page
113

SECTIUNEA 6 - ANEXE

I. CARNETUL DE STUPINA
EVIDENTA IN STUPINE ESTE IMPORTANTA SI NECESARA!
Apicultorul sau persoana ce gestioneaz si rspunde de efectivul stupinei trebuie s aib si s tin la zi
un document numit Carnetul de stupin.
-

Carnetul de stupin este un document de baz anex la actul de nregistrare/autorizare sanitara


veterinar, care se pstreaz de ctre apicultorul/ persoana ce gestioneaz i rspunde de
efectivul stupinei;

Carnetul de stupin contine informatii cu privire la miscarea efectivului, starea de


sntate si ntretinere a fiecrei familii de albine, tratamentele efectuate, precum si alte
operatiuni din domeniul apicol. El se completeaza pentru fiecare vatr permanent

Carnetul de stupin trebuie prezentat de catre apicultor, autoritatilor competente, care


efectueaza controlul oficial, la cererea acestora.
Carnetul de stupina se completeaza pentru fiecare vatra permanenta

Modelul actual prima pagina


Sigla (formei asociative legal constituita)
Nume (date identificare a fomei asociative legal constituite)
Filiala .....................................
Localitatea .............................
CARNET DE STUPIN
Nr..............din..............
Stupina (denumirea stupinei): .....................
Adresa exploatatiei (stupinei):.....................
Cod unic al exploatatiei, dupa caz.................................
Nr. nregistrare/ autorizare DSVSA jud. ...............................
Proprietar stupina:................................
Adresa/tel: ................................
C.N.P.(C.U.I./C.I.F.): ...............................

Page
114

II. GESTIUNEA DOCUMENTELOR I COMPLETAREA CARNETELOR DE STUPIN


Carnetul de stupina va cuprinde urmatoarele fise de inregistrare:

FISA FAMILIEI DE ALBINE/ LUCRARI APICOLE SEZONIERE- starea familiei de albine/


interventii etc
FISA FAMILIEI DE ALBINE/ LUCRARI APICOLE/HRANIRI numele vnztorului,
denumirea sau tipul de produs, cantitatea, data, observaii.
FISA FAMILIEI DE ALBINE/PRODUCTIE -RECOLTAREA MIERII - Semnalai
(specificai) tehnica de recoltare i denumirea produsului, n cazul n care utilizai un repelent
(substan repelent)
FISA DE PRODUCTIE/EXTRACTIA MIERII - date privitoare la curenia perioadic a
camerei de extracie, perioada de extractie.
FISA DE PRODUCTIE- EXTRACTIA MIERII - Localul utilizat, perioadele de utilizare a
localului, datele de identificare a recoltelor (produselor) realizate.
FISA DE PRODUCTIE - CONDITIONAREA/AMBALAREA/DEPOZITAREA MIERII pentru constituirea loturilor (amestecurilor, cupajelor): procentajul (cantitatea) din fiecare
recolt ce compune amestecul i mierea introdus din alt surs. Pentru aceast miere, trebuie
menionat originea geografic.
FISA MISCAREA EFECTIVULUI - introducerea roilor/matcilor: data, numrul stupului de
destinaie
FISA MISCAREA EFECTIVULUI-MISCAREA ANUALA A MATCILOR: Dac ai
cumprat o matc, trebuie notat: cresctorul, data, numarul stupului de destinaie, Dac ai
cumprat un stup sau un nucleu, trebuie s notai: vnztorul, data, numrul stupului de
destinaie. n anexa se va pastra Certificatul sanitar-veterinar.
FISA PASTORAL-DEPLASARI-VETRE DE STUPINA - localizarea stupinelor, localizarea
zonelor de pastoral, identificarea stupilor deplasai, datele de pastoral
FISA de TRATAMENTE FITOSANITARE (de adaugat!) - tratamentul efectuat de fermier
(agricultor) asupra culturii melifere, dac acesta este cunoscut), data, perioada de actiune.
FISA DE PRODUCTIE - RECOLTARE POLEN - amplasamentul (adresa) localului datele
de montare i de recoltare a colectoarelor de polen mpreun cu stupii de provenien, referine
legate de recolte (loturi), umiditatea polenului nainte i dup uscare, cantiti recoltate, data
uscarii sau congelrii.
FISA DE PRODUCTIE - RECOLTARE LPTIOR DE MATC - amplasamentul camerei de
recoltare (adresa), date privind extractia (stupii din care privin leaurile), referine asupra
recoltrilor (loturile), cantitile recoltate, date asupra congelrii.
FISA DE PRODUCTIE - RECOLTAREA ALTOR PRODUSE APICOLE - tehnica de
recoltare/ cantitate/ perioada de recoltare/ familiile de albine
FISA DE CUMPARARI / VANZARI MATERIALE SI ECHIPAMENTE (fisa de adaugat la
carnetul actual): cumparare: origine, data si cantitate, vanzare: tip, data si cantitatea, date
despre vanzator, date despre cumparator
FISA CUMPRARI/VNZRI sau REGISTRU DE VANZARI in cazul persoanelor fizice
autorizate. Cumprri: Data, identificarea vnztorului, indetificarea mierii cumprate,
cantitatea, originea geografic a mierii (locul de provenien). Vnzri (cu excepia
particularilor): Data, identificarea cumprtorului, cantitatea, identificarea lotului sau a recoltei,
coordonatele locurilor de livrare a produselor.
FISA DE DIVERSE (de ex) - Combustibilul utilizat n afumtor eventuale produse aromatice
folosite in unificare etc

Page
115

III. EVIDENIEREA TRATAMENTELOR I GESTIUNEA MEDICAMENTELOR IN


CARNETUL DE STUPINA

FISA DE TRATAMENTE - denumire, metoda de aplicare, durata tratamentului i dozare,


furnizorul de produs.
FISA DE TRATAMENTE cand se constata prezena unei boli aceasta trebuie semnalat n
registru si eventual vor fi anuntati specialistii medici veterinari. In cazul bolilor cu declarare
obligatorie anuntati specialistii de la Direciile Sanitar-Veterinare locale.
FISA DE TRATAMENTE - stupina, familia tratat, denumirea medicamentului veterinar, doza
utilizat, metoda utilizat, datele de nepere i de ncheiere a tratamentului, observaii n caz
de prescripie/ documentul administrativ de furnizare, acestea fiind menionate i pstrate timp
de 5 ani.

Page
116

IV. STANDARDUL DE MIERE


DEFINIIE
Mierea reprezint produsul natural obinut de albine n exclusivitate din nectarul florilor sau din
sucurile dulci de pe alte pri ale plantelor, pe care acestea le recolteaz, le mbogesc cu
substane proprii, le prelucreaz n mod specific i le depoziteaz n celulele fagurilor din stup.
Mierea monoflor provine n cea mai mare parte din nectarul unei singure specii de plante, cum ar fi:
salcm, tei, floarea soarelui, ment, zmeur etc.
Mierea poliflor provine din nectarul mai multor specii de plante, fr ca vreuna din ele s fie
predominant.
Mierea de man provine din sucurile dulci de pe alte pri ale plantelor altele dect florile, putnd
conine i o cantitate redus de nectar din flora spontan de pdure.
CLASIFICARE
Dup provenien, mierea de albine se clasific n:
- miere floral (miere de nectar);
- miere extrafloral (miere de man sau de pdure).
Mierea floral poate fi monoflor i poliflor.
CONDIII TEHNICE DE CALITATE
Caracteristici organoleptice
Caracteristicile organoleptice ale mierii de albine (pe sortimente)- tabel 1.
Tabel 1. Caracteristici organoleptice la principalele sorturi de miere (STAS ICDA)
Sortul de miere

Miere de salcm

Miere de tei

Miere de zmeur

Miere de
floarea-soarelui

Miere de ment

Aspect
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:

Consisten

Culoare

Gust i miros

Mas fluid-vscoas,
omogen

Aproape incolor
pn la galben
pronunat

Gust pronunat dulce,


cu arom discret,
specific mierii de
salcm

Mas fluid-vscoas sau


cristalizat; cristalizarea poate
fi incipient, parial sau
total, iar cristalele fine,
potrivite sau grosiere

Galben ca lmia
pn la galben
portocalie

Gust dulce, cu arom


pronunat de tei,
uneori cu nuan
amruie

Mas fluid-vscoas sau


cristalizat; cristalizarea poate
fi incipient, parial sau
total, iar cristalele fine,
potrivite sau grosiere

Galben cu nuan
verzuie, rocat sau
maronie

Gust dulce, plcut, cu


arom discret de
zmeur

Mas fluid-vscoas sau


cristalizat; cristalizarea poate
fi incipient, parial sau
total, iar cristalele fine,
potrivite sau grosiere

Galben deschis
pn la brun
deschis, cu nuan
rocat, verzuie sau
maronie

Mas fluid-vscoas sau


cristalizat; cristalizarea poate
fi incipient, parial sau
total, iar cristalele fine,
potrivite sau grosiere

Galben sau cu
nuan portocalie,
rocat sau maronie

Gust dulce, plcut, cu


arom bine evideniat
de ment

Mas fluid-vscoas sau


cristalizat; cristalizarea poate

Galben deschis pn
la brun deschis, cu

Gust dulce, plcut, cu

Page
117

Gust dulce, plcut, cu


arom plcut

Miere poliflor

Miere de man

Miere de rapi

particule de cear de la faguri, albine


sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum
Curat, omogen, se admit impuriti n
proporie de max. 4%, formate din:
particule de cear de la faguri, albine
sau larve moarte ori fragmente din
acestea;
Se admite spum

fi incipient, parial sau


total, iar cristalele fine,
potrivite sau grosiere

nuan rocat,
verzuie sau maronie

arom plcut

Mas fluid-vscoas, cleioas


sau cristalizat; cristalizarea
poate fi incipient sau parial,
iar cristalele fine, potrivite sau
grosiere

Brun cu nuan
verzuie, maronie sau
roiatic pn la
neagr

Gust moderat dulce,


plcut, cu arom
plcut

Mas fluid-vscoas sau


cristalizat; cristalizarea poate
fi incipient, parial sau
total, iar cristalele fine,
potrivite sau grosiere

De la alb glbui
pn la galben
pronunat

Gust dulce, plcut, cu


arom specific de
rapi

STANDARDE MIERE:
1.
2.
3.
4.
Nr crt
1.
1.1

1.2
1.3
1.4

1.5

1.6
1.7
1.8
1.9

CODEX STANDARD 12-1981, REV 1987, 2001


REGULAMENT UE 2377/90

STANDARD ROMAN MIERE DE ALBINE (ASRO)


STAS I.C.D. APICULTURA
Parametru
FIZICO-CHIMICI
Apa:
- Miere florala
- Miere de trifoi
- Mana
Continutul de glucoza si fructoza:
- Miere florala
- Mana
Raport fructoz / glucoz
Continutul in zaharuri:
Sortimente de miere de:
- lucerna si salcam
- Alte mieri nelistate:
- Lavanda:
Granule de polen
Salcm
specific raportat la
numrul total de
granule de polen
examinate (%).
Tei

Limite min/maxime
Max 20%
Max 23%
Max 23%
Min 70%
Min 60%
Minim 1,3

Max 10 g/100
Max 5%
Max 15%
Min. 20
mierea de salcam nu trebuie sa contina
mai mult de 5% polen de rapita sau
pomi fructiferi
Min. 25

Floarea soarelui

Min. 35

Zmeur

Min. 20

Izm

Min.15

Rapi

Min. 55
Max 0,1 %

Continutul de materii insolubile


Minerale (cenusa)
- Miere florala
- Mana
Aciditate
Activitate diastazica

Max 0,6%
Max 1%
Max 40/1000 g
Max 3
Page
118

1.10
1.11
1.12

HMF (hidroximetilfurfural)
Zahar invertit artificial
Conductivitate electric (S x 10),:
- Miere de mana

Max 80 mg/1000g
lipsa

1.13

Indice colorimetric (uniti pe scara Pfund), mm


- Miere de salcam
- Miere de mana

2.
2.1
2.1.1.

CONTAMINANTI
Reziduuri de medicamente de uz veterinar*:

Min 6
Max.18
Min.55

LMR (limita maxima reziduala)

Antibiotice (Regulament UE 2377/90): (clortetraciclina,


tetraciclina, streptomicina, eritromicina, tilozina,
sulfonamide, fumagilina)
Substante in combaterea a varroozei:
2.1.2
2.1.2.1. acid lactic, acid oxalic, mentol, timol
2.1.2.2 tau-fluvalinate
2.1.2.3 flumethrin
2.1.2.4 cimiazol
2.1.2.5 amitraz
2.1.2.6 cumafos
*Regulament UE 2377/90: Definitii:

0 (nu trebuie sa existe)

Nu exista LMR (g/kg)


Nu exista LMR (g/kg)
Nu exista LMR (g/kg)
1000 (g/kg)
200 (g/kg)
100 (g/kg)

1. Reziduuri de medicamente de uz veterinar: toate substanele farmacologic active, indiferent c sunt principii active,
excipieni sau produse de degradare, precum i metaboliii acestora, care rmn n produsele alimentare obinute de la animalele
crora li s-au administrat medicamentele de uz veterinar respective;
2. Limit maxim de reziduuri: coninutul maxim de reziduuri rezultate n urma utilizrii unui medicament de uz veterinar
(exprimat n mg/kg sau n g/kg produs proaspt) pe care Comunitatea l poate accepta ca fiind autorizat n mod legal sau care
este recunoscut ca fiind acceptabil n interiorul sau la suprafaa produselor alimentare

CONDIII DE AMBALARE, MARCARE I DEPOZITARE


Condiii de ambalare
Mierea de albine se achiziioneaz de la productori n bidoane din inox sau plastic alimentar (care s
corespund standardelor de calitate alimentar), prevzute cu capace care s asigure o nchidere foarte
bun (etaneizare).
Recipienii trebuie s fie curai i uscai, fr mirosuri strine.
Nu se admit ambalaje din cupru, plumb sau aliaje ale acestor metale.
Marcare (etichetare)
Dup prelevarea cantitii necesare pentru analiz (inclusiv a cantitii ce constituie contraproba)
bidoanele se sigileaz, pe eticheta autocolant aplicat pe acestea se vor meniona urmtoarele
informaii:
- denumirea produsului;
- numele furnizorului;
- data prelevrii probei,
- numrul buletinului de ncercare;
- numele i semntura persoanei autorizate cu prelevarea i sigilarea produsului.
Condiii de depozitare
Ambalajele cu miere se depoziteaz n ncperi curate, rcoroase, uscate i bine aerisite, fr mirosuri
strine.
Ambalajele cu miere nu se aeaz n apropierea unor surse de cldur (calorifere, reouri sau plite
electrice) i nici n apropierea uilor / ferestrelor.
VALABILITATE
Valabilitatea produsului este de 2 ani de la data achiziiei, cu obligativitatea respectrii condiiilor de
ambalare i depozitare.

Page
119

V. LEGISLATIE NATIONALA SI COMUNITARA


LEGISLATIE APICOLA, IGIENA, SANITAR-VETERINAR, PROTECTIA CONSUMATORILOR

1. Hotrre nr. 245 din 16 martie 2011 privind aprobarea Programului Naional Apicol pentru
perioada 2011-2013, a normelor de aplicare, a cuprinsului Ghidului de bune practici pentru
apicultura, precum i a valorii sprijinului financiar Publicat n Monitorul Oficial cu numrul
213 din data de 28 martie 2011
2. Legea apiculturii nr. 89 din 28 aprilie 1998 - REPUBLICARE*) Publicat n Monitorul Oficial
cu numrul 549 din data de 5 august 2010 1
3. Legea nr. 266/2009 pentru modificarea si completarea art. 7 din Legea apiculturii nr. 89/1998
Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 482 din 13 iulie 2009
4. Ordin nr. 309 din 23 aprilie 2003 pentru aprobarea Programelor de ameliorare a efectivelor de
bovine, ovine, psri, albine i viermi de mtase din Romnia
5. Ordinul Ministrului nr.413/20.06.2008 privind aprobarea criteriilor de acreditare a stupinei de
multiplicare
6. Ordin 522/798/317/2003 al Ministrului Agriculturii, alimentaiei i pdurilor i al ministrului
sntii i familiei i presedintelui Autoritii Naionale pentru Protecia Consumatorilor
pentru aprobarea Normelor cu privire la natura, coninutul, originea, prezentarea, compoziia,
calitatea i etichetarea mierii;
7. Regulamentul (CE) NR. 939/2007 al comisiei din 7 august 2007 de modificare a
Regulamentului (CE) nr. 917/2004 de stabilire a normelor de punere n aplicare a
Regulamentului (CE) nr. 797/2004 al Consiliului privind aciunile de mbuntire a condiiilor
de producie i comercializare a produselor apicole
8. Directiva 92/65/CEE A Consiliului din 13 iulie 1992 de definire a cerinele de sntate animal
care reglementeaz schimburile i importurile n Comunitate de animale, material seminal,
ovule i embrioni care nu se supun, n ceea ce privete cerinele de sntate animal,
reglementrilor comunitare speciale prevzute n anexa A punctul I la Directiva 90/425/EEC
9. Ordin nr. 63 din 7 martie 2007 privind aprobarea Normei sanitare care stabilete reguli de
sntate animala ce reglementeaz producia, prelucrarea, distribuia i introducerea produselor
de origine animala destinate pentru consum uman
10. Ordin 93/2008 - autorizare unitati care produc, proceseaza, depoziteaza, transporta, distribuie
produse de origine animala
11. Legea privind codul consumului, legea nr. 296/2004, republicat 2008 Codul Consumului
Republicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 224 din 24 martie 2008
12. OG nr.21/ 1992 privind protectia consumatorilor cu modificarile si completarile ulterioare
13. Legea nr. 363/ 2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comercianilor n relaia cu
consumatorii i armonizarea reglementrilor cu legislaia european privind protecia
consumatorilor, cu modificrile ulterioare;
14. Lege nr. 150/2004 privind sigurana alimentelor i a hranei pentru animale;
15. Regulamentul (CE) nr. 178/2002 de stabilire a principiilor i a cerinelor generale ale legislaiei
alimentare, de instituire a Autoritii Europene pentru Sigurana Alimentar i de stabilire a
procedurilor n domeniul siguranei produselor alimentare
16. Regulamentul (CE) NR. 882/2004 privind controalele oficiale efectuate pentru a asigura
verificarea conformitii cu legislaia privind hrana pentru animale i produsele alimentare i cu
normele de sntate animal i de bunstare a animalelor;
17. OUG nr. 97/ 2001 privind reglementarea productiei, circulatiei si comercializarii alimentelor,
republicat;
18. Ordin nr. 772/ 856/ 68/ 442/ 2005 pentru aprobarea Normei privind Sistemul rapid de alert
pentru alimente i furaje;

Page
120

19. Ordin ANSVSA nr. 79/2008, cu modificrile i completrile ulterioare privind aprobarea
normei sanitar veterinare privind notificarea intern i declararea oficial a unor boli
transmisibile ale animalelor
20. REGULAMENTUL (CEE) NR. 2377/90 AL CONSILIULUI din 26 iunie 1990 de stabilire a
unei proceduri comunitare pentru stabilirea limitelor maxime de reziduuri de produse
medicinale veterinare n alimentele de origine animal
21. DIRECTIVA 2001/110/CE A CONSILIULUI din 20 decembrie 2001 privind mierea
22. CODEX STANDARD FOR HONEY - CODEX STAN 12-1981
23. Regulamentul (CE) nr. 853/2004 de stabilire a unor norme specifice de igien care se aplic
alimentelor de origine animal;
24. HG nr. 106/2002 privind etichetarea alimentelor, cu modificrile i completrile ulterioare
25. Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind meniunile nutriionale i de sntate asociate
alimentelor;
26. Regulamentul (CE) nr.1925/2006 privind adugarea de vitamine i minerale i de alte
substane la alimente ;
27. Ordinul 438/ 295/ 2002 pentru aprobare Normelor privind aditivii alimentari destinai utilizrii
n produsele alimentare pentru consum uman, cu modificarile si completarile ulterioare;
28. Regulamentul (CEE) NR. 1234/2007 de instituire a unei organizri comune a pieelor agricole
i privind dispoziii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul unic
OCP);

Page
121

29.

ADRESE UTILE:
Nr
1

Denumire
Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii
Rurale
Agentia de Plati si Interventie pentru
Agricultura

Autoritatea Nationala Sanitar


Veterinara si pentru Siguranta
Alimentelor

Institutul de Diagnostic i Sntate


Animal

Institutul pentru Controlul


Produselor Biologice si
Medicamentelor de uz Veterinar
Agentia de Agentia Nationala pentru
Ameliorare si Reproductie n
Zootehnie

Institutul de Cercetare Dezvoltare


pentru Apicultura

Adresa/link
Bucureti, B-dul Carol I, nr. 24, sector 3,
Tel 021-307-24-41, Fax 021-3078635
www.madr.ro
Bulevardul Carol I nr. 17, sector 2, Bucureti
021.305.48.23
relatii.cu.publicul@apia.org.ro
Str. Dudului nr. 37, Sector 6, Bucuresti, Cod
060603
Telefon: 0374.150.200, Fax 021-3124967
E-mail: office@ansvsa.ro
www.ansvsa.ro
Adresa: Str. Dr. Staicovici nr. 63, sector 5, cod
050557, Bucureti,
Tel: 0374.322.013 / 0374.322.000
Fax: 0214.113.394
www.idah.ro
Str. Dudului 37, sector 6, Bucuresti 060603.
Tel: +40 21 220 21 12. Fax: +40 21 221 31 71 email: icbmv@icbmv.ro www.icbmv.ro/
Soseaua Bucuresti-Ploiesti, km. 18,2,
Localitatea BALOTESTI, jud. ILFOV,
cod. 077015
tel. 021.350.10.17 / 021.350.10.18, fax.
0372.049.925
www.anarz.eu
Bdul Ficusului, nr 42, sector 1, 013975
Tel:0212325060
Fax:0212320287
secretariat@icdapicultura.ro
www.icdapicultura.ro

Page
122